Disciplina de radiologie si imagistica

medicala UMF Iasi

 METODE ȘI TEHNICI DE EXAMINARE
-RADIOGRAFIA TORACICA
STNDARD/DIGITALA;
-FLUOROSCOPIA (radiscopia);
-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);
-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.: pulmonara
bronsica
- Imagistica prin rezonanţă magnetică
- Ecografia transtoracică
Indicaţii:
 evaluarea iniţială a întregii patologii pulmonare, pleurale şi a
peretelui toracic

Tehnică şi incidenţe:
 radiografia toracică se realizează în apnee postinspir profund
 radiografia în expir - pentru evidenţierea pneumotoraxului
cu aer în cantitate foarte mică
 filme utilizate: 35/35 cm, 30/40 cm sau 35/43 cm
 distanţa focar-film: 1,5-2 m;
 poziţia pacientului - ortostatism; rar decubit
 Radiografia toracică
INCIDENŢE:

- postero-anterioară - pacientul stă cu peretele toracic anterior lipit

de stativ, mîinile în şolduri şi coatele trase înainte; centrarea se
realizează la nivelul vertebrelor T5-T6;
- antero-posterioară în decubit dorsal - la pacienţii cu stare
generala alterată;
- Fleischner - pacient în hiperlordoză, cu spatele la stativ - pentru
vârfurile pulmonare;
- profil – pacient peretele toracic lateral drept sau stâng lipit de
stativ, cu braţele deasupra capului, centrare pe linia axilară medie,
la nivelul vertebrelor T5-T6,
- oblice: OAD, OAS, OPD, OPS - rar utilizate pentru patologia
pulmonară;
-radiografii segmentare – centrate pe zona de interes
 Fluoroscopia (radioscopia) toracică

- poziția pacientului – ortostatism;

- incidenţ
inciden e: faţă, profil, oblic, pentru vârfuri;
- inspir și expir ample;
- studiul în dinamică a organelor toracice:
-studiul mișcărilor diafragmatice,
-pulsațiile cordului și vaselor,
-localizarea leziunilor pulmonare.

Dezavantajele radioscopiei:
- iradiere crescută a pacientului şi a medicului examinator
- rezoluţie mai mică decât a radiografiei
- nu rămâne nici un document pentru comparaţia cu
imaginile ulterioare ale pacientului.
 IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR

Tehnică
- pacient poziţionat în decubit dorsal, cu braţele deasupra capului
- nu mănâncă cu 6 ore înainte de examinare (dacă se administrează
substanţă de contrast pot apare vărsături)
- nu este necesară pregătire specială
- examinare nativă şi după administrarea intravenoasă de substanţă
de contrast iodată hidrosolubilă anionică;
- secţiuni în apnee postinspir;
- ferestre de studiu: pulmonară, mediastinală, osoasă;
- reconstrucţii în plan sagital, frontal, MIP,MPR.
 COMPUTERTOMOGRAFIA TORACICĂ
CT este examenul de elecţie pentru studiul patologiei toracice.

Indicaţii:

- orice leziune evidenţiată pe radiografia toracică

- evaluarea nodulilor solitari pulmonari
- cancerul bronho-pulmonar – diagnostic, stadializare, evoluţia
sub tratament
- limfoame mediastino-pulmonare
- traumatisme toracice
- patologia pleurală – lichid pleural, în special cloazonat, tumori
pleurale
- studiul densităţii leziunilor – diferenţierea între solid şi lichid
- embolia şi infarctul pulmonar (computer tomografia spirală şi
angiografia CT)
- ghidarea puncţiei biopsie sau aspiraţie
 Pregatire nu e necesara
 Pozitie
• Decubit dorsal cu bratele ridicate
• Decubit ventral cu bratele ridicate
 Diferentiere hipostaza de fibroza subpleurala
 Diferentiere edem de infiltratie
 De la apertura toracica pana la sinusul costo-diafragmatic /
hilul renal (NBP)
 Faza respiratorie
• Apnee postinspir
• Respiratie superficiala (dispnee)
• Expir
 Air trapping, obstructia bronsilor periferice
 Air trapping - opacitati in sticla mata
 Complianta- fibroza-edem
 Invazia peretelui toracic in NBP
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
 IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR

