Radiodiagnosticul

tumorilor
pulmonare
 Clasificare
 Sediu :
 brohnopulmonare;
 mediastinale;
 pleurale.

 Evoluţie:
 benigne;
 maligne.
 Metodele de investigaţie
 Examenul radioscopic televizat
 Examenul radiografic simplu
 Examenul tomografic in plan frontal
 Examenul angio-pneumo-cardiografic
 Examenul bronhoscopic şi bronhografic
 Examenul scintigrafic pulmonar
 Examenul prin tomografie computerizată
 Examenul prin rezonanţă magnetică
 Examenul baritat esofagian
 Punctia biopsie cu ac fin ghidata CT
 PET/CT
 Radiografia toracică frontală

PA

AP

DFF = 1,50 cm
Radiografia toracică de profil

TD

TS
Tomografia convenţională
Radiografie pentru vârfuri pulmonare

Rgr. ţintită pe vârfuri Rgr. pentru vârfuri

în decubit
în clinostatism :

Rgr. în poziţie de cifoză Rgr. în poziţie hiperlordoză

 Radiografie oblică

OAS
OAS

OAD
Aparat de radiografie Swissray
Fluoroscopia
Arteriografie pulmonară Bronhografie
timp arterial
timp venos
Angiografie selectivă preintervenţională

Stenoza de a. lobara inf. stg

 Bronhografia

Dreapta Stânga
 Scintigrafia de ventilatie

Tc 99m /
Xenon133

!! Scintigrafie de ventilatie si perfuzie simultana: Xe 133

si
 Scintigrafie de perfuzie

Tc 99m - MAA
Iod 131 - MAA PA
AP
Limfografie-
ductul toracic
Tomografia computerizata
Tipuri de achiziţie a imaginilor CT

CT secvenţial CT spiral
Ferestre CT- scara nuanţelor de gri

Mediastin Os

Pleura Plamân
IRM-angio pulmonara cu Gadolinium
Ecografie : tu. pleurala diafragmatica
PET SCAN
Computer Tomography

48 year old, Male

Head CT – sagital view

Neck nodule
Positron Emission Tomography

Same patient

New Modality – PET

Sagital view

HOT SPOT! in view

Depending on method and

tracer it indicates
increased or decreased
metabolic activity
PET + CT = PET/CT
Same patient

Fused view

Allows anatomical and

functional correlation
FUSION – SAGITAL VIEW
FUSION – AXIAL VIEW
FUSION – CORONAL VIEW
More to that…
Same patient

Tri-plane correlation, along

with a MIP reconstruction for
accurate diagnosis that
includes:

-Precise anatomical localization

and density information (HU)

-Functional information (SUV

– Standard Uptake Value)
and more important:

Faster diagnosis during disease

progression and before surgical
planning
De retinut : principalele tehnici radioimagistice utilizate
in afectiunile AP. RESPIRATOR

 Examen radiografic standard

 Examinarea radioscopica (nu ar fi indicata ! )
 Tomografia conventionala
 C T (tomografia computerizata)
 Rezonanta magnetica
 Bronhografia
 Angiografia pulmonara
 Scintigrafia pulmonara
 Ecografia pulmonara
 Punctia – biopsie percutana
 Radiologie interventionala
 PET/CT
 METODE DE INVESTIGATIE SI APORTUL
LOR IN DGS. TUMORILOR PULMONARE

 RADIOSCOPIE TORACICA: un bilant pleuro-functional de ansamblu ;

 RADIOGRAFIA TORACICA: metoda de electie in DG. C.B.P.; detalii precise,

de finete; de fata, profil, oblica tintita, cu raze duble, kilovoltaj crescut, marita.

 TOMOGRAFIE STANDARD: ajuta in dg. diferential; relatia cu diferite

structuri anatomice; operabilitate; in incidenta frontala, sagitala; tomografie
hilara oblica ; tomografie frain in plan traheo-bronsic.

 TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA: densitatea tisulara la diferite nivele.

 BRONHOSCOPIA: examinare fundamentala; dg. tomografic al

leziunii;prelevari endobronsice.

 PUNCTIE BIOPSIE TRANSTORACICA

 METODE DE INVESTIGATIE SI APORTUL
LOR IN DGS. TUMORILOR PULMONARE

 BRONHOGRAFIA: lumenul, sediul, morfologia bronsilor.

 MEDIASTINOSCOPIA: confirma celelalte examinari; deceleaza ganglioni

mediastinali mariti.

 RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA: screening cu randament scazut.

 ARTERIOGRAFIA: pe sistem punctional; pe sistem nutritiv; cavografia;

azigografia; tomografia exacta a leziunii; extinderea leziunii; operabilitate.

 SCINTIGRAFIA: ventilatorie xe 133 ; perfuzie tc 99; operabilit.

 CITOLOGIA EXFOLIATIVA

 MARKERI BIOLOGICI

 ESOFAGOGRAFIA
 -Tumori benigne-
• adenoame,
• papiloame,
• condroame,
• mioame,
• fibroame,
• lipoame,
• leiomioame,
• angioame,
• hamartoame etc.
 -Tumori benigne-
Caracteristici de baza:

 se dezvoltă în ţesut pulmonar sănătos, fără a

modifica şi a infiltra ţesuturile din imediata
vecinătate ;
 deplasează formaţiunile anatomice de
vecinătate, fără modificarea structurii acestora ;
 tumora benignă cu dezvoltare extensivă, poate
provoca tulburări funcţionale sau atrofia
organelor comprimate ;
 determină procese expansive, cu contur net, de
formă ovoidală cauzată de dezvoltarea lor
excentrică ;
 ritmul de creştere lent - examinarile dinamice in
timp fara diferente apreciabile;
 -Tumori benigne-
Caracteristici de baza:

