Definirea persoanelor vârstnice

Sunt considerate a fi persoane vârstnice, cele care se află în perioada în

care se manifesta un declin pe plan fiziologic, psihologic şi social, ca urmare a
evoluţiei fireşti din punct de vedere biologic. Îmbătrânirea este ansamblul
proceselor pe care le suferă un organism, după faza sa de dezvoltare.
Persoana vârstnică - în conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este
persoana care a împlinit vârsta legală de pensionare.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră vârsta mijlocie, medie sau de
tranziţie, ca fiind vârsta până la 59 de ani, iar perioada vîrstnică fiind între 60 şi
74 de ani.

Evaluarea persoanelor varstnice pentru acordarea dreptului de

protectie sociala

Conform grilei nationale pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice,

acestea sunt clasificate in trei categorii. Pentru fiecare activitate evaluata se
identifica trei posibilitati notate astfel:
0 - activitate facuta fara ajutor, în mod obisnuit si corect;
- nu necesita supraveghere si ajutor.
1 - activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect;
- necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial.
2 - activitate facuta numai cu ajutor;
- necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral

Pe baza acestor criterii urmeaza a se stabili gradele de dependenta prin

evaluarea statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei vârstnice.
1. Evaluarea statusului functional cu privire la activitatile de baza si
instrumentale ale vietii de zi cu zi se realizeaza prin observatia asupra
activitatilor efectuate de persoana vârstnica, fara ajutorul altei persoane.
Ajutoarele materiale si tehnice, respectiv ochelari, proteze auditive, baston,
cadru etc. sunt considerate ca fiind utilizate de persoana evaluata.
2. Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv este necesara avându-se în
vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei
vârstnice pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si instrumentale ale
vietii de zi cu zi.
3. Fiecare activitate evaluata în Grila nationala de evaluare a nevoilor
persoanelor vârstnice se cuantifica cu cifrele 0, 1, 2.
4. Se recomanda încadrarea persoanelor vârstnice evaluate în urmatoarele grade
de dependenta:
a) gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala,
locomotorie, sociala si pentru care este necesara prezenta continua a
personalului de îngrijire;

1
b) gradul IB - persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt
în totalitate alterate si care necesita supraveghere si îngrijire medicala pentru
marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu
îsi pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi;
c) gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au
conservat în totalitate sau în mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si
unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate.Necesita o
supraveghere permanenta, îngrijiri destinate tulburarilor de comportament,
precum si îngrijiri regulate pentru unele dintre activitatile de igiena corporala;
d) gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial
autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre
activitatile de baza ale vietii de zi cu zi;
e) gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat în
picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa în interiorul camerei de locuit
si necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu
zi;
f) gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa
fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile
instrumentale;
g) gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure în interiorul locuintei, se
alimenteaza si se îmbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru
activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi; în situatia în care aceste persoane
sunt gazduite într-un camin pentru persoane vârstnice ele sunt considerate
independente;
h) gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua
singure activitatile vietii cotidiene.

Îngrijirea persoanelor vârstnice în camin se poate realiza dupa cum

urmeaza:
- persoanele încadrate în gradele de dependenta IA, IB si IC sunt îngrijite în
sectii pentru persoane dependente;
- persoanele încadrate în gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt îngrijite în
sectii pentru persoane semidependente;
- persoanele încadrate în gradele de dependenta IIIA si IIIB sunt îngrijite în
sectii pentru persoane independente.

Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr

17/2000 modificata si republicata, in baza dispozitiilor Legii nr. 281/2006. prin
care se stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu,
in institutii rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si
locuinte sociale.

2
 La nivel local mecanismele legislative care permit autoritatilor sa aloce
fonduri organizatiilor neguvernamentale pentru serviciile sociale pe care le
acestea le furnizeaza comunitatii sunt: legea 34/1998, legea 350/2005, legea
17/2000, legea 215/2001, OG 68/2003, Legea 272/2004.

