Centrul de excelență în medicină și farmacie „Raisa Pacalo”

Referat: „Hipertensiunea
arterială”

A elaborat: Babin Corina

Grupa 446
Profesor Popovici Victor
Plan:
1. Introducere;
2. Etiologie;
3. Manifestări clinice;
4. Diagnostic;
5. Tratament;
6. Profilaxie;
7. Încheiere;
8. Bibliografie.
 Hipertensiunea arterială primară (esenţială)
Definiţie. Hipertensiune arterială primară (esenţială) este o boală cu
etiologie neidentificată definitiv, care se stabileşte prin excluderea unor
cauze certe de majorare a valorilor tensiunii arteriale şi a maladiilor,
care ar putea genera instalarea hipertensiunii arteriale.
Hipertensiune arterială secundară: sindrom al maladiilor renale, endocrine, neurologice,
cardiovasculare, în sarcină şi în unele intoxicaţii, cu o etiologie bine determinată.
Hipertensiune sistolică izolată: tensiune arterială sistolică persistent egală sau mai mare de
140 mmHg, tensiune arterială diastolică egală sau mai mică de 89 mmHg.
Incidenţa morbidităţii în Republica Moldova. OMS estimează că, pe glob,
sunt 600 de milioane de persoane cu hipertensiune arterială, cu un risc de
evenimente cardiace, accidente cerebrale acute şi de insuficienţă cardiacă. Circa 15-
37% din populaţia adultă de pe glob este hipertensivă. În unele populaţii, numărul
hipertensivilor depăşeşte 50% dintre persoanele cu vârsta mai mare de 60 de ani. Se estimează
faptul, că tensiunea arterială înaltă cauzează anual 7,1 de milioane de decese în lumea întreagă,
aceasta constituind aproximativ 13% din mortalitatea globală. Studiile efectuate de OMS arată
că cca 62% din accidentele cerebrovasculare şi 49% din evenimentele acute cardiace sunt
cauzate de hipertensiunea arterială. Hipertensiunea cauzează anual 5 milioane de decese
premature în lumea întreagă. În multe ţări din vestul Europei hipertensiunea afectează o pătrime
din populaţia adultă. În România, la un număr de peste 5 milioane de hipertensivi, numai 40%
cunosc faptul că au hipertensiune, doar 39% fac tratament şi numai 7% fac tratament corect. În
Republica Moldova, conform rezultatelor studiului CINDI, prevalenţa hipertensiunii arteriale la
persoanele cu vîrstele cuprinse între 25 şi 64 de ani constituie cca 30%, însă numărul cazurilor
înregistrate în statistica republicană este mult mai mic.
Etiologie. Hipertensiunea arterială primară (esenţială) se stabileşte prin excluderea unor
cauze certe de creştere a valorilor tensionale, a unor patologii renale, endocrine, neurologice şi
altele, care ar putea genera instalarea hipertensiunii arteriale. Astfel, HTA primară este o boală
cu etiologie neidentificată definitiv. Au fost însă studiaţi mai mulţi factori de risc, care ar putea
contribui la apariţia şi progresarea ulterioară a bolii.
Ereditatea. Studiile epidemiologice şi genetice demonstrează cu certitudine rolul
semnificativ al factorului ereditar în dezvoltarea hipertensiunii arteriale primare, însă nu au fost
identificate anumite gene, responsabile de transmiterea bolii.
Vîrsta. Hipertensiunea arterială primară predomină la persoanele de vîrstă medie şi
înaintată, îndeosebi după 40 ani, înregistrîndu-se mai rar la tineri şi copii. Nivelul TA are o
tendinţă de creştere la majoritatea persoanelor de peste 50-60 ani, predominînd creşterea TA
sistolice faţă de cea diastolică.
Obezitatea. Excesul ponderal corelează cert cu o frecvenţă mai sporită a hipertensiunii
arteriale atât la persoanele tinere, cât şi la vârstnici. Hipertensiunea arterială este o parte
componentă de bază a sindromului x metabolic, asociindu-se cu obezitatea de tip abdominal şi cu
alte tulburări metabolice, ceea ce sporeşte evident gradul de risc cardiovascular.
Excesul alimentar de sare de bucătărie. Rolul acestui factor în dezvoltarea hipertensiunii
arteriale primare a fost confirmat prin diferite studii epidemiologice şi experimentale. Totodată, a
fost stabilit faptul, că numai o parte a populaţiei este sensibilă faţă de excesul de sare,
reacţionând prin creşterrea nivelului TA.
Alcoolul. Consumul excesiv de alcool creşte frecvenţa hipertensiunii arteriale, care la
etapele iniţiale are un caracter tranzitoriu, iar ulterior devine stabilă, excesul de alcool devine şi
mai periculos în asociere cu alţi factori de risc – fumatul, consumul de cafea, prin stimularea
activităţii sistemului simpatico-adrenergic.
 Diabetul zaharat îndeosebi de tip II, inclusiv în cadrul sindromului X metabolic,
deasemenea reprezintă un factor de risc în dezvoltarea hipertensiunii arteriale, atît primare cît şi
secundare.
Importanţa cunoaşterii factorilor de risc:
 antecedente personale şi eredocolaterale de hipertensiune şi afecţiune cardiovasculară;
 antecedente personale şi eredocolaterale de dislipidemie;
 antecedente personale şi eredocolaterale de diabet zaharat;
 fumat;
 dietă;
 obezitate, gradul de sedentarism;
 sforăit, apnee în somn (informaţii şi de la partenerul de viaţă);
 tipul de personalitate.
Patogenie. Hipertensiunea arterială primară este complexă şi include tulburări din partea
diferitor sisteme, care reglează rezistenţa vasculară totală, debitul cardiac şi volumul sangvin -
factori care determină nivelul tensiunii arteriale.
Creşterea rezistenţei vasculare totale reprezintă mecanismul patogenetic de bază în
dezvoltatarea hipertensiunii arteriale. Un alt factor hemodinamic important, mai ales în stadiile
de debut al bolii, este creşterea debitului cardiac, care însă pe măsura progresării hipertensiunii
arteriale revine la normal, iar în fazele avansate poate fi scăzut. În unele variante de
hipertensiune arterială primară deasemenea are loc creşterea volumului sangvin-hipervolemia,
care la rândul ei contribuie la creşterea debitului cardiac.