 odată excizate chirurgical nu recidivează

postoperator ;
 nu dau metastaze ;
 sunt foarte rare ;
 nu produc adenopatii hilare ;
 nu prezintă simptomatologie clinică proprie,
descoperirea lor fiind întîmplătoare, hazardată, cu
ocazia unor explorări de rutină ;
 certitudinea caracterului benign este certificată
numai de examenul histopatologic al piesei
operatorii.
 -Tumori benigne-
 Adenomul bronşic
 Sinonime :carcinoid, epistom sau epiteliom cu
stroma remaniată.
 evoluţia lentă,
 metastazare foarte tardivă în 3-5% din cazuri, în
ciuda caracterului său benign.
 intereseaza grupe de vîrstă tinere, în decada 2-4 de
vîrstă, la persoane relativ tinere, mai ales femei..
 sediul de predilecţie este în bronşiile mari, de unde
tinde să evolueze spre trahee, atît înăuntrul cît şi în
afara lumenului bronşic.
 dimensiunile de obicei sunt medii, dar se poate
ajunge la dimensiuni mari, cu o greutate de 1 kg.
 -Tumori benigne-
 Adenomul bronşic

 simptomatologia clinică este în funcţie de evoluţia tumorii,

fără a avea trăsături caracteristice.
 la început înainte de instalarea obstrucţiei bronşice sunt
prezente dureri toracice, tuse de tip iritativ, mici
hemoptizii care sunt constante.
 dacă tumora creşte în dimensiuni şi bronşia se îngustează
apar fenomene date de retenţia secreţiilor bronşice, cu
puseuri febrile de bronhopneumonie.
 cînd obstrucţia este totală, simptomatologia este dominată
de puseuri de supuraţie bronhopulmonară, cu tuse şi
expectoraţie purulentă, febră mare, dispnee.
 -Tumori benigne-
 Adenomul bronşic
 Adenomul exobronşic,
 radiologic : opacităţe bine circumscrisa,
 forma uneori lobulată
 situată la nivelul unei bronhii de calibru mare sau la nivel
hilar.
 Adenomul endobronsic fără fenomene de obstrucţie

1. se poate greu pune în evidenţă la explorarea radiologică

standard;
2. diagnosticul este dependent de gradul de instalare al
obstrucţiei bronşice, parţiale sau totale.
 -Tumori benigne-
 odată cu instalarea obstrucţiei apar fenomenele de stenoză,
 evoluează în trei stadii:
 stadiul I, de stenoză simplă
 afectarea circulaţiei aerului în inspir şi expir,
 transparenţa pulmonară diminuată, cu imaginile
vasculare mai evidente datorate hiperemiei de
însoţire ;
 în inspir forţat cordul este deplasat spre partea cu
stenoză, iar în inspir se deplasează spre partea
sănătoasă,
 -Tumori benigne-
 stadiul II de stenoză,
 diafragmul are amplitudinea mai redusă comparativ
cu partea sănătoasă;
 se împiedică eliminarea aerului în expir ; inspiraţia
se face normal ;
 în teritoriul ventilat de bronhia cu adenom,
plămînul prezintă hipertransparenţă cauzată de
emfizemul obstructiv ;
 cordul se deplasează în inspir spre partea afectată,
luîndu-şi apoi locul pe linia mediană în inspir
 -Tumori benigne-
 stadiul III de stenoză completă evidenţiază
atelectazia
 prin obstrucţie segmentară sau lobară
corespunzătoare calibrului bronşiei obstruate ;
 rareori obstrucţia unei bronşii primare determină
atelectazie localizată la un hemitorace în totalitate ;
 în inspir cordul se deplasează spre partea afectată,
în expir revenind la poziţia sa mediană,
 hemidiafragmul regiunii cu stenoză are o poziţie
înaltă şi o amplitudine mai redusă
 -Tumori benigne-

Adenom bronşic : opacitate intraparenchimatoasă, cu structură

omogenă şi contur precis delimitat faţă de ţesutul pulmonar de
vecinătate
Adenom
bronşic
Hamartomul
 face parte dintre cele mai benigne tumori pulmonare,
 incidenţă cuprinsă între 17-64%
 afectează decada de vîrstă 4-6,
 de două ori mai frecventă la bărbaţi.
 dintre hamartoame, hamarto-condromul este cel mai frecvent, cele două denumiri confundându-se.
 hamartocondromul are în componenţa sa
 cartilaj, muşchi, ţesut conjunctiv fibros (care predomină), grăsimi şi elemente epiteliale ;
 practic nu se poate vorbi de hamartocondrom fără componenta cartilaginoasă.
 se dezvoltă în
 plin parechim pulmonar sau
 în lumenul unei bronşii, cu sediul periferic şi anterior,
 dar şi în apropierea hilului pulmonar.
 clinic
 tumora este asimptomatică,
 descoperirea fiind pur întîmplătoare ;
 în cazul în care dezvoltarea tumorii are loc intrabronşic se constată
 diferite grade de obstrucţie bronşică,
 însoţită de febră şi de dispnee.
Hamartomul - aspect radiologic

1. Hamartocondromul intra-pulmonar
 prezintă o opacitate rotundă, solitară, bine conturată,
 de dimensiuni reduse, cuprinse între 3-4 cm, nefiind
excluse dimensiunile de 10 cm diametru.
 intensitatea opacităţii este mare, structura omogenă,
 conturul bine delimitat, regulat , uneori polilobulat.
 calcificările, ca indicator al benignităţii sunt rar
prezente,
 osificările intratumorale numai ocazional ;
 în lipsa calcificărilor imaginile sunt greu de diferenţiat
de o tumoră pulmonară malignă.
 in evoluţia sa, hamartocondromul se poate escava, cu
apariţia cavernei de dimensiuni variabile.
2. Hamartocondromul endobronşic.

