Insuficiența venoasa cronică

Insuficiența venoasă cronică reprezinta o afecțiune caracterizată prin

întoarcerea inadecvată a sângelui venos, sau acumularea venoasă, pe o
perioadă lungă, care duce la distensie venoasă și hipertensiune
venoasă, variind de la probleme asimptomatice pâna la complicații
grave, cum ar fi ulcerul venos al extremităților inferioare.Circumstanțele
de apariție a insuficinței venoase cronice pot fi reprezentate de tromboza
venoasă profundă,lezarea sau traumatismul valvei venoase sau un flux
sangvin inadecvat ca urmare a modificării venelor care devin alungite
îngroșate sau dilatate.

Clinic insuficiența venoasa cronică este pusă in evidență de o serie de

semne si smiptome caracteristice. Pricipalele semne sunt
reprezentate de:telangiectazii(dilatări ale venelor de dimensiuni
mici),edemul de o importanță majoră este identificat prin semnul
godeului,adesea unilateral la începutul bolii, care debutează la nivelul
picioarelor și a gleznelor dar care se poate extinde până in regiunea
gambei. Edemul este accentuat de ortostatismul prelungit și dispare
când membrele inferioare sunt menținute într-un plan superior față de
extremitatea cefalică ca urmare a stimulării întoarcerii venoase.Un alt
semn este dat de hiperpigmentarea pielii(adesea pe partea anterioara a
gambei) cauzată de hemosiderin,pigment ce rezultă din descompunerea
hematiilor ca urmare a extravazării acestora prin capilarele deteriorate în
derm.Dermatită de stază,de asemenea caracteristică a insuficienței
venoase cronice este o erupție cutanată eczematoasă caracterizată prin
prurit, eritem, descuamare, eroziuni și cruste,iar lipodermatoscleroza
reprezintă un tip de paniculită, adică inflamarea ţesutului adipos
subcutanat care apare ca o indurație la nivelul gleznei. Ulcerul venos
reprezintă complicaţia cea mai debilitantă pentru pacienţii cu insuficiență
venoasă cronică și se caracterizează prin pierdere de substanță dermo-
hipodermică, cu localozare predominant perimaleolar intern deoarece la
acest nivel se exercită cel mai puternic presiunea hodrostatică. Aceste
răni superficiale sunt caracterizate prin margini neregulate,exudat seros
sau sero-sangvinolent cu o bază de granulație roșie.

Principalul simptom resimțit de pacienții cu insuficiență venoasă cronică

este durerea surdă, pulsatorie sau senzație de presiune după statul în
picioare prelungit și este ameliorat prin orice măsură care scade
presiunea venoasă, cum ar fi ridicarea piciorului, ciorapii compresivi sau
mersul pe jos.

Scorul de severitate clinică venoasă este un instrument specific bolii

care este complementar clasificării CEAP(Classification Of Venous
Disorders).10 Parametrii clinici cheie (durere, vene varicoase, edem
venos, pigmentare, inflamație, indurare, numărul de ulcere active, durata
ulcerelor active, dimensiunea ulcerelor active și complianța cu terapia de
compresie) sunt clasificați de la zero la trei în funcție de severitate
(niciuna = 0, uşoară = 1, moderată = 2, severă = 3).

Diagnosticul in IVC este bazat pe asocierea între istoricul bolii și

examenul clinic(semne clinice specifice),dar folosind și teste non-
invazive. Testele invazive pot fi utilizate pentru diagnostic, dar sunt de
cele mai multe ori rezervate pentru a evalua severitatea activităţii bolii
sau necesitatea unei intervenţii chirurgicale.

