Sunteți pe pagina 1din 3

Motoneuronul Este neuronul ce conduce impulsul nervos de la SNC la sistemul muscular.

Fus neuromuscular este un receptor specializat i sensibil la ntindere, cu rol de coordonare a micrilor musculare. Acesta este situat paralel i ntre fibrele muchiului striat. Contracie izotonic este o contracie muscular care presupune modificarea lungimii muschiului i meninerea constant a tonusului muscular Telereceptor este sistemul exteroceptiv vizual, auditiv sau olfactiv care practic permite percepia stimulilor de la distan. exteroceptor este organ din sistemul nervos central care recepteaz stimuli din mediul extern. Inducia este stimulare, excitabilitate crescut Contracia izotonic concentric este scurtarea in lungime a muchiului i este posibil doar dac ncrctura este mai mic dect potenialul maxim al individului. Contracia izotonic excentric (sau negativ) este inversul unei contracii concentric, ce readuce muchiul la pozitia de start. Motoneuronul central este situat un cortexul cerebral si are o intindere pana la coamele anterioare ale maduvei spinarii, unde face sinapsa cu neuronul moror periferic. Cele 5 arii importante ale motoneuronului, sunt: Aria motorie primara Este situata in girusul precentral(camp 4), si pe fata interna aemisferului, anterior de santul central (numit Rolando). Aria motorie primara este formata din cortex agranular, si din celule piramide gigante Betz. Dispozitia neuronala are un pattern caracteristic (o reprezentare)(homuculus motor), situat cu membrele inferioare si sfincterele pe fata interna a emisferului iar trunchiul, membrele superioare si capul pe fata externa, rasturnat. Reprezentarea diverselor segmente este direct proportionala cu finetea miscarilor executate. Aria motorie secundara, este situata la baza fisurii centrale ( campurile 40, 43). Nu exista un pattern al miscarii, si este specifica pentru miscari asociate automate, miscari faciale din expresia emotionala, reglarea tonusului muscular, avand ATONIE in cauzul leziunii. Aria premotorie, se afla in campul 6 pe fata laterala si interna a emisferului cerebral. Aceasta arie motorie secundara este suplimentara in conditiile lezarii campului 4, desi initiaza acte motorii complexe intr-o anumita succesiune , iar miscarile initiate la acest nivel sunt mult mai grosolane. Aria motorie suplimentara, este situata pe fata interna a emisferului, si poate initia miscari voluntare grosolane in leziunile ariei primare. Aria somatosenzitiva primara (camp 3,1,2) si cea secundara (camp 5, 7), are rolul de a controla transmiterea impulsurilor extero si proprioceptive la nivel medular, realizand o selectie a informatiilor in functie de importanta lor si astfel inlaturand zgomotul de fond. Caracteristica neuronului piramidal este plasticitatea sa deosebita, avand capacitatea de a-si modula continuu activitatea, in funcie de imfluxurile aferente.Conexiunile sale multiple cu aceste arii corticale, in special cu ariile somato-senzitive si cu cele extrapiramidale, ce permit acestuia adaptarea continua a comenzilor motorii aduse la necesitatile de moment ale organismului. Tipurile de fibre ce formeaza intregul fascicul piramidal, sunt groase si subtiri. a.Fibrele groase, sunt in numar mai redus si au rol de comanda in executia miscarii precise si de finete la nivelul membrelor.