 bronhoscopia obiectivează tumora sub forma unei

mase rotunde, dure, polipoide, mamelonată, de
obicei mobilă în lumenul bronşic, cu grad de
obstrucţie bronşică variabil.
 ritmul de creştere al tumorii este de 0,5 cm pe an.
 nu evoluează niciodată spre malignizare şi nu
recidivează după intervenţia chirurgicală, (care
constă din simpla enucleere sau prin exereză
parenchimatoasă reglată în funcţie de afectarea
plămînilor şi a bronşiilor din jur).
 Hamartomul - aspect radiologic
 Hamartocondromul intra-pulmonar
 prezintă o opacitate rotundă, solitară, bine conturată,
 de dimensiuni reduse, cuprinse între 3-4 cm, nefiind excluse
dimensiunile de 10 cm diametru.
 intensitatea opacităţii este mare, structura omogenă,
 conturul bine delimitat, regulat , uneori polilobulat.
 calcificările, ca indicator al benignităţii sunt rar prezente,
 osificările intratumorale numai ocazional ;
 în lipsa calcificărilor imaginile sunt greu de diferenţiat de o tumoră
pulmonară malignă.
 in evoluţia sa, hamartocondromul se poate escava, cu apariţia cavernei
de dimensiuni variabile.
 Hamartocondromul endobronşic.
 bronhoscopia obiectivează tumora sub forma unei mase rotunde, dure,
polipoide, mamelonată, de obicei mobilă în lumenul bronşic, cu grad de
obstrucţie bronşică variabil.
 ritmul de creştere al tumorii este de 0,5 cm pe an.
 nu evoluează niciodată spre malignizare şi nu recidivează după intervenţia
chirurgicală, (care constă din simpla enucleere sau prin exereză
parenchimatoasă reglată în funcţie de afectarea plămînilor şi a bronşiilor din
jur).
Condrom
 Chistul hidatic pulmonar
 Înainte de vomică,

 se încadrează în capitolul tumorilor benigne

 caracterizat ca o opacitate
 ovoidă,
 omogenă
 de dimensiuni variabile,
 bine delimitată,
 uneori cu calcificări,
 fără ca ţesutul pulmonar din jur să fie modificat.

 Diagnosticul diferenţial radiologic al tumorilor pulmonare
benigne se face cu opacităţile rotunde solitare care dau
aspecte radiologice asemănătoare.
HIDATIDOZĂ PULMONARĂ
Chist hidatic pulmonar stîng
 -Tumori maligne-
 evoluează infraclinic în marea majoritate a cazurilor,
 când sunt descoperite, ravagiile produse sunt deja extinse.
 nu au un aspect radiologic specific;
 examenul histopatologic este cel care precizează tipul de tumoră malignă.

 Categorii:
 primare,
 secundare.

 Morfo-patologic se disting :
 cancerul bronşiilor mari (70%) cu localizare:
 hilară ;
 parahilară ;
 mediastino-hilară.
 cancerul bronşiilor mici (30%) cu formele:
 periferică ;
 apicală ;
 abcedată.
Ganglionii
limfatici
 Factori etiologici
 Factori fizici:
 radiatii ionizante
 traumatisme toracice
 corpi straini etc.
 Factori chimici:
 gaze rezultate din arderi incomplete
 uleiuri gudronice - benzpirenul
 prafuri industriale,bioxid de siliciu etc.
 Factori infectiosi: inflamatii cronice nespecifice ale br.
 Fumul de tutun:
 proportie mare la fumatori in raport cu nefumatori.
 mecanism carcinogenetic al tutunului.
 Factori genetici.
 Dificultati in stabilirea precoce a
DGS. C.B.P.
 Cauze obiective
 Cauze subiective:
 insuficienta organizare a
investigatiilor si asistentei
medicale in depistarea B.P.C.
 insuficienta cunoasterea de
catre medicul de medicina
generala,a aspectului
proteiform al cc. pulmonar.
 neglijarea de catre pacient a
simptomatologiei(lipsa unei
educatii
sanitare,cancerofobie).
 evolutie lunga subclinica
 manifestari diferite in functie de:
 tipul histologic
 localizare endo-, exobronsica)
 topografie(pe bronsiile mari sau pe cele
mici)
 complicatii regionale sau la
distanta,precoce sau tardiva (pleurale,
adenopatii etc.)
 inexistenta unui screening si a unor
markeri eficienti pentru DGN precoce
al C. B.P.
 parametrii determina si aparitia
formelor particulare a”mastilor clinice
radiologice sub care se ascund C.B.P.
FORME PARTICULARE DE DEBUT SI
EVOLUTIE A C.B.P.
 Cancerul apical
Pancoast-Tobias (2)
 Cancerul excavat (3)
 Cancerul pe cicatrice(2)
 Evolutie periferica
 erodarea primelor coaste
 S. Claude-Bernard-Horner
 frecvent periferic
 caverna “in chenar” (“in rama”)
 abces cu nivel hidroaeric
 frecvent cicatrici pleurale
 post T.B.C.
 calcificare sau nu
 cancerul recurential al pneumoniei pe
acelasi teritoriu
 rezistenta la tratament specific
 FORME PARTICULARE DE DEBUT SI
EVOLUTIE A C.B.P.
 Cancer cu debut pneumonic 
(2)
masa dura , compresiva
 se confunda cu c. mediastinal
primitiv
 de obicei multicentric, bazal
 Cancer cu debut pleural (2)  apartine “apudoanelor”
 Cancer cu debut si localizare  de obstructie
mediastino-pleurala (2)  distructii prin emboli si
tromboze
 Cancerul bronsiolo-alveolar
 de obicei mediastinale bilaterale
 FORME PARTICULARE DE DEBUT SI
EVOLUTIE A C.B.P.
 Cancer insotit de fen. vasculare
 Cancer cu debut prin
adenopatii masive (1)
 Cancer cu debut prin
pneumotorace spontan  Supuratie
 Cancer cu debut prin
spargerea unui bleb = “bleb
carcinoma”
 asociatie cu silicoza sau
cu silico-tuberculoza
 Cancer cu debut bronsic (4)
 Cancere duble , simultane,
succesive
 Cancere oculte , cu I.T.N.
 -Tumori maligne-
 forma histopatologica a neoplasmului pulmonar, urmărind dinamica în timp şi unele
semne secundare poate fi:
 un carcinom cu celule mici are o evoluţie mult mai rapidă decît un neoplasm cu celule diferenţiate, un
cilindrom sau un carcinoid;
 adenopatia hilară este mai comună cancerului cu celule mici şi este aproape inexistentă în adenocarcinom;
 formele nodulare cu un diametru mai mic de 4 cm sunt mai ales adenocarcinoame;
 opacităţile cu un dimetru care depăşeşte 4 cm, sunt mai rar carcinoame cu celule mici, ele reprezentînd în
special carcinoamele cu celule mari;
 tumorile apicale sunt de regulă carcinoame cu celule scuamoase;
 atelectazia ca simplă manifestare, sau în combinaţie cu alte semne, se instalează mai ales în cazul
carcinoamelor cu celule scuamoase;
 pneumonita este un semn care sugerează tipul cu celule scuamoase, dar cînd este asociată cu alte semne,
indică un carcinom nediferenţiat, cu celule mari sau mici;
 escavarea este mai ales comună tumorilor cu celule scuamoase, mai puţin comună adeno-carcinoamelor cu
celule mari şi inexistentă în carcinoamele cu celule mici;
 creşterea în dimensiuni în sens transversal a mediastinului, indică existenţa unui cancer nediferenţiat cu
celule mici;
 carcinoamele cu celule scuamoase pot fi centrale sau periferice, adenocarcinoamele sunt numai periferice.
 -Tumori maligne-
 Clasificarea propusă de O.M.S., distinge următoarele tipuri
histo-patologice de neoplasm pulmonar:
 carcinomul epidermoid diferenţiat în spinocelular şi
bazocelular este cel mai frecvent dintre toate tipurile histologice
de cancer bronhopulmonar (60%) ;

