Masurarea stării de

sănătate comunitară
Practica și cercetarea comunitară

 Apelarea la asistente cu experiență – dovezi de calitate slabă, subiective

 Ghiduri de practică clinică
 Procedură de evaluare a nevoilor beneficiarului
  
 Scopul procedurii:
 Procedura de evaluare stabileşte metodele de evaluare aplicate, personalul de
specialitate implicat în evaluare, precum şi instrumentele standardizate
şi/sau ghidurile de practică şi tehnicile utilizate de specialişti;
 Procedurile de evaluare variază în funcţie de activităţile desfăşurate, pornind de
la evaluarea situaţiei socio-economice şi a relaţiilor sociale ale persoanei sau
familiei/gospodăriei, până la o evaluare mai complexă care are drept scop
identificarea unor nevoi specifice unei anumite categorii de beneficiari.

Proceduara de evaluare a beneficiarului
 Legislaţie:
 Ordinul MMJS/MS/MEN nr. 393/630/4236/2017 - privind aprobarea Protocolului de
colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii
excluziunii sociale și combaterii sărăciei;
 Legea nr. 292/2011 - Legea Asistenţei Sociale cu completările şi modificările ulterioare;
 Legea nr. 1/2011 - Legea Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cu modificările și
completările ulterioare;
 Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, cu modificările și
completările ulterioare;
 Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu
modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice cu modificările și
completările ulterioare;

Legislație
 Hotărârea nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei cadru privind prevenirea și
intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului
și violență în familie;
 Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane cu modificările
și completările ulterioare;
 Hotărârea nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare
ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative de personal, cu
modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a
regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările și
completările ulterioare;
 Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale cu modificările
și completările ulterioare;
 Ordinulnr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea
serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor
care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane adulte
aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciile
acordate în sistem integrat și cantinele sociale;

Legislație

 Ordinul nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile

sociale de tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie special;
 Ordinul nr. 26/2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile
sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie special;
 Ordinul nr. 27/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile
sociale de zi destinate copiilor;
 Ordinulnr. 81/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru serviciile
sociale organizate ca centre maternal;
 Ordinulnr. 82/2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate obligatorii
pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi (Anexele 1-7);
 Ordinulnr. 28/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea
serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice (Anexele 1-7);
 Hotărârenr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale;
 Regulamentului(UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

Reglementări interne ale furnizorului
de servicii sociale:
 În cadrul acestei proceduri se vor folosi următoarele   Fişa de evaluare - identificarea
documente din dosarul beneficiarului: vulnerabilităţilorilor la nivel individual şi comunitar;
 Actele utilizate se regăsesc în dosarul beneficiarului:   Fişa de evaluare - identificarea priorităţilor
de intervenţie în situaţii de urgenţă;

  Raport social - anchetă socială;
  Cerere de acordare servicii;
  Fişă de reevaluare;
  Contractul de furnizare servicii;
  Fişa de consiliere;
  Acte de identitate şi/sau de stare civilă;
  Planul de intervenție elaborat de asistenul
  Acte care atestă situaţia socio-economică; social;
  Acte medicale (acolo unde este cazul);   Planul de intervenție SCI elaborat prin
colaborarea ECI;
  Acte care atestă statusul ocupaţional (acolo
unde este cazul);   Fişa beneficiarului;
  Alte acte (care atestă situaţia de   Registrul de activităţi;
dificultate/vulnerabilitate a persoanei beneficiare);
  Caietul de evidenţă a produselor alimentare
și bunurilor materiale;
  Raport referire.

Recomandări pentru derularea
procedurii:
  În conformitate cu prevederile procedurii de accesare a serviciilor comunitare integrate
prin intermediul serviciului de asistenţă comunitară, din momentul aprobării cererii de servicii
comunitare integrate, solicitantul devine beneficiar, iar cazul este preluat și urmează să fie
instrumentat de către responsabilul de caz;

  Asistentul social în calitate de manager de caz numește responsabilul de caz în funcție de
specificul și complexitatea fiecărui caz în parte. Instrumentarea cazului se construieşte prin
stabilirea obiectivelor de intervenţie, măsurile, acţiunile şi resursele care se impun pentru a
sprijini beneficiarul în depăşirea situaţiei de dificultate, ca urmare a identificării nevoilor și/sau
a factorilor de risc din procesul de evaluare;

