1.

Boala arterială periferică este caracterizată prin urmatoarele afirmații :

1. Simptomele sunt determinate de numarul si gravitatea ocluziilor

2. Favorizata de ortostatismul prelungit
3. Favorizata de radiatii ionizante
4. Este limitata la un singur segment arterial
5. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale arterelor la nivelul extremitatilor
6. Favorizata de exercitiul fizic
7. Simptomele sunt determinate de toleranta pacientului la limitarile distantei de mers
8. Favorizata de fumat, hipertensiune si dislipidemie
9. Este caracteriazata de ocluzii sau stenoze ale venelor
10. Simptomele sunt determinate de gradul de colateralizare

2. Elemente fiziologice definitorii ale bolii arteriale periferice:

1. Principala cauza de aparitie a bolii arteriale periferice este compresia arterelor prin benzi
musculare fibroase
2. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial favorizand fluxul de sange
3. Conform legii Laplace cresterea presiunii este direct proportionala cu volumul fluxului de
sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei
4. Variatia presiunii este cea mai mare cand diametrul arterei este redus cu <40% sau cand
aria vasului este diminuata cu <15%
5. Principala cauza de aparitie a bolii arteriale periferice este fibroza chistica
6. Cresterea unei placi aterosclerotice este principala cauza a dezvoltatii simptomelor
bolii arteriale periferice
7. Conform legii Poiseuille pierderea presiunii este direct proportionala cu volumul
fluxului de sange si lungimea arteriala, dar invers proportionala cu patratul razei
8. Placile aterosclerotice mari ocupa lumenul arterial impiedicand fluxul de sange
9. Scaderea presiunii cauzata de reducerea diametrului unui vas este descrisa de legea
Poiseuille
10. In general variatia presiunii este mica pana la ingustarea diametrului cu 50% sau a
ariei vasului cu 75 %

3. Ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare poate provoca progresiv:

1. Dermita ocra
2. Ulceratii ale pielii
3. Edem
4. Gangrena
5. Dureri de repaus de tip ischemic
6. Telangiectazii
7. Claudicatie intermitenta
8. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si ameliorata
de repaus
9. Flebita superficiala
10. “Port wine stain”

1
 4. Claudicatia intermitenta este caracterizata prin urmatoarele aspecte:

1. Nu se manifesta la nivelul articulatiilor

2. Durere la nivelul unui grup muscular important precipitata de exercitiu fizic si ameliorata
prin continuarea exercitiului fizic sau incalzirea membrului
3. Se manifesta cu predilectie la nivelul articulatiilor
4. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de
obstructia arteriala
5. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de
obstructia arteriala
6. Poate fi provocata progresiv prin ischemia de la nivelul extremitatilor inferioare
7. Durere la nivelul unui grup muscular important aparuta in repaus si ameliorata de masaj sau
exercitiu fizic
8. Durere la nivelul unui grup muscular important, precipitata de exercitiu fizic si
ameliorata de repaus
9. Perfuzia arteriala creste in timpul exercitiului fizic si durerea se amelioreaza
10. Pacientii mentin perfuzia arteriala in repaus, dar ocluziile arteriala impiedica
cresterea fluxului necesar cerintelor metabolice ale muschilor in timpul exercitiului fizic

5. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta:

1. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul gambei

2. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul membrelor inferioare si atrofia
muschilor fesieri
3. Prezinta durere care este precipitata de exercitiu fizic si ameliorata de repaus
4. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie membrelor inferioare si atrofia muschilor
fesieri
5. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna distal de
obstructia arteriala
6. In sindromul Leriche apar claudicatii la nivelul piciorului
7. Ocluzia aortoiliaca determina claudicatie la nivelul gambei
8. Ocluzia arterei femurale superficiale determina claudicatie la nivelul muschilor fesieri
9. Grupele musculare afectate de claudicatie intermitenta se afla intotdeauna proximal de
obstructia arteriala
10. Claudicatie intermitenta nu se mainfesta la nivelul grupelor musculare

6. Durere de repaus din boala arteriala periferica are urmatoarele caracteristici:

1. Pozitionarea decliva a picioarelor la marginea patului imbunatateste temporar aportul de

oxigen catre tesuturi prin actiunea presiunii hidrostatice gravitationale
2. Durere de repaus cauzata de ischemie indica boala arteriala periferica avansata
3. Cel mai frecvent pacientii au dureri la nivelul articulatiilor coxofemurale dimineata la
coborarea din pat
4. Temporar, alinarea durerii se realizeaza prin pozitionarea decliva a picioarelor la
marginea patului
5. Cel mai frecvent pacientii au dureri lombare cu iradiere pe membrul inferior
6. Durere de repaus este cauzata de ischemia tesutului nervos care este foarte sensibil la
hipoxie
7. Pozitionarea procliva a picioarelor deasupra nivelului toracelui amlioreaza durerile
provizoriu

