UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA BACU SPECIALIZARE MASTER: MANAGEMENTUL INSTITUIILOR DIN ADMINISTRAIE PUBLIC

STANDARDELE I FORMELE DE PROTECIE SOCIAL PENTRU PESOANELE DE VRSTA A 3-A

MATEI CTLIN VASILE

BACU 2011

Standardele si formele de protectie sociala pentru persoanele de varsta a 3-a

In prezent, tara noastra se confrunta cu un dezechilibru intre numarul salariatilor si numarul pensionarilor, in sensul ca, datorita, in primul rand, politicii de stimulare a pensionarii timpurii de dupa 1990, a crescut rapid numarul de pensionari, in timp ce numarul salariatilor a scazut, mai ales prin emigrarea tinerilor in afara granitelor tarii. In acest context, imbatranirea populatiei accentueaza o problema resimtita deja in societatea romaneasca: persoanele varstnice au nevoie de ingrijire medicala si asistenta personala cu mult peste resursele de care dispun atat ei insisi, cat si sistemul de asigurari si de asistenta sociala. In domeniul protectiei sociale a populatiei, Consiliul Europei a adoptat, la 3 mai 1996, Carta Sociala Europeana, care vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la securitatea sociala si medicala, cat si dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a fost semnata de Romania la 15 mai 1997 si a fost ratificata prin legea nr. 74/1999. Potrivit art. 23 al Cartei, care reglementeaza dreptul persoanelor varsnice la protectie sociala, statele semnatare ale Cartei se angajeaza sa promoveze masuri care sa permita persoanelor varsnice sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit, atat timp cat doresc si cat este posibil, masuri privitoare in primul rand la ingrijirea sanatatii persoanelor varstnice si la serviciile de sanatate de care acestea au nevoie. Una dintre cele mai importante masuri guvernamentale intreprinse in acest sens de tara noastra in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice consta in elaborarea unui cadru juridic coerent, care sa tina seama de normele europene. Astfel, a fost adoptata Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice.

Definitie:
Sunt considerate persoane varstnice, in sensul legii, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege. Privita in ansamblul, persoana varstnica este o persoana de cele mai multe ori multiplu dezavantajata, prin scaderea resurselor fizice, care nu inseamna totdeauna boala, prin scaderea resurselor financiare, sau prin prezenta unui handicap mental. Perioada de tranzitie din Romania anului 2000 a descalificat varstnicul din lupta sa pentru o existenta decenta, multi ditre batrani traiesc sub pragul de saracie, multi renunta la facilitatile confortului (caldura ,apa,energie) din cauza veniturilor mici, multi intaresc randurile institutiilor de ocrotire sociala si a cantinelor sociale. Durata de viata in Romania a scazut, iar pensia, chiar indemnizata, nu acopera taxele si impozitele impovaratoare, in plus, batranii traiesc sentimental frustrant al faptului ca, dat fiind numarul lor in crestere in raport cu populatia activa, ei sunt intretinutii celor care azi lucreaza, sintagma atat de vehiculata in mass-media si mediile politice din Romania. Aceasta face ca varstnicul sa-si resimta povara nu doar economic ce si medical, el este un mare consummator de fonduri.

Evaluarea persoanelor varstnice pentru acordarea dreptului de protectie sociala

Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local , a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente

ale vietii. Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice a fost aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de incadrare in grade de dependenta. Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr. 886/2000, reprezinta situatia unei persoane care, urmare a pierderii autonomiei din cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor semnificativ si/sau ingrijire pentru a realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene. In vederea incadrarii in grade de dependenta, se realizeaza o evaluare a statutului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata. Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane varstnice; ingrijire in centre de zi. Serviciile comunitare care, potrivit legii, sunt asigurate persoanelor varstnice la domiciliu constau in servicii sociale (vizand in principal prevenirea marginalizarii si sprijinirea reintegrarii sociale), servicii sociomedicale (vizand ajutorul pentru realizarea igienei personale, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice) si servicii medicale (sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu, consultatii stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale). Organizarea serviciilor sociale si sociomedicale revine consiliilor locale si sunt asigurate fara plata persoanelor varstnice care nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul net lunar luat in calcul pentru o persoana singura. Serviciile medicale sus mentionate sunt acordate in baza reglementarilor legale in vigoare privind asigurarile sociale de sanatate, respectiv in baza legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si a Contractului Cadru din 2006 privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG nr. 1842/2006 si modificat de HG 634/2007. Medicamentele de care pot beneficia asiguratii, deci implicit si persoanele varstnice, sunt cuprinse in Lista de medicamente aprobata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr.578/2006 si modificata prin Ordinul Presedintelui CNAS