  Procesul de evaluare constă în utilizarea şi aplicarea unor mijloace şi metode specifice
celor trei domenii de activitate: asistenţă socială, sănătate, educaţie, prin intermediul cărora
profesionistii identifică natura dificultăților solicitantului, tipul de asistență sau ajutor solicitat,
gravitatea situației și caracterul de urgență al acesteia;

  Pentru evaluarea componentei sociale, demersul este obligatoriu instrumentat de către
un asistent social și este realizat utilizând minim și obligatoriu următoarele metode, tehnici și
instrumente de culegerea datelor: interviul, fişele de evaluare, ancheta socială sau raportul
social și analiza punctelor tari și a punctelor slabe. În funcție de complexitatea cazului și de
nevoia specialistului de a identifica date diverse, pot fi utilizate și alte metode și tehnici
specifice evaluării în asistența socială;
Recomandări pentru derularea
procedurii:
 Este necesară obţinerea datelor privind nivelul şi capacităţile educaționale ale
beneficiarului, date privind statutul ocupaţional, date despre starea generala de
sănătate şi date despre spaţiul locativ insistând asupra condiţiilor de locuit;
  
 Reevaluarea nevoilor și situației beneficiarului se realizează periodic, după cum
stabileşte ca fiind necesar responsabilul de caz sau ori de câte ori este nevoie. În
cazul în care apar modificări semnificative ale statusului funcțional fizic sau
psihic al beneficiarului sau ale situației socio familiale a acestuia, reevaluarea
este făcută în mod obligatoriu. Fişele de reevaluare sunt anexe la fișa de
evaluare;
  
 În urma procesului de reevaluare, în funcție de situațiile identificate și de nevoile sau
prioritățile constatate, echipa comunitară integrată decide asupra necesității
modificării şi/sau revizuirii obiectivelor aferente planului de intervenţie;
  

Recomandări pentru derularea
procedurii:
 Toate datele privind evaluarea se arhivează în dosarul personal al beneficiarului și sunt
păstrate, în regim de confidențialitate;
  
 Evaluarea sau reevaluarea beneficiarului se efectuează cu participarea acestuia și după caz, a
aparţinătorului sau a reprezentantului legal;
  
 Pentru activitățile care privesc un grup de beneficiari, cum ar fi telefonul verde, educaţie
extracurriculară, sensibilizare şi informare a populaţiei, nu se efectuează evaluarea
nevoilor, fiind suficientă înregistrarea beneficiarilor în registrul de evidenţă sau în liste de
prezenţă;
  
 În situaţia în care există beneficiari care au incapacitate/imposibilitate de a scrie sau a citi
(handicap vizual, fizic, analfabetism, alte cauze), membrii ECI au obligaţia de a explica pe
înţelesul acestora documentele pe care trebuie să le semneze (cererea de acordare a SCI,
contractul de servicii, raportul social, planul de intervenţie, etc.), asigurându-se că
beneficiarul înţelege cele transmise şi este de acord cu cele propuse în documentele
elaborate;

Recomandări pentru derularea
procedurii:
  Semnătura pe documentele propuse poate fi sub forma unor caractere
sau sub forma unei amprente, în acest caz folosindu-se tuşieră. Pentru
aceste situaţii este recomandată prezenţă unui martor, care să ateste cele
consemnate şi discutate între membrii ECI şi beneficiar;


  De asemenea, pentru a respecta principiul nediscriminării în

accesarea de servicii integrate, membrii ECI pot redacta documente în
numele beneficiarului, dacă acesta se află în imposibilitatea de a le
redacta singur, acest lucru fiind menţionat şi inserat în interiorul
documentului.

Date rezultate prin cercetare

 recenziile integrative sau sistematice care compilează toate cele recente

studiază și rezumă ceea ce se știe despre problemă sau situație. Cochrane
Colaborarea (www.cochrane.org) enumeră recenzii sistematice pe diverse
subiecte de interes atât medici cât și asistente.