2
8. Cel mai frecvent pacientii au dureri la nivelul degetelor de la picioare si epifizelor distale
ale oaselor metatarsiene, mai ales in timpul noptii
9. Durere de repaus este data de asocierea cu tromboza venoasa profunda, neaparand
independent
10. Durere de repaus apare inca din fazele incipiente ale boalii arteriale periferice

7. Ulceratiile din boala arteriala periferica:

1. Ulcerele ischemice au aspect circumscris, cu bază palidă sau necrotică

2. Ulceratiile diabetice sunt intens dureroase si sunt localizate predominant in treimea
superioara a gambei
3. Ulcerele ischemice sunt intens sangerande si hipertrofice
4. Toti pacientii cu diabet au manifestari dureroare intense cand apar leziuni trofice in boala
arteriala diabetica
5. Ulcerele cauzate de insuficienţa arterială sunt de obicei dureroase, cu excepţia
pacienţilor cu diabet care au adesea neuropatie periferică asociată.
6. Ulceratiile diabetice sunt nedureroase si sunt localizate pe feţele plantară sau laterală ale
piciorului, în zonele de presiune.
7. Chiar şi traumele minore, cum ar fi o mică rană provocată de un pantof necorespunzător,
insuficienta îngrijire a unghiilor sau o mică crăpatură la nivelul pielii duc progresiv la
ulceraţie din cauza debitului arterial insuficient
8. Prognosticul pacientilor cu ulcer arterial este mai bun decat al pacientilor care manifesta
claudicatie intermitenta
9. Ulceraţia pielii degetelor de la picioare, călcâielor sau feţei dorsale a piciorului poate
apărea ca urmarere a insuficienţei arteriale
10. Ulcerele ischemice sunt pozitionate cu predilectie maleolar intern sau adiacente unei vene
perforante

8. Diferente intre gangrena umeda si uscata in boala arteriala periferica:

1. Gangrena umeda nu apare boala arteriala periferica, fiind specifica insuficientei venoase
clasa C6
2. Gangrena umedă este asociată cu infecţie activă.
3. Gangrena uscată înseamnă mumificarea degetelor piciorului, fără asociere de drenaj
purulent sau celulită
4. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este bun, iar riscul de amputatatie este minim
5. Gangrena uscată este asociată cu infecţie activă.
6. Prognosticul pacientilor cu gangrena umeda este mai bun decat al pacientilor care
manifesta claudicatie intermitenta
7. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic
8. Gangrena uscată şi umedă nu sunt diferite din punct de vedere clinic
9. Prognosticul este nefavorabil cu sepsis şi pierderea imediată a membrului, cu excepţia
cazului în care ţesutul necrotic este eliminat, iar membrul este revascularizat.
10. Piciorul sever ischemic cu gangrena umedă favorizează colonizarea şi creşterea bacteriilor

9. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva:

1. Prezenta pulsului
2. Ulcere
3. Telangiectazii

3
4. Modificări de culoare
5. Gangrenă
6. Pierderea pilozităţii la nivel distal
7. “Port wine stain”
8. Vene reticulate
9. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate
10. Atrofie musculară

10. Inspecţia in boala arteriala periferica poate releva:

1. Semnul Fontaine cu paloare de declivitate

2. Atrofie musculară
3. Suflu pe aria de ascultatie a arterei femurale
4. Flebita superficila
5. Prezenta pulsului in distalitate
6. Gangrena umeda sau uscata
7. Ulcer ischemic
8. Semnul Buerger ( eritrocianoza de declivitate)
9. Pierderea pilozităţii la nivel distal
10. “Port wine stain”

11. Examinarea cu aparatul Doppler cu undă continuă a pacientilor cu boala

arteriala periferica:

1. În mod normal, se observă un aspect de undă trifazică, reprezentând fluxul sistolic,

inversarea undei datorită rezistenţei relativ mari a patului vascular şi reluarea fluxului în
diastolă
2. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt
reflectate de globulele roşii din fluxul sanguin şi detectate de un cristal receptor
3. Sonda Doppler emite ultrasunete cu lungime de undă cuprinsă între 2 şi 10 MHz, care sunt
absorbite de globulele albe
4. In prezenţa unei stenoze proximale, volumul bătaie din contracţia cardiacă pierde energia
cinetică în urma traversării zonei de stenoză, aceasta devenind astfel insuficientă pentru
reculul la rezistenţa de la nivelul patului vascular periferic iar, ca urmare, semnalul Doppler
devine bifazic
5. În mod normal, se observă un aspect de undă de amplitudine mica cu aspect monofazică
6. Variaţia dintre frecvenţa undei transmise şi cea a undei receptate este proportională cu
viteza particulelor în mişcare şi oferă o evaluare calitativă a gradului de stenoză
7. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda devine trifazica cu modulatii sistolo-
diastolice ample
8. Pe măsura creşterii stenozei arteriale proximale, unda se lărgeşte şi devine monofazică
9. În mod normal, se observă un aspect de undă continua fara modilatii sistolo-diastolice
10. Invazivitatea procedurii de ecografie Doppler face ca acesta explorarea sa fie efectuata
doar la pacienti selectati