Din cercetarea cantitativa a reiesit ca un numar de 24 de respondenti

considera ca administratia publica locala nu are instrumente/mecanisme de
externalizare a serviciilor sociale si numai 9 au apreciat ca acestea exista. In
opinia respondentilor aceste mecanisme sunt: achizitie publica pentru asigurarea
serviciilor sociale, intalniri lunare si semestriale cu reprezentantii ONG-urilor,
concurs de proiecte organizat de primarie, contracte de servicii.
In Hotararea de Guvern nr.1826 din 22 dec.2005, pentru aprobarea Strategiei
nationale de dezvoltare a serviciilor sociale, se precizeaza „sustinerea
conlucrarii cu furnizorii de servicii sociale din sectorul nonprofit, precum si cu
miscarea asociativa din randul beneficiarilor de servicii etc.

Pe langa aceasta legislatie exista o serie de Hotarari ale Consiliilor Locale

prin care se acorda finantare directa sau indirecta (plata utilitatilor, oferirea de
spatii etc.) organizatiilor neguvernamentale care furnizeaza servicii sociale. De
asemenea sunt Hotarari ale Consiliilor Locale care reglementeaza activitatea
Directiilor Generale de Asistenta Sociala sau Serviciilor Publice de Asistenta
Sociala in care se prevede ca se pot realiza parteneriate cu reprezentantii
societatii civile pentru derularea programelor de asistenta sociala.

Conditii de acordare de asistenta sociala persoanelor varstnice

Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format

din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala
judeteana sau a municipiului Bucuresti.

In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in

mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si cu
respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor
persoanelor varstnice reglementata de HG nr. 886/2000.

3
Serviciile sociale pot fi:

 servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea

marginalizarii sociale si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere
juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii
curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj,
prepararea hranei;
 servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea
igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea
locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati
economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre
de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
 servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt
acordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de
sanatate.

Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale

si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un
drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali.

Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale.

Modalitati de obtinere

Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se

stabileste pe baza anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila
nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se
aproba de catre :

a. primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare

b. directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a
familiei - pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile
romane care au primit transferuri din fonduri gestionate de Ministerul
Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei;

Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele

pentru persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa
plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu
lunar de intretinere.

Conform art. 3.din Legea nr. 17/2000, privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice - Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita
la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:

4
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la
aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza
resurselor proprii;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea
ingrijirii necesare;
d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii
ori starii fizice sau psihice.
Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se
elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala,
capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii
cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale
considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.
Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau
partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala,
psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor
persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de
dependenta.

Documente necesare

Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei

varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti,
a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a
organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a
organizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistenta sociala a
persoanelor varstnice.

 Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe

sectii pentru:

o persoane dependente;
o persoane semidependente;
o persoane care nu sunt dependente;

Acte necesare pentru obţinerea serviciilor pentru persoanele vârstnice

defavorizate (actele menţionate mai jos fac parte dintr-o listă generală care
poate varia în funcţie de serviciul solicitat):

 B.I./ C.I./ C.N. al beneficiarului şi pentru membrii familie (ale 

persoanelor împreună cu care locuieşte) – în copie ;

5
  recomandarea medicului de familie / medicului specialist / serviciilor de
urgenţă pentru îngrijiri medicale la domiciliu – în original;
 certificat de căsătorie al beneficiarului – în copie ;
 certificat de deces al soţiei/ soţului beneficiarului –  în copie,  daca este
cazul ;
 hotărâre de divorţ, în copie, daca este cazul;
 cuponul de pensie şi decizia de pensionare/ decizia asupra capacităţii de
muncă ale beneficiarului – în copie ;
 acte doveditoare pentru veniturile realizate de membrii familiei
beneficiarului (ale persoanelor împreună cu care locuieşte) – în copie ;
 daca este cazul, cetificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu
handicap/ invaliditate – în copie ;
 dupa caz, decizia de instituire a tutelei / curatelei – în copie;
 actul de identitate al tutorelui/ curatorului, în copie;
 acte relevante pentru situaţia socio – medicală a beneficiarului / familiei
sale;
 actul de proprietate a locuinţei sau actul în baza căruia persoana vârstnică
locuieşte la adresa, în copie, pentru a dovedi că persoana vârstnica nu are
întreţinător legal ca urmare a incheierii unui contract de întreţinere

Cuantum

Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile

locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea
17/2000 - Republicata).
Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de
dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de
intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si
cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu
clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice
locale.
Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza
contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea
veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere
aprobat pentru fiecare camin.
Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru
persoane vartnice se stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului de
incadrare intr-o categorie de handicap.
Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru
persoanele cu handicap este de 1.724 lei (Ordin 619/2008).