 carcinomul anaplazic, nediferenţiat, microcelular, cu potenţial

evolutiv foarte ridicat (20%) ;

 adenocarcinomul (sau cancerul glandular 15%) ;

 carcinomul cu celule gigante ;
 carcinomul mixt (epidermoid asociat cu adenocarcinom) ;
 carcinom bronhiolo-alveolar (2%).
 -Tumori maligne-
Comentarii
 cancerul epidermoid este mai frecvent localizat în bronhiile mari, la
fumători şi dă repede obstrucţie bronşică, extinzîndu-se prin
contiguitate, adesea abcedînd;

 cancerul nediferenţiat afectează preponderent tinerii, are topografie

mai frecvent centra-lă, la nivelul bronhiilor mari, cu metastazare
rapidă;

 adenocarcinomul este mai des localizat periferic, rămînînd mult timp

latent, cu extensie pe cale hematogenă;

 cancerul bronşioloalveolar, cu evoluţie adesea difuză este multinodular.

 -Tumori maligne-
 Corelarea tipului celular cu aspectul radiologic ne indică:

 imaginile radioopace mari, dispuse hilar unilateral, ne indică un carcinom

nediferenţiat, de tip microcelular şi care nu corespund niciodată cu
adenocarcinoamele;
 imaginile radioopace nodulare periferice, care au un diametru pînă la 4 cm
sunt frecvent adenocarcinoame;
 imaginile radioopace nodulare periferice care au un diametru mai mare de 4
cm pot fi date de oricare tip de tumoră pulmonară;
 imaginile radioopace care au sediul la nivel apical, (PANCOAST-TOBIAS)
au ca substrat anatomopatologic carcinomul epidermoid;
 imaginile radioopace multiple reprezintă cel mai adesea determinări
secundare neoplazice (metastaze);
 excavarea se întîlneşte cel mai frecvent în carcinomul de tip epidermoid,
fiind rară în adenocarcinoame şi total inexistentă în carcinoamele
nediferenţiate şi cele micronodulare;
 -Tumori maligne-
 imaginile care cuprind adenopatii mediastinale şi care
lărgesc mediastinul sunt caracteristice în mod
frecvent carcinoamelor nediferenţiate, microcelulare;

 atelectazia ca simplă manifestare sau în asociere cu

alte semne apare mai ales în cazul carcinoamelor cu
celule scuamoase;

 pneumonia constituie un semn care sugerează ca

neoplazie un carcinom cu celule scuamoase, însă cînd
este asociată cu alte semne pune problema existenţei
unui carcinom nediferenţiat cu celule mari sau mici.
 -Tumori maligne-
 Radiologic se pot diferenţia cîteva categorii de neoplasme
primare:

 cancerul hilar sau central este un cancer

bronhopulmonar;
 cancerul parenchimatos periferic este un cancer
bronhioloalveolar;
 cancerul intermediar este un cancer al nucleului
pulmonar;
 cancerul vîrfului pulmonar este cancerul PANCOAST-
TOBIAS;
 cancerul cicatricial presupune o cicatrice pulmonară pe
care se grefează cancerul (mai ales cicatricile din
tuberculoză !).
 -Tumori maligne-
 Cancerul hilar (central)
 în marea majoritate a cazurilor cînd nu este însoţit de complicaţii, se
constată:
 opacitate omogenă,
 de intensitate la început subcostală, apoi costală,
 cu dimensiuni care variază în funcţie de momentul examinării de
la 1cm, pînă la cele ale unui segment, lob sau mai mult de atît,
 contur neregulat datorită existenţei unor opacităţi lineare şi în
bandă centrifuge,
 prelungiri dendritoide, expresie radiologică a limfangiozei
tumorale retrograde,
 opacitatea tumorii se suprapune peste opacitatea hilară, motiv
pentru care pe radiografia toracică standard, cele două elemente
se pot disocia cu greutate,
 peste opacitatea amintită se poate suprapune adenopatia hilară
satelită, care intră de asemenea în ansamblul opacităţii.
Cancer bronşic central (hilar)

