RASPUNSURI ANATOMIE

1.CORDUL-principii functionale,structura,sistemul excitoconductor,scheletul

fibros al inimii(inclusive aplicatii clinice).

Inima este un organ muscular,cavitar,de forma unui con turtit,cu baza situate in sus si la
dreapta si varful in jos si la stanga.
Rolul inimii
-este al unei pompe aspiro respingatoare.
-se gaseste situata la etajul inferior al mediastinului anterior intre cei doi plamanii si
deasupra diafragmei.
-Este invelita de pericard.
-este impartita in patru camere;-atriul drt.sau anterior
-atriul stg.sau posterior
-ventriculul drt.sau anterior
-ventriculul stg.sau posterior
Inima este contituita din 3 straturi;
-un strat intern-endocardul-
-un strat mijlociu-miocardul-
-un strat extern ,seros-epicardul-
Scheletul fibros este alcatuit din urmatoarele formatiunii;
-septul interventricular membranos
-inelele fibroase
-trigonul fibros drt.si stg.

2.VASCULARIZATIA SI INERVATIA CORDULUI(inclusiv aplicatii clinice)

Inima este hranita de arterele coronare stg.si drt.

Artera coronara stg.ia nastere din aorta la nivelul valvulei semilunare stg.si se divide
in;
-artera interventriculara anterioara
-artera circumflexa
Iriga;atriul stg,cea mai mare parte a ventriculului stg,septul interventriculat si o parte
din ventriculul drt.
Artera coronara drt.pleaca tot din aorta la nivelul valvulei semilunare ,merge in
santul coronar,in santul interventricular posterior pana aproape de varful inimii.
Iriga;atriul si ventriculul drt.o parte din ventriculul stang.
Sangele trecut prin capilare se colecteaza in urmatoarele vene;
-vena mare
-vena interventriculara posterioara
-vena coronara mica.
Cea mai mare parte a sangelul venos se varsa in atriul drt.
 Inima are colectoare limfatice care se varsa in ganglionii bronsici.
Inervatia este asigurata de nervii simpatic si parasimpatic.
Exista ;
-un plex cardiac anterior sau superficial –intre arcul aortic si artera pulmonara
-un plex cardiac posterior sau profund-intre aorta si trahee.

3.STRUCTURA PULMONILOR(inclusiv aplicatii clinice).

Plamanii sunt organele de schimb ala aparatului respirator ,sunt in nr.de doi,unul drt.si
altul stg.sunt asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a mediastinului.Plamanul
drt. este mai greu decat cel stg.
Plamani sunt formati din;
-arborele bronsic-organul de conducere al aerului
-lobuli pulmonari-organul schimburilor gazoase.
Arborele bronsic –totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiilor principale.
Lobul pulmonar este format din acini pulmonari

4.ARTERA PULMONARA SI VENELE PULMONARE(inclusiv aplicatii

clinice)

Artera pulmonara stg.-este mai scurta si paraseste pericardul dupa un traiect foarte
scurt intrapericardic si patrunde in pediculul pulmonar stg.Prezinta o legatura fibroasa cu
aorta
Artera pulmonara drt.-este mai lunga decat cea stg.si are un traiect mai lung
intrapericardic,patrunde in pediculul pulmonar drt.
Venele pulmonare sunt venele micii circulatii.Se constituie la nivelul hilului
pulmonar ,din confluenta venelor lobare,exista cate doua vene pulmonare pt.fiecare
plaman,ele se varsa in atriul stg.

5.VASCULARIZATIA NUTRITIVA A PULMONILOR(inclusiv aplicatii clinice)

Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu
substante nutritive si oxigen necesar hranirii tesuturilor.
Este reprezentat de arterele bronsice ,ramuri ale arterei aorte toracale.
Sangele se intoarce prin venele bronsice care se varsa in venele Azygos ,si acestea in
vena cava superioara..
Pe traiectul lor caile limfatice prezinta doua grupe de ganglioni ;
-ganglionii intrapulmonari
-ganglionii intertraheo-bronsici
 6.CAVITATEA NAZALA (inclusiv aplicatii clinice)

Cavitatile nazale sunt doua conducte orientate antero-posterior,delimitate de oasele

fetei ai ale bazei craniului si situate de-o parte si de alta a liniei mediane.Ele comunica cu
exteriorul prin doua orificii numite narine.
Cavitatile nazale sunt situate sub baza craniului ,deasupra cavitatii bucale,inaintea
mezofaringelui si inauntrul orbitelor .Oasele care intra in componenta scheletului
cavitatilor nazale sunt;
-maxilarul
-etmoidul
-palatinul
-cornetul inferior
- lacrimal
-sfetnoidul si vomerul

7.SINUSURILE PARANAZALE (inclusiv aplicatiile clinice).

Fiecare cavitate nazala prezinta patru pereti si doua orificii.

-peretele superior;
a).portiune anterioara sau nazala –formata din oasele nazale
b).portiune mijlocie sau fronto-etmoidala
c).o portiune posterioara sau sfenoidala
-peretele inferior;
a).apofiza palatina a osului maxilar
b).lama orizontala a osului palatin
-peretele medial;
a).sept osteocartilaginos cu trei portiuni;
-portiune osoasa
-portiune cartilaginoasa
-portiune membranoasa
-peretele lateral;-prezinta cornetele nazale care sunt niste lame osoase invelite de
mucoasa nazala.Are trei cornete;
a).superior,mijlociu si inferior.
Orificiul anterior al cavitatii nazale comunica cu vestibulul nazal .
Cavitatea nazala este impartita in doua etaje;
-etajul inferior(respirator)
-etajul superior(olfactiv).

8.LARINGELE(inclusiv aplicatii clinice)

Este segment al apratului respirator cu dubla functie;

-conduce aerul patruns in faringe catre trahee si palmanii
-principalul organ al fonatiei.
 Este situat sub osul hioid ,deasupra traheei,si inaintea etajului inferior al faringelui.
Este acoperit de regiunea gatului si de glanda tiroida.
Este constituit din;
-scheletul cartilaginos compus din ;-cartilajul tiroid
-cartilajul cricoid
-epiglota
-cartilajele aritenoide
-cartilajul corniculate
-cartilaje cuneiforme
-articulatiile si ligamentele care unesc cartilajele;
-articulatia crico-tiroidina
-articulatia crico-aritenoidiana
-Ligamentele laringelui leaga cartilajele intre ele.
-musculatura-indeplineste functii de fonatie si respiratie
Muschii laringelui se impart in;
a).m.tensori si extensori –m.crico-tiroidian,m.tiro-aritenoidian medial
b).m.dilatatoti si abductori –m.crico aritenoidian posterior,m.tiro epiglotic
c).m.constrictori si adductori-m.crico aritenoidian lateral,m.tireo aritenoidian
lateral,m.aritenoidian si m.aritenoidian epiglotic
-mucoasa
La exterior are forma unei piramide cu baza triunghiulara in sus si cu varful trunchiat in
jos
Suprafata interioara –endolaringe-se imparte;
-etajul vestibular
-etajul glotic
-etajul infraglotic
Este vascularizat de ;
-artera tiroidiana superioara ramura a arterei carotide externa
-artera tiroidiana inferioara ramura a arterei subclavi.
Laringele are o inervatie motorie,una senzitiva si una vegetativa.Venele insotesc
arterele cu acelasi nume .Limfa se varsa in ganglionii cervicali profunzi.

9.CAVITATEA BUCALA (inclusiv aplicatii clinice).

-Este primul segment al tubului digestiv .

- Are functii multiple;digestiva,respiratorie,fonatoare .
 Este cuprins intre fosele nazale si regiunea superioara a gatului.
 Comunica cu mediul exterior prin orifiul sau anterior-gura iar posterior cu
faringele prin orificiul-istmul faringian.
Arcadele alveolo dentare impart cavitatea bucala in ;
-vestibulul bucal
-cavitatea bucala propriu-zisa
Vestibulul bucal are forma de potcoava este reprezentat de buze si obraji.
Cavitatea bucala propriu-zisa este reprezentata de bolta palatina,
Este vascularizata de ramuri din artera faciala si ramuri din artera maxilara interna
Inervatia este data de ramurile nervului facial
 10.DINTII(inclusiv aplicatii clinice).

Sunt organe dure de culoare alba ,fixati in alveole ,cu rol in digestia bucala
Fiecare dinte are;
-coroana-este partea vizibila a dintelui
-radacina-este partea ascunsa in alveola
-gat(colul)-portiunea intermediara intre coroana si radacina
In dinte se deosebesc;
-cavitatea dintelui
- dentina-o substanta dura de culoare galbuie.
-smaltul
-cimentul
=Incisivii sunt in nr.de 8 cate 4 pe fiecare arcada
=Caninii sunt in nr.de 4 cate doi pe fiecare arcada
=Premolarii sunt in nr. De 8 cate doi pe fiecare parte a arcadelor
=Molarii sunt cei mai rezistenti si voluminosi sunt in nr. De 12 cate4 3 pe fiecare parte a
arcadelor.
Vascularizatia este data de artera maxilara interna prin cele doua artere alveolare-
superioara si inferioara
Inervatia este data de ramurile senzitive ale trigemenului ,n.dentar superior,si n.dentar
inferior.

11.FARINGELE(inclusiv aplicatii clinice).