 Arteriografia este o metodă invazivă, utilizată în cazuri

selecţionate, care evidenţiază arterele prin injectarea directă a
substanţei de contrast la nivelul vaselor de studiat printr-un
cateter (tehnica Seldinger).
 substanţă de contrast iodată hidrosolubilă anionică;
Indicaţiile arteriografiei pulmonare
- embolia pulmonară - tratament intervenţional (tromboliza).
- stenoza de arteră pulmonară
- malformaţiile arterio-venoase
Indicaţiile arteriografiei bronşice
- pacienţii cu hemoptizie pentru a localiza sângerarea
- pentru tratament intervenţional (embolizare).
 Imagistica prin rezonanţă magnetică

IRM este o metodă neinvazivă, care nu utilizează radiaţii

ionizante, ce poate realiza secţiuni în orice plan al spaţiului şi
reconstrucţii tridimensionale.
Indicaţii
- explorarea pacienţilor la care examenul computer tomografic
este echivoc
- evaluarea cancerelor de vârf pulmonar
- studiul vaselor pulmonare prin angiografie IRM mai ales în caz
de alergie la iod, insuficienţă renală, acces venos prost.
 IMAGISTICA
TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Tehnică
- anamneză pentru prezenţa de metale fieroase în corp
- explicarea procedurii - pentru o cooperare bună a
pacientului
- se poate utiliza triggering respirator
• se fac secţiunile în apneea dintre respiraţii – dezavantajul
este creşterea timpului de achiziţie
- evaluarea hilurilor pulmonare şi a zonelor juxtacardiace
este util triggering cardiac
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

Scintigrafie
- indicatia majoră – embolia pulmonară
-scintigrafie de perfuzie => Tc 99;
-scintigrafie de ventilație => Xe 133
 Ecografia transtoracică

are indicaţii limitate în studiul patologiei toracice.

Indicaţii:
- evidenţierea lichidului pleural în cantitate mică, invizibil pe radiografie
- evaluarea lichidului pleural liber şi inchistat (localizarea, dimensiunile pungilor
pleurale, aspectul lichidului)
- dirijarea puncţiei pleurale pentru aspiraţia lichidului pleural sau puncţiei
biopsie a tumorilor pleurale
- studiul formaţiunilor expansive pulmonare adiacente peretelui toracic sau
diafragmului – diferenţierea intre leziunile solide şi cele lichidiene.
 Ecografia transtoracică

Tehnică:
- se utilizează un transductor cu frecvenţă de 2,5 – 5
MHz

- pacientul poziţionat în decubit dorsal sau ortostatism

cu braţul homolateral ridicat deasupra capului
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE
Selectia metodelor / tehnicilor de examinare
Criterii de selectie: de la simplu => complex
standard => met.speciale;
- risc minim;
- pret minim;
- eficienta maxima.
Radiografia toracică
- demonstrează o lărgire a mediastinului,
- localizează la nivelul etajelor şi compartimentelor mediastinale leziunea
- evaluează aspectul radiologic al acesteia.
Tehnica
- incidențele postero-anterioară și de profil
- tehnica - la fel ca pentru patologia pulmonară
SISTEMATIZARE TOPOGRAFICA
A MEDIASTINULUI
Computer tomografia este metoda imagistică de elecţie pentru studiul patologiei
mediastinale.
Indicaţii:
- tumorile mediastinale – localizare exactă, studiul densităţilor intratumorale,
rapoartele cu structurile mediastinale adiacente şi plămânul, stadializarea
tumorilor maligne;
- patologia timusului, glandei tiroide;
- adenopatiile mediastinale (limfoame, hemopatii maligne) localizare, dimensiuni,
evoluţia sub tratament;
- evidenţierea şi caracterizarea adenopatiilor mediastinale netumorale
- cancerul esofagian, traheal - stadializare, urmărirea evoluţiei sub tratament;
- patologia vasculară – anevrismul de aortă, hipoplazia de arteră pulmonară.
 Sectiuni native –
• hemoragie