Studii de caz

 asistentă medicală comunitară care lucrează cu un grup a adulților care au

diabet
 revizuirea sistematică a importanței de exerciții fizice pentru clienții cu
diabet zaharat de tip 2.
 O revizuire sistematică timpurie a constatat că cei care a participat la
exerciții aerobice a scăzut nivelul de grăsime corporală și trigliceride și s-a
îmbunătățit controlul glicemiei (chiar și pentru cei care nu au slăbit).
 Cu toate acestea, un mai târziu revizuirea sistematică a constatat că atât
exercițiile aerobe, cât și cele de rezistență au ajutat la obținerea
controlului diabet (Yang, Scott, Mao, Tang și Farmer, 2013).
 Deși o asistentă medicală comunitară poate avea cu siguranță o „bănuială” că exercițiul este
bun pentru clienții săi, mai nou revizuirea sistematică a studiilor curente oferă dovezi
solide pe care să se bazeze specifice recomandări.
Studii de caz

 O altă revizuire privind promovarea aderării la terapia antiretrovială pentru virusul imunodeficienței
umane (HIV)/sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) clienții ar putea fi de ajutor unui
supervizor PHN în conceperea unui management de caz de SIDA program care utilizează PHN-uri.
 O revizuire sistematică a 124 de studii, inclusiv o mare majoritate de trailuri clinice randomizate
efectuate în America de Nord, Africa și Europa au constatat o „largă și în general puternică baza
de dovezi” pentru cinci intervenții:
 (a) terapie cognitiv-comportamentală (CBT),
 (b) educație,
 (c) terapie observată direct (DOT),
 (d) susținători de tratament și
 (e) memento activ dispozitive (ART), cum ar fi mesageria text (Chaiyachati, Ogbuoji, Price, Suthar,
Negussie și Barnighhausen, 2014, p. s199).
 Din aceste dovezi, un sistent medical comunitar poate concluziona că complianța
și aderența la tratament poate fi asigurată eficient prin dezvoltare a unei relații
asistentă-client, sprijin de grup și educație concentrată a pacientului asupra
abilităților de gestionare a medicamentelor.
Surse pentru cercetare

 Cochrane Nursing Care Field podcasts (http://cncf.cochrane.org/podcasts)

 Cochrane Public Health Group (http://ph.cochrane.org)
 Worldviews on Evidence-Based Nursing from Sigma Theta Tau International
 (www.nursingsociety.org)
 Evidence-Based Nursing, a British online journal (www.ebn.bmjjournals.com)
 Joanna Briggs Institute, an Australian nursing research organization
 (joannabriggs.org)
 The Community Guide, a CDC site for research on population health promotion
 (http://www.thecommunityguide.org/index.html)
 Health-Evidence Canada, a Canadian website for promoting evidence-based
 decision-making (http://health-evidence.ca/)
 Research and Development (RAND) Corporation research briefs (www.rand.org)

Profilul comunităţii

 Profilul teritorial.
 datele structurale care caracterizează aspectul fizic şi geografic al unei anumite
zone
 presupune descoperirea graniţelor, a elementelor orografice şi hidrografice, a
climei, a resurselor naturale: toate sunt aspecte ce permit înţelegerea
dezvoltării anumitor activităţi economice şi servicii.
 datele semistructurale, adică mediul construit de om, cum sunt reţelele de
comunicaţii, infrastructurile :
 aşa pot fi analizate diversele tipuri de poluare de care sunt afectate azi diferitele
niveluri ale realităţii, precum degradarea edilitară şi aglomerarea.
 Fundamentală este analiza raportului dintre „mediul natural” şi „mediul construit
de om”: e de-ajuns să ne gândim la importanţa amplasării clădirilor unde
oamenii lucrează în raport cu cele în care locuiesc; la prezenţa sau absenţa
unor spaţii verzi şi a unor locuri de întâlnire ; la eventuala existenţă a unor
zone de interes artistic sau istoric.
Profilul comunităţii

 Profilul demografic.
 studiul caracteristicilor structurale şi dinamice ale populaţiei prin care se adună „relevările de
stare" şi relevările de mişcare.
 Primele sunt alcătuite din datele obţinute prin recensământ cum sunt mărimea populaţiei,
densitatea şi aglomerarea, creşterea şi descreşterea medie anuală, distribuţia pe sexe şi
vârste. în acest mod sunt definiţi indicii care permit o evaluare a nevoilor actuale, dar şi
viitoare de locuinţe, servicii şi locuri de muncă, tot astfel putem înţelege cât de avansat este
procesul de îmbătrânire a populaţiei, cât de puternic este sentimentul de apartenenţă (având
în vedere că legătura afectivă este invers proporţională cu dimensiunea populaţiei).
 Prin „caracteristici dinamice” înţelegem în schimb transformările în timp ale structurii
populaţiei. Cauzele care le determină pot fi de ordin natural (naşteri, decese) sau social cum
este mişcarea de migrare (care, să nu uităm, poate fi sub formă de intrări sau de ieşiri). Dacă
la anumite niveluri sociale se înregistrează încă în Italia o mişcare de emigrare, şi în ultima
vreme, a devenit mult mai consistent şi problematic fluxul de imigranţi aparţinând altor ţări,
etnii, culturi, religii, cu puternice repercusiuni asupra posibilităţilor de integrare în viaţa
socială şi de consolidare a unui sentiment de apartenenţă la comunitate.