4
 12. Cuantificarea indicelui gleznă-brat (IGB):

1. IGB <0,4 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare,

2. In timpul unui exercitiu de mers pe banda IGB va scădea la pacienţii cu claudicaţie atunci
când apar simptomele, în timp ce pacienţii cu alte cauze ale durerii la membrele inferioare nu
vor prezenta modificări ale măsurătorilor de presiune.
3. Invazivitatea procedurii face ca acesta explorarea sa fie efectuata doar la pacienti selectati
4. IGB <0.1 este normal
5. IGB >0.9 este asociat cu durerea de repaus sau leziuni tisulare
6. IGB >2 este normal
7. IGB <0,8 este concordant cu aparitia claudicatiei intermitente,
8. Rezulta prin împărtirea presiunii arteriale sistolice de la nivelul arterei brahiale la presiunea
de la nivelul gleznei
9. Rezulta prin împărtirea presiunii de la nivelul gleznei cu presiunea arterială sistolică de la
nivelul arterei brahiale,
10. IGB >0.9 este normal

13. Modalitati de investigare imagistica a pacientilor cu boala arteriala periferica:

1. Doppler bidirectional
2. Angio-RM
3. Limfoscintigrafie
4. Flebografie
5. RX
6. Angiografie
7. Angio CT
8. Ultrasonografie Doppler
9. Angio CT cu CO2
10. Examen clinic amanuntit

14. Ultrasonografia Doppler arteriala:

1. In prezenţa unei stenoze proximale semnalul in distalitate se reduce si unda devine

bifazica
2. Se realizeaza sub control radiologic
3. Investigatie imagistica invaziva
4. Poate calcula viteza de curgere a sângelui
5. Anterior efectuarii investigatiei trebuie evaluata functia renala a pacientului
6. În regiunile cu stenoze semnificative, se pot demonstra viteze mari de circulaţie ale
jetului de sânge atunci când acesta traversează zonele îngustate.
7. Este limitata prin imposibilitatea procedurii de a evalua viteza de curgere a sangelui
8. Pana la efectuarea ultrasonografiei pacientul trebuie sa efectueza o serie de investigatii
imagistice cu substanta de contrast
9. Asigură vizualizarea bidimensională a fluxului de sânge în interiorul arterei
10. Investigatie imagistica neinvaziva!!!!!

15. Complicaţii ale angiografiei includ:

1. Toxicitate renală la substanţa de contrast

2. Formarea unui pseudoanevrism la locul puncţiei

5
3. Sângerare sau tromboză la locul puncţiei, cauzate de inserţia cateterului
4. Boala renala cronica
5. Tromboza venoasa profunda
6. Toxicitate hepatica la substanţa de contrast
7. Tromboflebita de cateter
8. Reacţie de hipersensibilitate la substanţa de contrast
9. Crearea iatrogenă a unei fistule arterio-venoase
10. Tromboembolism pulmonar

16. Explorarea imagistica angiografica in boala arteriala periferica:

1. Angiografia implică puncţia unei artere periferice, cu introducerea unui cateter

inh·avascular penh·u injectarea selectivă a arterelor (tehnica Seldinger)
2. Angiografia se poate complica prin sângerare, tromboză formare
pseudoanevrism,reacţie de hipersensibilitate şi toxicitate renală la substanţa de contast.
3. Angiografia este procedura imagistica invaziva!!!
4. Angiografia nu evidentiaza zonele de stenoza arteriala motiv pentru care investigatiile se
continua cu ultrasonografii seriate
5. Pentru a fi vizualizat axul arterial se introduc substante radiotransparente
6. O parte din pacientii supusi angiografiei fac tromboflebita de cateter secundara
7. Angiografia este procedura imagistica noninvaziva
8. Locul de punctie se inchide prin procedura de angioplastie cu patch
9. Substanta de contrast este radioopaca, se amestecă cu sângele şi îi unnează fluxul, astfel
încât se pot vizualiza anevrisme sau stenoze
10. Inchiderea locului de punctie se poate realiza prin compresie manuală sau cu un
dispozitiv mecanic absorbabil sau permanent.