nr. 124/2007. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul-cadru pe anul 2007, procentul de compensare a medicamentelor prevazute in sublista A este de 90% din pretul de referinta, pentru cele cuprinse in sublista B - este de 50%, iar pentru cele cuprinse in sublista C - este de 100%. Pretul de referinta este pretul cel mai mic corespunzator unitatii terapeutice aferente aceleiasi forme terapeutice si pentru fiecare concentratie. In vederea asigurarii ingrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele in varsta, consiliile locale pot angaja personal de ingrijire specializat. Autorizarea persoanelor fizice si juridice care acorda servicii de ingrijiri la domiciliu este reglementata de normele privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii, aprobate prin Ordinul nr. 318/2003. Potrivit art. 4 din Norme, beneficiaza de ingrijiri medicale la domiciliu persoanele cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara in vederea asigurarii ingrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Ingrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor, iar furnizorii de ingrijiri medicale au obligatia de a comunica medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii de sanatate a pacientului ingrijit. Ingrijirea persoanelor virstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala care se dispune numai cu titlu de exceptie. Accesul unei persoane varstnice in camin se face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: - necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; - nu se poate gospodari singura; - este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale; - nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii. In cadrul caminelor pentru persoane varstnice se asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica. Serviciile medicale asigurate in camin constau in: consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei imobilizate; servicii de ingrijire-infirmierie; asigurarea medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultatii si ingrijiri stomatologice. Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in

camine, precum si sustinatorii legali ai acestora, au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. In cazul persoanelor virstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali, contributia de intretinere este asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz. Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medico-sociale, a caror organizare, functionare si finantare este reglementata de Normele din 2 aprilie 2003, aprobate prin HG nr. 412/2003 si prin Instructiunile nr.1 din 28 iulie 2003 de aplicare a acestor Norme. O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a subventiona de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si fundatiile romane care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest sens, a fost adoptata Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit Normelor Metodologice din 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii asociatiile si fundatiile romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in cadru organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala acordate de aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc urmatoarele conditii: se incadreaza in liniile de subventionare prioritare in domeniul asistentei sociale; se desfasoara intr-un spatiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru acordarea serviciilor de asistenta sociala. O prevedere importanta a legii nr. 17/2000, cu caracter de protectie a persoanelor varstnice, este reprezentata de art. 30 din lege, potrivit caruia persoana varstnica va fi asistata, la cererea sa ori din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana virstnica respectiva. Prin Legea nr. 16/2000 a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice, organism autonom, consultativ, de interes public, avand drept atributii: sprijinirea institutiilor statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor Varstnice; urmarirea aplicarii reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizarea organelor competente despre abaterile constatate; avizarea proeiectelor de acte

normative care privesc persoanele varstnice; sprijinirea organizarii asociative a persoanelor varstnice si a participarii lor active la viata sociala. In teritoriu, functioneaza consilii judetene ale persoanelor varstnice. Pentru solutionarea pe plan local a problematicii persoanelor varstnice, in cadrul fiecarei directii de munca, solidaritate sociala si familie judeteana, este desemnata o persoana care asigura colaborarea permanenta cu consiliile judetene ale persoanelor varstnice. Unul dintre cele mai importante acte normative in domeniul protectiei sociale este reprezentat de Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala (care la data intrarii sale in vigoare a abrogat Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala). In conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, principiile care stau la baza functionarii sistemului de asistenta sociala sunt: universalitatea (potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in conditiile legii); respectarea demnitatii umane (potrivit careia fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii); solidaritatea sociala (conform careia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale); subsidiaritatea (potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul). Pentru asigurarea aplicarii politicilor sociale in domeniul protectiei populatiei (inlcusiv a persoanelor varstnice), consiliile locale si consiliile judetene infiinteaza si organizeaza in subordinea lor servicii publice de asistenta sociala. Privitor la jurisdictia sistemului national de asistenta sociala, decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale si prestatii sociale poate fi contestata la comisia de mediere sociala. Comisia de mediere sociala este obligata a se pronunta in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, printr-o decizie, aceasta din urma decizie putand fi atacata, la randul sau, in termen de 30 de zile de la data emiterii, potrivit prevederilor legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Chiar daca, in ceea ce priveste legislatia in materie de protectie sociala, s-au facut progrese considerabile si s-a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protectia sociala a persoanelor varstnice, cea mai importanta problema cu care ne confruntam ramane cea a punerii in practica a tuturor instrumentelor de protectie sociala create, deoarece sunt evidente disfunctionalitatile existente in prezent in sistemul de protectie sociala a varstnicilor. Avand in vedere faptul ca si in cazul tarilor

dezvoltate, protectia varstnicilor nu este adaptata in totalitate nevoilor acestora, pe plan national se impune cu prioritate asigurarea protectiei sociale in general, si a asistentei sociale a persoanelor varstnice in special, pentru ca persoanele varstnice sa poata beneficia de securitatea sociala necesara.

