1.

Meningele + LCR

Meningele este invelisul encefalului si maduvei spinarii format din 3 membrane conjunctive:

- Dura mater, slab vascularizat, protejeaza organele nervoase (craniul si coloana vertebrala)
- Arahnoida, nevascularizat
- Pia mater, are vase arteriale, are vascularizatie nutritiva

Lichidul cefalorahidian (LCR)

- Asigura hranirea si protectia tesutului nervos impotriva traumatismelor

- Rol de transport al unor hormoni
- Nu permite patrunderea in tesutul nervos a unor sustante daunatoare din sange.

2. Maduva spinarii: descriere, pozitionare, limite

Maduva spinarii (43-45cm) face parte din sistemul nervos central, este protejata de canalul
vertebral, legat de gat, trunchi si extremitatile corpului prin nervii spinali. Invelita intr-o membrana
numita meninge.

Are 2 functii principale:

a. Actioneaza ca un sistem de conducere in ambele sensuri in ambele sensuri intre creier si

sistemul nervos periferic prin neuronii senzitivi si motori.
b. Controleaza activitatile reflexe simple. (ex mana pe soba fierbinte, receptorii transmit
mesajul spre maduva spinarii, mana este retrasa repede si automat.

Pozitionare:

- situata in canalul vertebral, tine de la C1 pana la L2. De acolo are o formatiune terminala “Fillium
terminale” impreuna cu radacinile nervilor spinali care formeaza coada de cal.

Limita superioara: emergenta primului nerv spinal

Limita inferioara: in dreptul vertebrei L2

3. Tipuri de leziuni nervoase. Care sunt structurile afectate?

Neurotmesis (cel mai grav tip de leziune):

- Distrugerea completa a structurii nervoase, atat a tecii de mielina cat si a axonului impreuna cu
structurile inconjuratoare

Axonotmesis

- Sectionarea tecii de mielina si a axonului

- se pastreaza continuitatea traiectului nervos prin intermediul unei mase de tesut
- apar in urma unor fracturi complete unde se exercita presiune direct pe traiectul nervos
Neurapraxia (cel mai putin grav)

- Blocare a conducerii nervoase focale.

- Leziunea este strict la nivelul tecii de mielina, axonul isi pastreaza integritatea si apare o
deficienta in transmiterea potentialului de actiune de-a lungul fibrelor nervoase.
- Se recupereaza repede, 2-6 saptamani, chiar si cateva ore.

4. Plexul brahial C5 – T1

C5 – C6 = Trunchiul superior

C7 = Trunchiul mijlociu

C8 – T1 = Trunchiul inferior

- Fiecare trunchi va da o diviziune anterioara si posterioara

- Toate diviziunile posterioare vor forma fasciculul posterior
- Diviziunile anterioare ale trunchiului inferior formeaza fasciculul medial

Ramuri din radacinile plexului:

- Nervi pt scaleni si lung al gatului

- Ramura pt. nervul frenic
- Nervul scapular dorsal
- Nervul toracic lung

Ramuri din trunchiurile plexului:

- Nerv pt subclavicular
- Nervul suprascapular

Fasciculul lateral:

- Nervul pectoral lateral

- Nervul musculocutanat
- Radacina laterala a nervului median

Fasciculul medial:

- Nervul pectoral medial

- Nervul antebrahial cutanat medial
- Nervul brahial cutanat medial
- Nervul ulnar
- Radacina mediala a nervului median

Fasciculul posterior:

- Nervul subscapular superior

- Nervul toracodorsal
- Nervul subscapular inferior
- Nervul axilar
- Nervul radial

5. Nervul radial
- din fasciculul posterior al plexului brahial

Paralizia de nerv radial determina scaderea fortei musculare la nivelul mainii si antebratului, “mana
in gat de lebada”, scaderea sensibilitatii pe fata dorsala a mainii.

Nervul radial realizeaza miscarile de extensie a degetelor, mainii si antebratului pe brat, zona
senzitiva este pe fata posterioara a bratului, mainii si partial police.