exobronşic

endobronşic
Mediastino-pulmonar
 Radiodiagnosticul tumorilor pulmonare
-Tumori maligne-
 hipertrofia hilară unilaterală poate fi prima manifestare radiologică a unui
carcinom bronşic.
 creştera hilului se manifestă prin accentuarea opacităţii acestuia, elementele
ganglionare rămînînd mici.
 deoarece cancerul central interesează iniţial bronhia şi apoi interstiţiul pulmonar,
 Apare aspectul de “ iceberg”, ceea ce obligă la studiul situaţiei bronhiei - astfel
radiografia cu raze dure poate pune în evidenţă bronhiile mari de gradul II şi III, atît în
incidenţe de faţă cît şi oblice.
 bronhografia pune în evidenţă reducerea lumenului bronşic, forma şi
dimensiunile procesului expansiv intra-bronşic, gradul de întindere în lungime al
stenozei bronşice.
 gradul de elasticitate şi peristaltica bronşică sunt argumente importante în
aprecierea procesului de infiltraţie al pereţilor bronşici.
 nu se pun în evidenţă aspecte de dilataţii bronşice, aşa cum se constată în
supuraţii.
 -Tumori maligne-

Nodulul canceros realizează o serie de complicaţii:

 obstrucţie bronşică cu atelectazie şi hiperinflaţie secundară ;

 inflamaţii şi infecţii:pneumonie, abces pulmonar, revărsat
pleural, reactivări tbc ;
 adenopatii hilare ;
 invadare arterială (tromboze) ;
 invadare venoasă şi limfatică ;
 afectarea nervului laringeu recurent (frenic) cu răguşeală şi
ascensionarea hemidiafragmului prin pareza de nerv frenic.
Caracterele nodulilor pulmonari maligni
 Dimensiune > 4 cm
 Contur malign
 Creştere (rata dedublării): 3 - 6 luni
 Asocierea cu:
- adenopatii hilare
- liză costală
- colecţii pleurale
- metastaze pulmonare
(mai mici ca tu. primară)
o Complicaţii: necroza centrală
 -Tumori maligne-
 Modalităţi evolutive ale cancerului:
 Cancerul central hilar
 cu evoluţie predominant intrabronşică
 poate realiza mai multe aspecte
radiologice, traducînd 4 stadii evolutive.
Cc . pulmonar - forma hilară

OAD
 -Tumori maligne-

Stadiul bronhoscopic cuprinde cazurile în care cancerul

se traduce clinic printr-o simptomatologie bronşică trenantă,
fără a avea o obiectivare radiologică ;
 bronhoscopia va pune în evidenţă una din cele trei forme
tipice de cancer bronşic :
-vegetant, în care bronhoscopic se pun în evidenţă
mugurii de proliferare tumorală, iar bronhografic se constată defectul de
umplere reprezentat de lacună, de dimensiuni variate, cu contur imprecis
delimitat ;
- infiltrant, în care bronhoscopic se pune în evidenţă
îngustarea de lumen, cu rigiditate la nivelul pereţilor, examenul
bronhografic relevînd stenoza, cu îngustarea lumenului, conturul fiind
neregulat şi imprecis ;
- ulcerat, constînd în pierderea de substanţă la nivelul
mucoasei bronşice, iar bronhografic prin imaginea de nişă persistentă pe
conturul bronhiei afectate.
 -Tumori maligne-
 Stadiul de obstrucţie parţială a bronhiei,

 permite pătrunderea aerului în inspir, cînd

lumenul bronşic se măreşte ; în expiraţie,
lumenul bronşiei se reduce, porţiunea
neafectată a peretelui bronşiei se aplică pe
tumora vegetantă, obstruînd complect
lumenul, cu blocarea aerului inspirat în
teritoriul deservit de bronşia afectată.
Reţinerea aerului în teritoriul aferent
bronşiei conduce la apariţia unui emfizem
localizat, segmentar sau lobar.
 -Tumori maligne-

 Stadiul de obstrucţie totală a bronhiei,

 Atelectazie pe teritoriul aferent bronhiei purtătoare a cancerului,
aerul din teritoriul neventilat fiind resorbit.
 Radiologic se constată
 prezenţa unei opacităţi sistematizate (segmentare, lobare sau a
întregului hemitorace), omogene cu caracter aspirativ.
 Resorbţia aerului din teritoriul atelectaziat determină
micşorarea volumetrică a plămînului respectiv, cu aspirarea
organelor de vecinătate :
 spaţiile intercostale sunt micşorate, hemidia-fragmul
ascensionat, traheea, cordul, marile vase, camera cu aer a
stomacului şi unghiul splenic al colonului fiind aspirate spre
opacitatea atelectatică.
 -Tumori maligne-

 Stadiul de atelectazie +/-infectată

 prezintă un tablou clinic şi radiologic de
supuraţie.
 Radiologic se constată
 aspectul de opacitate masivă
 pe fondul căreia apare imaginea hidro-
aerică tipică proceselor supurative
pulmonare.
 -Tumori maligne-

Cancer hilar endobronşic cu zonă de atelectazie corespunzător obstrucţiei

bronşice.
 -Tumori maligne-

Cancer hilar endobronşic cu atelectazie de lob superior drept : scizura orizontală

aspirată, traheea tracţionată spre dreapta, hemidiafragm drept ascensionat.
-Tumori maligne-