Este un organ musculo-membranos situat in spatiul cranio-vertebral si este o zona de

intersectie respiratorie si digestiva).
Este situat inaintea coloanei cervicale si inapoia foselor nazale,a cavitatii bucale si a
laringelui.
Este constituit din mai multe tunici;
-o tunica conjunctiva de invelis
-un strat muscular
-o tunica submucoasa
-o tunica mucoasa
Tunica submucoasa alcatuieste scheletul fibros al faringelui
Muschii faringelui se impart in;
-m.constrictori in nr de 3 superior,mijlociu si inferior
-m.ridicatori in nr.de 2 sunt m.longitudinali
Mucoasa faringelui este tunica interna care captuseste in interior faringele.
Faringele este irigat de arterele ;
-faringiana ascendenta(din carotida externa)
-palatina ascendenta
-pterigo-palatina(din maxilara interna)
-tiroidiana superioara(din carotida externa).
Vene colecteaza sange din doua plexuri-unul submucos si unul subadventicial.
 Limfaticele din regiunea superioara merg spre ganglionii retrofaringieni iar cele din
etajele inferioare spre ganglionii latero-cervicali.
Nervii senzitivi provin din maxilar ,glosofaringian si vag iar cei motori sunt dati de
gloso-faringian,accesoriu si vag
Inervatia este data de fibre simpatice din simpaticul cervical si fibre parasimpatice din
nervul vag.

12.STRUCTURA UNITARA A TUBULUI DIGESTIV

Este un tub cu segmente si dimensiuni variabile incepe la orificiul bucal si se termina la

orificiul anal.Segmentele tubului digestiv sunt ;
-cavitatea bucala
-faringele
-esofagul
-stomacul
-intestinul subtire
-colon
-rect
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt;
-glandele salivare-anexe ale cavitatii bucale
-ficatul si pancreasul-situate in cavitatea abdominala,anexate intestinului

13.GLANDA HIPOFIZA(inclusiv aplicatii clinice).

Este o glanda endocrina cu structura complexa si cu functii multiple si complexe.

Se gaseste pe fata inferioara a encefalului ,inaintea tuberculilor mamilari si inapoia
chiasmei optice.
Are marimea unui bob de fasole cu axul mare transvers.Are doua portiuni;
-adenohipofiza-partea anterioara-lob anterior
-neurohipofiza-partea posterioara-lob posterior
Vascularizatia este data de ramuri arteriale din carotida interna.Vene merg in sinusul
cavernos
Lobul anterior secreta hormoni cu functii multiple;de crestere,tireotrop,corticotrop,si
hormoni sexuali
Lobul posterior impreuna cu cel intermediar secreta vasopresina,ocitocina si
antidiuretina.

14.GLANDA TIROIDA(inclusiv aplicatii clinice).

Este situata in regiunea cervicala inaintea laringelui si traheei in loja tiroidiana.Are

forma literei H,este alcatuita din doua mase glandulare numita lobi tiroidieni.
Lobii tiroidieni au forma piramidala,cu o baza un varf si trei fete,orientati vertical.
Glanda tiroida prezinta o hipertrofie functionala la pubertate sau in timpul graviditatii.
Tiroida este constituita din ;
-stroma conjunctiva
-parenchim glandular.
Activitatea glandei este reglata de hormonul tireotrop al hipofizei.
Vascularizatia;
-artera tiroidiana superioara ramura din carotida externa
-artera tiroidiana interna ramura din subclavie.
Venele formeaza un plex care se continua cu ramuri venoase ce insotesc arterele si se
varsa in vena jugulara interna.
Nervii vin din ortosimpaticul cervical si vag.Inervatia este vasomotorie si secretoare.

15.GLANDELE PARATIROIDE,TIMUSUL(inclusiv aplicatii clinice)

Sunt mici formatiuni de forma globulara sau ovoida cu diametrul de circa 1 cm.situate
pe fata postero-mediala a glandei tiroide in apropiere de cei doi poli.
Sunt in nr.de 4 cate doua pt.fiecare lob.
Produsul endocrin al paratiroidelor este parathormonul cu rol in metabolismul calciului.
Paratiroidele inferioare sunt vascularizate de artera tiroidiana inferioara iar cele
superioare de artera tiroida inferioara sau superioara.
Nervii vin din plexul cervical simpatic si din nervul recurent.
Timusul este un organ limfoid si endocrin care se dezvolta in perioada copilariei pana
la pubertate dupa care involueaza fiind inlocuit cu tesut conjunctiv
Este alcatuit din doi lobi drt.si stg uniti pe linia mediana.Este invelit de o capsula
conjunctiva.
Vascularizatia este data de ramuri din arterele tiroidiana inferioara ,toracala interna si
trunchiul brahio cefalic

16.GLANDELE SUPRARENALE(inclusiv aplicatii clinice).

Glanda suprarenala are functii endocrine mltiple indispensabile vietii.Este un organ

pereche situat deasupra polului superior al fiecarui rinichi.Este un organ retroperitoneal
asezat in loja glandei suprarenale.Are forma unui con turtit.
Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva care trimite in interior
septuri.
Tesutul glandular este format;
-o substanta corticala
-o substanta medulara
Glandele suprarenale sunt irigate de trei artere mici care vin din artera diafragmatica
inferioara din aorta si din artera renala.Venele se varsa in venele perifericedin jurul
glandelor.si vena suprarenala se varsa in drt.in vena cava inferioara si in dtg.in vena
renala.
Limfaticele merg in ganglionii juxtacavi si juxtaaortici.Nervii vin din nervul splanhnic
si din plexul solar.
Corticala-secreta corticoizii suprarenali
Medulara- secreta adrenalina
 17.ZONE SLABE ALE PERETELUI ABDOMINO-PELVIN(inclusiv aplicatii
clinice)

Cavitatea abdomino-pelvina este alcatuita din 2 mari compartimente:

1.cavitatea peritoneală
2.spaţiul extraperitoneal:
- spaţiu preperitoneal
- spaţiu retroperitoneal
- spaţiu subperitoneal
La nivelul peretelui abdominal zonele slabe sunt reprezentate de;
-canalul inghinal
-orificiile vasculare si inelul ombilical la nivelul liniei albe
-orificiile vasculare ale liniei semilunare Spiegel
La limita dintre peretele posterior si anterior se gaseste o zona slaba a peretelui
abdominal trigonul lombar petit.
-hernie epigastrica,ombilicala,supraombilicala,subombilicala,inghinala etc

18.CANALUL INGHINAL(inclusiv aplicatii clinice).

Are traiect la nivelul peretelui antero-inferior al peretelui abdominal si este traversat de

funiculul spermatic la barbat si ligamentul rotund al uterului la femeie.
Are doua orificii si patru pereti;
-peretele superior-reprezentat de marginea inferioara a m.oblig intern,m.transvers
abdominal,si ligamentul conjunct
-peretele inferior-ligamentul inghinar si ligamentul lacunar
-peretele anterior-
-peretele posterior
Orificiul profund si superficial.
La femei cuprinde ligamentul rotund al uterului ,ramura genitala din nervul genito-
femural
La barbati-elementele funiculului spermatic,artera testiculara,plexul venos pampiliform
si artera deferentiala.

19.REGIUNEA MAMARA(inclusiv aplicatii clinice).

Este situata pe peretele toracic intr-o regiune numita regiunea mamara,are forma
emisferica prevazuta cu un relief numit mamelon,la partea inferioara este separata de
torace prin santul submamar.
Areola este o regiune care inconjoara mamelonul.
Mamelonul este o proeminenta in jurul areolei.
Glanda mamara este hranita de ramuri din;
- arterele toracica interna-ram din artera subclavie ,
-artera toracala-ram din artera axilara
- arterele intercostale
 Venele au acelasi nume si limfaticele se varsa in ganglionii
axilari,supraclaviculari,toracici interni si mediastinali anteriori.
Inervatia este data de;
-nervii intercostali 4,5,6
- ramurile supraclaviculare ale plexului cervical
-ramuri toracice ale plexului brahial
-simpaticul toracal

20.MEDIASTINUL-DEFINITIE,DELIMITARI(inclusiv aplicatiile clinice –

deplsarile mediastinale)

Este regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro pulmonare ,el
corespunde spatiului dintre ;
-stern si coloana vertebrala in sens antero-posterior
- intre orificiul superior al toracelui si diafragma in sens supero-inferior.
Ocupa aproximativ o cincime din cavitatea toracica.Are forma ovoida si prezinta 5
pereti;
-peretele anterior-format din stern si cartilajele costale
-peretele posterior-alcatuit din coloana vertebrala
-peretii laterali-formati din pleure mediastinale
-peretele inferior-format din muschiul diafragm
-superior-peretele lipseste el comunica cu spatiile regiunii cervicale.

21.MEDIASTINUL SUPERIOR(inclusiv aplicatii clinice).

Comunica cu regiunea cervicala ,regiunile supraclaviculara dreapta si stanga;inferior cu

abdomenul prin orificiile diafragmatice prin care trec ;esofagul,aorta,vena cava
inferioara,nervii splanhnici etc.
In plan anterior al mediastinului superior se gaseste originea muschilor sterno-hioidieni
si sterno tiroidieniprecum si extremitatea caudala a muschilor lungi ai gatului.La acest
nivel este intalnit timusu iar posterior se afla trunchiurile venoase brahio-cefalicedrt.si
stg.care se unesc si formeaza vena cava superioara.

22.MEDIASTINUL ANTERIOR SI MIJLOCIU(inclusiv aplicatii clinice)

Este mai mare ocupand doua treimi din tot mediastinul.Este impartit in doua etaje;
-etajul superior-care contine vasele mari de la baza inimii si timusul la copil
-etajul inferior-in care se afla inima si pericardul.
Planul muscular este dominat de triunghiularul sternului ,in mediastinul anterior se
remarca ligamentele sterno-pericardice,iar cea mai mare parte a mediastinului mijlociu
este ocupata de pericard si cord.
 23.MEDIASTINUL POSTERIOR(inclusiv aplicatii clinice).