Servicii comunitare/private asigurate pentru persoanele varstnice

Furnizorii de servicii sociale pot fi persoane fizice sau juridice, publice ori private. Furnizorii publici de servicii sociale pot fi: a) serviciul public de asistent social la nivel judeean i local; b) alte servicii publice specializate la nivel judeean sau local; c) instituiile publice care au constituite compartimente de asistent social. Furnizorii privai de servicii sociale pot fi: a) asociaiile i fundaiile, cultele religioase i orice alte forme organizate ale societii civile; b) persoane fizice autorizate n condiiile legii; c) filialele i sucursalele asociaiilor i fundaiilor internaionale recunoscute n conformitate cu legislaia n vigoare; d) organizaiile internaionale de profil. Furnizorii de servicii sociale pot organiza i acord servicii sociale numai dac sunt acreditai n condiiile legii. Societile comerciale pot furniza servicii sociale numai prin intermediul fundaiilor proprii infiinate n acest scop. Metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale se aprob prin hotrre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, i se poate revizui ori de cte ori este necesar . n primul rnd pentru a cunoate serviciile sociale oferite unei persoane de vrsta a treia trebuie s inem cont de nevoile acestei populaii. Identificarea acestor nevoi reprezint un pas important n acordarea de ajutor adecvat, i de formare de servicii sociale

adecvate care s rspund acestor nevoi. Persoanele n vrst reprezint o populaie n cretere n ultimii ani, i este i o populaie cu o poziie evident dezavantajat n acelasi timp, fa de alte categorii de oameni. Pentru ca aceast atitudine negativist, pe care o au oamenii, despre populaia n vrst, n mare parte indusa de ctre mass-media, s se rarefieze, trebuie s fie cunoscute i recunoscute nevoile acestei populaii, i s fie aplicate serviciile sociale. n prezent ara noastr se confrunt cu o situaie mai delicat, i anume dezechilibrul dintre numrul salariailor i numrul pensionarilor. n acest context, mbtrnirea populaiei accentueaz problema persoanelor vrstnice: nevoia de ngrijire medical i asistena personal cu mult peste resursele de care dispun att acest populaie, ct i sistemul de asigurri i de asisten social. n continuare am s prezint serviciile sociale care privesc ndeplinirea nevoilor de baz ale unei persoane vrstnice. Astfel avem servicii sociale ce privesc, n principal, ngrijirea persoanei, prevenirea marginalizrii sociale i sprijinire pentru reintegrarea acestor persoane, consiliere juridic i administrativ, ngrijirea locuinei i a gospodriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei. Alt tip de servicii acordate persoanelor n vrst sunt cele sociomedicale ce privesc ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitilor fizice i psihice, adaptarea locuinei la nevoile acestor persoane i antrenarea la activiti economice, sociale i culturale, precum i ngrijirea temporar n centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate. De asemena sunt prezente i serviciile medicale, sub forma consultaiilor i ngrijirilor medicale. i nu n ultimul rnd, serviciile de consiliere social, n vederea prevenirii marginalizrii i reintegrrii sociale. Acestea se acord fara plata contribuiei, fiind un drept fundamental al persoanei vrstnice, de ctre asistenii sociali. n al doilea rnd exist mai multe locaii unde vrstnicii pot fi ingrijii, dar acest lucru depinde de existena unei familii, de starea financiar a acestora, i de ali factori ce intervin. Astfel avem ngrijirea la domiciliu, acest tip de ngrijire depinde n mare parte de starea de sntate a ngrijitului. Asistarea persoanei vrstnice la domiciliu nu reprezint doar vizita medicului sau administrarea tratamentului de ctre un asistent medical, nu este o ngrijire uoar i rapid. Aceste persoane necesit i ngrijiri de tip social, adic statul la poveti, ct i activiti zilnice, sau ngrijiri speciale, menaj, prepararea mncrii, etc. Acest tip de ngrijire este n schimb costisitor i nu muli ii pot permite. Mai exist i

internarea ntr-un cmin special pentru vrstnici care asigur o gama larg de servicii n special cele medicale, dar sunt precare cele socio-culturale, care consider eu c reprezint o component important n acordarea ajutorului adecvat unei persoane vrstnice. Ultimul tip de ngrijire, cel spitalicesc, se impune cnd viaa vrstnicului este n pericol, dar este temporar acest tip de ngrijire, doar n situaii critice.

