Student: Gabor Cristian-Constantin, KMS 3, Subgrupa 2

Varicele membrelor inferioare

Boala varicoasă reprezintă o venopatie cronică a venelor superficiale şi a comunicantelor
membrului inferior caracterizată prin dilataţii venoase permanente însoţite de alterări
morfologice şi paretale.
În România, această boală atinge între 35-50% din populaţia adultă de regulă cu vârsta
cuprinsă între 30 şi 40 ani. Tot în acest context trebuie subliniat faptul că femeile sunt cele mai
afectate de varice. Raportul de incidenţă pe sexe fiind de 3/2 femei – bărbaţi.
Ereditatea constituie principala cauză a varicelor şi anume 8 cazuri din 10, urmată de
fluctuaţiile hormonale.
Afecţiunile venoase pot fi localizate la nivelul oricărui organ sau ţesut însă cele mai
frecvente manifestări sunt decelate la nivelul membrelor inferioare. Localizarea cea mai
frecventă a afecțiunii este la venele membrelor inferioare, din cauza configurației anatomice,
care favorizează stagnarea sângelui și dilatarea venelor.
În mod normal, pentru a ajuta sângele să urce către inimă contra gravitației, venele
membrelor inferioare au în interior valvule care fragmentează coloana de sânge. Atunci când
acest sistem valvular se deteriorează sângele stagnează și din cauza modificărilor produse asupra
peretelui venos acesta se dilată.
Boala varicoasă (varicele) este o boală transmisă genetic în 95 % dintre cazuri și
evoluează diferit de la persoană la persoană.
În stadiile incipiente semnele sunt nespecifice: dureri în gambe și senzație de presiune
manifestată seara, picioare grele, oboseala gambelor, cu apariția ulterioară a venelor dilatate.
Acest lucru explică de ce pacienții cu boală varicoasă nu se prezintă în stadiile incipiente direct
la o consultație de chirurgie vasculară, ci de cele mai multe ori apelează la remedii naturiste, care
nu au efect.
Boala varicoasă este o boală evolutivă, astfel încât orice tratament s-ar prescrie
pacientului, creme sau ciorapi elastici, aceasta va evolua. Se poate ameliora simptomatologia
pacientului, însă nu se va vindeca de varice hidrostatice doar prin schimbarea stilului de viață,
tratament medicamentos și purtarea ciorapilor elastici. Netratată această afecțiune provoacă
tulburări cardiace și hepatice!

Factorii care pot determina apariția sau înrăutățirea varicelor pot fi dereglările hormonale,
sedentarismul, încălțămintea cu tocuri înalte, greutatea, celulita, tratamente hormonale, vârsta,
profesia, statul prelungit în picioare sau pe scaun, căldura excesivă, obezitatea sau sarcina.

1
Factorii care cresc posibilitatea de apariție a varicelor la picioare:

 factori care cresc presiunea abdominală (ascita, intervenții pe abdomen, insuficiență

cardiacă)
 leziuni ale venelor
 trombi venoși
 sarcina (mai ales sarcinile repetate)
 sexul feminin
 vârsta înaintată
 obezitatea
 istoricul familial de varice
 statul pe scaun sau în picioare îndelungat

Semne și simptome
Venele varicoase pot fi: superficiale, aproape de suprafața pielii și sunt adesea vizibile cu
ochiul liber, și profunde, situate în apropierea oaselor și sunt înconjurate de mușchi. Venele
varicoase sunt vene superficiale cu porțiuni îngroșate, care pot fi simțite sub piele, în general mai
mari de 3 mm în diametru.
Varicele pot să nu producă simptome, mai ales la început. În timp, venele varicoase pot
provoca umflarea gleznelor și a piciorului, greutate sau tensiune, durere, neliniște, crampe și
mâncărime. Varicele sunt mai frecvent simptomatice la femei decât la bărbați.
Cu trecerea timpului simptomele se pot complica sau agrava:
 edeme gambiere
 durere și inflamație importantă la nivelul pulpei
 pigmentare a pielii piciorului și gambei și mâncărimi la acest nivel
 piele uscată, întinsă, descuamată
 sângerări și învinețirea piciorului după trumatisme minore
 tromboflebită superficială
 ulcerații varicoase
Diagnostic
Specialiștii pot diagnostica boala venoasă cronică prin examinarea fizică a persoanei și
alte investigații.
 Examinarea fizică - presupune examinarea membrului sau membrelor afectate, cu
pacientul stând în picioare (pentru a vedea dacă există umflături) sau în șezut. De
asemenea medicul va investiga simptomele cu care se confrunta pacientul;
 Ecografia Doppler - este o metodă neinvazivă pentru a vedea dacă există o insuficiență
valvulară, dar nu permite aprecierea severității acesteia;