6
Îmbătrânirea populaţiei în România –îmbătrânirea populaţiei la nivelul
judeţului Bacau

Populatia Romaniei este in declin inca din 1990, natalitatea a inceput sa

scada (inprezent: 1,3 copii la o femeie, in loc de 2,1, care ar asigura inlocuirea
populatiei) dincauza unor factori multipli precum migratia, schimbarea
modelelor de viataprofesionala, liberalizarea avorturilor, problemele sociale si
economice, etc.
Populatia Romaniei se va reduce cu 2,3 milioane de persoane pana in anul
2025, iar pondereal ocuitorilor cu varste de peste 65 de ani va creste continuu,
se arata intr-un studiu al Bancii Mondiale (BM) privind situatia demografica din
Europa de Est si fosta Uniune Sovietica.
Varstnicii propriu-zisi, adica cei care au implinit cel putin 65 ani ii vom
considera ca fiind„varsta a treia”. Aceasta populatie a crescut constant in ultimii
17 ani cu peste 30%, de la un efectiv de 2,4 milioane la unul de 3,2 milioane (la
mijlocul anului 2007). Rata medie anuala carecorespunde acestei cresteri este de
8 persoane la fiecare 1000 persoane de varsta a treia in fiecare an. Rata cresterii
a fost chiar mai mare la varstnicii batrani de peste 75 ani si mai ales acelor
foarte batrani care au depasit 80 ani. Ultima din categorii o vom considera in
cele ce urmeaza „varsta a patra”. Astfel intre 1990 si 2007 numarul batranilor
peste 75 ani a crescut de la aproape un milion la 1,3 milioane (cu o rata medie
anuala de 9 la mie) iar a celor peste 80 ani de la 410 mii la 587 de mii (cu o rata
medie anuala de 10 la mie).
Si in judetul Bacau populatia este imbatranita, sunt comune in care
varstnicii depasesc 30% din totalul populatiei intregistrate la evidenta
populatiei. De aceea suntem responsabili sa tragem un semnal de alarma in
vederea dezvoltarii serviciilor in functie de nevoile socio – medicale pe care le
au persoanele varstnice.
Conform Biroului Judetean de administrare a bazelor de date pentru
evidenta persoanelor Bacau, populatia totala a judetului Bacau in anul 2010 este
de 755.136 locuitori din care 130.053 persoane varstnice. O repartizare a
numarului acestora in principalele localitati din Bacau este prezentata mai jos:

n NUME pes 81 71 61 - 6 TOTAL din %

r oras/ te - - 70 luni - PERSOA care varstni
cr comuna 91 90 80 ani 60 NE persoa ci
t ani ani ani ani ne din
varstn totalul
ice populat
iei
ORASE
1 BACAU 197 265 986 136 1715 197939 26416 13.35

7
 4 6 99 23
2 BUHUSI 32 381 141 182 1815 21804 3654 16.76
5 6 0
3 COMANES 19 339 126 189 2160 25114 3513 13.99
TI 3 2 1
4 DARMAN 13 329 101 120 1218 14750 2563 17.38
ESTI 9 2 7
5 MOINESTI 23 383 156 203 2167 25671 4000 15.58
2 2 1
6 ONESTI 38 566 289 454 4817 56219 8043 14.31
3 6 6
7 SLANIC 8 75 312 454 4479 5328 849 15.93
MOLDOV
A

8 TG.OCNA 22 320 101 124 1094 13547 2599 19.19

3 4 8

a) Dupa mediul de proveninta a persoanelor varstnice

- 47.73 % locuiesc in mediul urban
- 52.28 % locuiesc in mediul rural
b) Dupa varsta:
- 15.81% din totalul populatiei din mediul urban, o reprezinta persoanele
varstnice (peste 60 ani)
- 20.78% din totalul populatiei din mediul rural, o reprezinta persoanele
varstnice (peste 60 ani)