b.Fibrele subtiri sunt mai numeroase, si au o conducere lenta, avand rolul de mediatizare a muscarilor globale si de reglaj ale tonusului muscular (care provin din ariile extrapiramidale si motorii suplimentare). Fibrele merg prin coroana radiata catre capsula interna. Aceasta formatiune are forma de unghi cu deschiderea in extern si are doua brate. - un brat anterior situat intre capul nucleului caudat (intern) si globulus palidus (extern); - un brat posterior situat intre talamus plus corpul nucleului caudat (intern) si globus palidus (extern). Fascicolul corticonuclear destinat nucleilor motori ai nervilor cranieni este situat in genunchiul capsulei interne. Fibrele cortico-spinale sunt situate in bratul posterior apoi fascicolul coboara in piciorul pedunculului cerebral, fiind situat in cele 3/5 centrale ale formatiunii. Intern, se gasesc fibrele cortico-pontocerebeloase cu rol in controlul miscarii. La nivelul puntii fibrele fascicolului piramidal se disperseaza printre nucleii pontici si fibrele pontice transverse, fiind situat in partea anterioara a puntii. La intrarea in bulb se regrupeaza intr-un fascicol unic ce da nastere piramidelor bulbare. in traiectul de-alungul trunchiului cerebral se epuizeaza fascicolul sau fibrele cortico-nucleare. Fibrele cortico-spinale ajunse la treimea inferioara a bulbului, se incruciseaza in proportie de 70 90% trecand in cordonul lateral medular de partea opusa (decusatia piramidala). Decusatia se face pe pachete de fibre, primele incrucisandu-se cele pentru mebrul superior, apoi cele pentru trunchi si membrele inferioare. In maduva tractul cortico-spinal lateral este situat anterior de cornul posterior si intern fata de fascicolul spino-cerebelor posterior. Fibrele sale inerveaza preponderent musculatura extremitatilor si sunt de trei tipuri: - Scurte, sunt destinate membrelor superioare si centurii scapulare (50%); - Medii, sunt pentru musculatura toracica (20%); - Lungi, sunt pentru centura pelvina si membrele inferioare (30%). Fibrele cortoco-spinale, incrucisate la nivelul bulbului, se impart in doua grupe: - un grup mai numeros care formeaza tractul cortico-spinal anterior situat langa fisura mediana, in dreptul fiecarui segment medular o parte din aceste fibre se incruciseaza pe linia mediana si trec de partea opusa, terminandu-se in motoneuronii pentru musculatura parietala si a jgheaburilor vertebrale (musculatura axiala extensoare); - un grup mai mic de fibre raman de aceeasi parte; Astfel musculatura parietala si extensoare, cu rol antigravitational, primeste fibre cortico-spinale, directe si incrucisate, din ambele emisfere cerebrale, in timp ce musculatura membrelor are comanda unilaterala din emisferul cerebral opus. Fibrele cortico-nucleare destinate nucleilor motori din trunchiul cerebral au origine corticala mai restransa, sunt situate in genunchiul capsulei interne si se termina bilateral pe interneuronii nucleilor motori ai nervilor cranieni. Fibrele bilateral sunt destinate acelor nuclei motori ce nu pot comanda o activitate musculara unilaterala (musculatura laringelui, faringelui, masticatorie, linguala, musculatura extrinseca oculara). Au inervatie unilaterala: - nucleul motor al trigemenului, pentru muschii pericoidieni; - nucleul facial interior (orbicularul buzei); - nucleul hipoglosului. Sindromul consta clinic in: - paralizie: hemiplegie daca leziunea intereseaza encefalul, tetra paraplegie daca intereseaza maduva; - tonus crescut: hipertonie piramidala = spasticitate; (exceptia este leziunea instalata acut (AVC,

traumatisme) cand in faza incipienta exista hipotonie musculara (flasticitate = diaschizis, dureaza de la cateva ore la 12 16 saptamani apoi spasticitate pe flexori la MS si extensori la MI; - (ROT) reflexe osteo tendinoase exagerate, vi: reflexele abdominale si cremasteriene abolite, reflexul Babinbski, si Hoffman prezente; - in leziunile medulare apar reflexe de automatism medular cum ar fi:(reflexul de tripla flexie a membrelor inferioare), (reflexul de extensie incrucisata: acelasi stimul declanseaza o extensie a membrului inferior opus cu tripla flexie si adductia coapselor); - sincineziile involuntare, apar la nivelul musculaturii paralizate concomitent cu unele miscari voluntare ale musculaturii intacte: - globale: orice efort declanseaza miscari ale musculaturii paralizate; - de imitatie: miscarile efectuate cu membrul sanatos determina miscari de partea paralizata; - de coordonare: contractia de partea paralizata determina contractiile altor muschi sinergici; Sindromul piramidal apare in urmatoarele boli ce afecteaza encefalul si maduva: - accidente vasculare cerebrale( AVC); - tumori, abcese; - traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare; - procese inflamatorii: encefalite, mielite (inflamatia maduvei), scleroza laterala amiotrofica, scleroza in placi; - encefalopatii anoxice la nastere: paralizia infantila cerebrala.

S-ar putea să vă placă și