Profilul comunităţii

 Profilul ocupaţiilor.
 analizarea activităţilor şi a situaţiei profesionale a diverşilor membri, care se face
având în vedere că schimbările produse în sistemul productiv naţional şi
internaţional au implicaţii şi la nivel local.
 e necesar să fie investigată fie distribuţia locurilor de muncă în diversele sectoare
de activitate economică, fie poziţia celor ce au locuri de muncă într-un
domeniu : trebuie avută în vedere modificarea apărută în tipologia ocupaţiilor
care pot porni de la program complet şi pot ajunge la part-time, la: al doilea
serviciu, la muncă la negru sau la muncă de îngrijire (care cade în special in
seama casnicelor, considerate încă în afara forţei de muncă).
 este rata şomajului care reprezintă astăzi una dintre problemele sociale cele mai
grave şi o sursă de suferinţă pentru individ. E vorba de o gamă variată de
situaţii (de la cei ce şi-au pierdut : locul de muncă la cei în căutarea primei
slujbe - şi aici se înscriu în special tinerii -, până i la cei care caută de lucru,
deşi se află în condiţia unor persoane fără profesie, cum sunt pensionarii,
casnicele şi studenţii).
Profilul comunităţii

 Profilul serviciilor.
 Caracteristicile instituţionale şi organizatorice ale serviciilor constituie un indicator
important al „gradului de civilizaţie” al unei comunităţi: se structurează aceasta pentru
a satisface necesităţile membrilor săi.
 a) servicii socioeducative, adică la şcoli de orice nivel şi grad, dar şi la iniţiative cu finalităţi
educative promovate de parohii, la forme de asociere şi organizaţii locale;
 b) servicii de asistenţă socială şi sanitară, cuprinzând atât serviciile de baz- (poliambulatorii,
dispensare, spitale), cât şi pe cele specializate destinate anumitor categorii de persoane
(structuri rezidenţiale, comunităţi, centre de primire), dar şi servicii domiciliu pentru
bătrâni şi neajutoraţi, un rol important în acest domeniu avându-l serviciile oferite de
voluntariatul organizat şi de cooperativele sociale;
 c) servicii recreativ-culturale, cum sunt spaţiile publice amenajate, terenurile şi instalaţiile
sportive, locurile de întâlnire, dar şi bibliotecile, cinematografele, teatrele, discotecile,
toate structurile utilizate pentru petrecerea timpului liber
Profilul comunităţii

 Profilul psihosocial.
 Se referă la dinamicile afective ale populaţiei, in special la comportamentele
colective, la motivaţiile şi rezultatele lor.
 Comunitatea este descrisă ca un ansamblu de grupuri formale şi informale (familii,
asociaţii de voluntari, grupuri de ajutor reciproc, grupuri sportive), analizându-se
gradul de interacţiune şi de integrare, starea de colaborare şi/sau de conflict.
 De aceea, trebuie executate unele operaţiuni cum sunt cartografierea subiecţilor
colectivi; descrierea proceselor de comunicare dintre astfel de subiecţi şi a
nivelului lor de înţelegere sau competiţie ; analiza sentimentului de coeziune şi a
gradului de deschidere spre exterior (în acest sens, tema siguranţei în propria
comunitate devine foarte importantă pentru relaţiile sociale): analiza proceselor
de instituire a consensului şi a marginalizării; în sfârşit, examenul normelor, al
valorilor dominante şi al modelelor comportamentale prevalente
Profilul comunităţii

 Profilul instituţional.
 sunt produse ale interacţiunilor sociale, dar contribuie intr-o anumită măsură
şi la condiţionarea unor astfel de interacţiuni.
 Există instituţii de stat (de la primării la unităţi sanitare locale), ca şi
instituţii economice (întreprinderi, bănci, cooperative), politice
(partidele, grupurile) sau religioase (bisericile).
Profilul comunităţii