Clasificarea hipertensiunii bazata pe criteriul cantitativ (dupa OMS)

Tensiunea arterială Sistolică Diastolică
Optimă < 120 mm/Hg < 80 mm/Hg
Normala 120-129 mm/Hg 80-84 mm/Hg
Normal înaltă 130-139 mm/Hg 85-89 mm/Hg
HTA grad I (usoara) 140-159 mm/Hg 90-99 mm/Hg
HTA grad II (moderata) 160-179 mm/Hg 100-109 mm/Hg
HTA grad III (severa) ≥180 mm/Hg ≥110 mm/Hg
HTA sistolica izolata ≥140 mm/Hg < 90 mm/Hg

Manifestările clinice. În perioada timpurie se atribuie urmatoarele simptome sau acuze:

nelinişte, agitație, slăbiciune generală, scăderea capacității de muncă, insomnie, cefalee
periodică cu localizare în regiunea occipitală şi temporală, sângerări nazale (epistaxis), oboseală,
ameteli, sensibilitate la lumină, zgomot în urechi, hiperemia feței, dispnee la efort.
La etapa iniţială a bolii tensiunea arterială deseori este supusă oscilaţiilor mari, mai târziu
devine mai constantă. Urmatoarele semne ale hipertensiunii arteriale sunt caracteristice bolii,
apar cel mai frecvent şi pot afecta organele vitale: insuficienta cardio-respiratorie congestivă sau
oboseala care provoacă dificultăţi de respiratie, rigiditatea arterelor coronariene, care provoacă
dureri retrosternale sub formă de accese de angor pectoral, tulburari de vedere şi de vorbire,
simptome de accident vascular cerebral care pot afecta funcţiile creierului, edeme periferice. La
o evoluţie gravă a bolii care indică faptul ca tensiunea arterială este extrem de ridicată bolnavul
acuză vomă, somnolenţă, greaţă, agravarea cefaleei occipitale sau temporale, confuzie,
inconştienţă, convulsii, tulburări de vedere.
Semnele obiective de bază sunt: ridicarea tensiunii arteriale sistolice şi diastolice, obiectiv
se determină hiperemia feţei, la percuţia inimii – hipertrofia ventricolului stâng, şocul apexian
este amplificat, ridicător, deplasat spre stînga. La auscultaţie: zgomotul II accentuat pe aortă,
pulsul accelerat, încordat.
Complicaţiile. Hipertensiunea arterială este cel mai important factor de risc de deces
prematur ce poate fi prevenit, la nivel mondial. Aceasta creşte riscul de cardiopatie ischemică,
boli vasculare periferice, insuficienţă cardiacă, anevrism aortic, ateroscleroză difuză şi embolie
pulmonară. Hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru o dereglare cognitivă, demenţă
şi insuficienşă renală cronică. Alte complicaţii sunt: encefalopatia, retinopatia hipertensivă,
nefropatia hipertensivă şi criza hipertensivă.
Explorări paraclinice. La evaluarea pacientului hipertensiv se atrage atenţie la:
 istoricul familial al bolii, creşteri intermitente ale tensiunii arteriale în trecut, afecţiuni sau
tratamente anterioare efectuate de pacient;
 existenţa factorilor de risc: fumat, diabet zaharat, dislipidemia, istoric familial de decese
premature datorate bolilor cardiovasculare;
 evaluarea stilului de viaţă al pacientului din aspecte privind dieta, activitatea fizică,
statutul familial, profesia, nivelul de educaţie;
Investigaţii obligatorii de laborator:
Analiza biochimică a sângelui. Creşte colesterol total seric, LDL-colesterol seric, HDL-
colesterol seric. Se apreciază potasemia,trigliceridele serice, acidul uric seric, creatinina serică,
glicemia а jeun.
Analiza generală a sângelui. Hemoglobina şi hematocritul.