Paralizia se poate produce:

- prin compresiune pe plan osos sau in interiorul muschiului supinator

- in regiuni vulnerabile pe traiectului nervului in axila (carje)
- de sambata seara (pacientul adoarme cu bratul sprijinit de spatarul scaunului)

6. Nervul median

Cel mai frecvent sindrom este sindromul de canal carpian, apare atunci cand nervul median este
comprimat la nivelul incheieturii mainii, mai exact in retinaculul flexorilor de catre ligamentul carpal
transvers.

- Parastezii ce in stadii avansate se manifesta ca durere

- Furnicaturi la nivelul falangelor
- Dureri nocturne care trezesc pacientul din somn
- Slabiciune la nivelul musculaturii tenariene (abd. Scurt olice, flexor scurt police, opozant police)

7. Nervul cubital

Trece prin canalul cubital, numit si nervul “osului amuzant”. Nervul ulnar provine din nervii de la
nivelul gatului (radacinile nervoase cervicale) si coboara la nivelul bratului pentru a inerva mana.

Nervul cubital ofera sensibilitate pe partea mainii opusa degetului mare, incluzand degetul mic si
portiunea interna a degetului inelar.

- Amorteli si parestezii in special la flexia cotului

- Dificultate in a mobiliza degetul mic sau obiecte
- Dupa trezire, tulburari de coordonare a degetelor
- Daca nervul cubital a fost comprimat pentru o perioada lunga poate sa apara slabiciune la
musculatura mainii (ireversibil).

Nervul cubital ofera fibre nervoase pt. musculatura regiunii hipotenare.

Nervul poate fi comprimat daca se exercita leziune pe cot.

8. Articulatia gleno-humerala.

Umarul este o articulatie foarte flexibila ce permite miscari de mare amplitudine a bratelor in toate
directiile.

Are 2 componente principale:

- Articulatia glenohumerala (intre capul humeral si glena)

- Articulatia scapulotoracica (intre scapula si peretele toracic)

4 Ligamente stabilizeaza articulatia in miscarile sale: ligamentele glenohumere superioare (LGHS),

mijlocii (LGHM) si inferioare (LGHI), si ligamentul coracohumeral.

Articulatia glenohumerala functioneaza normal efectuand o gama larga de miscari intr-o maniera
usoara. Cand suprafetele articulare ale capului humeral sau a zonei glenoide sunt lezate, miscarea
nu mai este fluida, astfel apare artrita.

O forma de artrita glenohumerala este orteoartrita, reprezinta distrugerea progresiva a cartilajului

articular, la varstnici sau la suprasolicitare la atleti.

9. Mansonul rotator: supraspinos, infraspinos, subscapular si rotund mic.

Reprezinta o cauza des intalnita in durerile de umar.

Coafa rotatorie se poate rupe in urma unei singure leziuni traumatice. O leziune de coafa rotatorie
poate aparea adiacent unei alte leziuni de umar: fractura sau luxatie.

Cele mai frecvente sunt suprasolicitarea pe o perioada lunga (miscari repetitive deasupra capului).

Rupturile de coafa rotatorie sunt cel mai frecvente la +40 ani, pacientii mai tineri au leziuni in urma
unui traumatism sau suprasolicitare.

10. Fracturile membrului superior (de clavicula, humerus, radius)

Sunt localizate la nivelul membrelor superioare si pot afecta oricare dintre oasele centurii scapulare
(clavicula si omoplat), ale bratului, antebratului si mainii.

Se produc in urma: caderii, traumatismele si accidentele din timpul antrenamentelor sau

competitiilor sportive. De asemenea, osteoporoza este considerata un factor de risc important
intrucat duce la slabirea structurii osoase.

