Patologia benigna a glandei mamare

A.

LEZIUNI INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

1. MASTITA ACUTA

Clasificare:

Mastita acuta proces inflamator acut a gl. mamare

Paramastita inflamatia tesutului conjunctivoadipos

inconjurator (premamar-supramastita, retromamarinframastita)

Panmastita flegmon difuz al sanului

Etiologie:

Mastita acuta de alaptare infectie pe cale canaliculara in

urma unor eroziuni, fisuri, traumatisme

Mastita acuta inafara alaptarii hematom infectat, metastaza

septica, traumatisme

Anatomopatologie:

Galactoforita acuta infectia canalelor galactofore

Abces mamar afectarea canalelor si a lobulilor

ABCESUL MAMAR

Cele mai multe abcese mamare complic alptarea matern.

Exist, de asemenea, abcese aseptice, favorizate de fumat, care

recidiveaz frecvent; in acest caz, se recomand evitarea drenrii
abcesului. Tratamentul antiinflamator antibioticele asociate cu
renunarea la fumat pot reduce frecvena recidivelor.

MASTITA ACUTA
Clinic:

Semne generale febra, frison, alterarea starii generale

Semne locale durere, tumefierea sanului, fenomene

inflamatorii, fluctuenta, limfangita si adenopatii axilare,
secretie purulenta (semn Budin)

Diagnostic diferential:

Staza de lapte
(angorjarea sanului)

Erizipelul regiunii
mamare
1

Mastita acuta
carcinomatoasa

Puseu evolutiv
subacut al unui
carcinom de san

Complicatii:

Sugar infectii enterale, pulmonare se opreste alaptarea

Fistulizare

Extinderea supuratiei panmastita, spre gat, torace, axila

Septicemie
Tratament:

Profilactic igiena riguroasa a sanului

Faza de galactoforita conservator intreruperea alaptarii si

golirea sanului, antiinflamatorii, antibiotice, scaderea secretiei
lactate (sintofolin, testosteron, antipirina)

Faza de abces constituit incizie, evacuare, debridare, lavaj,

drenaj

2. MASTITELE CRONICE
Clasificare:

Mastite cronice nespecifice

Mastite cronice specifice TBC, lues

Micoze mamare

Parazitoze mamare

Mastita cu celule gigante

a. MASTITELE CRONICE NESPECIFICE

Abcesul cronic nespecific frecvent dupa mastite acute incorect
tratate. Apare ca un nodul fibros prost delimitat, mobil. Pe sectiune
apare perete gros cu purulent. Adenopatie axilara prezenta,

Galactocelul colectie inflamatorie cronica care contine lapte

alterat si apare tardiv dupa intreruperea lactatiei (cavitate cu perete
fibros in care se deschid canale galactofore). Tumora bine
delimitata, mobila, scurgere mamelonara de lapte

Flegmonul cronic lignos al sanului san marit de volum cu

caracter tumoral sau conglomerat de noduli, piele cu aspect de
coaja de portocala, mameleon retractat, adenopatii axilare mobile

b. MASTITELE CRONICE SPECIFICE

Tuberculoza sanului localizare unilaterala, poate fi primitiva sau
secundara (din vecinatate):

Forma diseminata noduli mici, cazeosi, izolati

Forma localizata abces rece intraglandular

Forma pseudoneoplazica schir tuberculos

Forma de galactoforita tuberculoasa

Sifilisul sanului se poate intalni in diferitele perioade evolutive

ale bolii:

Sancrul sifilitic ulceratie unica sau multiple la baza

mameleonului si adenopatie axilara

Sifilisul secundar prezenta sifilidelor secundare (rozeole) pe

pielea sanului

Goma sifilitica (perioda tertiara) cruditate, ramolisment,

ulceratie

c. MICOZELE SI PARAZITOZELE MAMARE

Actinomicoza mamara extrem de rara. Apar focare multiple care
fistulizeaza rapid, transformand sanul intr-o masa dura, aderenta.
Sporotricoza mamara extrem de rara. Proces tumoral care se
ramoleste si ulcereaza. Se identifica sporotrichum beurmanni.
Chistul hidatic mamar localizare rara, invadare prin
anastomozele vv. ligamentului suspensor al ficatului cu vv. mamare

d. MASTITA GRANULOMATOASA CU CELULE GIGANTE

Proces tumoral mamar cu manifestari inflamatorii acute sau cronice,

cu evolutie trenanta, recidivanta.

Etiologie teorie autoimuna sau infectioasa

Histologic microgranuloame (microabcese) inconjurate de

celule epiteloide, celule gigante multinucleare tip Langerhans
si celule limfoide.