Finantarea seviciilor de protectie sociala

Finanarea Prestaiilor Sociale i a Serviciilor Sociale Asistenta social se finaneaz, n principal, din fonduri alocate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale si modul de finantare se stabileste prin legi speciale care reglementeaz acordarea de prestaii sociale i furnizarea serviciilor sociale. De la bugetul de stat se asigura: - finanarea prestaiilor sociale reglementate prin legi speciale; - finanarea programelor de interes naional, elaborate pe baza programelor judeene i ale Consiliului General al Municipiului Bucureti, n scopul infiintarii, dezvoltrii i susinerii serviciilor sociale; - funcionarea i administrarea instituiilor publice cu atribuii n domeniul asistenei sociale, aflate n subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse - acordarea de subvenii n vederea dezvoltrii serviciilor sociale i a asigurrii funcionarii acestora; - finanarea n parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitii serviciului, n conformitate cu nevoia social i cu principiul subsidiaritii; - finanarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenei sociale. De la bugetele judeelor, bugetele locale se aloca fonduri pentru: a) finanarea serviciilor sociale organizate la nivelul judeului; b) finanarea prestaiilor sociale stabilite prin hotrri ale consiliilor judeene, ale consiliilor locale, ale oraelor i ale comunelor sau prin legi speciale, dup caz;

De la bugetele judeelor se poate asigura finanarea n parteneriat a serviciilor sociale dezvoltate la nivelul municipiilor, oraelor i comunelor. De la bugetele locale ale municipiilor, oraelor i comunelor se asigura finanarea: a) serviciilor sociale realizate de consiliile locale, singure sau n parteneriat cu formele de asociere ale societii civile; b) ajutoarelor sociale i facilitilor acordate pe plan local. Consiliile locale de la toate nivelurile administraiei publice locale au obligaia sa prevad n bugetele proprii, distinct, fondurile necesare pentru servicii sociale i prestaii sociale, stabilite prin legi speciale i hotrri ale consiliilor locale. La finanarea serviciilor sociale sunt utilizate i sume provenite din venituri proprii, din donaii, sponsorizri sau din alte contribuii din partea unor persoane fizice ori juridice, din ara i din strintate, precum i din alte surse, cu respectarea legislaiei n domeniu. Cererea pentru acordarea prestaiilor sociale se nregistreaz la serviciul public de asistenta social din subordinea consiliilor locale sau, la primria comunei n a crei raza i are domiciliul sau reedina persoana solicitanta. Dup caz, cererea se poate nregistra la structurile deconcentrate ale Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse sau la serviciul public de asistenta social organizat n subordinea consiliului judeean. Dreptul la prestaii sociale se stabilete prin decizia structurilor deconcentrate ale Ageniei Naionale pentru Prestaii Sociale iar n situaia n care sunt ndeplinite condiiile legale, plata prestaiilor sociale se efectueaz ncepnd cu luna urmtoare depunerii cererii. Incetarea plii se face ncepnd cu luna urmtoare celei n care nu mai sunt ndeplinite condiiile de eligibilitate. Decizia de stabilire a dreptului la servicii sociale i prestaii sociale poate fi contestat la Comisia de mediere social si este obligat sa se pronune n cel mult 30 de zile de la data nregistrrii cererii de mediere. Deciziile Comisiei de mediere social pot fi atacate n termen de 30 de zile de la data emiterii lor, potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Evaluarea standardelor de protectie pentru persoanele in varsta