Cancer pulmonar
endobronşic cu atelectazia
hemito-racelui stâng :
opacitate omogenă,
sistematizată, cu caracter
aspirativ care aspiră
structurile mediastinale,
dezvelind coloana, aspiră
traheea şi hemidiafragmul
de aceeaşi parte.
 -Tumori maligne-
 Cancerul bronhopulmonar central cu evoluţie predominant
extrabronşică poate prezenta două variante radiologice:
 cancerul masiv, nodos al hilului,
 procesul tumoral are ca punct de plecare epiteliul marilor bronhii,
 se dezvoltă predominant extrabronşic, în ţesutul conjunctiv interstiţial
pulmonar.
 radiologic se constată
 opacitate hemisferică, rotundă sau ovalară, omogenă de intensitate
costală, cu contur bine delimitat spre transparenţa pulmonară ;
 opacitatea face corp comun cu imaginea cardio-mediastinală şi se
proiectează în plan frontal şi sagital la nivelul hilului pulmonar. T
 treptat conturul devine neregulat, infiltrativ, reflectînd procesul de
afectare a limfaticelor pulmonare, prin care procesul tumoral
invadează parenchimul pulmonar din aproape în aproape ;
 opacităţi lineare, cu caracter radiar de la periferia formaţiei tumorale
şi care brăzdează cîmpul pulmonar pînă la nivelul pleurei, unde
determină uneori reacţie lichidiană sero-citrină sau cel mai des
hemoragică.
 -Tumori maligne-

Cancer masiv nodos al hilului pulmonar drept.

 -Tumori maligne-

 cancerul bronhogen ramificat

 reprezintă un alt aspect radiologic realizat de cancerul bronhopulmonar cu evoluţie
predominant extrabronşică.
 formaţiunea tumorală bronşică este mascată parţial de organele mediastinale şi radiologic se
evidenţiază în special aspectul de invadare al limfaticelor perihilare.
 radiologic se constată un hil pulmonar mare, de la care pleacă radiar spre cîmpul pulmonar
opacităţi lineare, sinuoase, fără delimitare netă.
 evoluţia radiologică este similară cu cea descrisă la cancerul nodos al hilului:
 procesul se extinde progresiv şi poate invada pleura, determinînd colecţii lichidiene scizurale,
sau în marea cavitate pleurală.
 localizarea unilaterală constituie un aspect semiologic important în diagnosticul diferenţial
cu alte afecţiuni care se pot manifesta prin opacităţi lineare cu punct de plecare în regiunea
hilară :
 plămîn de stază,
 pneumoconioze,
 fibroze pulmonare,
 entităţi clinice în care localizarea este bilaterală.
 -Tumori maligne-

Cancer bronhogen ramificat : opacitate hilară dreaptă cu invadarea

limfaticelor perihilare, imprecis delimitate
 -Tumori maligne-
 Cancerul lobar
 poate fi decelat la prima examinare radiologică,
 aspect de cancer masiv,
 radiologic
 opacitate masivă
 afectează un lob, măreste volumul
 bombeaza scizurile ;
 diagnosticul pozitiv se bazează pe coroborarea semnelor clinice cu aspectele
radiologice şi endoscopice, cu probele biologice,
 precizat de examenul histopatologic.
 clinic
 Suspiciune de cancer pulmonar în special la persoanele
 care au depăşit vîrsta de 40 ani,
 mai ales bărbaţi,
 mari fumători,
 avînd o simptomatologie funcţională pulmonară trenantă, torpidă,
neinfluenţată de tratamentele medicale uzuale.
 -Tumori maligne-

Cancer lobar : opacitate masivă care afectează un lob, mărindu-i volumul şi

bombând scizurile.
Cc. pulmonar – forma pneumonică
 -Tumori maligne-
 Diagnosticul diferenţial radiologic al cancerului bronhopulmonar
central este dificil, pentru că sunt implicate numeroase afecţiuni
pulmonare ; de aceea trebuie considerat în raport cu stadiul evolutiv.
 1. Cancerul bronhopulmonar în stadiul de debut
 Caracterizat prin manifestări clinice monosimptomatice sau polisimptomatice
necaracteristice.
 există posibilitatea unor erori de diagnostic, cînd sunt incriminate afecţiuni
cum ar fi:
 bronşitele,
 stările gripale,
 bronşiectaziile,
 cordul pulmonar cronic,
 bronhopatia cronică obstructivă etc.
 Examinările clinice şi paraclinice şi îndeosebi cele endoscopice şi citologice,
permit precizarea diagnosticului pozitiv.
 -Tumori maligne-

 2. Cancerul pulmonar central cu emfizem segmentar

sau lobar produs prin obstrucţia parţială a bronhiei, trebuie
diferenţiat de afecţiuni pulmonare însoţite de creştera transparenţei
pulmonare:
 hipertransparenţe pulmonare cu desen pulmonar păstrat date de :
 emfizem determinat de obstrucţia parţială prin corp străin
 intrabronşic,
 bronşite segmentare cu emfizem subiacent,
 pneumonie buloasă extensivă,
 sindrom Mac Leod,

 hipertransparenţe pulmonare fără desen pulmonar

 pneumotorace parţial închistat,
 chist aerian.
 -Tumori maligne-

 3.Cancerul pulmonar cu atelectazie trebuie diferenţiat de

procesele patologice pulmonare manifestate radiologic prin caracterul de opacitate
intensă de tip atelectatic:
 atelectazie produsă prin obstruarea unei bronşii prin corp străin, tumoră benignă
bronşică, procese bronşice inflamatorii,
 atelectazii acute şi subacute după intervenţii chirurgicale cu anestezie prin intubaţie,
 atelectazii date de procese patologice inflamatorii manifestate prin opacităţi pulmonare
segmentare sau lobare : abcesul pulmonar înainte de vomică, bronhopneumonia
pseudolobară.
 atelectazia lobului superior dată de cancerul bronhiei superioare se va diferenţia de lobita
tuberculoasă şi lobita actinomi-cotică;
 atelectazia lobului mediu dată de cancerul bronhiei mijlocii se va diferenţia de o pleurezie
interlobară,
 atelectazia lobului inferior dată de cancerul lobarei inferioare se va diferenţia de o
pneumonie a lobului inferior, de o colecţie pleurală, de o pahipleurită, de un infarct
pulmonar.