2
  Flebografia – este uneori recomandată, fiind o metodă complexă care necesită personal
experimentat și folosește substanță de contrast. Flebografia este esențială atunci când se
are în vedere o intervenție chirurgicală asupra sistemului venos profund;
 Varicografia - presupune injectarea de substanță de contrast la nivelul varicelor.
Pacientul este în poziție orizontală, iar picioarele sunt ținute ușor mai sus față de nivelul
capului. Metoda permite vizualizarea traiectului venelor modificate varicos și eventual
evidențierea „sursei” acestora. Poate fi combinată cu flebografia.
Tratament
1. Profilaxia: tratamentul profilactic constă în evitarea ortostatismului prelungit, a
sedentarismului. O măsură benefică o constituie compresiunea externă permanentă
folosind bandaj, sau ciorap elastic, respectiv intermitentă. Gradul de compresiune variază
între 20-50 mm Hg. Un alt aspect al profilaxiei este încercarea pe parcursul zilei de
elevare a membrului inferior deasupra nivelului inimii (drenaj postural).

2. Tratamentul medicamentuos: constă în administrarea de medicamente flebotonice care

reduc edemul şi inflamaţia vaselor de sânge. Medicamentele reprezintă un adjuvant al
operației chirurgicale.

3. Scleroterapia: O altă tehnică în tratamentul varicelor este microscleroza sau

scleroterapia care se aplică varicelor de talie mică. Aceasta constă în injectarea unei
soluţii sclerozante în varice folosindu-se un ac minuscul.

4. Operaţia cu laser: Aceasta se aplică în cazul varicelor foarte fine, intradermice. Un

dezavantaj al acestei metode constă în faptul că tratamentele cu laser pot duce la apariţia
de cicatrici şi modificări ale culorii pielii.

5. Tratamentul chirurgical: Obiectivul abordării chirurgicale este întrerupera refluxului şi

ablaţia dilataţiilor varicoase secundare. Chirurgia oferă o mare varietate de intervenţii
care au ca scop principal rezolvarea problemei existente.

6. Flebectomiile: Prin incizii de 3-5 mm lungime chirurgul îndepărtează ramurile venoase

situate în diverse zone ale piciorului folosind instrumente sau aparate de aspirație
speciale. Deși strippingul sau flebectomiile par dureroase, ele sunt bine tolerate de
pacienți, iar cicatricile sunt minime.

7. Chirurgia venoasă endoscopică: Această tehnică se folosește pentru pacientii la care

boala a avansat la stadiul de ulcer venos. Printr-o incizie mică chirurgul introduce sub
piele un sistem video prin care identifică și închide venele varicoase responsabile de
ulcer.

3
Exerciții

1. Decubit dorsal, pacientul realizează flexie plantară și dorsală, menținând picioarele pe sol
2. Decubit dorsal, pacientul realizează ridicarea picioarelor și revenire.
3. Decubit dorsal, picioarele ridicate la 90 grade, pacientul realizează bicicleta.
4. Decubit dorsal, picioarele ridicate, pacientul realizează forfecări ale membrelor
inferioare.
5. Decubit dorsal, pacientul ridică picioarele la 90 grade cu sprijin pe perete și menține.
6. Decubit dorsal, pacientul realizează lumânarea și menține câteva secunde.
7. Decubit lateral, pacientul realizează abducția membrului inferior cu revenire.
8. Așezat pe scaun, pacientul realizează flexie plantară și dorsală.
9. Așezat pe scaun, cu o minge între picioare, pacientul va împinge în minge.
10. Așezat pe scaun, pacientul realizează treceri de pe vârfuri pe călcâie.
11. Așezat pe scaun, pacientul realizează extensia din articulația genunchiului, menține 5
secunde și revenire.
12. Așezat pe scaun, o minge sub picior, pacientul va împinge în minge.
13. Ortostatism cu fața la spalier, pacientul pășește pe ultimele 3 trepte ale spalierului.
14. Ortostatism, pacientul realizează ridicări pe vârfuri și revenire.
15. Sprijin unipodal, cu genunchiul flectat, pacientul realizează flexie și extensie din
articulația genunchiului.
16. Mersul liber / pe covorul rulant.
17. Mersul pe călcâie.
18. Mersul pe vârfuri.
19. Bicicletă.
20. Exerciții de respirație la final cu scuturarea membrelor.