17. Tratamentul bolii arteriale periferice include:

1. Ciorapi compresie elastica

2. Venotonice
3. Proceduri de angioplastiei transluminale percutanata
4. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon venos
5. Administrare concentrate trombocitare si factori procoagulanti
6. Flebectomii!!
7. Endarterectomie
8. Crosectomie safeno-femurala
9. Proceduri chirurgicale de bypass cu grefon sintetic
10. Terapie medicală necesită toţi pacienţii cu boală arterială periferică

18. Terapia medicală in boala arteriala periferica include:

1. Modificarea dietei
2. Ciorapi de compresie elastica
3. Exerciţii fizice
4. Tratamentul hipertensiunii arteriale, al dislipidemiei şi al diabetului zaharat
5. Complex de vitamina B
6. Repaus la pat
7. Terapie antiplachetară

6
8. Renunţarea la fumat
9. Regim hiperlipemiant, hiperglucidic
10. Venotonice

19. Tehnica angioplastiei transluminale percutanate (PTA):

1. În cele mai simple cazuri, un cateter cu balon este introdus pe ghid şi umflat în regiunea
stenozată, dilatând astfel vasul şi restabilind diametrul său luminal
2. PTA nu poate fi realizata ca procedura unica de recanalizare arteriala
3. PTA poate fi complicată prin ocluzia acută a vaselor, de obicei rezultată în urma rupturii
plăcii sau prin disecţie intimală, prin restenoză cauzată de reculul elastic al vasului sau prin
pierderea continuităţii vasului abordat
4. PTA poate fi insotita de stentare pentru a îmbunătăţi succesul general al angioplastiei
prin reducerea incidenţei ocluziei acute a vaselor.
5. Trecerea ghidului intre straturile peretelui vasului, numită „recanalizare subintimală",
poate fi realizată pentru crearea unui nou pasaj care, apoi, poate fi dilatat cu ajutorul unui
balon pentru a restabili fluxul sanguin
6. Extravazarea ghidului prin peretelui vasului, numită „recanalizare extraarteriala" poate fi
realizată pentru crearea unui nou pasaj
7. PTA presupune trecerea unui fir ghid de calibru mic prin regiunea stenozei sau ocluziei
dintr-un loc de puncţie percutanată la distanţă
8. Procedura de PTA se realizeaza sub control ecografic
9. PTA presupune trecerea unui grefon de PTFE prin regiunea stenozei sau ocluziei
10. PTA este o procedura chirurgicala deschisa

20. Stenturile utilizate in proceduri de revascularizare endovasculara:

1. Stenturile sunt utilizate cu predilectie pentru zonele cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile
şoldului sau genunchiului pentru a mentine permeabilitatea vasului
2. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala
3. Stenturile sunt destinate numai procedurilor endovasculare de revascularizare coronariana
4. Stentarea nu este o procedura care poate insoti angioplastia transluminala percutanata
5. Stenturile auto-expandabile din nichel şi titan (nitinol) prezintă mai multă flexibilitate şi
o gamă largă de diametre şi lungimi, fiind destinate leziunilor arterelor lungi sau sinuoase
(iliacă externă, femurală superficială), dar oferă o forta radială mai mică
6. Stentarea asigura mentinerea permeabilitatii fara risc de restenoza
7. Baloanele şi stenturile farmacologic active, acoperite cu substanţe antineoplazice,
citotoxice sau imunosupresoare, au arătat rezultate promiţătoare privind patenţa vaselor
tratate
8. Stenturile din oţel inoxidabil expandabile pe balon, care creează o forţă radială ridicată,
sunt indicate pentru leziunile focalizate calcificate, care apar adesea la originea vaselor
majore
9. Utilizarea stenturilor acoperite prezintă rezultate favorabile comparativ cu stenturile
metalice neacoperite
10. Stenturile sunt expuse riscului de fractură, de aceea trebuie precauţie la plasarea acestora
în zone cu flexie amplă, cum ar fi articulaţiile şoldului sau genunchiului.

21. Procedurile endovasculare in boala arteriala periferica:

7
1. Angioplastia vaselor infrapopliteale şi tibiale este rezervată în general pacienţilor care
prezintă riscuri chirurgicale ridicate
2. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru pacientii
care prezinta solutie prin bypass limitată sau în scopul vindecării unui ulcer limitat la
nivelul piciorului.
3. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale se poate realiza numai impreuna cu
angioplastia percutanata a arterelor coronariene
4. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au redus utilizarea reconstrucţiilor
aortofemurale deschise
5. Progresul bolii aterosclerotice afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor
endovasculare
6. Progresul bolii aterosclerotice nu mai afectează rezultatele pe termen lung ale procedurilor
endovasculare odata obtinuta recanalizarea
7. Intervenţiile iliace de revascularizare endovasculara au crescut necesitatea utilizarea
reconstrucţiilor aortofemurale deschise datorita complicatiilor intraprocedurale
8. Pentru revascularizarea endovasculara infrainghinala sunt utilizate mai multe tehnici,
incluzând PTA/stentare, angioplastie subintimală, aterectomie, baloane şi tentare cu stenturi
farmacologic active
9. Angioplastia vaselor infrapopliteale este o varianta de revascularizare pentru toti pacientii
care prezinta tromboze ale arterelor tibiale
10. Procedura de stentare se desfasoara numai sub anestezie generala