Principalele aglomerari urbane se intalnesc in cele 3 municipii (Bacau,

Moinesti si Onesti) si 5 orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova,
Targu Ocna) , unde sunt si principalele centre pentru forta de munca.
Daca analizam rural –urban observam ca populatia varstnica este mult
mai mare in mediul rural decat in urban.
Acest lucru sugereaza ca in judet se inregistreaza o puternica migratie, in
cea mai mare parte din zonele rurale, acolo unde ramane in urma populatia
imbatranita si cu un grad crescut de dependenta.
Cea mai imbatranita zona se afla in sud-estul judetului, unde persoanele
varstnice reprezinta intre 20 si 30 % din totalul populatiei.

8
Comunitatile cele mai imbatranite cu peste 30% persoane varstnice sunt:
 Dealu Morii
 Motoseni
 Strugari
 Filipesti
 Glavanesti
 Filipeni
 Huruiesti
 Damienesti
 Vultureni
 Scorteni
Serviciile existente sunt minime si inadecvate, daca nu chiar inexistente,
mai cu seama in mediul rural. Se propune evaluarea nevoilor varstnicilor pentru
a putea fi acoperite, in conditiile resurselor disponibile si a constringerilor
locale.
Persoana varstnica privita in ansamblul ei este multiplu dezavantajata si
adesea gresit inteleasa: scaderea capacitatilor fizice nu inseamna handicap si
uneori nici boala, scaderea resurselor financiare are un efect frustrant si care ii
afecteaza stima de sine, retragerea din viata activa ii creeaza sentimente de
inutilitate iar destramarea familiei prin desprinderea copiilor din nucleul
familial si uneori prin decesul partenerului ii creeaza sentimente de abandon si
izolare. La toate aceste probleme trebuie sa se gaseasca o rezolvare
profesionista astfel incat batranilor sa li se asigure o viata decenta si demna.

9
 Servicii integrate pentru varstnici

Fundatia Vodafone Romania si Fundatia de Sprijin Comunitar din Bacau a

lansat un nou program pentru sprijinirea persoanelor in varsta, “Servicii
integrate pentru varstnici”. Prin acest program, persoanele in varsta din
municipiul Bacau, cu probleme de sanatate sau aflate in dificultate, beneficiaza
de servicii de asistenta medicala si ingrijire la domiciliu, servicii speciale de
recuperare si servicii de asistenta sociala.

“Ne bucuram sa sustinem activitatea desfasurata de Fundatia de Sprijin

Comunitar in beneficiul varstnicilor din Bacau, continuand astfel angajamentul
Fundatiei Vodafone Romania de a fi cat mai aproape de nevoile comunitatii. In
cadrul programului ‘Servicii integrate pentru varstnici’ ne propunem ca pe
parcursul anului 2008 sa ajutam aproximativ 350 de varstnici lunar,
asigurandu-le acestora medicamente si servicii sociale, medicale si de
recuperare. Fundatia Vodafone Romania va investi 35.000 EUR in acest
program, care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii pentru persoanele in
varsta”, a spus Elena Serban, Director Fundatia Vodafone Romania.
Principiile care stau la baza acestui proiect sunt
-respectarea drepturilor si a demnitatii omului;
-asigurarea autodeterminarii si a intimitatii persoanelor beneficiare;
- abordarea individualizata in functie de nevoile persoanei varstnice;
-participarea persoanelor beneficiare;
-recunoasterea valorii fiecarei persoane;
-orientarea pe rezultate;
-imbunatatirea continua a calitatii serviciilor acordate;