Clinic proces tumoral cu caracter inflamator acut sau cronic,

fistulizat, cu evolutie trenanta. Adenopatie axilara.

Tratament sectorectomia sau mamectomia

3. MASTITA CU PLASMOCITE
- Afectiune a glandei mamare caracterizata prin ectazia segmentelor
subareolare a canalelor galactofore, retentia produsului de secretie
si galactoforita cronica sclerozanta ce duce la obliterarea canalelor
galactofore.
- Microscopic in jurul canalelor galactofore exista un proces
inflamator cronic cu limfocite, plasmocite, histiocite, cel. gigante
4. MASTOPATIA FIBROCHISTICA (RECLUS)
-

Leziune distrofica glandulara favorizata de factori neuroendocrini

(hiperfoliculinemie). Asocierea leziunilor de diferite tipuri, non
inflamatorii, non-neoplazice (scleroza, chisturile, adenoza).
Este considerata o boala precanceroasa trebuie urmarita atent
pacienta. Prezena unei mastoze crete riscul cancerului de san (x
2.8).

Anatomopatologic, boala const ntr-o hiperplazie fie a

elementului epitelial, fie a elementului conjunctiv. Se
caracterizeaza prin asocierea chisturilor (formati prin
proliferare epiteliala a acinilor sau canalelor) de talie inegala
cu continut lichidian cu scleroza difuza ce separa chisturile. Se
asociaza fenomene de hiperplazie si metaplazie. Macroscopic
ntlnim trei elemente:
- chisturile de diferite dimensiuni,
- lichidul coninut n chist vscos, albstrui sau galbenverzui,
- scleroza mai mult sau mai puin difuz care
desparte chisturile ntre ele.

Simptomatologia, se caracterizeaz prin lipsa semnelor

funcionale, rar se manifest prin durere (mastodinie)
mastodinia ciclic cronic cu agravare premenstrual

Clinic, palparea snului obiectiveaz o serie de formaiuni

nodulare aglomerate n placard sau difuz,dnd senzaia de
duritate , formatiuni tumorale de mici dimensiuni (alice de
plumb) ce pot conflua, scurgeri mamelonare. Poate fi
frecvent bilaterala.

Mamografiile i ecografia mamar vor confirma impresia

clinic de caracter benign. In cazul existenei dubiilor, se va
realiza o biopsie sub ghidaj ecografic

Tratamentul este dictat de vrst i localizare. La femeile

tinere trebuie investigat veriga endocrinologic i se va
administra n funcie de profilul hormonal gsit progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe lun.

-Tratamentul chirurgical va intra n discuie dup eecul

terapiei hormonale sau cnd nu avem diagnostic, sau in
momentul in care formatiunile tumorale conflueaza sau se
maresc obiectivul fiind sectorectomia n cazurile cu leziuni
delimitate sau mastectomia simpl cnd ntreaga gland
este afectat.

Obligatoriu piesa extirpat se trimite la examen

anatomopatologic pentru a epista eventuala degenerare
malign
Chistul mamar solitar

Este o form localizat de mastoz fibrochistic constnd dintr-un

chist unic, mare. Are drept coninut un lichid alb-verzui.

Tumefiere unic, mobil, regulat, uneori dureroas, spontan sau

sub presiune.

Pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale non-suspecte.

Mamografia i ecografia vor confirma caracterul chistic.

Se va realiza o puncie ghidat ecografic pentru examenul citologic,

in cazul in care aspectul chistului este suspect.

Tratament:

- monitorizare simpl dac toate elementele sunt

concordante i chistul nu jeneaz pacienta;

- in celelalte cazuri, se va aplica exereza chirurgical

insoit de examenul histologic

5.

TUMORI BENIGNE ALE GL. MAMARE

Clasificare:

Tumori conjunctive lipoame, fibroame

Tumori epitelio-conjunctive adenofibroame

Tumori epiteliale intracanaliculare papilom intraductal

Tumori cu tesuturi mixte care in mod normal nu se gasesc in

glanda cartilaginoase, osoase

Tumori vasculare angioame, endotelioame

1. LIPOMUL proliferarea benign a esutului adipos inconjurat de o

capsul.

Mas moale, mobil, nedureros.

Varsta medie: 45 de ani.

Mamografiile: zone hiperclare inconjurate de o capsul fin i opac.

Fr tratament, cu excepia cazului femeii anxioase sau dac

tumora creeaz disconfort.