22. Tratamentul chirurgical deschis al bolii arteriale periferice:

1. Angioplastia percutanata a vaselor infrapopliteale

2. Bypass cu grefon venos inversat
3. Bypass cu grefon sintetic
4. Revascularizare endovasculară cu stentare
5. Endarterectomia (excizia peretelui mterial bolnav, incluzând endoteliul, placa stenozantă
şi o porţiune a mediei)
6. Angioplastiei transluminale percutanate
7. Simpatectomia toracică
8. Procedurile de bypass aortobifemural
9. Crosectomie venă safenă asociată cu stripping
10. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom

23. Amputatia in boala arteriala periferica:

1. Cu cât amputaţia este mai distală, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
2. Dacă fluxul arterial este inadecvat şi nu poate fi efectuat un bypass a1terial, atunci poate fi
necesară o amputaţie sub nivelul genunchiului (gambă sau transtibială) sau deasupra
genunchiului (coapsă).
3. Amputatia poate fi singura opţiune la unii pacienţi cu durere de repaus severă , sau
gangrenă, care nu sunt candidaţi pentru revascularizare
4. Nivelul de amputatie nu depinde de nivelul pana la care se mentine vascularizatia ci de
tehnica operatorie
5. Amputaţiile distale includ amputaţiile de degete, transmetatarsiene şi Syme (gleznă)
6. Simpatectomia creste sansele de vindecare a unei amputatii distale
7. Vindecarea bontului de amputatie este independent de nivelul de vasculariare membrului

8
8. Indicaţia adecvată a nivelului de amputaţie este importantă pentru a asigura vindecarea
plăgii.
9. Cu cât amputaţia este mai proximala, cu atât potenţialul de reabilitare este mai bun
10. Amputatia poate fi indicata in leziuni superficiale cu potential de revascularizare
precedandu-le pe acestea

24. Tratamentul chirurgical al bolii arteriale periferice:

1. Procedurile hibrid care asociaza crosectomia si strippingul venei safene sunt din ce in ce
mai utilizate in tratamentul bolii arteriale periferice
2. Endarterectomia este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei
carotidiene
3. Endarterectomia de arteră femurală comună devine o tehnică din ce în ce mai
importantă în procedurile hibride, atunci când este asociată fie cu stentarea iliacă, fie cu
angioplastia sau stentarea afs
4. Simpatectomia si stentarea sunt tratamentul de electie in boala arteriala periferica
5. Procedura de simpatectomie este principala procedura de revascularizare in boala arteriala
periferica
6. Bypassul aortobifemural poate fi practicat numai utilizand material autolog
7. Endarterectomia are o utilitate mai limitată în tratamentul boala arteriala periferica la
membrele inferioare
8. Procedurile de bypass sunt principalul tratament chirurgical pentru boala arteriala
periferica
9. Boala ocluzivă aotoiliacă poate fi tratată prin bypass aortobifemural, deşi tehnicile
endovasculare sunt metodele actuale de elecţie pentru tratamentul majorităţii pacienţilor
10. Bypassul este tratamentul chirurgical standard pentru ateroscleroza bifurcaţiei carotidiene

25. Bypassurile extra-anatomice:

1. Bypassuri femuro-femurale
2. Bypassuri femuro-tibiale
3. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai redusă în comparaţie cea a bypassurilor
aortofemurale
4. Bypassurile axilo-femurale.
5. Bypassuri ilio-femurale
6. Ocluziile se pot produce datorită hiperplaziei neointimale, datorită progresiei bolii la
nivel distal de anastomoză, dar şi dacă grefonul are lungime mare sau este comprimat sau
angulat în tunelul subcutanat
7. Bypassuri femuro-poplitee
8. Bypassuri brahio-cubital
9. Se realizează utilizând proteze sintetice tunelizate de la o arteră la cealaltă prin ţesutul
celular subcutanat.
10. Patenţa bypassurilor extra-anatomice este mai buna fata de cea a bypassurilor
aortofemurale

26. Afirmații corecte referitoare la indicele glezna braț (IGB):

1. Presiunea la care un semnal „reapare" în timpul deflației manșetei este presiunea sistolică
din interiorul arterei
2. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul brațului și a gleznei