Este ceva mai redus ocupa o treime din mediastin.Aici se gasesc ;traheea,bronhiile
principale,esofagul toracic,nervii vagi,canalul toracic,aorta toracica si venele azygos.
Din aorta toracica iau nastere ultimele 10 artere intercostale.este delimitat ;
-superior de linia trasa prin marginile superioare ale sinusurilor costo-frenice,
-inferior de insertia stalpilor diafragmatici pe coloana vertebrala,
-posterior de ultima vertebra toracala si
-anterior de fata posterioara a stalpilor diafragmatici.

24.PERITONEUL,SPATIUL RETROPERITONEAL,FORMATIUNI PRIMITIV

SI SECUNDAR RETROPERITONEALE(inclusiv aplicatii clinice).

Peritoneul este o membrana seroasa care acopera peretii cavitatii abdomino-pelvine si

organele care se afla in aceasta cavitate
Are doua foite ;
-parietala-captuseste peretii cavitatii abdomino-pelvine
-viscerale-imbraca viscereledin abdomen si pelvis
Intre peritoneul parietal posterior şi peretele posterior al abdomenului
Comunică ;
-superior: prin orificiul diafragmatic cu cavitatea toracică
-inferior :cu spaţiul pelvin subperitoneal
Organele retroperitoneale sunt duodenul,pancreasul,rinichiul etc.
Ele se impart in viscere primitiv retroperitoneale –rinichii,ureterele,vasele mari
Organe secundar retroperitoneale-duoden,pancreas,colon ascendent si descendent

25.SPATIILE PELVISUBPERITONEAL,PREPERITONEAL(inclusiv aplicatii

clinice).

Intre peritoneul parietal pelvin şi perineu.

Mai puţin dezvoltat este spaţiul preperitoneal situat între peretele anterior al
abdomenului şi peritoneul parietal din aceasta regiune. Parte componenta a acestuia este
şi spaţiul retropubian situat între peretele anterior al vezicii urinare şi peretele micului
bazin, care face posibilă extinderea vezicii la umplere.
În cavitatea micului bazin spaţiul subperitoneal poartă denumirea de pelvisubperitoneal.
Aşa dar, cavitatea abdominală topografic se împarte în cavitate peritoneală şi spaţiul
subperitoneal, care are ca componente spaţiul retroperitoneal, preperitoneal, retropubian,
pelvisubperitoneal.

26.PERINEUL ANTERIOR LA SEXUL FEMININ(inclusiv aplicatii clinice).

La nivelul trigonului perineal anterior deasupra fasciei perianale superficiale se gaseste

muschiul transvers superficial al perineului care pleac de pe tuberozitatile ischiatice si se
prinde medial pe centrul fibros al perineului inaintea anusului si inapoia vaginei la femei.
 De la centrul fibros al perineului pleca;
- anterior muschiul bulbo cavernos care trece de-o parte si de alta a vaginei la corpii
cavernosi ai clitorisului.
-lateral muschiul iscio cavernos care pleca de la ramurile ischio pubiene si merge anterior
spre corpii cavernosi ai clitorisului.
-muschiul transvers profund al perineului invelit de fascia perianala profunda.
-muschiul sfincter extern al uretrei
Muschii sunt inervati de nervul rusinos prin ramura sa perineala
Perineul anterior corespunde vulvei.

27.PERINEUL ANTERIOR LA SEXUL MASCULIN(inclusiv aplicatii clinice)

La nivelul trigonului perineal anterior deasupra fasciei perianale superficiale se gaseste

muschiul transvers superficial al perineului care pleac de pe tuberozitatile ischiatice si se
prinde medial pe centrul fibros al perineului inaintea anusului si inapoia bulbului uretrei
la barbat.
De la centrul fibros al perineului pleca;
- anterior muschiul bulbo cavernos care se prinde pe corpii cavernosi ai penisului
-lateral muschiul iscio cavernos care pleca de la ramurile ischio pubiene si merge anterior
spre corpii cavernosi ai penisului
-muschiul transvers profund al perineului invelit de fascia perianala profunda.
-muschiul sfincter extern al uretrei
Muschii sunt inervati de nervul rusinos prin ramura sa perineala
Perineul anterior corespunde penisului si scrotului la barbat.

28.PERINEUL POSTERIOR,FOSA ISCHIO-RECTALA(inclusiv aplicatii clinice)

La nivelul trigonului perineal posterior ,deasupra fasciei perineale superficiale se

gaseste fosa ischio-rectala.Este marginita;
-lateral-muschiul obturator intern si fesier mare
-medial si in sus-muschiul sfincterul anal extern si de fata inferioara a muschiului
ridicator anal.
Fosa ischio-rectala contine tesut adipos ,iar spre peretele lateral nervul si vasele
rusinoase.Poate fi sediul unor supuratii numite abcese sau flecmoane ischio-rectale
 RASPUNSURI ANATOMIE
II

1.CONFIGURATIA EXTERNA SI RAPORTURILE CORDULUI

Inima prezinta;doua fete doua margini o baza si un varf.

Fetele sunt;
-anterioara-convexa sau sterno-costala-raporturi cu peretele anterior al toracelui
,sinusurile pleurale costo-mediastinale anterioare si cu plamanii.
-inferioara-plana sau diafragmatica -raport cu m.diafragm pe care este culcata.
Sunt 2 santuri;
-santul interventricular anterior sau longitudinal anterior care desparte ventricolul drt.de
cel stg.
-santul atrio-ventricular transversal sau coronar.El desparte atriile de ventriculi.
Are doua margini;
-marginea dreapta mai ascutita in raport cu diafragma
-marginea stg.rotunjita numita fata pulmonara in raport cu fata mediastinala a plamanului
stg.
Baza este numita si fata posterioara formata de atriul stg.si pe o mica intindere de catre
atriul drt.
Varful apartine ventriculului stg.

2.ATRIILE DREPT SI STANG,VALVELE ATRIO-VENTRICULARE (inclusiv

aplicatii clinice).

Atriul drt.are forma de cub neregulat si prezinta 6 pereti;

-peretele anterior-prezinta m.pectinati in forma de dinti de pieptene si foarte subtiri
-peretele lateral-situat intre cele doua vena are o musculatura sinuzala.
-peretele posterior-este septul interatrial
-peretele inferior-prezinta la nivelul sau orificiul venei cave inferioare
-peretele superior-are situat pe el orificiul de deschidere al venei cave superioare
-peretele medial-prezinta orificiul atrio-ventricular drt.
Atriul stg.are o forma cuboidala si un perete mai gros decat al atriului drt..Din cauza
formei este foarte greu de delimitat peretii.
Valvele atrio-ventriculare sunt;
-valva bicuspida sau mitrala-se gaseste pe partea stg.a inimii este alcatuita din doua
cuspide si permite circulatia sangelui dinspre atriul stg.spre ventriculul stg.
-valva tricuspida-se gaseste pe partea drt. a inimii si este alcatuita din 3 valvule sau
cuspide si canalizeaza sangele din atriul drt.in ventriculul drt.impiedicand refluxul
sangelui.
 3.VENTRICULII DREPT SI STANG,VALVELE AORTICA SI
PULMONARA(inclusiv aplicatii clinice).

Ventriculul drt.are 3 pereti;

-anterior-sterno-costal
-inferior-diafragmatic
-posterior
-reprezentat de septul interventricular.
Suprafata este neregulata,m.papilari ai ventriculului drt.sunt in nr.de 3 pt fiecare perete.
Ventriculul stg.are forma asemanatoare celui drt.,de piramida triunghiulara.Peretii sai
sunt orienati astfel;
-anterior-septal
-posterior-pulmonar
-inferior-diafragmatic.
Are doar doi muschi papilari unul anterior si altul posteior.
Valva aortica-se afla intre venticulul stg.si aorta are trei cuspide Când presiunea în
ventriculul stâng se ridică peste presiunea din aortă valva aortică se deschide, permiţând
sângelui să iasă din ventriculul stâng în aortă. Atunci când sistola ventriculară se termină,
presiunea în ventriculul stâng scade rapid. Atunci când presiunea scade în ventriculul
stâng, presiunea aortică forţează valva aortică să se închidă.
Valva pulmonara este valva semilunară a inimii situată la oarecare distanţă de celelalte
trei valve cardiace între ventriculul drept şi artera pulmonară şi are trei cuspe. Similar
valvei aortice, valva pulmonară se deschide în timpul sistolei ventriculare, atunci când
presiunea din ventriculul drept creşte la o valoare care depăşeşte presiunea din artera
pulmonară. La sfârşitul sistolei ventriculare, atunci când presiunea din ventriculul drep
scade rapid, presiunea din artera pulmonară închide valva pulmonară.

4 .PERICARDUL SEROS SI FIBROS,CAVITATEA PERICARDICA(inclusiv

aplicatii clinice).

Pericardul este un sac fibro-seros care contine inima si radacinile vaselor mari.Este
alcatuita din 2 portiuni;
-pericardul fibros-de forma unui sac situat la periferie cu rol de protectie pt.inima
-pericardul seros -se gaseste in interior favorizand alunecarea inimii in timpul activitatii.
Are forma unui trunchi de con cu baza fixata de diafragma si cu varful la nivelul
vaselor mari unde se continua cu adventitia vaselor.
Pericardul seros este o seroasa asmanatoare cu pleura si peritoneul alcatuita din doua
foite;
-una parietala la exterior
-una viscerala la interior
Intre cele doua foite exista un spatiu virtual deoarece se aplica una pe cealalta..In
cavitatea oericardica formata intre cele doua foite se afla o cantitate mica de lichid care
usureaza alunecarea.
Foita parietala a pericardului seros inveleste pe dinauntru pericardul fibros formand
stratul extern
 Foita viscerala a pericardului seros(epicardul)inveleste suprafata exterioara a inimii iar
la nivelul bazei se continua cu foita parietala.
Arterele pericardului provin din arterele bronsice,diafragmatice superioare,timice si
esofagiene..
Sangele venos se varsa in venele diafragmatice superioare,frenice si trunchiurile
venoase brahio-cefalice.Nervii provin din frenic,vag si simpatic

5.TRAHEEA SI BRONHIILE PRINCIPALE(inclusiv aplicatii clinice).