Cc. pulmonar – forma atelectatică
Tu. pulmonara – forma atelectatică
 -Tumori maligne-
 4.Cancerul bronhogen ramificat va trebui diferenţiat de :

 tuberculoza pulmonară

 sclerozele pulmonare

 silicozele de gradul I

 leziuni interstiţiale din sifilis şi micoze

 pneumoniile interstiţiale cu hil pulmonar mărit.

 -Tumori maligne-
 5.Cancerul masiv, nodos al hilului diagnostic diferential cu
alte procese care se manifestă prin opacităţi proiectate în hilul
pulmonar :
 bolile de sistem-limfogranulomatoza malignă
 limforeticulosarcomul
 adenopatiile din leucoze
 tuberculoza ganglio-pulmonară
 în care sindromul de impregnaţie bacilară, prezenţa bacilului Koch pe medii de
cultură,
 I.D.R. pozitivă conduc la stabilirea diagnosticului clinic.
 anevrismul aortei ascendente,
 în cazul în care formaţiunea se proiectează în hilul pulmonar drept şi anevrismul
aortei descendente cînd formaţiunea este proiectată în hilul pulmonar stîng ;
 examenul în inci-denţe oblice şi de profil stabilesc diagnosticul, forma-ţiunea
anevrismală menţinîndu-se pe traiectul aortei în oricare din incidenţele de examinare.
 -Tumori maligne- continuare

 cancerul periferic
 se poate proiecta în incidenţa frontală la nivelul hilului;
 pe incidenţele de profil proiecţia are loc anterior sau posterior de hilul pulmonar, precizare
importantă, cancerele periferice avînd mai multe şanse de operabilitate decît cele centrale.

 tumorile benigne mediastino-pulmonare

 proiectate în plan frontal la nivelul hilului,
 cu sediul în mediastinul anterior (timoame, teratoame etc) sau
 în mediastinul posterior (neuri-noame, ganglioneuroame).

 pleureziile închistate mediastino-interlobar

 pot sugera un proces proliferativ central, însă explorarea radiologică şi computer
tomografică aduc elementele necesare diferen-ţierii.

 diverticolul pericardic sau dilataţia atriului stîng spre dreapta

 in cursul leziunilor valvulare mitrale
 comportă uneori probleme de diagnostic diferenţial cu un cancer central.
 -Tumori maligne-

 6.Cancerul cu extensie lobară impune diagnosticul

diferenţial cu:
 pneumonia cronică
 pune probleme dificile de diagnostic diferenţial, încît numai angiografia
poate aduce informaţii utile,
 în cancer = reducere a vascularizaţiei,
 pneumonie se constată o accentuare a acesteia.
 lobita tuberculoasă
 apare mai des la vîrste mai tinere,
 are caracter retractil,
 este neomogenă şi se însoţeşte de apicalizarea hilului-examenul sputei
decelează bacilul Koch,
 examinările bronhoscopice şi citologice transeaza diagnosticul în cazurile
îndoielnice.
 -Tumori maligne-

 7.Cancerul bronşic cu supuraţie supraadăugată

 trebuie diferenţiat de supuraţiile pulmonare obişnuite.
 radiologic în multe cazuri în jurul imaginii hidro-aerice se
evidenţiază
 o zonă densă, ca expresie a procesului tumoral ;
 examenul citologic al sputei poate stabili diagnosticul prin
evidenţierea celulelor atipice.
 probleme de diagnostic pun cazurile de cancer hilar cu supuraţie
pericanceroasă
 sugerează aspectul de abces pulmonar-elementul esenţial care
sugerează natura procesului este reprezentat de tenacitatea
procesului, de rezistenţa acestuia la tratamentul medicamentos
aplicat, de aşa-zisele recidive ale “abcesului”
Cc. pulmonar – formă necrozată
 -Tumori maligne-
 8.Cancerul central cu obstrucţia bronhiei
principale
 se manifestă prin opacefierea omogenă a unui hemitorace, care are
caracter aspirativ,
 este necesară diferenţierea de procesele patologice care determină
opacităţi masive (pleurezie masivă, pneumonie masivă, fibrotorace etc) :
 pleurezia masivă
 are un caracter expansiv
 produce deplasarea controlaterală a mediastinului,
 coborîrea hemi-diafragmului, bombarea hemi-toracelui respectiv
 lărgirea spaţiilor intercostale;
 opacitatea este masivă, omogenă şi de intensitate mare.
 -Tumori maligne-

 pneumonia, care interesează un întreg plămîn se

caracterizează printr-o
 opacitate masivă,
 omogenă,
 de intensitate costală,
 care evoluează pe un teren anergic, accentuat
tarat (SIDA, diabet decompensat, alcoolism
etc).
 fibrotoracele se traduce printr-o
 opacitate masivă,
 neomogenă, cu caracter retractil ;
 elementele anatomice sunt tracţionate datorită
fibrozei şi aderenţelor.
 CARCINOMUL BRONSIC
FORME ANATOMO-RADIOLOGICE
 CANCERUL CENTRAHILAR- intereseaza bronhiile proximale
mari, bifurcatia, bronhiile primitive, trunchiul lobar inferior.

 FORMA PARAHILARA-intereseaza bronhiile lobare superioare,

medii, pana la orificiul bronhiilor segmentare.