Ordinul nr. 383 din 6 iunie 2005 pentru aprobarea standardelor generale de calitate privind serviciile sociale i a modalitii de evaluare a ndeplinirii acestora de ctre furnizori aprob standardele generale de calitate privind serviciile sociale furnizate n sistem public, privat i n parteneriat public-privat stabilete condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc furnizorii de servicii. Standardele obligatorii de calitate privind serviciile sociale specializate din Romnia, furnizate n sistem public, privat i parteneriat publicprivat se refer la principalele aspecte: organizare i administrare, drepturi, etic, abordare global, comprehensiv i integrat, centrarea pe persoane, participarea, parteneriate, orientarea pe rezultate i mbuntirea continu. Prin standarde de calitate generale se nelege ansamblul de cerine privind cadrul organizatoric i material, resursele umane i financiare, viziunea integratoare i tolerana a personalului implicat n acordarea serviciilor n vederea atingerii nivelului de performan obligatoriu pentru toi furnizorii de servicii sociale specializate din Romnia. Furnizorilor de servicii sociale li se acord o perioada de 12 luni pentru a intruni condiiile de acreditare conform standardelor obligatorii de calitate. Prin activitatea pe care o desfoar furnizorii de servicii sociale i propun : - aprarea i promovarea drepturilor beneficiarilor n baza unui cod etic care promoveaz respectarea demniti beneficiarului, a familiei acestuia, a susintorilor si legali, prin care protejeaz beneficiarii mpotriva unor eventuale riscuri i se promoveaz ideea de justiie social; - s asigure un continuum de furnizare de servicii, prin care este valorificat contribuia tuturor actorilor sociali: beneficiarii, comunitatea local, societatea civil; - s dezvolte servicii n funcie de nevoile beneficiarilor i de nevoile identificate n comunitate implicnd beneficiarul ca membru activ al echipei serviciului furnizat, respectnd contribuia fiecrui individ prin angajarea lui n autoevaluare, respectnd feedbackul i evaluarea fcut de beneficiar, ct i valorile emise de acesta, respectnd obiectivele serviciului furnizat; - s promoveze participarea beneficiarilor la toate nivelurile de organizare i furnizare a serviciului, precum i n cadrul comunitii; - s coopereze n vederea organizrii i dezvoltrii serviciilor sociale, prin ncheierea de parteneriate, pentru a crea un continuum n furnizarea serviciilor sociale, un sistem eficient

i transparent care vine n ntmpinarea dificultilor i riscurilor la care sunt expui cetenii. Instrumentele prin care duc la indeplinire aceste obiectivele propuse de ctre furnizorul de servicii sunt : - Carta drepturilor, specific tipurilor de beneficiari crora li se adreseaz, care este cunoscut att de beneficiari, ct i de personal; - Regulamentul de organizare i funcionare prin care se stabilesc pentru beneficiari responsabiliti i obligaii prevzute n regulamentul de organizare i funcionare, care le sunt fcute cunoscute i pe care trebuie s le respecte n orice moment i la orice nivel al interveniei; - planul de intervenie i dup caz, un plan de asisten i ngrijire, care valorific ntregul potenial uman al acestuia, este conform proiectului de via i nevoilor personale i ale crui rezultate sunt monitorizate i evaluate n mod frecvent i sistematic; - proceduri de msurare a satisfaciei beneficiarilor cu privire la condiiile n care se acord serviciul i la facilitile puse la dispoziie de furnizor; proceduri prevzute n Regulamentul de organizare i funcionare referitoare la nregistrarea, medierea i soluionarea reclamaiilor depuse de beneficiari, familiile ori susintorii legali ai acestora; - modaliti de evaluare iniial i complex a nevoilor persoanei; - proceduri de implicare a beneficiarilor n procesul de luare a deciziilor, n procesul dezvoltrii de programe, evaluarea i administrarea serviciului primit; un set de indicatori pentru monitorizarea procesului de integrare social i de reabilitare a indivizilor; - un sistem de management al informaiei, bazat pe un set unic de proceduri i de formulare utilizat pentru organizarea, stocarea, transmiterea i publicarea informaiei. Acestor standarde li se adaug n cazul programelor destinate persoanelor vrstnice i prevederile Ordinului nr. 246 din 27.03.2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de ngrijire la domiciliu pentru persoanele vrstnice i pentru centrele rezideniale pentru persoane vrstnice. Pe lng toate acestea, consider necesar s precizez nevoia de sprijinire a familiei care ngrijete un vrstnic, deoarece problemele cu care aceasta se confrunt sunt deosebit

de grave. De multe ori cei care ngrijesc persoane vrstnice sunt ei nii vrstnici, iar de problemele acestora se pare c nu se preocup nimeni. Nevoile vrstnicilor pot fi analizate i din perspectiva sub-categoriilor care nsumeaz necesiti specifice sau urgente: femeile vrstnice, vrstnicii care din diverse motive sunt singuri, vrstnicii care sufer de boli cronice, vrstnicii care se gospodresc singuri, vrstnicii din mediul rural, vrstnicii instituionalizai, vrstnicii care au peste 75 de ani, brbaii vrstnici rmai singuri, vrstnicii care locuiesc la bloc, vrstnicii care nu au copii, vrstnicii fr locuin etc.. Femeile vrstnice reprezint o categorie de risc datorit faptului c pensiile de care acestea beneficiaz sunt reduse (datorit perioadei de cotizare reduse: ies mai devreme la pensie, au avut salarii mai mici dect brbaii, i-au ntrerupt activitatea din motive familiale). Toate aceste categorii de vrstnici, cu specificul lor, necesit atenia sporit a tuturor.