Traheea este un organ median de forma unuitub aproape cilindric cu structura fibro
cartilaginoasa si musculara care continua inferior laringele.Este situata inaintea
esofagului atat la nivelul gatului cat si in torace..Are doua portiuni;
-portiunea cervicala-
-portiunea toracala-
Traheea este constituita din;
-membrana traheeala-
-cartilajele traheeale
-musculatura traheeala
-mucoasa traheei
Sangele care hraneste traheea vine din ;
-arterele tiroidiene inferioare si arterele timice ramuri ale arterei subclavie si din artera
bronsica dreapta ramura din aorta toracala.
Sangele venos se varsa in venele cu acelasi nume.
Limfaticele conduc limfa in ganglionii traheali si traheo-bronsici.
Inervatia este data de nervii recurent si vag ,de simpaticul cervical si toracal superior.
La limita inferioara traheea se bifurca in cele doua bronhii principala dreapta si stanga.
Bronhia principala drt.este mai voluminoasa si mai scurta are un traiect mai vertical
Bronhia principala stg.este mai subtire si mai lunga si are un traiect mai orizontal
Bronhiile fac parte din pediculul pulmonar -alcatuit din artera pulmonara bronhia
principala,venele pulmonare,artera bronsica ,nervii pulmonari,limfaticele.Ambii sunt
inveliti de pleura.

6.PULMONUL DREPT

Plamanii sunt organele de schimb ale aparatului respirator ,in nr.de doi unul stg.si unul
drt.asezati simetric in cavitatea toracica de o parte si de alta a mediastinului.Plamanul
drept este mai greu decat cel stg.Are forma asemanatoare unui trunchi de con.Plamanul
drept este alcatuit din trei lobi;
-superior,mijlociu si inferior
Exista doua scinzuri la plamanul drt.Are;
 doua fete-fata costala si fata mediastinala
 ,trei margini -anterioara,posterioara,inferioara
 o baza -sau fata diafragmatica
 si un varf-
Plamanii sunt formati din arborele bronsic si lobulii pulmonari
 7.PULMONUL STANG

Plamanii sunt organele de schimb ale aparatului respirator ,in nr.de doi unul stg.si unul
drt.asezati simetric in cavitatea toracica de o parte si de alta a mediastinului.Are forma
asemanatoare unui trunchi de con.Plamanul stang este alcatuit din doi lobi;
-superior si inferior
Exista o scinzura la plamanul stg.Are;
 doua fete-fata costala si fata mediastinala
 ,trei margini -anterioara,posterioara,inferioara
 o baza -sau fata diafragmatica
 si un varf-
Plamanii sunt formati din arborele bronsic si lobulii pulmonari

8.HILURILE SI PEDICULII PULMONARI(inclusiv aplicatii clinice).

Hilul pulmonar este localizat pe fata mediastinala a pamanului.Este locul pe unde

patrund si ies din plamani elementele anatomice ale pediculului pulmonar (bronhia,artera
si venele pulmonare)
Are forma unei rachete cu coada in jos si este situat la jumatatea distantei dintre varf si
baza .
Prezenta hilului imparte fata medistinala in doua portiuni;una prehilara si una
retrohilara.

9.PLEURA,CAVITATEA PLEURALA,RECESURILE PLEURALE(inclusiv

aplicatii clinice)

Plamanii sunt inveliti intr-o foita seroasa numita pleura .Ea are rol de a usura miscarile
plamanilor prin alunecare.Fiecare plaman are o pleura formata din doua foite.
-una parietala care inveleste peretii cavitatii toracice.Dupa portiunea de perete pe care se
aplica se divide in;
=pleura costala-acopera peretele sterno-costal
=pleura diafragmatica-inveleste fata superioara a diafragmei
=pleura mediastinala-acopera organele mediastinului de fiecare parte
-una viscerala care inveleste plamanul.
Intre cele doua foite exista o cavitate inchisa care in mod normal este virtuala avand o
cantitate infima de lichis care favorizeaza alunecarea..In conditii patologice cavitatea
poate deveni reala fiind umpluta cu puroi(pleurezie),sange(hemotorax),aer(pneumotorax).
Arterele provin din arterele bronsice,intercostale,mamare si diafragmatice.Venele au
acelasi nume.Inervatia este asigurata de orto si parasimpatic.
Recesurile pleurale;
-costo-mediastinal anterior drt,
-costo mediastinal anterior stg.
-costo diafragmatic
-costo mediastinal posterior
 10.GLANDELE SALIVARE

Glandele salivare ,anexate cavitatii bucale participa in procesul de digestie prin

produsul lor de secretie -saliva.Dupa volumul lor se impart in;
-glande salivare mici -glandele palatine,labiale,linguale,molare
-glande salivare mari-glanda parotida,submandibulara,sublinguala.
Dupa aspectul si compozitia chimica a salivei pe care o secreta se impart in;
-glande seroase-sau albuminoase cu secretie albuminoasa de ex.glanda parotida
-glande mucoase-su secretie vascoasa -gl.palatine,linguale posterioare.
-glande mixte-secretie semilichida

11.ESOFAGUL(inclusiv aplicatii clinice)

Este un segment tubular digestiv situat intre faringe si stomac.Strabate 3 regiuni;gat

,torace si abdomen.,si are 3 portiuni;
-esofagul cervical-de la limita superioara pana la orificiul superior al toracelui
-esofagul toracal-de la apertura toracica superioara pana la diafragm
-esofagul abdominal-de la diafragm pana la cardia .
Are o lungime medie de 25 cm.Peretele esofagului este constituit din patru tunici;
-tunica mucoasa -epiteliu pavimentos stratificat
-tunica submucoasa-tunica groasa de tesut conjunctiv lax
-tunica musculara-alcatuita din strat extern si strat intern.
-tunica externa-
Arterele esofagului;
-pt.segmentul cervical-din artera tiroidiana interioara
-segmentul toracic-arterele esofagiene,bronhiale si intercostale
-segmentul abdominal-arterele diafragmatice din artera gastrica stg.
Venele formeaza doua plexuri-submucos si periesofagian
Limfaticele-ganglionii cervicali profunzi ,mediastinali sau gastrici
Inervatia este vegetativa data de nervul vag si simpatic prin plexul esofagian.

12.CAVITATEA PERITONEALA-IMPARTIRE TOPOGRAFICA ;ETAJUL

SUPRAMEZOCOLIC(spatii,recesuri,inclusiv aplicatii clinice).

Cavitatea peritoneală- spaţiu virtual delimitat între foiţa parietală şi viscerală a

abdomenului; foiţa parietală tapetează pereţii iar cea visceralăorganele constituind cea de-
a 4a tunică (seroasa).
Etajul supramezocolic este denumit si etajul glandular este subimpartit ;
-in 3 loji -hepatica gastrica si splenica care comunica intre ele
-intr-un spatiu virtual -bursa omentala-care comunica cu restul acvitatii prin hiatusul
Winslow.
In etajul supramezocolic se afla stomacul, esofagul, splina, vezicula biliara si
complexul duodenuopancreatic, ficatul.
13. CAVITATEA PERITONEALA-IMPARTIRE TOPOGRAFICA ;ETAJUL
INFRAMEZOCOLIC(spatii,recesuri,inclusiv aplicatii clinice).

Numit si etajul intestinal este impartit in 5 spatii secundare;

-spatiul parieto-colic drt.intre peretele abdominal si colonul ascendent
-spatiul parieto-colic stg.intre peretele abdominal si colonul descendent
-firida mezenterico-colica drt.delimitata de colonul ascendent,transvers si mezenter
-firida mezenterico colica stg.delimitata de mezenter si colonul ascendent.acesta
comunica larg cu cavitatea pelvina.
In etajul inframezocolic:intestinul subtire, intestinul gros inclusiv rectul.

14.CAVITATEA PERITONEALA-IMPARTIRE TOPOGRAFICA ;ETAJUL

PELVIN (spatii,recesuri,inclusiv aplicatii clinice).

Peritoneul parietal al etajului infra-mezocolic se continua, la nivelul stramtorii superioare

a bazinului, cu peritoneul parietal pelvin.
Comportamentul peritoneului parietal pelvin este diferit la cele doua sexe:
-la barbat:
=pe linia mediana,
- peritoneul parietal posterior se reflecta de pe fata anterioara a ampulei rectale pe fundul
veziculelor seminale si fata posterioara a vezicii urinare,
formand excavatia recto-vezicala sau fundul de sac Douglas, partea cea mai decliva a
cavitatii peritoneale.
= lateral:
 -peritoneul parietal se reflecta de pe ampula rectala pe peretele lateral al pelvisului,
formand de fiecare parte a rectului cate un reces para-rectal;
 peritoneul parietal se reflecta de pe vezica urinara pe peretele lateral al pelvisului,
formand recesurile para-vezicale.
- la femeie:
= pe linia mediana, peritoneul parietal posterior se reflecta de pe fata anterioara a ampulei
rectale pe fundul de sac vaginal posterior si pe fata intestinala a uterului, formand
excavatia recto-uterina sau fundul de sac Douglas, partea cea mai decliva a cavitatii
peritoneale.
=lateral:
 -peritoneul parietal se reflecta de pe ampula rectala pe peretele lateral al pelvisului,
formand de fiecare parte a rectului cate un reces para-rectal;

15.STOMACUL(inclusiv aplicatii clinice)

Stomacul este situat intre esofag si duoden ,in etajul superior al cavitatii abdominale.
Are ;
-doua fete-anterioara si posterioara
-doua marginii -mica curbura si marea curbura
-doua extremitati.-cardia si pilorul
 Are doua portiunu-una digestiva si una de evacuare.
Peretele stomacului este acoperit de 4 tunici;
-tunica seroasa-rep.de peritoneul visceral care acopera stomacul pe ambele fete.
-tunica musculara-situata sub seroasa
-tunica submucoasa
-tunica mucoasa care captuseste suprafata interna a organului
Circulatia arteriala a stomacului este data de ramurile trunchiului celiac(artera gastrica
stg.artera splenica si artera hepatica).
Venele corespund arterelor si sunt tributare venei porto-hepatice
Nervii cuprind fibre parasimpatice din nervii vagi.