2. FIBROMUL format din tesut conjunctiv, fara elemente

glandulare, bine incapsulat
Tratament tumorectomie

3. ADENOFIBROMUL

Caracteristic femeilor n plin activitate sexual - . La femeile

tinere (15-35 de ani)

Structura mixta epiteliala (adenom) si conjunctiva (fibrom), dup

repartiia esuturilor avem adenofibrom sau fibroadenom (diagnostic
anatomo-patologic). Sunt tumori delimitate de esutul sntos
printr-o capsul de esut conjunctiv lax, care le face enucleabile,
avnd o form rotund-ovalar, albicioase, dure. Ca
extensie,ntalnim fibroadenomul circumscris, fibroadenomul difuz i
fibroadenomul multiplu. Functie de punctul de plecare distingem
adenofibromul intracanalicular si adenofibromul pericanalicular

Nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm, uneori dur,

uneori plurilobat, nedureros, foarte mobil,

constant indiferent de momentul ciclului. - *. . .<

Pielea din jurul su este neafectat, la fel ca i mamelonul. Nu exist

adenopatie asociat. Dup menopauz, aceste adenofibroame
involueaz, cu excepia TSH.

Mamografia i ecografia vor confirma aspectul benign i tipic al

adenofibroamelor.

in caz de existen a dubiilor, se va realiza o biopsie sub ghidaj

ecografic.

Dac nodului nu cauzeaz probleme, iar toate examinrile (clinice i

imagistice) sunt concordante i linititoare, se va indica abstinena

terapeutic, impreun cu monitorizarea clinic i eventual

ecografic.

Dac exist vreo indoial sau dac nodului incomodeaz pacienta,

acesta va fi eliminat chirurgical

4. TUMORA PHYLLODES

Tumora mamara benigna, bitisulara (epiteliala si conjunctiva),

voluminoasa
Clinic caracterele unei tumori benigne

Macroscopic aspect boselat, de consistenta neregulata, cu

fante chistice pe sectiune, evocand un aspect foliat (ca de ceapa).
Reprezinta un adenofibrom gigant intracanalicular. Este inconjurat
de o pseudocapsula (tesut mamar comprimat)

Exista 4 tipuri histologice I fibroadenom intracanalicular, II

componenta conjunctiva importanta, III dispozitie anarhica
celulara, IV sarcomatos , aceasta clasificare celulara explicand
posibilitatea aparitiei recidivelor (mai ales tipurile III, IV)

Tratament tumorectomie sau sectorectomie (sau chiar

mamectomie in recidive)

5. PAPILOMUL INTRACANALICULAR

Este o tumor benign care se dezvolt din canalele galatoforice proliferarea epiteliului intracanalicular (papilom intracanalicular)

Clinic initial apare o scurgere sanghinolenta la nivelul

mameleonului si apoi (la 1-2 ani) apare o tumora mica, situata
submamelonar, nu adera la piele, tractiunea mameleonului se
transmite tumorii (dependenta de un canal galactofor)

Microscopic vegetatii intracanaliculare dezvoltate din

epiteliul canalelor galactofore.

In cazul oricrei secreii mamelonare suspecte, se va efectua

o mamografie, o ecografie i o galactografie + o citologie a
scurgerii.

Tratament se va realiza indeprtarea chirurgical a intregii

zone glandulare (piramidectomie) in care este localizat papilomul,
dar i examinarea anatomopatologic care va confirma caracterul

benign, sau sectorectomie cu examen histopatologic

extemporaneu.

6. TUMORI VASCULARE

Angiomul se dezvolta din stroma conjunctiv-vasculara a glandei.

Glanda se atrofiaza si este inlocuita de tumora vasculara

Endoteliomul deriva din peretele vascular

7. TUMORI CU TESUTURI HETEROTIPICE

Se dezvolta din tesuturi care nu se gasesc normal in gl. mamara,

prin metaplazie sau incluziuni embrionare

Tesut conjunctiv cartilaj, tesut osos

Tesut epitelial metaplazii malpighiene sau chisturi (sebacee)

Tratament excizie chirurgicala

INCIZII IN PATOLOGIA BENIGNA A SANULUI

MAMELA SECRETANTA

Functionala:

Congestie fiziologica cu hipersecretie nou nascut, pubertate,

menstruatie, menopauza

Tulburari endocrine tumori hipofizare, seringomielie

Tulburari psihogene si nervoase tumori cerebrale

Alterari locale sau generale vasculare

Boli hematologice hemofilie, purpura

Medicamentoase prolactina, rezerpina, neuroleptice

Morfologica:

Inflamatii mastite acute sau cronice

Distrofii displazia fibrochistica, mastoza cu plasmocite,

mastoza cu celule gigante

Tumori

Benigne papilom intraductal, chistadenom papilifer

Maligne epiteliom, boala Paget, sarcom