• adenopatii mediastinale (folosim criteriul dimensiunii; pt

criterii morfologice – trebuie SC)
 CT postcotrast –
• pt a diferentia vase – ganglioni

• Caracterizarea leziunilor

• Boli vasculare
 MEDIASTIN:
ANATOMIE ÎN
SECȚIUNI AXIALE

PIESA
ANATOMICĂ

COMPUTER TOMOGRAFIE
 Imagistica prin rezonanţă magnetică (I.R.M.)
IRM are o mare fidelitate de reproducere a anatomiei, utilă în evaluarea
structurilor normale şi patologice ale mediastinului.
Indicaţii
 studiul vaselor mediastinale prin angiografie IRM
 evaluarea patologiei mediastinale atunci când computer tomografia este
contraindicată sau sunt necesare planuri de secţiune multiple
 CT şi IRM sunt echivalente ca metode de evaluare a adenopatiilor
mediastinale
 IRM diferenţiază fibroza postradioterapie de interesarea limfomatoasă.
Tehnică
 utilizarea triggerig cardiac creşte calitatea imaginii în cazul patologiei aortei,
madiastinului mijlociu şi inferior
 iniţial secţiunile sunt iniţial axiale apoi, în funcţie de patologie, se realizează
secţiuni:
- sagitale pentru patologia aortei, traheei, pentru extensia maselor de lângă vârful
pulmonar, diafragm
- coronale pentru patologia venei cave superioare, fereastra aorto-pulmonară,
raportul maselor mediastinale cu canalul rahidian.
PIESA ANATOMICĂ

MEDIASTIN:
ANATOMIE
IRM SECȚIUNI
AXIALE
 MEEDIASTIN:
ANATOMIE ÎN SECȚIUNI
CORONALE (FRONTALE)

IRM
MEDIASTIN:ANATOMIE SECȚIONALĂ SAGITALĂ
Examenul baritat esofagian evaluează patologia
esofagului, compresiunea sau invazia esofagiană
secundare proceselor expansive mediastinale.

Ultrasonografia (ecografia - U.S.)

 Ecografia transesofagiană are indicaţii limitate în
studiul mediastinului, putând evalua aorta, esofagul şi
o arie în jurul acestuia.
 Ecografia transabdominală poate evidenţia tumorile
mediastinale adiacente diafragmului, fără o
caracterizare completă a acestora.
 GUȘĂ
T
T
Radiografie cu raze dure
DISEMBRIOM MEDIASTINAL CHISTIC
TERATOM MEDIASTINAL
•Ultrasonografia

•RADIOGRAFIA =>teleradiografie

•IRM, CT

•SCINTIGRAFIE
•angiocardiografie globala - Digital Subtraction Agiography (DSA)

•CATETERISM +ANGIOGRAFIE

•coronarografie selectiva;
Ecocardiografia
 US mod B+Doppler color

Teleradiografia este radiografia toracică, efectuată în

ortostatism, cu distanţa tub – film de 2 m.
 Incidenţele şi tehnica sunt cele obişnuite pentru
examinarea toracelui.
 Indicaţiile teleradiografiei sunt reprezentate de întreaga
patologie a cordului
Radioscopia (fluoroscopia)
• evaluează cordul din punct de vedere morfologic şi funcţional.

• Sunt utilizate incidenţele cunoscute de la examinarea pulmonară,

• + incidenţele oblice care ajută la evidenţierea contururilor cordului,

calcificărilor valvulare şi pericardice.

Indicaţii:
- evaluează cordul în dinamică (frecvenţa şi amplitudinea
contracţiilor)
- regurgitarea mitrală (atunci cînd asociem examenul baritat al
esofagului)
- funcţionarea protezelor valvulare metalice
 esofag
Radiografia
toracica