16.DUODENUL(inclusiv aplicatii clinice).

Este portiunea initiala a intestinului subtire ,cuprins intre sfincterul piloric si unghiul
duodeno-jejunal,are lungimea de 25-30cm.I se descriu 4 portiuni;
-portiunea superioara sau subhepatica-de la pilor pana la gatul veziculei biliare
-descendenta sau prerenala-de la gatul veziculei pana la marginea inferioara a capului
pancreasului.
-orizontala sau prevertebrala-trece dinaintea venei cave inferioaresi aortei
-ascendenta sau lateroaortica-pe partea stg.a coloanei
Duodenul este situat in cavitatea abdominala.,este acoperit de peritoneu.
Cel mai important raport il are cu capul de pancreas ,este alcatuit din 4 tunici
caracteristice tubului digesti;
-seoasa-rep.de peritoneu care acopera duodenul
-musculara-alcatuita din fibre musculare
-submucoasa
-mucoasa-are caracterele mucoasei intestinului subtire.
Arterele sunt date de;
-artera pancreatico-duodenala superioara-ramura din artera gastro duodenala
-artera pancreatico-duodenala inferioara-ramura din mezenterica superioara
Venele urmeaza traiectul arterelor si sunt tributare venei porte..
Limfaticele merg spre ganglionii limfatici pancreatici.
Nervii vin din plexul celiac si plexul mezenteric

17.JEJUNO-ILEONUL(inclusiv aplicatii clinice).

Intestinul mezenterial constituie portiunea mobila a intestinului subtire.Are forma

tubulara ,doua fete, si este cuprins intre flexura duodeno-jejunala si flexura ileo cecala
care corespunde valvulei ileo-cecale ,orificiu prin care intestinul subtire se deschide in
intestinul gros..Lungime este de 6-8m.
Mezenterul alcatuieste organul de sustinere,de nutritie si de mobilitate al intestinului
mezenterial.
 Intestinul mezenterial ocupa etajul inferior al cavitatii abdomino-pelvine..Are o functie
motorie,secretoare si de absorbtie..Este alcatuit din 4
tunici;mucoasa,musculara,submucoasa si mucoasa.
Miscarile intestinului sunt de doua feluri;
-unele care framanta chimul intestinal si il amesteca cu sucurile digestive
-altela care fac sa inainteze continutul intestinal

18.CECUL SI APENDICELE VERMIFORM(inclusiv aplicatii clinice)

Cecul este portiunea initiala a intestinului gros,situata sub unghiul ileo-cecal.Are

forma unei ampule ,cu lungimea si calibrul de circa 7 cm.,situat in fosa iliaca drt.Prin
extremitatea superioara se continua cu colonul ascendent si prin extremitatea inferioara
cu apendicele cecal.
Raporturi;
-anterior-cu peretele abdominal
-posterior-cu fosa iliaca drt.prin intermediul fasciei iliace
-lateral-cu creasta iliaca si ligamentul inghinal
-medial-cu marginea mediala a m.psoas si cu vasele iliace
-inferior-cu unghiul format de peretele abdominal anterior si fosa iliaca.
Comunicarea dintre ileon si intestinul gros se face prin valvula ileo-cecala.,sub ea se
gaseste orificiul apendicular.
Apendicele vermicular este un diverticul rudimentar al cecului,are forma unui tub
cilindric,flexuos,lung de 6-8 cm si larg de cativa mm.
Directia sa poate fi;
-ascendent-ianpoia cecului si colonului
-inaintea cecului
-descendent
-lateral sau medial

19.COLONUL (inclusiv aplicatii clinice)

Colonul ascendent=colonul lombar drt.,se afla in continuarea cecului,,sub fata

inferioara a ficatului,este organ retroperitoneal.se continua cu colonul transvers
Colonul transvers=merge de la flexura colica drt.pana la flexura colica stg.de unde se
continua cu colonul descendent..Are lungimea de circa 50cm,este mobil
Colonul descendent=coboara pe peretele lombar stg.pana la nivelul crestei iliace de
unde se continua cu colonul ilio-pelvian,este mai lung si mai profund decat colonul
ascendent.
Colonul ilio-pelvian=este segment mobil,fiind prevazut cu un mezou mezosigmoidul.
 20.RECUL (inclusiv aplicatii clinice)

Este segmentul terminal al intestinului gros si al tubului digestiv si este diferentiat

pt.functia de rezervor si de organ xcretor,el prelungeste conul pelvian.Are doua
segmente;
-segmentul superior-rectul pelvian-corespunde ampulei rectale
-segmentul inferior-rectul perineal-corespunde canalului anal
Rectul are aspect fuziform.
Raporturi;
-posterior-cu sacrul acoperit de formatiunile musculare
-anterior si lateral-cu peritoneul si formeaza fundul de sac Douglas.
Peretele cuprinde 4 tunici;externa,musculara,submucoasa,mucoasa.

21.FICATUL-CONFIGURATIE EXTERNA,RAPORTURI

Este o glanda anexa a tubului digestiv ,este glanda cea mai voluminoasa a
organismului,are functii multiple..Forma ficatului corespunde unui segment de ovoid ,cu
axul mare longitudinal,cu fata superioara convexa.Are doua fete;
-superioara convexa-in raport cu diafragmul(fata diafragmatica)
-inferioara-plana-fata viscerala.Are doua margini;
-anterioara ascutita-in raport cu marginea costala
-posterioara-rotunjita in raport cu peretele posterior al trunchiului.
Fata superioara a ficatului este in raport;
- cu diafragmul de care este separat printr-un spatiu virtual iar prin intermediul
diafragmei cu;
-regiunile pleuro-pulmonare drt.si stg.
-pericardul si inima
-peretele toraco-abdominal
Fata inferioara corespunde viscerelor

22.FICATUL,STRUCTURA,VASCULARIZATIE,SEGMENTATIE(inclusiv
aplicatii clinice).

Ficatul este asezat in etajul abdominal supramezocolic,unde ocupa loja hepatica.Este

alcatuit dintr-o stoma conjunctiva si celule hepatice.Lobul ficatului reprezinta unitatea
anatomica si functionala a ficatului.Stroma conjunctiva cuprinde o membrana de invelis.
Celulele hepatice au un pol indreptat spre capilarul sangvin si un pol in contact cu
capilarul biliar.
La ficat exista o segmentare a parenchimului hepatic ;
-ramificatiile venelor hepatice impart ficatul in 4 lobi care sunt impartiti de ramificatiile
venei porte in cate doua segmente unul superior si altul inferior.
Ficatul drt.cuprinde 2 teritorii a cate doua segmente-teritoriul lateral si medial.
.Ficatul stg.are o segmentatie asemanatoare
 Ficatul are o circulatie nutritiva pe care o asigura artera hepatica si o circulatie
functionala data de vena porta.
Vena porta se formeaza din 3 trunchiuri venoase ;vena mezenterica
superioara,inferioara si splenica.
Limfaticele merg spre ganglionii hilari si supra-pancreatici.
Nervii sunt ramuri vegetative simpatice care vin din plexul celiac si ramuri
parasimpatice din nervul vag.

23.VENA PORTA,ANASTOMOZE PORTO-CAVE(inclusiv aplicatii clinice)

Este un important colector venos al sangelui din tot tubul digestiv.Aduce substante
nutritive din tubul digestiv la ficat unde sunt transformate si depozitate,rezulta din unirea
venelor mezenterica superioara si splenica dupa ce acestea sau unit cu vena mezenterica
inferioara..Participa la formarea pediculului hepatic impreuna cu canalul coledoc si artera
hepatica.
Anastomoze porto cave;
-la nivelul cardiei-prin anastomozarea dintre venele esofagiene tributare venei cave
superioare prin vena azygossi venele tributare portei
-la nivelul duodenului si colonului-anastomozarea dintre venele parietale,tributare venei
cave inferioare cu cele ale colonului,tributare venei porte
-la nivelul rectului-anastomozarea venelor hemoroidale superioare,tributare venei porte

24.CAILE BILIARE(inclusiv aplicatii clinice).

Aparatul excretor al bilei este alcatuit din caile care trasporta produsul de secretie
externa a ficatului-bila-de la ficat la intestin.Ele cuprind;
-caile biliare intrahepatice-din care fac parte canalele biliare care merg de la lobul hepatic
pana la hil
-caile biliare extrahepatice-care le continua pe primele mergand din regiunea hilara pana
la deschiderea in duoden.