Analiza de urină. Se determină microhematurie, proteinurie.
Investigaţii instrumentale
 electrocardiograma, ecocardiografia
 ultrasonografia carotidiană 2D duplex
 examenul fundului de ochi
 monitorizarea ta ambulator pentru 24 h şi la domiciliu.
Investigaţii complementare
 Evidenţierea suplimentară a leziunilor cerebrale, cardiace, renale şi vasculare –
obligatorie în hipertensiunea complicată.
 Atestarea hipertensiunii secundare, în situaţia în care aceasta este sugerată de
antecedente, examenul fizic sau de testele de rutină: măsurarea reninei, aldosteronului,
corticosteroizilor, catecolaminelor plasmatice şi/sau urinare; arteriografie; ecografie renală şi
suprarenală; tomografie computerizată; rezonanţă magnetică nucleară.
Tratamentul hipertensiunii arteriale. Scopul primar în tratamentul pacienţilor cu
hipertensiune arterială este reducerea şi menţinerea nivelului de TA sub 140/90 mmHg. Pentru
persoanele sub 40 ani, pentru pacienţii cu diabet zaharat şi cu boli renale nivelul TA nu trebuie să
depăşească nivelul 130/85 mmHg. La persoanele de vârstă mai înaintată cu hipertensiune
arterială severă scăderea şi menţinerea TA se efectuiază cu precauţii, în mod individualizat, până
la un nivel optimal pentru fiecare pacient.
Grupele de preparate antihipertensive şi reprezentanţii lor
1. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei: captopril, enalapril, lizinopril,
cvadopril, perindopril, ramipril.
2. Inhibitorii receptorilor angiotensinici (blocantele receptorilor angiotensimici):
losartan, valsartan, irbesartan, eprosartan, tosartan.
 3. Diuretice: tiazidice şi înrudite - Hidroclortiazida, Indapamid, Ciclopentiazida,
Xipamid; diureticile de ansă: Furosemid, Bumetanid, Torasemid, Piretamid; diureticile
economisitoare de kaliu - Spironolactona, Triamteren, Amilorid.
4. Beta – adrenoblocante: Propranolol, Sotalol, Oxiprenolol, Pindolol, Atenolol,
Metoprolol, Trebivolol, Bisoprolol, Dilevolol, Carteolol, Acebutolol, Nebivolol.
5. Antagoniştii (blocantele) canalelor de calciu: Verapamil, Diltiazem, Nifedipina,
Amlodipina, Nicardipina, Isradipina.
6. Alfa – adrenoblocantele: Fentolamina.
Asocierile cele mai raţionale sunt următoarele:
• diuretic + beta-adrenoblocator
• diuretic + inhibitor al enzimei de conversie
• diuretic + blocator de receptori ai angiotensinei
• beta-adrenoblocant + antagonist de calciu tip nifedipină
• inhibitor al enzimei de conversie + antagonist de calciu.
Profilaxia hipertensiunii arteriale. Modalităţile de prevenire a hipertensiunii artriale
includ:
 efectuarea regulată de exerciţii fizice (de exemplu, aerobic)
 limitarea consumului de băuturi alcoolice
 dieta Nr. 10 cu limitarea sării de bucătărie și a lichidelor, bogată în legume şi fructe şi săracă
în grasimi saturate
 evitarea sau abandonarea fumatului
 menţinerea unei greutaţi corporale normale.
Reţineţi! Modificarea stilului de viaţă şi tratamentul medicamentos
îmbunătăţesc mult prognosticul.
Paşi simpli de a reduce tensiunea arterială crescută fără medicaţie
Măsuri nonfarmacologice care presupun modificarea stilului de viaţă astfel :
• modificarea obiceiurilor alimentare
• renunţarea la fumat
• reducerea greutăţii corporale
• exerciţiu fizic regulat
• tehnici de relaxare pentru reducerea stresului
• măsuri dietetice recomandate:

Încheiere. Cunoașterea datelor acestei boli este foarte important atât pentru un lucrător cât și
pentru oamenii care nu fac parte din sistemul medical din simplul motiv că este una din cele mai
răspândite boli care pot apărea, chiar și din cele mai cunoscute motive și banale aș spune eu
(stresul, alcoolul, consumul de tutun, alimentația neechilibrată). Trebuie să cunoaștem în primul
rând ce reprezintă această boală, etiologia ei, care sunt manifestările și cel mai important care
este tratamentul și care sunt, măsurile de prevenire sau de menținere a bolii în stadii incipiente
fără a permite ca aceasta să evolueze în stadii mai grave. De asemenea trebuie de susținut
societatea și de educat în acest domeniu, prin elaborarea diferitor măsuri și platforme inovative la
care toți au acces, sunt simple de utilizat și unde să conțină un limbaj coerent și accesibil tuturor

Bibliografie:
 https://cardiologie.usmf.md/sites/default/files/inline-files/
Hipertensiunea%20arterial%C4%83.%20Elaborare%20metodic
%C4%83.pdf
 https://www.cdt-babes.ro/articole/
hipertensiunea_arteriala_tratament.php
 https://www.cardioportal.ro/pacienti/factori-de-risc-
cardiovascular/hipertensiunea-arteriala-2/ce-inseamna-
hipertensiune-arteriala/