9
3. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va scădea la pacienţii cu
claudicaţie atunci când apar simptomele
4. Necesită utilizarea unei manșete și a unui aparat de Doppler bidirectional
5. Are la baza calcularea presiunii arteriale la nivelul pumnului și a gleznei
6. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul arterei brahiale la presiunea arterială sistolică
a arterelor tibiale
7. Rezultă din împărțirea presiunii de la nivelul gleznei la presiunea arterială sistolică de
la nivelul arterei brahiale
8. În timpul exercițiului de mers pe o bandă de alergare, IGB va crește la pacienţii cu
claudicaţie atunci când apar simptomele
9. Pentru a obține valorile presionale ne este suficientă utilizarea unui tensiometru
10. IGB normal <0,1

27. Tratamentul în boala ocluzivă aorto-iliacă:

1. Medicatie venotonica
2. Terapie medicală
3. Bypass aortobifemural
4. Bypass carotido-axilar
5. Bypassuri extra-anatomice
6. Bypass cu o combinaţie de incizii abdominale şi inghinale prin care se plasează
retroperitoneal o grefă protetică, care este suturală la aorta infrarenală şi tunelizată la
ambele a1tere femurale
7. Tehnicile endovasculare
8. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi
9. Endarterectomie carotidiana
10. Simpatectomie toracica

28. Tratamentul în boala ocluzivă infrainghinală:

1. Pansamente ale leziunilor trofice insoțite de contenție în ciorapi compresivi

2. Angioplastia transluminală percutanată
3. Bypass cu grefon sintetic
4. Bypass cu grefon venos inversat
5. Terapie medicală
6. Bypass in situ in care valvele venei sunt distruse cu un valvulotom
7. Endarterectomie carotidiana
8. Simpatectomie toracica
9. Bypass aortobifemural
10. Bypass carotido-axilar

29. Complicaţiile intervenției de bypass arterial:

1. Amaurosis fugax
2. Tromboembolism pulmonar
3. Complicaţii cardiopulmonare grave
4. Limforagia
5. Tromboza venoasa profunda
6. Infecția urinară
7. Flebita de cateter

10
8. Sângerarea postoperatorie de la nivelul anastomozelor
9. Infecţia plăgilor
10. Tromboza grefonului

30. Urmatoarele afirmații despre conductul autolog pentru bypassurile arteriale sunt
adevărate:

1. Vena safenă contralaterală poate fi utilizată în cazul în care este disponibilă

2. Dezavantajele unui bypass in situ includ leziunea endotelială în timpul trecerii
valvulotomului şi posibilitatea păstrării unei cuspe a unei valve (valvă păstrată).
3. Un bypass în care vena safenă este lăsată în poziţia normală anatomică, iar valvele venei
sunt distruse cu un valvulotom se numeste in situ.
4. Grefoanele sintetice au permeabilitate mai mare si rată de complicații mai reduse fiind
alegerea principală pentru practicarea bypass-urilor distale
5. Opțiunea alegerii venei safene mari este luată în calcul după epuizarea capitalului venos de
la mambrele superioare (venele cefalice şi bazilice)
6. Vena safenă mare poate fi utilizata la bypass recoltată şi inversată, astfel încât valvele
venei să fie în aceeaşi direcţie cu fluxul atterial
7. Conductul autolog poate fi un grefon de Dacron sau un grefon de poli-tetra-fluoro-etilenă
(PTFE)
8. Vena safenă mare poate fi folosită pentru bypass fie inversată, fie in situ
9. Menținerea funcționalității valvelor venei safene mari este necesară pentru funcționalitatea
unui bypass in situ
10. Vena safenă mare este cel mai des folosită pentru practicarea bypass-urilor aorto-
bifemurale

31. Care din următoarele afirmații referitoare la anatomia sistemului venos sunt
adevărate:

1. Venele perforante dirijeaza sangele din sistemul profund catre sistemul superficial
2. Sistemul venos este impartit in 3 componente: central, periferic si superficial
3. Sistemul venos este impartit in 2 componente: centrala si periferica
4. Gamba are trei vene profunde principale
5. Venele membrelor sunt clasificate in vene superficiale si profunde
6. Vena femurala superficiala este componenta a sistemului venos superficial
7. Sistemul venos superficial al membrelor inferioare este alcatuit din venele safene mare,
mica si afluentii acestora
8. Valvele venoase previn refluxul sangelui in periferie in ortostatism
9. Sistemul venos central este format din venele cave superioara si inferioara
10. Sistemele venoase superficial si profund sunt legate intre ele prin vene perforante

32. Factorii de risc pentru tromboza venoasa profunda sunt :

1. Stari de hipercoagulabilitate
2. Limfedemul
3. Staza venoasa
4. Sarcina
5. Utilizarea de contraceptive orale
6. Hipotensiunea arteriala
7. Leziunile endoteliale venoase