25.SPLINA(inclusiv aplicatii clinice)

Este situata in loja splenica ,in partea stanga a etajului supramezocolic,sub

diafragma,inapoia stomacului si deasupra unghiului stg.al colonului.
Are forma unui poliedru si variaza in functie de straea organelor dn jur.
Splina este fixata in loja prin presiune abdominala,perineul splenic,vase,nervi,si are o
mobilitate destul de mare.Are 3 fete,3 margini si 3 poli.
Splina are la exterior o capsula fibro-elastica iar in interior un parenchim.
Vascularizatia este data de artera splenica ramura a arterei celiace.
Sangele venos se intoarce prin vena splenica ramura a venei porte.
Limfa se varsa in ganglionii pancreatico-splenici.
Inervatia provine din plexul vegetativ celiac.
 26.PANCREASUL(inclusiv aplicatii clinice)

Este o glanda anexata duodenului,deriva din peretele duodenal,este organ secundar

retroperitoneal.
Este situat in partea profunda a cavitatii abdominale,inapoia stomacului intre duoden si
splina.
Are o forma alungita cu axul mare orizontal.Are urmatoarele portiuni;
-capul pancreasului-reprezinta extremitatea drt.a glandei si formeaza portiunea sa
verticala,mai voluminoasa ,este cuprins in scobitura duodenului.
-gatul pancreasului-este o portiune mai ingusta care face trecerea intre cap si corp,
-corpul pancreasului-este situat transversal inaintea coloaneoi lombare
-coada pancreasului-prelungeste corpul in sus si spre stg,ajungand pana la hilul splinei.
Pancreasul este un organ cu mobilitate redusa,este o glanda cu secretie mixta;exocrina si
endocrina.
Vascularizatia este data de doua ramuri arteriale pancreatico-duodenale;una din hepatica
si una din mezenterica superioara..
Venele sunt tributare teritorului port prin vena mezenterica superioara si vena splenica.
Limfaticele merg spre lanturi ganglionare situate de-a lungul vaselor mezenterice si
splenice si spre grupul ganglionar retropancreatic.
Nervii pancreasului sunt simpatici si parasimpatici din plexul solar.

27.APLICATII CLINICE-PUNCTE DUREROASE ABDOMINO-PELVINE

Punctul xifoidian – corespunde in profunzime cardiei.

Punctul epigastric – 1/3 sup. cu 1/3 mij. – ulcer gastric
Punctul solar  - 1/3 mij. cu 1/3 inf. a liniei xifo-ombilicale – plexul solar
(gastrita ,boala ulceroasa,afectiuni uterine si oavriene)
Punctul ombilical–jejuno-ileonul
Punctul pancreatic – Desjardins – la 6 cm de ombilic pe linia ombilico-axilara – zona
pancreatico-coledociana Chauffard – segmentul intrapancreatic al coledocului
Punctul duodenal si piloric
-afectiuni duodenale si ulcer piloric
Punctul cistic –Fleming, CX/marginea dreptului
Punctul ureteral superior
Punctul ureteral inferior – vezico-vaginal sau vezico-rectal Bazy, tuseu rectal/vaginal
Punctul uterin – deasupra simfizei pubiene
-afectiunea uterului si vezici

28.APLICATII CLINICE-PROIECTII VISCERALE ABDOMINO-PELVINE

Stomacul se proiectează la nivelul epigastrului şi al hipocondrului stâng.

Proiecţia duodenului si a fundului vezici biliare Raportat la coloană:
-duodenul superior se proiectează pe flancul drept al vertebrei L1
-duodenul descendent se proiectează la dreapta vertebrelor L2-L3
-duodenul orizontal se proiectează pe vertebra L3 (eventual L4
-duodenul ascendent se proiectează pe flancul stâng al vertebrelor L2-L3
- flexura duodeno-jejunală se proiectează flancul stâng al vertebrei L2
Proiecţia apendicelui Poziţia punctului fix apendicular (orificiul ceco-apendicular) are o
mare variabilitate, încadrându-se însă, de regulă, la nivelul trigonului descris de
Iacobovici, delimitat:
 superior şi la dreapta, de linia spino-ombilicală
 inferior, de linia bispinoasă
 la stânga, de linia pararectală dreaptă (marginea laterală a muşchiului drept
abdominal).
Proiecţia colonului Flexura colică dreaptă se proiectează la nivelul intersecţiei liniei
axilare medii cu coasta a X-a. Raportat la coloană, nivelul flexurii colice drepte
corespunde vertebrei L2.
Flexura colică stângă se proiectează la nivelul intersecţiei liniei axilare medii cu coasta a
IX-a. Raportat la coloană, nivelul flexurii colice stângi corespunde vertebrei T12.
Proiecţia ficatului ocupă hipocondrul drept, partea superioară a epigastrului şi o parte a
hipocondrului stâng.
Proiecţia pancreasului Pancreasul se proiectează la nivelul epigastrului, regiunii
ombilicale şi hipocondrului stâng, într-o regiune delimitată:
 superior, de orizontala ce uneşte extremităţile anterioare ale coastelor VIII
 inferior, de orizontala ce trece la două laturi de deget (3-4 cm) deasupra
ombilicului
 la dreapta, de verticala ce trece la două laturi de deget (3-4 cm) paramedian
 la stânga, de verticala ce trece la 2 cm medial de linia medio-claviculară stâng
Proiecţia splinei Splina se proiectează pe faţa posterioară a hemitoracelui stâng, într-o
regiune delimitată:
 polul superior ajunga la colul coastei a IX-a-
 polul inferior ajunge la capul coastei a XI-a
 axul lung al organului este paralel cu coasta X-a
Proiecţia rinichiului Rinichiul se proiectează pe peretele posterior al trunchiului, la
nivelul unei regiuni patrulatere, delimitate:
 superior, de linia orizontală ce trece prin corpul vertebrei T11
 inferior, de linia orizontală ce trece prin corpul vertebrei L2/L3
 medial, de verticala ce trece la 3 cm lateral de linia proceselor spinoase
(corespunde vârfului proceselor transverse toracice şi costiforme lombare)
 lateral, de verticala ce trece la două degete lateral de masa comună sacrolombară
Proiecţia calicelor şi a pelvisului renal Raportat la coloană, pelvisul renal corespunde
vârfului proceselor costiforme lombare:
 L2, în partea dreaptă; L1, în partea stângă.
 RASPUNSURI ANATOMIE
III

1.RINICHIUL-CONFIGURATIE EXTERNA,RAPORTURI(inclusiv aplicatii

clinice)

Este organ sectretor al aparatului urinar.Rinichiul are doua fete,doua margini,si doua
extremitati;
-anterior-care priveste inainte si inauntru
-posterior-care priveste ianpoi si in afara.
-margine laterala convexa
-margine mediala concava-corespunde hilului renal
-polul superior
-polul inferior.
Raporturi;
Fata posterioara a ambilor rinichi este in raport cu peretele posterior al trunchiului.
Fata anterioara corespunde ambelor etaje ale cavitatii abdominale.
Rinichiul drt.este in raport cu fata inferioara a ficatului,cu flexura colica drt.cu colonul
ascendent si cu portiunea descendenta a duodenului.
Fata anterioara a rinichiului stg.este in raport cu splina,pancreasul,si stomacul.

2.RINICHIUL-STRUCTURA,VASCULARIZATIE(inclusiv aplicatii clinice).

Este acoperit la suprafata de o capsula fibroasa.Parenchimul renal prezinta o sectiune cu

doua zone;
-un strat periferic care alcatuieste substanta corticala
-o zona de substanta in ionterior numita substanta medulara-unde se gasesc piramidele
Malpighi.
Unitatea morfologica si functionala a rinichiului o constituie nefronul sau tubul
urinifer,alcatuit din;
-corpuscul renal
-sistem tubular lung de 3-4 cm,alcatuit din;tub contor,ansa Henle si segment intermediar.
Rinichiul este irigat de o retea arteriala care vine din artera renala ramura din aorta
abdominala.
Limfaticele merg spre ganglionii limfatici si cavi.
Nervii provin din plexul solar,mezenteric si renal si vin la rinichi pe calea arterelor
renale.

3.CALICELE MICI,CALICELE MARI,PELVISUL RENAL(inclusiv aplicatii

clinice).

Bazinetul este numit si pelvisul renal,este primul rezervor de acumulare a urinii si se

formeaza din confluenta calicelor renale.
Calicele sunt mici tuburi membranoase in care se deschid papilele ,sunt in nr.de 9-14.
 Calicele mici-conflueaza in trei calice mari care corespund celor 33 teritorii ale
rinichiului superior,intermediar si inferior,acestea formeaza bazinetul.
Bazinetul are forma unei palnii,este de tip ampular(globulos) cand calicele care il
formeaza sunt scurte sau de tip dendritic,cand calicele sunt lungi.Are ;
-o portiune intrarenala sau sinusala
-o portiune extrarenala.

4.URETERUL(inclusiv aplicatii clinice).

Este un conduct tubular lung de 25-30cm,care continua bazinetul si se deschide in

vezica urinara.Are doua portiuni;
-abdominala-corespunde peretelui lombar si fosei iliace
-portiune pelviana-situata in bazin.
Este alcatuit din 3 tunici externa,musculara si interna.
Arterele ureterului provin din arterele renala,spermatice sau ovariene,vezicale inferioare
si diferentiale.
Venele merg spre vena iliaca interna,vena spermatica sau ovariana.
Limfaticele merg spre ganglionii lombari
Nervii vin din plexul renal,plexul spermatic si hipogastric.

5.VEZICA URINARA(inclusiv aplicatii clinice).