Putem avea fracturi:

- Complete/incomplete
- Pe os sanatos/patologic
- Inchisa/deschisa
- Simpla/cominutiva
- Transversala/oblica/spiroida
11. Fracturile membrului inferior (femur, tibie, peroneu)

Sunt localizate la nivelul membrelor inferioare si pot afecta oricare dintre oasele membrelor
inferioare.

Se produc in urma: caderii, traumatismele si accidentele din timpul antrenamentelor sau

competitiilor sportive. De asemenea, osteoporoza este considerata un factor de risc important
intrucat duce la slabirea structurii osoase.

Putem avea fracturi:

- Complete/incomplete
- Pe os sanatos/patologic
- Inchisa/deschisa
- Simpla/cominutiva
- Transversala/oblica/spiroida

12. Plexul lombar.

Se formeaza din ramurile ventrale ale nervilor spinali L1, L2, L3 si partial L4.

Ramurile colaterale: nervul ilioinghinal, iliohipogastric, genito-femural, cutanat femural lateral.

Ramurile terminale: nervul femural, obturator si obturator accesor.

Plexul lombar e asezat in planurile musculare ale muschiului Psoas mare.

Inerveaza peretele abdominal, organele genitale si membrele inferioare.

13. Nervul sciatic.

Nervul sciatic este cel mai lung si mai important nerv al membrelor inferioare. Pleaca din partea
inferioara a coloanei lombare si ajunge in partea posterioara a membrelor inferioare. Avem 2 nervi
sciatici, unul pe fiecare picior.

Durerea din sciatica este o durere care porneste din partea de jos a spatelui, radiaza spre fesa si
traverseaza intreg piciorul.

Ameliorarea sciaticii poate dura 4-6 saptamani, dar simptomele pot persista in functie de gravitate.
Cand este o compresie nervoasa severa, se recomanda interventia chirurgicala.

Cea mai frecventa cauza este hernia de disc.

14. Vertebra: descriere, functie.

Vertebrele sunt oasele care formeaza coloana vertebrala, in afara de sprijinul structural, vertebrele
formeaza si canalul in care se intinde maduva spinarii.
Vertebrele sunt cele 33 de oase individuale, asezate unul peste celalalt care formeaza coloana
vertebrala. Este alcatuita din corp vertebral si arc vertebral.

Are rol de protectie, sprijin, aparare.

15. Repere osoase. Zone de elecție pentru măsurarea pulsului

16. Toracele: descriere, parti componente.

Toracele osos este o cutie formata de coloana toracica, coaste cu cartilajele costale si stern.

Sternul: p. superioara, mijlocie si inferioara.

Coastele: adevarate (1-7) false (8-12)

17. Articulatia coxofemurala. Componente ososae. Componente cartilaginoase.

Componente osoase: capul femural, suprafata semilunara a acetabului

Cele doua suprafete osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin gros.

Ligamente: iliofemural puternic, pubofemural, ischiofemural, rotund al capului femural

18. Articulatia genunchiului. Componente osoase. Componente cartilaginoase.

Componente osoase: extremitatea distala a femurului (condili), extremitatea proximala a tibiei.

Cartilajul articular hialin este prezent pt atenuarea socurilor si protectiei.

Meniscurile intraarticulare sunt doua formatiuni fibrocartilaginoase, cu rol de stabilizare a

genunchiului.

Ligamente: patelar, retinaculul medial si lateral al patelei, ligamentul colateral tibial, ligamentul
colateral fibular subtire, popliteu oblic, popliteu arcuat, lig. incrucisate (anterior si posterior)

19. Articulatia gleznei. Componente osoase. Componente cartilaginoase.

Oase: Talus, tibie si peroneu.

Oasele sunt acoperite cu un material alunecos numit cartilaj articular. Grosimea cartilajului este
aprox. 0.6cm in majoritatea articulatiilor care suporta greutati (glezna, sold, genunchi)

Ligamente: tibiofibular inferior posterior, talofibular posterior, tibiofibular inferior anterior,

talofibular anterior, calcaneofibular.
20. Hernia de disc. Alte tipuri de hernii.