11
8. Leziunile endoteliale arteriale
9. Fumatul
10. Hipertensiunea arteriala

33. Tromboza venoasă superficială :

1. Provoaca sensibilitate de-a lungul traiectului venos

2. Provoaca edem pe traiectul venos
3. Antiifnflamatoarele nesteroidiene nu au efect
4. Provoaca eritem pe traiectul venos
5. Extragerea trombului nu amelioreaza durerea
6. Trombectomia pentru venele superficiale trombozate nu reduce pigmentarea cutanata
7. Este insotita de durere
8. Heparinoterapia nu este indicata in nici o situatie
9. Intereseaza vena femurala superficiala
10. Nu este indicata excizia trombului

34. Tromboza venoasa profunda :

1. Tomografia computerizata cu substanta de contrast identifica tromboza venei cave

2. Ultrasonografia Doppler poate caracteriza flxuul sanguin venos si vizualiza trombul
3. Durerea in gamba precipitata de extensia ventrala a piciorului reprezinta semnul Homans
4. Acuratetea ecografiei Doppler este redusa la nivelul venelor tibiale
5. Acuratetea ecografiei Doppler este foarte buna la nivelul venelor tibiale
6. Venografia este frevent efectuata pentru un diagnostic de TVP
7. Sindromul May Turner reprezinta tromboza venoasa profunda la nivelul membrului
inferior stang datorita compresiei venei iliace stangi prin bifurcatia aortica si incrucisarea cu
artera iliaca dreapta
8. Daca testul D-Dimerilor peste pozitiv, nu se mai efectueaza ecografie
9. Examenul clinic evidentiaza edem sau durere unilaterala
10. Dozarea D-Dimerilor este un test screening specific pentru TVP

35. Evaluarea stărilor de hipercoagulabilitate la pacinții cu tromboză venoasă

profundă spontană se face prin măsurarea:

1. Calcemie
2. Glicemie
3. Factorul VII Leiden
4. Proteina T
5. Proteina C
6. Potasemie
7. Factor V Leiden
8. Proteina S
9. Mutatia genei protrombinei
10. Antitrombina III

36. Profilaxia trombozei venoase profunde :

1. Metodele profilactice preoperatorii nu reduc riscul de TVP

2. Nu este indicata mobilizarea precoce postoperatorie

12
3. Nu este indicata la pacientii cu TVP in antecedente
4. Nu trebuie utilizata de rutina la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
5. Este indicata la pacientii cu antecedente de TVP
6. Este indicata la pacientii supusi unei interventii chirurgicale majore
7. Mobilizarea precoce postoperatorie reduce riscul de TVP
8. Terapie farmacologica cu heparina sau warfarina
9. Masurile profilactice prin terapie mecanica constau in dispozitive de compresie
segmentara intermitenta
10. Nu este indicata la pacientii cu cancer

37. Obiectivele tratamentului trombozei venoase profunde includ următoarele:

1. Reducerea riscului de insuficienta venoasa cronica

2. Reducerea riscului de insuficienta renala
3. Reducerea riscului de aparitie a hipertensiunii arteriale
4. Reducerea riscului de aparitie a sindromului post-trombotic
5. Reducerea riscului de amputatie
6. Reducerea riscului de infarct miocardic
7. Reucerea riscului de embolie pulmonara
8. Reducerea afectarii valvelor venoase profunde
9. Prevenirea cresterii trombului venos
10. Reducerea riscului de accident vascular cerebral

38. Contraindicatiile terapiei anticoagulante in tromboza venoasa profunda includ :

1. Hipertensiunea arteriala
2. Tromboza venoasa recidivata
3. Ulcerele gastrointestinale
4. Supresia medulara post-chimioterapie
5. Sarcina
6. Infarctul de miocard recent
7. Diatezele hemoragice
8. Interventiile chirurgicale recente
9. Insuficienta renala cronica
10. Accidentul vascular cerebral recent

39. Terapia trombolitica in tromboza venoasa profunda :

1. Dispozitivele de trombectomie mecanica reduc complicatiile provocate de tromboliza

2. Este recomandata la pacientii varstnici cu speranta de viata mai mica de 1 an
3. Este recomandata la pacientii cu risc crescut de sangerare
4. Trombectomia mecanica are multe contraindicatii
5. Este indicata in tromboza acuta a venei mezenterice superioare
6. Trombectomia chirurgicala este frecvent indicata
7. Este indicata in tromboza venei renale
8. Este indicata in tromboza venei subclavii
9. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de maxim 14 zile
10. Este recomandata la pacientii cu TVP iliofemurala cu simptome de mai mult de 14 zile

40. Tabloul clinic in embolia pulmonara include :

13
1. Durere toracica
2. Bradicardie
3. Dispnee
4. Durere lombara
5. Disfunctie ventriculara stanga
6. Tahipnee
7. Tahicardie
8. Bradipnee
9. Tuse
10. Durere in epigastru