In Bacau si in 8 comune din zona de est a judetului, Fundatia Sprijin

Comunitar a implementat un proiect de servicii socio-medicale adresate
varstnicilor. In Bacau a fost creat un serviciu in spitalul judetean pentru
externarea dirijata a cazurilor ce necesita ingrijire la domiciliu. Asistentul
medical FSC din spital face si programari si insoteste batranii din zona rurala
care vin la spital pentru consultatii sau internare.
Cazurile externate sunt supuse analizei unei echipe mixte de asistent
social, medical si medic geriatru, care stabilesc necesarul si programul de
ingrijire la domiciliu. Interventia la domiciliu variaza de la simpla asigurare a
igienei personale si a locuintei pana la interventie specializata de schimbare a
pansamentelor, curatare a plagilor, perfuzii etc. realizate de asistente medicale.
Cazurile recuperate beneficiaza ulterior de program de recuperare fizica in
cadrul Centrului de zi pentru Varstnici din Bacau iar dupa restabilirea starii de
10
sanatate de program de socializare in cadrul aceluiasi centru respectiv in cadrul
Clubului Seniorilor din comuna Motoseni.
Pentru zona rurala a fost infiintat un serviciu de transport cu patru
microbuze care ofera gratuit deplasari la medicul de familie, spital, institutii
judetene. Tot in cadrul proiectului a fost deschis un Centru de Excelenta in
ingrijiri la domiciliu la Bacau, in cadru caruia au fost calificate 40 de persoane
din comunele mentionate care au fost angajate de FSC formand echipele de
ingrijire la domiciliu din comunele mentionate si din Bacau ce ofera servicii
specializate unui numar mediu de 200 de batrani zilnic.
Fundatia de Sprijin Comunitar desfasoara programe de ingrijire a
varstnicilor inca din anul 1997 in urma identificarii acestei nevoi in cadrul
comunitatii. Toate aceste servicii sunt oferite gratuit de catre profesionisti,
Fundatia de Sprijin Comunitar fiind prima organizatie din Moldova acreditata sa
ofere acest gen de servicii de ingrijire la domiciliu. Parteneriatul cu Fundatia
Vodafone Romania a dat posibilitatea continuarii activitatii in beneficiul acestei
categorii sociale dezavantajate, raspunzand astfel nevoilor comunitatii din care
facem parte.
Programul „Servicii integrate pentru varstnici” ofera servicii complete si
specializate, care asigura preluarea pacientului, de la externalizarea acestuia din
spital, acordarea de servicii medicale si sociale la domiciliu urmand indicatiile
medicului curant, apoi recuperarea si reintegrarea persoanei in cadrul Centrului
de Zi.
Printre nevoile regasite la toate esantioanele , enumaram, in ordinea
importantei acordate de beneficiari, urmatoarele:
· insuficienta veniturilor raportate la preturi foarte mari la produsele de baza si
preturi mari
la utilitati (gaze/lemne, energie electrica etc) si impozite si taxe mari;
· probleme de natura sociala: conflictul dintre generatii, nepasarea autoritatilor,
coruptia, nerespectarea legii, neacordarea drepturilor cuvenite;
· probleme de natura medicala: cardiace, neurologice, digestive, respiratorii,
vedere, auz, mintale, cancer etc. care ii fac sa devina dependenti de cei din jur;
· lipsa/ insuficienta serviciilor sociale in comunitati : servicii de ingrijire la
domiciliu sau asistent personal;
· Probleme ale sistemului medical care ii afecteaza: medicamente scumpe,
retetele compensate ce nu pot fi onorate, accesul limitat la medicamente mai
bune, acestea fiind foarte scumpe si de cele mai multe ori nu se compenseaza;
insuficienta serviciilor de recuperare
· probleme cu locuinta: igienizare, sunt deteriorate etc
· alimentatia precara;
· relatiile din familie si cu vecinii
· singuratatea;
· nevoia de implicare in activitati sociale:
o recreative, de petrecere a timpului liber, de socializare

11
 o civice, utile societatii, de implicare in problemele cotidiene;
o aducatoare de profit.
o locuri de munca pentru pensionari
· lipsa sau insuficienta informatiilor
· ajutor in procurarea si schimbarea unor piese de schimb casnice
· siguranta pe strazi;
· serviciile stomatologice nu sun t decontate de stat
· obtinerea protezelor (necesare la deplasare, aparate auditive, ochelari etc.);
· obtinerea biletelor de recuperare in statiuni;
· lipsa locuintei.