 Palparea pulsului extremitaților inferioare (femural,popliteu,tibial

posterior)poate fi util pentru diferențierea de boala arterială
periferică,întrucât in insuficiența venoasă cronică pulsul este
prezent. Un index gleznă-braț (ABI) trebuie efectuat la orice pacient
cu puls slab sau absent și la cei cu simptome sau factori de risc
pentru boală arterială periferică. Un ABI este important nu numai
pentru a detecta această boală,dar și pentru a determina nivelul
terapiei de compresie care poate fi utilizat în siguranță pentru a
trata insuficența venoasă cronică. Dacă un pacient are boală mixtă
arterială și venoasă, planul de tratament trebuie revizuit deoarece
terapia de compresie, tratamentul standard de aur pentru
insuficența venoasă cronică este contraindicată la pacienții cu
boală arterială severă.
 Ecografia Doppler color a devenit una dintre investigaţiile de elecţie
în cazurile de afectare vasculară. Ecografia oferă informaţii
importante despre anatomia venoasă şi prezenţa refluxului
venos.Pacientul trebuia să fie in ortostatism într-un mediu cu
temperatură ambiantă care să permită dilatarea venoasă.Refluxul
venos trebuie considerat patologic când durează mai mult de 0,5
secunde.
 Fotopletismografia este una dintre cele mai utilizate technici
noninvazive pentru diagnosticul IVC. Aceasta măsoară timpul
venos de umplere şi astfel poate determina dacă există sau nu o
afectare a sistemului venos.
 Venografia CT sau RMN
 Flebografia ascendentă/descendentă.Flebografia ascendentă este
o explorare invazivă ce utilizează o substanţă de contrast injectată
la nivelul feţei dorsale a piciorului, ghidată ulterior cu manşete
pneumatice în sistemul venos profund pentru evidenţierea
acestuia. Flebografia descendentă are acelaşi principiu, însă
substanţa de contrast este injectată direct în sistemul venos
profund central.
 Presiunea venoasă ambulatorie.Este considerată standardul de
aur hemodinamic în diagnosticul IVC. Tehnica este simplă: se
inserează un ac la nivelul unei vene de pe faţa dorsală a piciorului,
acesta fiind conectat apoi la un traductor de presiune. Se
înregistrează presiunea în repaus, după activitate şi înainte şi după
plasarea unei manşete în jurul gleznei (pentru diferenţierea
insuficienţei superficiale de cea profundă). Valorile normale sunt:
presiunea venoasă – 20-30 mmHg şi timpul de reumplere – 18-20
de secunde.
Opțiuni de tratament în insuficiența venoasă cronică
Toți pacienții cu semne și/sau simptome de IVC trebuie tratați inițial
cu un tratament conservator. Utilizarea ciorapilor compresivi este
principalul management conservator. Obiectivul ciorapilor
compresivi este de a asigura o compresie externă gradată a
piciorului și de a se opune forțelor hidrostatice ale hipertensiunii
venoase. În ciuda eficacității clinice a ciorapilor compresivi, există
multe limitări ale aplicării lor, inclusiv dificultatea aplicării (fragilitate
sau artrită), constrângeri fizice (obezitate, dermatită de contact,
piele sensibilă, fragilă sau plângătoare) și insuficiență arterială
coexistentă.
Terapia medicamentoasă
Medicamentele venoactive pot fi luate în considerare pentru
tratamentul varicelor simptomatice, umflarea gleznelor și ulcerelor
venoase. Mulți compuși au fost încercați cu succes diferit, dar cele
mai promițătoare medicamente sunt:saponinele,gama-
 benzopironele,fracția de flavonoid purificat micronizat(MPFF).
Principiul de utilizare a acestor medicamente venoactive este de a
îmbunătăți tonusul venos și permeabilitatea capilară.Pentoxifilina
este un medicament care vizează eliberarea de citokine
inflamatorii, activarea leucocitelor și agregarea trombocitelor la
nivel microcirculator,fiind asociată cu rate îmbunătățite de
vindecare a ulcerelor venoase în comparație cu compresia și
placebo.
Tratamentul chirurgical și intervențional
Este recomandat la pacienţii necomplianţi la tratamentul
compresiv, la cei cu varice recurente, ulcere venoase refractare la
terapie medicamentoasă şi compresivă.Tratamentul chirurgical
clasic al insuficienţei venoase superficiale este reprezentat de
strippingul venei safene mari/mici, cu sau fără safenectomie
(întreruperea venoasă în locul de abuşare a sistemului superficial
în cel profund), şi excizia seriată a eventualelor varice varicoase.
Împreună cu terapia compresivă reprezintă indicaţia de conduită în
cazul ulcerelor venoase.Tratamentele intervenţionale presupun
ablaţia telangiectaziilor, a venelor reticulare, varicoase şi a
porţiunilor venoase ce prezintă reflux. Aceste terapii sunt:
scleroterapia, radiofrecvenţa şi ablaţia laser.
În cazul tratamentului sistemului venos profund, chirurgia clasică
este folosită în reconstrucţia valvelor incompetente (valvuloplastie,
neovalvă). Bypassurile venoase sau înlocuirea porţiunilor de venă
afectată cu material protetic au fost înlocuite de metode noi,
endovasculare. Stentarea venelor iliace aduce rezultate bune
(patenţă primară de 75-80% pe 3-6 ani pentru obstrucţiile non-
trombotice şi de 60% pentru cele trombotice).
Bibliografie
 https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/cauze-complicatii-si-
metode-de-tratament-in-insuficienta-venoasa-cronica-id-1531-
cmsid-51
 https://journals.lww.com/nursing/Fulltext/2019/12000/
Chronic_venous_insufficiency__A_review_for_nurses.8.aspx
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6406103/
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557410/
 https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/ddg.13242
 https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/
insuficienta-venoasa-cronica-cauze-simptome-tratament
 https://chirurgie-drfodor.ro/articole-blog-informatii/complicatii-
asociate-varicelor-html/