41. Diagnosticul emboliei pulmonare :

1. Ultrasonografie
2. Punctie pleurala
3. Radiografia pulmonara
4. Scitntigrafie de ventilatie-perfuzie
5. Spirometrie
6. Tomografie computerizata toracica
7. Masurarea tensiunii arteriale
8. Angiografia pulmonara
9. Punctie pericardica
10. Electrocardiografia deceleaza disfunctia ventriculara dreapta

42. Tratamentul emboliei pulmonare include urmatoarele :

1. Plasarea unui filtru in vena cava superioara

2. Extragerea chirurgicala a trombului din artera pulmonara este singura posibilitate de
tratament in embolia pulmonara
3. Tromboliza
4. Diuretice
5. Procoagulante
6. Suport inotrop
7. Anticoagulare
8. Plasarea unui filtru provizoriu in vena cava inferioara
9. Plasarea unui filtru permanent in vena cava inferioara
10. Antihipertensive

43. Simptomele cauzate de venele varicoase superficiale sunt următoarele:

1. Gangrena
2. Crampe noturne
3. Edem perimaleolar
4. Durere la mers
5. Raceala tegumentelor
6. Sangerare la nivelul venelor superficiale (fistule vasculo-cutanate)
7. Senzatie de greutate si oboseala dupa ortostatism prelungit
8. Tromboflebita profunda

14
9. Tromboflebita superficiala
10. Claudicatie intermitenta

44. Diagnosticul venelor varicoase poate fi stabilit prin următoarele:

1. Pletismografie
2. Toracoscopie
3. Ultrasonografie Doppler
4. Examen clinic
5. Laparoscopie
6. Limfografie
7. Arteriografie
8. Ultrasonografie Doppler cu examenul competentei valvulare
9. Venografie
10. Cistoscopie

45. Metode de tratament al varicelor primare:

1. Ligatura venei safene interne este contraindicata

2. Varicele primare nu se trateaza
3. Ligaturarea venei safene la rasul venei femurale
4. Strippingul venei safene interne
5. Strippingul venei bazilice
6. Scleroterapia cu spuma ghidata ecografic
7. Flebectomia venelor tributare safenei
8. Embolectomia cu sonda Fogarty
9. Strippingul venei femurale superficiale
10. Ablatia endovenoasa cu radiofrecventa sau laser

46. Manifestările clinice ale insuficienței venoase cronice sunt următoarele:

1. Necroza cutanata
2. Ulceratii venoase
3. Phlegmasia coerulea dolens
4. Phlegmasia alba dolens
5. Lipodermatoscleroza
6. Limfedem bilateral
7. Hiperpigmentare
8. Limfedem unilateral
9. Dilatatii varicoase
10. Edem cronic al membrelor inferioare

47. Diagnosticul insuficientei venoase cronice poate fi stabilit prin:

1. Cistoscopie
2. Laparoscopie
3. Toracoscopie
4. Ultrasonografie Doppler
5. Angio-RMN
6. Pletismografie

15
7. Examen clinic
8. Arteriografie
9. Angio-CT
10. Limfografie

48. Tratamentul insuficienței venoase cronice include:

1. Hipolipemiante
2. Antihipertensive
3. Vasoconstrictoare
4. Tratamentul local al ulcerelor venoase
5. Ligatura venelor perforante
6. Vasodilatatoare
7. Strippingul venelor cu reflux
8. Plastie cu piele libera despicata
9. Blocante de calciu
10. Ciorapi de contentie elastica

49. Terapia warfarinica in tromboza venoasa profunda are urmatoarele

caracteristici:

1. La initierea terapiei cu heparina se opreste administrarea heparinei

2. Este indicata la pacientii cu accident vascular cerebral recent
3. Este indicata in diatezele hemoragice
4. Este monitorizata pentru a mentine un INR intre 2 si 3
5. Este contraindicata in diatezele hemoragice
6. Poate determina necroza cutanata cu pierderi semnificative de piele
7. Anticoagularea cu heparina este mentinuta la inceputul terapiei cu warfarina
8. Warfarina inhiba factorii dependenti de vitamina K
9. Warfarina inhiba factorii independenti de vitamina K
10. Este monitorizata pentru a mentine un INR egal cu 1

50. Anticoagulantele orale noncumarinice:

1. Nu necesita monitorizarea INR

2. Nu necesita heparinizare inainte de initierea tratamentului
3. Permit anticoagulare imediata
4. Au riscuri similare de sangerare ca la warfarina
5. Nu determina sangerare
6. Determina anticoagulare dupa 48 ore de la administrare
7. Nu sunt indicate in tratamentul trombozei venoase profunde
8. Necesita monitorizarea INR
9. Au biodisponibilitate stabila
10. Modifica factorii anticoagulanti -proteina C si S

16