Se constata o diferenta intre nevoile persoanelor din mediul rural si cele

din mediul urban. Populatia vastnica din mediul rural , resimte urmatoarele
nevoi/ probleme specifice:
◊ distantele mari de parcurs (in special in mediul rural)
◊ au mult pamant si nu-l mai pot munci
◊ plecarea copiilor la oras si in strainatate
◊ acces greoi la mijloacele de informare
◊ acces greoi la serviciile publice
Populatia vastnica din mediul urban , resimte urmatoarele nevoi
specifice:
- nevoia de socializare intr-un cadru organizat (centre de zi)
- nevoia de a participa la activiati culturale si artistice

Specialistii in domeniu au enumerat urmatoarele nevoi prioritare

ale populatiei varstnice:
 venituri insuficiente pentru un trai decent
 nevoia dezvoltarii serviciilor socio-medicale la domiciliu
 nevoia dezvoltarii serviciilor de recuperare
 nevoia dezvoltarii serviciilor de socializare in centre de zi
 ajutor financiar
 alimentatie deficitara
 asistenta in caz de urgenta
 recuperare la domiciliu si in centre specializate pentru persoanele
deplasabile
 nevoia de reprezentare din partea autoritatii (in special in cazul incheierii
de contracte)
 accesul limitat la informatiile specifice
 accesul in centrele rezidentiale
 probleme privind onorarea retetelor compensate si gratuite
 ingrijire rezidentiala
 lipsa personalului calificat

12
  legislatia deficitara
 neimplicarea in activitati de socializare (voluntariat, centre de zi etc)
 costul transportului prea ridicat
 consumul de alcool
 violenta in famili

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt oferite in stransa colaborare cu

medicii de familie sau curanti ai beneficiarilor si prin consultarea apartinatorilor
acestora. Planul de interventie se aduce atat la cunostinta beneficiarului cat si al
apartinatorilor si se implementeaza numai cu acordul acestora. In ce priveste
activitatile din centrlele de zi acestea implica foarte mult beneficiarii in
planificarea si stabilirea lor nu doar in desfasurare, astfel incat beneficiarii sa
simta importanta implicarii si participarii lor. Multe dintre activitatile centrelor
de zi au fost initiate chiar de beneficiari ceea ce le redat sentimentul importantei
sociale si increderea in sine, pentru multi dintre ei acest centru devenind o a
doua casa, sau chiar o noua familie pentru cei ramasi singuri.
Pentru acordarea unor servicii de calitate si asigurarea unui management
eficient, furnizorii publici si privati de servicii de îngrijire la domiciliu
organizeaza Unitatea de îngrijiri la domiciliu. În functie de aria teritoriala si
numarul de beneficiari, se pot organiza una sau mai multe Unitati de îngrijiri.
Activitatea derulata în Unitatea de îngrijiri este coordonata de un manager
de program. Responsabilitatea elaborarii si îndeplinirii prevederilor planului
individual de asistenta si îngrijire, precum si a respectarii prevederilor
contractului de servicii revine unui manager de caz.
În scopul mentinerii persoanei vârstnice dependente la domiciliu, în mediul
familiar de viata, o perioada cât mai lunga posibil, furnizorul de servicii de
îngrijire, prin Unitatea de îngrijiri, acorda un set de servicii destinate asistarii
persoanei vârstnice la îndeplinirea actelor curente de viata, prevenirii sau
limitarii degradarii autonomiei functionale, prezervarii starii de sanatate,
asigurarii unei vieti decente si demne.
Standardele de calitate prezente se aplica Unitatii de îngrijiri la domiciliu,
numita în continuare Unitate, responsabilitatea respectarii lor revenind
furnizorului public sau privat care a organizat serviciile de îngrijire la
domiciliu, numit în continuare Furnizor.
Serviciile de asistenta medicala desfasurate de Fundatia de Sprijin
Comunitar (FSC) sunt acreditate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, astfel
incat toate activitatile sunt desfasurate in conformitate cu cele mai riguroase
standarde in domeniu. Aceste servicii sunt asigurate de asistente medicale
specializate si cu experienta in domeniu, avand ca scop urmarea si finalizarea cu
succes a tratamentelor medicale recomandate de catre medicii curanti.
Ingrijirea specializata la domiciliu este un alt serviciu oferit persoanelor
in varsta de acest program, prin care asistenti medicali si ingrijitoare calificate
efectueaza vizite regulate la domiciliul bolnavilor, pentru a urmari evolutia lor
13
si pentru a le oferi sprijinul necesar.
De asemenea, prin acest program, batranii pot beneficia si de servicii
speciale in cadrul Centrului de zi “Dr. Stefan Ciobanu”, deschis in anul 2002.
In centrul de zi, varstnicii pot participa la activitati recreative, de
socializare dar si de recuperare - gimnastica medicala, electroterapie,
kinetoterapie,reflexoterapie.
Programul are si o componenta educationala, care isi propune
promovarea unei imagini a varstnicilor ca persoane active, dornice si capabile
de o viata sociala normala, in ciuda dificultatilor materiale pe care le intampina.
Acest lucru va fi realizat prin editarea unui buletin informativ trimestrial care va
fi distribuit catre toate mediile interesate.
O alta componenta importanta a acestui program este promovarea
voluntariatului in randul comunitatii si mai ales al adolescentilor si tinerilor din
Bacau, pentru serviciile de asistentsociala.
Pe parcursul anului trecut, Vodafone Romania a sustinut, ca sponsor,
Gala Voluntarului si Targul ONG, doua dintre cele mai importante evenimente
organizate de catre Fundatia de Sprijin Comunitar in Bacau.