 Profilul antropologico-cultural.
 studiul valorilor pe care se bazează o comunitate, atitudinile faţă de
realitate, opţiunile grupurilor în situaţii de criză sau de conflict.
 se observă comportamente diferite, schimburi de relaţii între persoane, adică
un mod de exprimare a propriilor orientări valorice (să ne gândim la
diversele reacţii ce se manifestă faţă de prezenţa unor imigranţi, dar şi la
atitudinile persoanelor faţă de diversele probleme care privesc o
comunitate cum sunt bătrânii, toxicomanii, handicapaţii).
Evaluarea critică a probelor
 Care a fost întrebarea de revizuire? (Populație specifică, intervenție etc.)
 Au fost explicate strategiile de căutare și sunt rezonabile?
 Care au fost criteriile de excludere?
 Au fost studiile din revizuire concepute și executate în mod corespunzător (au fost concluziile valide)?
 Au fost găsite rezultate similare în toate studiile?
 Cât de fiabile sunt rezultatele (doar părtinire minimă)?
 Dimensiunile eșantionului au fost suficient de mari?
 Au fost rezultatele semnificative din punct de vedere statistic?
 Au existat factori de confuzie (de exemplu, influențe externe care te fac să te îndoiești rezultatele;
diferențe între grupuri în ceea ce privește intervenția sau evaluarea rezultatului)?
 De asemenea, este util să comparați rezultatele cu cercetările anterioare și cu practica clinică (Melnyk și
Fibneout-Overholt, 2014). Cercetarea calitativă, discutată mai târziu, poate fi de asemenea evaluat
prin întrebări:
 Cum au fost aleși participanții la studiu?
 Sunt datele exacte și complete?
 Sunt rezultatele plauzibile? Este logic, consecvent și relevant?
 Sunt disponibile grile care subliniază nivelurile și calitatea dovezilor în asistența medicală de sănătate
publică (www.publichealthnurses.org). Dar ce se întâmplă dacă nu sunt disponibile recenzii sistematice
în zona dvs de interes? Unde puteți găsi dovezile necesare pentru a face bine practici decizii? Puteți
căuta RCT-uri, cercetări de meta-analiză, evaluare de program studii, revizuiri sistematice ale
literaturii sau ghiduri de practică (vezi Fig. 4–1, Nivelurile de Dovezi), ținând cont de faptul că mai
multe studii (sau unul sau două la scară largă, strâns controlate studii) sunt de preferat.

Integrarea Dovezilor

 În al patrulea rând, este important să luați o decizie, bazată pe expertiza și

cunoștințele dumneavoastră clinice despre valorile și preferințele
clienților, despre încorporarea acestor informații în dvs practică
 Cum pot aplica aceste rezultate în practica mea de asistentă medicală
comunitară?
 Va aduce beneficii clienților mei?
 Clienții mei sunt similari cu populația studiată?
 Am resursele necesare?
 Este împotriva valorilor sau preferințelor clientului meu?

Studiu de caz

 tratarea nivelurilor scăzute de vitamina D la vârstnici a constatat că aceasta

poate reduce riscul de mortalitate în rândul vârstnicilor instituționalizați
care prezintă risc de cădere, dar aceasta nu pare să reducă rata fracturilor.
 Alți cercetători au descoperit că pentru femeile în vârstă cu funcție renală
slabă care trăiesc în casele de bătrâni, suplimentele de vitamina D singure
pot să nu fie suficiente (Terabe et al., 2012).
 În funcție de grupa de vârstă, în general, screening-ul populației pentru
insuficiența vitaminei D poate fi mai rentabil decât suplimentarea
universală (Lee et al., 2013b).
 cercetarea ar putea stârni un interes pentru asistentele medicale comunitare
de a consilia clienții adulți pentru a include acest supliment în regimul lor
zilnic, în special în zonele în care expunerea la lumina soarelui este mai
puțin răspândită.
Evaluarea rezultatelor

 Pasul final al procesului EBP este evaluarea oricărei schimbări de practică.