Deplasarea discului intervertebral si comprima maduva spinarii sau radacinile nervoase. Durere,
slabiciune musculara, amorteli.

Tipuri de hernii:

- Cervicala (7 vertebre, cele mai predispuse la ultimele C5-C6, C6-C7)

- Lombara (5 vertebre, cele mai predispuse ultimele L4-L5, L5-S1)
- Toracala (12 vertebre, destul de rare)

21. Bazinul

Este format din oasele coxale, sacru si coccis. Face legatura intre picioare si coloana vertebrala,
avand un rol foarte important in echilibru.

Pelvisul masculin este mai masiv, oase mai groase, arcada pubiana mai ingusta, simfiza pubiana mai
adanca.

Ligamente: iliolombar, longitudinal anterior, sacrotuberal, sacrospinos.

22. Afectiuni degenerative articulare

Artrita – inflamatia la nivelul articulatiilor, afecteaza toate varstele. Cele mai frecvente tipuri:
poliartrita reumatoida si osteoartrita.

Artroza – uzura cartilajului articular (acopera capetele oaselor si ajuta la miscarea articulatiilor). In
cele din urma, cartilajul poate disparea complet iar suprafetele osoase ajung in contact direct. Este
cel mai frecvent intalnita la nivelul articulatiilor mainii, regiunii cervicale, genunchi, sold.

23. Gatul. Componente structurale.

Gatul este segmentul care leaga capul de trunchi, are 2 regiuni: posterioara (muschi, oase,
articulatii) anterioara (muschi, fascii, osul hioid, viscere: laringe, trahee, esofag, tiroida etc).

Muschii regiunii laterale a gatului:

Plan superficial: platisma, SCM.

Plan profund: scaleni, drept lateral al capului

Muschii regiune mediane a gatului:

Plan superficial: suprahioidieni, infrahioidieni

Plan profund: paravertebrali (m. lung al capului, lung al gatului, dreptt anterior al capului)
24. Entorsa de glezna

Entorsa de glezna apare atunci cand ligamentele sunt intinse peste limitele fiziologice. Aprox. 25%
din cei care fac o entorsa de glezna vor prezenta pe termen lung instabilitate articulara.

In functie de leziune avem:

- Gradul 1: intinderea ligamentelor, usoara sensibilitate, edem si rigiditate

- Gradul 2: leziune partiala a ligamentelor cu durere, edem si echimoza
- Gradul 3: ruperea completa a ligamentului afectat insotita de edem si echimoza severa

25. Muschii antebratului

A. Regiunea anterioara: 8 muschi, 4 planuri.
a. Primul plan: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului
b. Planul 2: flexorul superficial al degetelor 2-5
c. Planul 3: flexor profund al degetelor 2-5, flexor lung al policelui
d. Planul 4: patrat pronator

B. Regiunea posterioara: 8 muschi, 2 planuri.

a. Planul superficial: extensorul degetelor 2-5, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al
carpului si anconeul
b. Planul profund: lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al
policelui, extensorul indexului.

C. Regiunea laterala: 4 muschi, 2 planuri.

a. Planul superficial: brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului
b. Planul profund: supinator

26. Enumerati rotatorii interni ai soldului.

Rotatori interni sold: fesier mijlociu (fasciculele anterioare), fesier mic, semitendinos,
semimembranos.

Rotatori externi sold: fesier mijlociu (fasciculele posterioare), fesier mare, gemenii, piramidalul,
obduratorii, patrat femural, pectineul, dreptul intern si croitorul.

27. Enumerati musculatura specifica zonei cervicale.

Muschii regiunii laterale a gatului:

- Plan superficial: platisma, SCM.

- Plan profund: scaleni, drept lateral al capului

Muschii regiune mediane a gatului:

- Plan superficial: suprahioidieni, infrahioidieni

- Plan profund: paravertebrali (m. lung al capului, lung al gatului, dreptt anterior al capului)
28. Patologia articulatiei coxo-femurale