 CANCERUL PERIFERIC-intereseaza bronhiile de calibru mic,

segmentare si subsegmentare.

 FORME SPECIALE-forma lobara (lobita canceroasa); forma

paramediastinala; forma corticopleurala (cancerul apical, sindrom
Pancoast Tobias); adenomatoza pulmonara
 CANCERUL VÎRFULUI PULMONAR
PANCOAST-TOBIAS
- tip specializat de carcinom
- cu celule scuamoase
- localizare la apexul pulmonar
- invadeaza peretele toracic, cu distructia coastelor
- atingere a plexului brahial (durere)
- sindrom Claude-Bernard-Horner
- ridicarea diafragmului de partea afectata
- evaluare optima prin IRM (plan sagital sau coronal)
care demonstreaza invadarea si distructia elementelor
anatomice ale apexului plamanului, plexului brahial
si a gatului.
Cancerul de varf-Pancoast-Tobias
Cancerul de varf-Pancoast-Tobias
Cc.apical pulmpnar PANCOAST TOBIAS
( IRM )
Cc. periferic cu adenopatii
Cancer periferic –contur malign
 Cc. pulmonar –
forma periferică
Tu. pulmonara – forma periferică
LIMFANGIOZA CARCINOMATOASA
- originea in ganglionii limfatici ai mediastinului

- determina obstacole in fluxul limfatic (central) cu

distribuirea lui spre periferie

- aspect radiar cu prelungiri radiare in campul pulmonar

- diagnostic diferentil cu edemul interstitial cauzat de

boli cardiace

- aspect radiologic de desen hilar si pulmonar accentuat,

cu caracter retcular +/- opacitati miliare bazale.
Limfangita carcinomatoasa
Carcinoză
miliară
Limfangită carcinomatoasă
 CANCERUL MARILOR BRONHII
SEMNE RADIOLOGICE
- 75% din totalul cancerelor pulmonare
- tulburari de ventilatie (atelectazie)
-br.princ.
- opacitatea intregului camp pulmonar
- atragerea mediastinului si a cordului
- ingustarea spatiilor intercostale
- atragerea hemicupolei diafragmatice corespondente
- balansare inspiratorie a mediastinului spre opacitate
-br.lob.
- retractia marginii inferioare, concava spre periferie
- ingustare moderata a spatiilor intercostale
- inchiderea in "foi de carte" a unghiului lobar
- emfizemul obstructiv
- vizibil la debutul bolii
- sistem de ventil expirator
 CANCERUL MARILOR BRONHII
SEMNE RADIOLOGICE

OPACITATEA TUMORALA
- opacitate centrala sau periferica
- limitare externa imprecisa
- doua zone:
-centrala - densa si neregulata
-periferie - mai putin opaca
-prelungiri radiare (clesti de rac)
- marimea ei nu este in directa proportionalitate cu
tulburarile de ventilatie

OPACITATEA GANGLIONARA
- arondata paramediastinal
- limite externe nete
- aspect policiclic
- centrate pe axul bronhic
 CANCER BRONHIOLAR
SEMNE RADIOLOGICE
- mai rar (25%)
- cancer periferic (bronhie subsegmentara)
- aspecte radiologice
1. tumora dezvoltata in plin parenchim
- sferica, densa, omogena,regulata
- inconstant-mica zona de atelectazie,
retractata in contact cu tumora
2. imagine in banda subsegmentara
- corespunde tulburarilor de ventilatie
pulmonara, rareori emfizem, des atelectzie
- diagnostic dificil
3. forma abcedata
- corespunde tumorii necrozate
- in general adenopatia hilara e rara
- bronhografia evidentiaza tumora
- bronhoscopia nu ajunge la ea
 CANCERUL PULMONAR
FORME CLINICE

1.CANCER ABCEDAT
- abces prin necroza tumorii
- abces de suprainfectie in zona de atelectazie

2.CANCERUL APICAL - Pancoast-Tobias

3.FORME ASOCIATE
-cc - tbc
-cc - silicoza

4.FORME INTALNITE LA COPII

- masive
 CANCERUL PULMONAR
FORME CLINICE
5. CANCER ALVEOLAR

- focar de condensare parenchimatoasa limitata

periferica

- fara atelectazie

- uneori cu abcedare

- colectie pleurala moderata

- uneori forma multinodulara, bilaterala

- diagnostic dificil - postmortem

Cancere pulmonare exobronsice
Adenocarcinom
CC cu celule mici
CC cu celule scuamoase
Mezoteliom
Atelectazie
CC pulmonar drept
Cancer endobronsic cu atelectazia LSS
Atelectazie lob mediu dr.
Emfizem compensator
 METASTAZELE
PULMONARE
- solitare sau multiple
- deseori rotunde (globuloase)
- dimensiuni diferite
- la suprafata lobului sau a plamanului

CT.- obligator pentru metastaze solitare, pentru a vedea

eventuale metastaze mediastinale sau in sinusul
posterior
Cele mai frecvente metastaze
pulmonare
1. Cc. mamar
2. Tu. osoase
3. Cc. tiroidian
4. Seminom, tu. prostată
5. Cc. uterin
6. Cc. digestiv
7. Cc. renal
 METASTAZELE
PULMONARE
- solitare sau multiple
- deseori rotunde
(globuloase)
- dimensiuni diferite
- la suprafata lobului sau a
plamanului

NOTA: CT obligatorie pentru metastazele solitare,

pentru a vedea eventuale diseminari mediastinale sau
in sinusul costo-diafragmatic posterior
Metastaze – forme nodulare
Metastaze - forme nodulare
 Meta cc prostata

Metastaza unica
Meta (cc.mamar)
Meta (cc. colon)
Meta(MELANOM)
Metastaza de la un carcinom tiroidian
TUTUNUL DAUNEAZA GRAV
SANATATII !!!