Este un organ musculos,cavitar,cu functie de rezervor ,ea acumuleaza urina,care se

elimina prin uretere si o evacueaza prin actul de mictiune.
Prezinta o baza un corp si un varf.
Fata anterioara se gaseste inapoia simfizei pubiene.
Fata posterioara labarbat este separata de rect prin fundul de sac Douglas,iar la femeie
fundul de sac peritoneala vezico-uterin o desparte de uter si de ligamentele sale.
Peretele este alcatuit din 3 tunici;
-tunica externa seroasa reprezentata de peritoneu
-tunica musculara
-tunica mucoasa-captuseste la interior vezica
Vezica are o vascularizatie bogata data de;
-arterele vezicale superioare
-arterele vezicale inferioare
-artera hemoroidala mijlocie
Venele conflueaza in vena iliaca interna.
Nervii vin din plexul hipogastric.
 6.URETRA(inclusiv aplicatii clinice).

Are forma unui conduct cu traiect si calibru neuniform,La barbat este organ comun al
aparatului genital si urinar.Se imparte in 3 portiuni;
-uretra prostatica-portiunea care strabate prostata
-uretra membranoasa-portiunea cuprinsa intre prostata si bulbul uretral,strabate
diafragmul uro-genital
-uretra spongioasa-cuprinsa in corpul spongios al penisului.
Uretra este formata dintr-o mucoasa ,o tunica submucoasa,vasculara,care in portiunea
penisului constituie corpul spongios al uretrei si o tunica musculara.
Arterele vin din artera rectala mijlocie si vezicala inferioara.
Vene merg spre vena dorsala a penisului si spre vena rusinoasa a apenisului.
Limfaticele merg spre ganglionii inghinali iar cele ale ureterei posterioarte spre ceoi
iliaci externi
Nervii sunt dati de nervul pelvic si de plexul hipogastric.
Uretra la femeie este mai scurta si mai larga dacat la barbat si se deschide sub clitoris.Ea
este alcatuita dintr-o tunica musculara formata din doua straturi.

7.OVARUL(inclusiv aplicatii clinice).

Este glanda genitala a femeii situat in cavitatea pelvina ,in foseta ovariana,are forma
unui ovoid turtit,are 6-8 gr.are doua fete ,doua margini si doua extremitati,.
Ovarul este alcatuit din tesut conjunctiv de sustinere(stoma),si dintr-un parenchim
format din tesut epitelial care alcatuieste foliculii ovarieni..La suprafata se gaseste un
invelis conjunctiv numit albuginee.
Ovarul este hranit de artera ovariana,si artera uterina .
Limfaticle se varsa in ganglionii iliaci externi si lomboaortici
Nerii provin din plexul vegetativ aortic si hipogastric.

8.TROMPA UTERINA (inclusiv aplicatii clinice).

Este un conduct neregulat ,are o lungime variabila 7-14cm,si se imparte in;

-portiunea uterina-situata in peretele uterin,1cm
-portiunea istmica-3-4cm,se intinde la la marginea laterala a uterului pana la polul
inferior al ovarului.
-portiunea ampulara-lunga de 7-8cm,de la polul inferior la polul superior al ovarului
-portiunea infundibulara-2cm,are forma unei palnii
Arterele vin din artera ovariana si artera uterina.
Sangele se colecteaza din plexurile venoase ovarian si utero-vaginal.
Limfaticele in ganglionii iliaci externi,interni,lombo-aortici.
Inervatia este data de plexul ovarian si hipogastric.
 9.UTERUL(inclusiv aplicatii clinice)

Este un organ musculos,,cavitar si nepereche situat in cavitatea pelvina intre vezica si

rect..Are 3 portiuni;
-corpul uterului-portiunea superioara
-istmul uterului-portiune intermediara intre corp si colul uterului
-colul uterului-portiune inferioara mai stramta.El se continua cu vagina.
Ligamentele uterului sunt ligamente late,rotunde si utero-sacrate
Uterul este alcatuit din 3 tunici;
-tunica seroasa numita perimetru,formata din peritoneul uterin
-tunica musculara-numita miometru
-tunica mucoasa numita endometru
Uterul este hranit de artera uterina ramura a arterei iliace interne.
Sangele venos este cules din plexul venos utero-vaginal care il varsa in vena iliaca
interna.
Inervatia este data de plexul hipogastric.

10.VAGINA SI VULVA

VAGINA=corp cavitar,in continuarea uterului forma asemanatoare unui tub turtit este
de 7 cm.
Orificiul vaginei se deschide in vestibulul vaginal.
Raporturile vaginei;
-peretele anterior este in raport cu portiunea inferioara a vezicii urinare si uretra
-peretele posterior are raport cu rectul
Arterele care hranesc vagina vin din artera iliaca interna si artera uterina.
Venele alcatuiesc plexul utero-vagina care se varsa in vena iliaca interna.
Limfaticele se varsa in ganglionii iliaci externi si sacrali
Inervatia este data de plexul vegetativ hipogastric.
VULVA=are forma unei fante,alungita,si marginita de labiile mari si labiile mici.
Labiile mari sunt doua repliuri cutanate de 7-8 cm care au 2 fete acoperite de tegumente
cu par si glande sebacee mari
Labiile mici sau nimfele au doua fete una laterala acoperita de tegumente si una
mediala acoperita de mucoasa,au 3 cm..
Vulva este inzestrata cu aparat erectil si glande anexe.

11.TESTICULUL,EPIDIDIMUL(inclusiv aplicatii clinice)

Testiculul constituie gonada masculina ,el secreta spermatozoizii si hormonii,sunt in

nr.de doi asezati in bursele scotale.
Forma este ovoida.Este acoperit la suprafata de albuginee.Fiecare testicul are 250-300
de lobuli spermatici.
Epididimul- se afla pe marginea posterioara si superioara a teticulului,are forma
alungita si latita .Are 3 portiuni cap,corp si coada.
 Arterele testiculului si epididimului primesc ramuri arteriale din;
-artera spermatica interna(testiculara)-ramura din aorta abdominala
-artera deferentiala-ramura din vezicala inferioara
-artera cremasterica(funiculara)-rmura din epigastrica
Venele se continua cu plexurile funiculare.
Limfaticele merg spre ganglionii iliaci
Nervii provin din plexul spermatic si deferential.

12.FUNICULUL SPERMATIC(inclusiv aplicatii clinice)

Cuprinde un complex de formatiuni care alcatuiesc pediculul testiculului.

Se formeaza la nivelul testiculului si epididimului si se termina la nivelul orificiului
abdominal al canalului inghinal.
In constitutia sa intra canalul deferent,cele 3 artere spermatica,deferentiala si
cremasterica.Venele au acelasi nume,nervii si limfaticele.

13.PROSTATA SI VEZICULELE SEMINALE

Prostata este un organ glandular,asezat in cavitatea pelviana unde cuprinde loja

prostatica cuprinsa intre vezica urinara,rect,perineu,simfiza pubiana.
Are forma unui con turtit,are urmatorii pereti si raporturi;
-baza-corespunde in partea anterioara vezicii urinare iar in partea posterioara canalelor
deferente si veziculelor seminale
-varful-este in raport cu diafragma uro genitala
-fata anterioara-este situata inapoia simfizei pubiene
-fata posterioara-este in raport cu rectul
-fetele laterale -corespund muschilor ridicatori anali.
Arterele vin din artera vezicala inferioara si din artera rectala mijlocie.
Venele merg in plexul vezico-prostatic
Limfaticele se duc la ganglionii iliaci.
Nervii vin din plexul hipogastric si au ramuri secetoare si vasculare.
Vezicula seminala este un diverticul glandular al canalului deferent ,secreta un lichid
mucos care sa adauga spermei testiculare si epididimare in timpul ejaculari.nu secreta
spermatozoizi.
Sunt in nr.de doua una in stg.si alta in drt.,de forma ovoidala latita lunga de 4-5 cm si
lata de 2cm.

14.PENISUL,MECANISMUL ERECTIEI.

Penisul este organ genital si urinar,situat desupra scotului,inaintea simfizei pubiene.Este

format din radacina penisuluii si corpul penisului.
Corpul penisului are forma cilindrica
Penisul este alcatuit;
-dintr-un aparat erectil-cuprinde corpii cavernosi si corpul spongios.Corpii cavernosi sunt
inveliti de albuginee.
Corpul spongios intra in alcatuirea penisului
-dintr-un sistem de invelisuri
Penisul este invelit la suprafata de piele.
Arterele penisului cuprind ramuri superficiale si ramuri pt.organele erectile.Arterele vin
din artera rusinoasa .
Erectia se produce printr-un flux de sange abundent care vine din sinusoide.
Venele merg spre vena dorsala a penisului si spre vena rusinoasa interna.
Nervii vin din ramurile genitale ale plexului lombar ,iar pt.organele erectile din
parasimpaticul sacrat si plexul hipogastric.

15.AXILA,DELIMITARE,COMUNICARI(inclusiv aplicatii clinice)

Este situata intre articulatia scapulo-humerala si peretele lateral al toracelui.Este

delimitata de 4 pereti;
-peretele anterior-format din muschi pectoral mare,pectoral mic si subclavicular
-peretele posterior-format din muschiul subscapular,rotund mare si latissimus.
-peretele medial-format din peretele lateral al toracelui
-peretele lateral-corespunde fetei mediale a articulatiei scapulo-humerala.