POST/ANT OAD

AO
A AP
V
O
C AS
S A
P VD
AD AD
V
VD S
VCI
Esofag

RADIOGRAFIA TORACICA STANDARD

AS
A AS
D
V VS
D
OAD OAS
ECO-CARDIOGRAFIE:POZITIA TRANSDUCTORULUI
PENTRU INCIDENTELE CLASICE TRANSTORACICE
ECO-CARDIOGRAFIE NORMALA:mod
NORMALA:mod Doppler duplex
 Imagistica prin rezonanţă magnetică dă informaţii anatomice şi
fiziologice, realizând evaluarea cavităţilor cordului, miocardului şi
pericardului prin secţiuni în toate planurile
 pentru anatomia cardiacă în detaliu se realizează imagini cu gatting
cardiac
Indicaţii:
 - evidenţierea arterelor pulmonare în atrezia de arteră pulmonară şi
stenoaza arterei pulmonare
 - studiul coarctaţiei de aortă
 - cardiomiopatia hipertrofică- evaluează prezenţa, severitatea,
distribuţia îngroşării pereţilor cardiaci
 - tumori intracardiace
 - volume cardiace şi fracţii de regurgitare
 SECTIUNE CORONALA

SECTIUNE AXIALA SECTIUNE SAGITALA

CORDUL SI MARILE VASE : IRM

AO
Examenul computer tomografic al cordului
Indicaţii :
- mixomul atrial

-pericarditele lichidiene sau constrictive (CT evidenţiază calcificările,

spre deosebire de IRM care nu este util pentru acest lucru)

- colecţii pericardice închistate

- mezoteliomul pericardic

- evaluarea cavitatilor cordului si a coronarelor – CT dedicate

 Scintigrama miocardica poate fi realizată cu injectare de:
”Myoscint” (Indium 111-anticorpi monoclonali anti-
miozina)

• evaluarea zonelor hipovascularizate (ischemie) şi de

infarct - care sunt reprezentate de zone hipo respectiv
afixatoare.

 Talium 201 (asociată cu proba de efort poate evalua

dinamica ventriculara).
APRECIEREA IRIGARII MIOCARDICE
 ZONA AFIXATOARE
SCINTIGRAFIE MIOCARDICA:INFARCT MIOCARDIC
Angiocardiopneumografia (angiocardiografia globală) cu substracţie digitală realizează
opacefierea cordului şi a vaselor mari prin injectare substanţei de contrast la nivelul venelor
periferice.

 Avantaje:

 - risc scăzut (nu este realizat cateterism cardiac),

 - imagini bune (datorită substracţiei digitale),

 - substanţe de contrast cu concentraţie scăzută, în cantitate scăzută.

Tehnică:

 - injectarea substanţei de contrast cu debit mare la plica cotului, uni sau bilateral

 - achiziţia imaginilor (1-30 /secundă), in timp ce contrastul opacefiază atriul drept,

ventricului drept, artera pulmonară şi ramurile ei, venele pulmonare, atriul stîng,
ventruculul stîng şi aorta).
 0.25 0.,5 0,75 1 sec 0,25 0,5 0,75 1 sec

1 6

2 7

3 8

4 9

5 10

DEXTROGRAMA LEVOCARDIOGRAMA
ANGIOCARDIOGRAFIA GLOBALA (I.V.)
Metodele invazive de examinare a cordului
 Cateterism cardiac şi angiocardiografia realizează opacefierea cavităţilor cordului
prin cateterism şi injectare a substanţei de contrast la nivelul acestora;
 se pot asocia determinarea presiunilor şi oximetria.
 Angiocardiografia poate evalua
• ventricul drept (dextrocardiograma)

• stîng (levocardiograma)

• se realizează prin tehnica Seldinger, prin puncţia venei respectiv arterei femurale/

brahiale şi dirijarea cateterului spre ventricului drept respectiv stîng.

Cateterism cardiac şi angiocardiografia

Indicaţii:
- boli congenitale de cord (defect septal atrial, defect septal ventricular, tetralogia Fallot)

- evaluarea contractilităţii ventriculului stîng

- valvulopatii dobîndite (pentru evaluarea preoperatorie)

- anevrism de ventricul stîng secundar unui infarct miocardic.

 FIR GHID
CATETER

TEHNICA SELDINGER DE CATETERISM PERCUTAN

 TRANS-FEMURAL

TRANS-BRAHIAL

CATETERISMUL CORDULUI DREPT & AP

CATETERISM CORD DREPT+ANGIOCARDIOGRAFIE DSA
 POST-
ANGIOCARDIO
GLOBALA

LEVOCARDIOGRAMA

VENTRICULOGRAFIE DIRECTA
PRIN CATETERISM
Coronarografia selectivă reprezintă injectarea substanţei de
contrast la nivelul arterelor coronare prin catetere speciale.