Conform Cartei Sociale Europene, protecţia socială pentru ansamblul

populaţiei, care priveşte, implicit, şi persoanele vârstnice, vizează dreptul la
protecţia sănătăţii, la securitatea socială şi medicală, dreptul de a beneficia de
servicii sociale. Protecţia specială a unor categorii de persoane se referă, pe
lângă copii, adolescenţi, mame, familii, persoane handicapate, imigranţi, şi la
persoanele vârstnice.
Articolul 23 al Cartei, privitor la „Dreptul persoanelor vârstnice la
protecţie socială” vizează măsuri care să permită persoanelor vârstnice să
rămână membri deplini ai societăţii cât mai mult timp posibil, prin intermediul:
a) unor resurse financiare suficiente care să le permită să ducă o existenţă
decentă şi să participe activ la viaţa publică, socială şi culturală: b) difuzării
informaţiilor privind serviciile şi facilităţile disponibile pentru persoanele
vârstnice şi posibilităţilor de a recurge la acestea.
Măsurile trebuie, de asemenea, să permită persoanelor vârstnice să aleagă
liber propriul stil de viaţă şi să ducă o existenţă independentă în mediul lor
obişnuit, atâta timp cât doresc şi cât acest lucru este posibil, prin:
a) punerea la dispoziţie a unor locuinţe corespunzătoare nevoilor acestora şi a
stării lor de sănătate sau sprijin adecvat în vederea amenajării locuinţei;
b) îngrijirea sănătăţii şi servicii pe care starea acestora le impune. În fine,
măsurile trebuie să garanteze persoanelor vârstnice care trăiesc în instituţii o
asistenţă corespunzătoare în privinţa vieţii private şi participarea la
determinarea condiţiilor de viaţă în instituţie.
Fără îndoială, aceste cerinţe conturează un standard maxim, care nu este
atins însă nici de ţările cele mai dezvoltate.