 De exemplu, dacă se decide să implementeze concluziile analizei sistematice
privind medicamentele pentru HIV/SIDA conformitatea citată mai sus, un
protocol standardizat de vizite la domiciliu și educarea pacientului de
către AMC
 Ar trebui stabilite PHN și colectate atât date de referință, cât și date
postintervenție pentru a deduce orice potențială modificare pozitivă
observată.
 Rezultatele pot varia în funcție de specific mediu, populație, implementare și
alți factori.
CERCETAREA CANTITATIVĂ ȘI
CALITATIVĂ
 Cercetarea epidemiologică
 Un model de investigaţie de acest tip respectă câteva faze fundamentale:
 observarea modului în care o maladie anume se răspândeşte într-un teritoriu
dat şi într-o perioadă de timp precisă (epidemiologie/ descriptivă);
 formularea unor ipoteze privind factorii de mediu care ar putea avea o
incidenţă asupra unei astfel de răspândiri diferenţiate (epidemiologia
analitică);
 în sfârşit, o foarte atentă muncă de teren pentru a identifica factorul avtu în
vedere.
 Ajunşi în acest punct, putem interveni în mod eficace pentru a preveni
intensificarea ulterioară a procesului patologic şi infecţios.

Cercetarea epidemiologică

 Exemplul clasic de cercetare epidemiologică este studiul efectuat de J. Snow

la Londra în secolul al XlX-lea asupra holerei: ca rezultat al unor observaţii
detaliate şi atente asupra tuturor caracteristicilor populaţiei din cartierele
londoneze (şi aceasta a presupus un recensământ precis al locuitorilor),
Snow a formulat ipoteza că frecvenţa cazurilor de holeră în diverse zone
ale oraşului ar fi legată de furnizările de apă poluată. Analiza unei probe
de laborator care a dus la identificarea apei ipotetic poluate a fost
fundamentală pentru controlul ipotezei (ibidem).
 Prin această metodă, devine posibilă corelarea frecvenţei, a răspândirii şi a
incidenţa unui fenomen patologic cu factori de mediu.
 Acest lucru presupune folosirea unor tehnici matematice şi statistice, dar şi
recurgerea la alte discipline cum sunt demografia sociologia; în acest fel,
epidemiologia a pus la punct instrumente tot mai sofisticate de
interpretare a datelor.

Cercetarea calitativă

 este utilă în identificarea unei probleme sau a unei relații între doi sau mai multe
variabile, cum ar fi tipul de tratament (de exemplu, experiențe de imersiune
culturală) și un rezultat (de exemplu, niveluri mai mari de autoeficacitate
transculturală). Procedând astfel, studii cantitative tind să examineze părți
izolate ale problemelor sau fenomenelor și, în general, nu dau atenție la
contextul mai larg sau sănătatea generală a indivizilor.
 Cercetare cantitativă implică o tendință reducționistă (adică, concentrarea pe
părți mai degrabă decât pe întreg) și, dacăf este folosită exclusiv, poate limita
cunoștințele de nursing, deoarece multe dintre aspectele importante ale
serviciile clienților (de exemplu, calitatea vieții, durerea, spiritualitatea) nu
pot fi măsurate în mod obiectiv.
 Este necesară o abordare mai subiectivă sau calitativă pentru a studia acele
domenii care au nevoie de a focalizare mai amplă sau cele care nu se pretează
la măsurarea obiectivă. Cercetarea calitativă care subliniază subiectivitatea se
întreabă „cum” sau „de ce”.
Cercetarea calitativă

 Un exemplu în acest sens cercetarea a examinat mentorat oferit de PHN care lucrează
cu gravide și parenting adolescenți (Schaffer & Mbibi, 2014). Mai degrabă decât
doar numărarea vizitelor, ca în exemplul anterior cu vizite la asistenta medicala la
scoala, cercetatorii au intervievat atat PHNs cat si clienti adolescenti despre lor
perceptii. Temele PHN au inclus a nu judeca, a lucra din punctele forte ale
clienților, întâlnindu-i acolo unde sunt, rămânerea cu ei, onorarea clienților ca
persoane, dăruirea informații, trimiteri și facilitarea deciziilor. PHN-urile au avut
succes în relația cu clienții dacă adolescenții au născut copii sănătoși, au rămas la
școală/și-au găsit un loc de muncă și a asigurat siguranța copilului și pregătirea
pentru școală. Pentru adolescenta însărcinată și parentală clienti, temele
identificate incluse PHN este extrem de de incredere, face parte din suportul meu
rețea, mă ajută să-mi construiesc independența și mă ajută să iau decizii. Au
imaginat succes ca terminarea școlii și capacitatea de a-și întreține copilul, alături
de a fi a model bun. Aceste informații sunt mult mai bogate, deoarece nu sunt
obținute dintr-o alegere forțată chestionar; este determinat de întrebări deschise
și întrebări ulterioare în un efort de a descoperi sentimente și convingeri.