Tehnica Seldinger

Indicaţii - diagnosticul si tratamentul intervenţional al stenozelor

şi obstrucţiilor coronariene
Neinvazive

 Ecografia - sunt utilizate modul B, Doppler Color,

Power Doppler, spectral

 Angiografia prin rezonanţă magnetică – metodă

neinvazivă de evaluare a vaselor, cu riscuri minime dar
cu performanţe mai scăzute decît angiografia clasică
TRASEU DE STENOZA

STENOZE ARTERIALE
EXAMINARE US
DUPLEX B + DOPPLER
ANGIO-IRM :AORTA TORACICA SI ABDOMINALA ATS
Invazive
 Angiografia reprezintă evidentierea directă a vaselor prin
injectare intraluminala a unei substante de contrast iodate
 - arterelor (arteriografia)
 - venelor (flebografia)
 - limfaticelor (limfografia):

Substanţele de contrast iodate utilizate la angiografie sunt

- hidrosolubile pentru artere sau vene
- liposolubile în cazul vaselor limfatice.
 Arteriografia globala reprezintă opacefierea unui intreg
teritoriu vascular (aortografie),

 arteriografia selectivă sau supraselectivă - opacefierea

unui anumit ram arterial (arteriografia selectivă renala,
supraselectivă splenica).

Arteriografia are 3 timpi:

 arterial – opacefierea arterelor
 parenchimatos – opacefierea parenchimului hepatic, renal
 venos – opacefierea venelor
Indicaţiile explorărilor vasculare

-patologia arterială
- ateromatoză (stenoze sau tromboze)
- evaluarea permeabilităţii by-pass-ului arterial chirurgical
- anevrisme sau disectii
- pseudo-anevrisme (false anevrisme posttraumatice)
- fistule arterio-venoase

- patologia venoasă
- insuficienţa venoasa periferică, varicele membrelor inferioare
- tromboze venoase
- compresiuni venoase
Contraindicaţii:
- alergia la medicamente sau alimente, astm
- insuficienţa renală
- deficienţe de coagulare
- pacienţi necooperanţi, caşectici

Tehnică:
- cateterism percutan (metoda Seldinger)
- injectarea substanţei de contrast cu debite şi cantitati adecvate

vasului
 - achizitia imaginilor se realizează cu o viteză de 1-25

imagini/sec.
- post-procesare prin substracţie digitală.
AORTOGRAFIE
ABDOMINALA
DSA:
ANEVRISM AO
SUBRENALA+
EXTENZIE
ILIACA
 ARTERIOGRAFIE FEMURO-POPLITEE (DSA):
PSEUDO-ANEVRISM TRAUMATIC(PLAGA TAIATA)
PROTEZARE PERCUTANA
TRANSLUMENALA
ILIACA COMUNA CU
STENT EXPANDABIL
 Fir ghid trans-tromb

ANGIOPLASTIE PERCUTANA:RECANALIZAREA
TROMBOZEI FEMURALE SUPERFICIALE
Angiografia CT
Pregatire
• nu maninca
• Nu se administreaza po contrast pozitiv
CT precontrast – doar cind
• Suspectam hemoragie
• hematom mural la disectia de aorta
• Aortita – hiperdensitate spontana a peretelui arterial
Tehnica
Decubit dorsal cu bratele deasupra cap / pe linga corp (carotide)
Respiratia - apnee postinspir – scanarea nu trebuie sa dureze mai mult de
30 s
 Accesul venos – cubital, <18 G, brat in extensie

• Pt torace – mina dreapta (se evita artefactele date de traseul

orizontal al v. brahiocefalice stingi)

• Nu se injecteaza pe cateter venos central

 Volum = durata scanarii x viteza de injectare (ml/s)

• Viteza de injectare = 3-5 ml/s

• SC cu concentratie mare e viscoasa incalzire

• Ser fiziologic injectat postcontrast cu aceeasi viteza – 40-60 ml