14
 La dificultăţile apărute pe plan european şi mondial legate de protecţia
socială, în general, şi a persoanelor vârstnice, în particular, în cazul României s-
au adăugat probleme suplimentare legate de perioada de tranziţie economică, de
insuficienţele cadrului legislativ şi ale celui instituţional. În privinţa Legislaţiei
în domeniu s-au făcut progrese şi a fost, în linii generale, elaborat cadrul juridic
necesar, care a ţinut seama de normele europene.
Menţionăm în context:
Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
(conform acestei legislaţii, persoanele vârstnice care se află în imposibilitatea de
a-şi asigura nevoile sociale şi sociomedicale, datorită stării fizice sau psihice,
ori datorită veniturilor reduse, sau care nu se pot gospodări, ori necesită îngrijire
specializată, beneficiază de servicii de asistenţă socială şi îngrijire social
medicală asigurată, instituţii speciale, ori după caz, la domiciliu); Legea nr.
16/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional al
Persoanelor Vârstnice; Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenţii
asociaţiilor şi fundaţiilor cu personalitate juridică care înfiinţează şi
administrează unităţi de asistenţă socială(MMSS a alocat, în anul 2009, suma de
19 645 243 mii lei pentru un număr de 71fundaţii şi 5 553 beneficiari, în scopul
stimulării şi susţinerii acelor proiecte care se adresează categoriilor
defavorizate, în special persoanelor vârstnice aflate în situaţie de dependenţă şi
care necesită îngrijiri la domiciliu); Legea nr. 705/2001 privind sistemul
naţional de asistenţă socială (care are o secţiune ce se referă la serviciile
sociale); H.G. şi ordine ale ministrului (MMSS) privind acreditarea persoanelor
care acordă îngrijire persoanelor vârstnice, stabilirea costului mediu lunar de
întreţinere în căminele pentru persoanele vârstnice, evaluarea gradului de
dependenţă. În ceea ce priveşte cadrul instituţional şi punerea în aplicare a
legilor, se constată disfuncţionalităţi, dintre care unele au ca origine abordări de
principiu defectuoase. Menţionăm în acest sens că, în recentul „Plan Naţional
Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale”, printre principiile sau
opţiunile strategiei, unul se referă la necesitatea abordării integrate a sistemului
de protecţie socială, care să se centreze pe problemă, cu posibilităţi de
planificare flexibilă a suportului, prin priorităţi contextuale. Se apreciază că
sistemul nostru de protecţie socială „este excesiv de fragmentat instituţional.
Creşterea eficienţei sale este condiţionată de identificarea căilor de reintegrare
instituţională”.
Caracterizările generale ale sistemului de protecţie socială din România au
relevanţă directă şi pentru protecţia socială a vârstnicilor: nivelul protecţiei
sociale în România se află sub nivelul european; starea materială critică a unei
însemnate părţi a populaţiei impune, în continuare, o intervenţie masivă din
partea statului, îndeosebi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
din instituţiile de asistenţă socială. Serviciile comunitare, structurile comunitare
şi nonguvernamentale de intervenţie pentru ajutorul celor în nevoie sunt într-un
stadiu incipient şi se manifestă timid faţă de nevoile existente; există încă un

15
înalt nivel al solidarităţii intrafamiliale specific modelului tradiţional al familiei
româneşti, model susţinut de legislaţia în domeniu.
Una dintre direcţiile cele mai importante de cercetare, dar şi de acţiune în
ceea ce priveşte protecţia socială a persoanelor vârstnice vizează combaterea
sărăciei şi promovarea incluziunii sociale. Totuşi, protecţia socială a
persoanelor vârstnice nu a captat în mod deosebit atenţia, aşa cum este cazul
copiilor, tinerilor, grupurilor etnice. Problematica lor apare cel mai adesea
implicit, cu excepţia celei legate de sistemul de pensii.
Finanţarea asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice se face din
următoarele fonduri:
– bugetare, pe principiul împărţirii responsabilităţii între administraţia
publică central şi cea locală;
– tot de la bugetul de stat, pentru finanţarea activităţilor de asistenţă
socială desfăşurate de asociaţii şi fundaţii române cu personalitate juridică,
precum şi de unităţile de cult recunoscute în România şi alte cheltuieli prevăzute
prin lege (legea privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice);
– de la bugetul local pentru situaţii prevăzute de lege;
– din asigurările sociale de sănătate, în condiţii prevăzute de lege;
– ale căminelor pentru persoane vârstnice;
– din contribuţia lunară a persoanelor vârstnice, stabilită pe baza costului
mediu lunar de întreţinere (60% din veniturile personale lunare).

Instrumente standard de evaluare a nevoilor

medico sociale
1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie.2000 pentru aprobarea Grilei
nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice
2. Ordinul nr. 491 din 23.mai.2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medico-
sociala a persoanelor care se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale

16