16.AXILA-CONTINUT

Cuprinde urmatoarele formatiuni;

-artera si vena axilara si ramurile lor
-ramurile plexului brahial care vin de la gat si merg spre membrul superior.
-ganglionii limfatici axilari

17.SANTURILE BICIPITALE(inclusiv aplicatii clinice)

Santul bicipital lateral-este situat antero-extern,delimitat de;

-lateral-m.brahioradial
-medial-tendonul m.biceps brahial
-profund-m.supinator.
Continut;
-profund;-nervul radial
-artera colaterala radiala
-artera recurenta radiala
-superficial-vena cefalica
-nervul cutanat antebrahial lateral
Santul bicipital medial situat antero-intern,delimitat;
-lateral-tendonul muschiului biceps brahaial
-medial-m.rotund pronator
-profund-m.brahial
-superficial-aponevroza bicipitala.
Continut;
-profund-vasele brahiale;artera brahiala,venele brahiale
-nervul median
-ramura anterioara a arterei recurente ulnare
-superficial-vena bazilica
-nervul cutanat antebrahial medial

18.REGIUNEA ANTERIOARA A COTULUI(inclusiv reteaua venoasa

superficiala-aplicatii clinice)

Este regiunea plicii cotului avand in extensie forma unui sant verical.
Planuri;
-tegumentul
-tesutul subcutanat in care se evidentiaza venele superficiale(cefalica,bazilica,mediana)
-plan fascial reprezentata de fascia cotului
-plan profund format din 3 grupe musculare;
-grupul mijlociu -cupride portiunea distala a bicepsului,m.brahial
-grupul medial al flexorilor-reprezentata de m.apicondilieni
mediali,rotundpronator,flexor radial,palmar lung,flexor ulnar al carpului,flexor
superficial al degetelor si profund flexor al degetelor
-grupul lateral -reprezentat de m.epicondilieni lareli,extensorul
degetelor,brahioradial,lung extensor radial al carpului,scurt extensor radial al carpului
,supinator.
Vasele si nervii profunzi sunt;
-artera brahiala care se imparte in cele doua ramuri terminale;nervul median si nervul
radial.

19.CANALUL CARPIAN (inclusiv aplicatii clinice).

Limite;
-posterior-oasele carpiene
-medial-osul pisiform si carligul osului hamat
-lateral-tuberculul trapezului si tuberculul scafoidului
-anterior-retinaculul flexorilor
Continut;
-portiunea terminala a n.median
-tendoanele m.flexor radial al carpului
-tendoanele m.flexori superficiali ai degetelor
-tendoanele m.flexori profunzi ai degetelor
Prin canalul carpian se face comunicarea intre antebrat si regiunea profunda a palmei .
 20.TOPOGRAFIA MAINII,TECI SINOVIALE SI FIBROASE DIGITO-
CARPIENE(inclusiv aplicatii clinice)

Poate fi împǎrțitǎ în douǎ porțiuni:

-proximalǎ - mâna propriu-zisǎ ce corespunde scheletului metacarpian şi
-distalǎ reprezentată de cele 5 degete corespunzǎtoare scheletului falangian.
Scheletul mainii este format din oase carpiene,metacarpiene si falange.
Tecile fibroase se inseră pe marginile falangelor şi se arcuiesc deasupra tendoanelor
flexorilor, formând împreună cu falangele tunele osteofibroase.
Tendoanele flexorilor şi extensorilor sunt prevǎzute cu teci sinoviale.
Ele acoperă tendoanele ușurându-le alunecarea, captușesc tecile fibroase. Au
conformație asemănătoare seroaselor – foița parietală și foița tendinoasă care alunecă una
peste alta prin intermediul unei pelicule de lichid sinovial,c ontinuate la extremități prin
funduri de sac.

21.APLICATII CLINICE;TOPOGRAFIA ARTERELOR,VENELOR SI

GRUPELOR DE LIMFONODULI AI MEMBRULUI SUPERIOR(inclusiv aplicatii
clinice)

Arterele membrului superior sunt:

-artera sub-claviculara, -se intinde de la originea sa din mediastin pana la mijlocul claviculei.
-brahiala (humerala), - este trunchiul arterial al bratului si continua artera axilara, de la
marginea inferioara a muschiului pectoral mare, pana la plica de flexiune a cotului, unde se
imparte in cele doua ramuri terminale: artera radiala si cubitala (ulnara).
-radiala,
-ulnara (cubitala) si
-arcadele palmare.
Artera axilara continua artera subclaviculara si iriga umarul, peretele toracic lateral si partea
superioara a bratului.
Venele membrului superior;
-vene profunde;-ulnare,radiale,brahiale
-vena axilara
-vene superficiale;-vena ulnara,mediala si radiala antebrahiala
-vena mediana cefalica si bazilica

Limfonodulii membrului superior;

-ganglionii ulnari
-ganglionii axilari;-grupul brahial
-grupul subscapular
-grupul toraco-epigastric
-grupul intermediar
-grupul subclavicular.

22.GAURA OBTURATA,ORIFICIILE ISCHIADICE(inclusiv aplicatii clinice)

Gaura obturata este limitata printr-o margine ascutita ,afara de portiunea superioara
unde marginea este inlocuita cu un sant numit santul obturator.
Este acoperita de membrana obturatoare ,santul este transformat in canalul obturator
prin care trece manunchiul vasculo-nervos obturator.Canalul este strajuit de 2 tuberculi;
-tuberculul obturator anterior
-tuberculul obturator posterior
Orificiile ischiadice;
-Gaura ischiadica mare -este marginita anterior de ischiadica mare ,posterior de
ligamentul sacrotuberal si inferior de ligamentul sacrospinal si spina ischiadica.Ea este
traversata de m.piriform
-Gaura ischiadica mica-este formata anterior de ischion ,superior de spina ischiadica si
ligamentul sacrospinal,iar posterior de ligamentul sacrotuberal.Prin acest orificiu iese
tendonul muschiului obturator intern

23.LACUNELE DE LA BAZA COAPSEI((inclusiv aplicatii clinice)

Lacuna musculara-delimitare;
-superior-ligamentul inghinal
-inferior-marginea anterioara a coxalului
-medial-arcul fibros ilio-pectineu
Continut;m.ilio-psoas,n.femural si n.cutanat femural lateral
Lacula vasculara-delimitare;
-superior-ligamentul inghinal
-inferior-ligamentul pectineat Cooper
-lateral-arcul fibros ilio-pectineu
-medial-ligamentul lacunar Gimbernat
Continut;-artera femurala,vena femurala si inelul femural.

24.TRIGONUL FEMURAL(inclusiv aplicatii clinice)

Este o regiune situata in partea superioara a lojei anterioare a coapsei de aspect

triunghiular ,cu baza situata superior.Delimitare;
-superior-lig.inghinal
-medial-marginea laterala a m.adductor lung
-lateral-marginea mediala a m.mare croitor
Profund este format din m.iliopsoas (lateral)m.pectineu(medial)
La nivelul trigonului femural fascia lata ia numele de fascie cribriforma,deoarece este
strabatuta de elemente vasculare si nervoase superficiale.

25.CANALUL ADDUCTORILOR(inclusiv aplicatii clinice)

Reprezinta portiunea inferioara a canalului femural ,in care sunt adapostite vasele
femurala.Este inervat de n.obturator din plexul lombar si de nervul ischiadic din plexul
sacrat.Muschiul adductor mare participa la formarea canalului adductorilor.
 26.FOSA POPLITEE (inclusiv aplicatii clinice)

Fosa poplitee este o regiune topografică de formă romboidală, situată posterior de

articulaţia genunchiului, alcătuită dintr-un trigon femural şi un trigon tibial.
Fosa poplitee este acoperita de catre fascia lata prin care trece vena safena mica si
ramurile n.femural cutanat posterior .
Delimitare;
-supero-lateral-tendonul m.biceps femural
-supero-medial-tendoanele m.semitendinos si semimebranos
-infero-lateral-capul lateral al m.gastrocnemian si m.plantar
-infero-medial-capul medial al m.gastrocnemian
Continut;
-artera polplitee cu ramurile arterei poplitee
-vena poplitee
-n.ischiadic,n.peronier,n.tibial.
-ganglionii limfatici poplitei

27.SANTURILE RETROMALEOLARE,CANALUL CALCANEAN(inclusiv

aplicatii clinice).
Santul retromaleolar lateral;
Este o regiune situată post. de maleola fibulară
Şanţul este transformat în canal de retinaculul peronier superior ce se prinde pe faţa
laterală acalcaneului şi faţa lat. a maleolei fibulare
Conţinut:
 -tendonul m. peronier lung;
-tendonul m. peronier scurt;
-a. peronieră însoţită de vv.omonime
Santul retromaleolar medial ;
Este o regiune situată posterior de maleola tibială ce se continuă inferior cu canalul
calcanean.
Conţinut:
 -tendonul m. tibial posterior
-tendonul m. flexor lung al degetelor
-a.tibială post. împreună cu vv.omonime.
-n.tibial: la acest nivel se împarte în nn.plantari medial şi lateral.
 -tendonul m. flexor lung al halucelui
Canalul calcanean este un canal osteofibros aflat în regiunea retromaleolară medială a
gleznei, format de retinaculul flexorilor, muşchiul abductor al halucelui şi şanţul calcanean.
Prin acest canal trec de la partea posterioară a gambei spre plantă tendoanele muşchilor
tibial posterior, flexor lung al degetelor şi flexor lung al halucelui, artera tibială posterioară, 2
vene tibiale posterioare şi nervul tibial.
 28.APLICATII CLINICE;TOPOGRAFIA ARTERELOR,VENELOR SI
GRUPELOR DE LIMFONODULI AI MEMBRULUI INFERIOR(inclusiv aplicatii
clinice)

Arterele membrului inferior;

-a.femurala-
-a.poplitee
-a.tibial posterior
-a.dorsala a piciorului
Venele membrului inferior;
-vene superficiale;-vena safena mica
-vena safena mare
-venele profunde;-vena vena polplitee
-vena femurala
Limfonodulii membrului inferior;
-grupul tibial
-grupul popliteu
-grupul inghinal;