Sunteți pe pagina 1din 4

Boala varicoasă sau varicele se caracterizează prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul

gambei.

Varicele reprezintă dilatații patologice și permanente ale venelor ce aparțin sistemului venos
superficial, situate la nivelul membrelor inferioare.

Varicele au culoarea albăstruie și se formează din cauza unei insuficiențe venoase.

Această afecțiune este cea mai frecventă după vârsta de 50 de ani și mai răspândită la femei. Apare
în special la fumători, la cei care au constipație cronică și la persoane cu ocupații care necesită să stea
în picioare perioade lungi de timp (cum ar fi lectori, asistenți medicali, paznici, etc). Ereditatea
constituie o cauză principală urmată de fluctuațiile hormonale.

Mecanism

Cea mai predispusă zonă de dezvoltare a afecțiunii este la venele membrelor inferioare, din cauza
configurației anatomice, care favorizează stagnarea sângelui și dilatarea venelor.

Venele membrelor inferioare sunt prevăzute cu valve unidirecționale, care asigură circulația sângelui
către inimă de jos în sus. Dacă aceste valve își pierd capacitatea de antireflux, venele se dilată și apar
varicele.

În mod normal pentru a ajuta sângele să urce către inimă contra gravitației, venele membrelor
inferioare au în interior valvule. Atunci când acest sistem valvular se deteriorează, sângele stagnează
și peretele venos se dilată. Varicele pot apărea însă și în alte zone: pe venele spermatice (varicocelul),
pe venele hemoroidale (hemoroizii), pe venele esofagiene (varicele esofagiene).

Etiologie

Circumstanțe de apariție:

insuficiența valvulară venoasă constituțională, ereditară (varice primitive); fluctuații hormonale;

compresiuni venoase: ortostatism prelungit, tumori abdominale, pelviene (varice secundare).


alți factori sunt: sarcina, obezitatea, menopauza, îmbătrânirea, rănirea piciorului și tensiunea
abdominală.

Factori favorizanți

o profesie care impune statul prelungit în picioare;

efortul muscular intens și prelungit sau trepidațiile, căldura și umiditatea excesivă;

obezitatea;

constipație cronică;

tulburări neuro-endocrine și metabolice;

sarcina, prin creșterea presiunii intraabdominale;

menopauza; fluctuații hormonale;

factori care cresc presiunea abdominală (ascita, intervenții pe abdomen, insuficiență cardiacă)

factori genetici, prezenți în peste 80% din cazuri.

Manifestări de dependență- semne și simptome în boala varicoasă

debutul afecțiunii este lent, senzație de greutate în gambă;

senzația de tensiune și amorțeală la nivelul gambei;

dureri accentuate în ortostatism și care diminuează pe măsura dezvoltării varicelor;

dilatarea venelor superficiale, uneori formându-se pachete varicoase;

edem accentuat după ortostatism prelungit, diminuat după repaus.

Aceste fenomene apar după statul prelungit în picioare, eforturi intense sau o poziție șezândă
îndelungată și dispar în poziția culcată, cu picioarele ușor ridicate.

În stadiul varicelor constituite se observă „coloane” venoase dilatate, cu traseu șerpuitor, care apar
inițial în porțiunea superioară a gambei. Edemul, care în faza de debut este discret, se extinde și
devine permanent. Tegumentul se subțiază și devine transparent, lucios, cu zone de hiperpigmentare,
cu pilozitate redusă și foarte sensibila la traumatisme chiar de intensitate redusă.

Complicații

Varicele netratate pot duce la dezvoltarea unor complicații cum sunt:

ulcerația de gambă, ruptura varicelor cu hemoragia consecutivă și tromboflebita.

netratată, această afecțiune provoacă tulburări cardiace și hepatice.

Evoluție
Boala varicoasă este o boală evolutivă. Simptomatologia pacientului se poate ameliora, însă nu se va
vindeca prin schimbarea stilului de viață, tratament medicamentos sau purtarea ciorapilor elastici.

Semnele de boală venoasă cronică includ pigmentarea pielii (de obicei maroniu ruginiu) și pierderea
texturii moi a pielii. Dacă inițial, varicele sunt doar inestetice și creează disconfort, ele pot da
complicații grave precum ulcerul varicos sau tromboze.

Diagnostic

examinarea fizică;

ecografia Doppler (o metodă neinvazivă pentru a vedea dacă există o insuficiență valvulară)ș

flebografia (o metodă complexă care necesită personal experimentat și folosește substanță de


contrast. Flebografia este recomandată atunci când se are în vedere o intervenție chirurgicală asupra
sistemului venos);

varicografia (presupune injectarea de substanță de contrast la nivelul varicelor. Metoda permite


vizualizarea traiectului venelor modificate varicos).

Tratament

evitarea ortostatismului prelungit, a sedentarismului.

compresiunea externă folosind ciorap elastic (gradul de compresiune variază între 20-50 mm Hg).

încercarea pe parcursul zilei de elevare a membrului inferior deasupra nivelului inimii (drenaj
postural).

tratament medicamentos – adjuvant al intervenției chirurgicale (medicamente flebotonice care reduc


edemul şi inflamația vaselor de sânge).

scleroterapia (o tehnică în tratamentul varicelor care se aplică varicelor de talie mică. Aceasta constă
în injectarea unei soluţii sclerozante în varice folosindu-se un ac).

macroscleroterapia (același mecanism ca și scleroterapia, dar se folosește pentru varicele mari).

operaţia cu laser.

tratamentul chirurgical (întreruperea refluxului şi ablaţia dilataţiilor varicoase secundare. Chirurgia


are ca scop principal rezolvarea problemei existente).

Îngrijirea pacientului cu varice (boala varicoasă)

Rolul asistentului medical în îngrijirea pacientului cu varice (boala varicoasă)

Problemele pacientului cu varice (boala varicoasă)

disconfort (durere);

alterarea perfuziei tisulare (stază venoasă);

potențial de complicații (ruperea pereților venoși);

potențial de alterare a imaginii corporale (cordoanele venoase vizibile).


Obiectivele asistentului medical pentru îngrijirea pacientului cu varice (boala varicoasă)

să se favorizeze circulația venoasă;

să se prevină complicațiile;

să se promoveze confortul;

Intervențiile asistentului medical pentru îngrijirea pacientului cu varice (boala varicoasă)

asigurarea perioadelor de repaus, cu membrele inferioare ridicate;

administrarea medicației prescrise;

observarea semnelor de complicații (tromboflebite, ruperea varicelor);

pregătiri preoperatorii, îngrijiri postoperatorii pentru pacientul cu intervenție chirurgicală;

educația pacientului în evitarea ortostatismului prelungit, ciorapi elastici, alternarea perioadelor de


activitate cu perioade de repaus, masajul membrelor, mers pe jos, combaterea obezității.

S-ar putea să vă placă și