Proiect de prevenție al hipertensiunii arteriale la populația de vârstă

activă din municipiul Suceava, pentru următorii 10 ani, aplicabil la

nivelul asistenței medicale primare

1. Este HTA o problemă de sănătate publică?

Hipertensiunea arterială (HTA), alături de complicaţiile sale, constituie o reală şi

importantă problemă de sănătate publică, în special pentru ţările dezvoltate comparativ cu
cele subdezvoltate, reprezentând cea mai întâlnită boală cardiovasculară. HTA a căpătat
acest statut din mai multe motive: este poziţionată pe primul loc între cauzele de
mortalitate cardiovasculară, este atât boală în sine, cât şi factor de risc; are o prevalenţă
ridicată şi o distribuţie neuniformă; nu beneficiază de un control satisfăcător, control
obiectivat în atingerea valorilor ţintă. Incidenţa HTA este în creștere, iar mortalitatea este
de 4 ori mai mare decât în cazul cancerului. Este frecvent întâlnită la persoanele de peste
40 de ani, dar are o tendință de a apărea din ce în ce mai des la tineri. Prevalența HTA,
estimată la nivel mondial, este de aproximativ 1 miliard de indivizi/an, iar mortalitatea –
7,1 milioane decese/an.

2. Cum afectează HTA individul, familia și societatea?

Importanța HTA rezultă din posibilele complicații ale sindromului hipertensiv,

afectând întreg teritoriul vascular al individului, mai ales arterele, cu precădere anumite
organe: inima ( hipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă, cardiopatie
ischemică, aritmii), vasele de sânge (remodelare vasculară, creșterea rigidității vasculare,
ateroscleroză accelerată), rinichii (nefroangioscleroză), creierul (infarct cerebral,
hemoragie cerebrală, leziuni de substanță albă, declin cognitiv/demență).

Din punctul de vedere al geneticii medicale, hipertensiunea arterială este o maladie

multifactorială, care se caracterizează printr-un mecanism complex de interacțiune a mai
multor gene cu anumiți factori de risc ai mediului înconjurător. Familia unui individ cu
HTA poate fi afectată din punct de vedere fizic, întrucât este estimat că 30-50% din
cauzele tensiunii arteriale (TA) au substrat genetic. Influenţa genelor asupra tensiunii
arteriale se intensifică de factorii exogeni, care constituie factori de risc modificabili, prin
 urmare, depistarea și eliminarea lor constituie scopul măsurilor profilactice. Familia poate
fi afectată și din punct de vedere material prin necesitatea unui tratament continuu, a unui
regim alimentar sau stil de viață special al bolnavului. În timp ce boala poate fi controlată
uneori doar prin modificări ale stilului de viață, adesea necesită tratament medicamentos
continuu, boala putând da o dizabilitate permanentă, care are un impact semnificativ
asupra calității vieții.

Societatea este implicată inevitabil, mai ales în contextul în care statul este principalul
punct de sprijin pentru investițiile în programele de screening pentru HTA.

3. Care sunt principalii factori identificabili la nivelul asistenței medicale primare,

implicați în apariția HTA la populația activă din Suceava?

Principalii factori de risc pentru HTA la populația activă din Suceava sunt reprezentați
de:

 obezitate
 abuz de alcool
 fumatul
 vârsta (> 55 de ani la bărbaţi şi > 65 de ani la femei)
 consumul crescut de sare
 sedentarism
 stres
 dislipidemie
 consumul scăzut de potasiu, calciu
 istoric familial de boală cardiovasculară prematură (bărbaţi < 55ani, femei < 65
ani)

4. Care ar fi principalele direcții de acțiune propuse ?

Asistența medicală primară are un rol important în identificarea persoanelor cu risc

cardiovascular și evaluarea eligibilității lor pentru programe de interventie personalizată pe
baza profilului lor de risc. Proiectul de prevenție a hipertensiunii arteriale la populația de
vârstă activă din Suceava, intitulat „Ai grijă de sănătatea ta” vizează cabinetele de medicină
de familie din Suceava. Evaluarea sistematică a riscului cardiovascular va fi facută printr-un
program de screening în care vor fi încadrați adulții se sex masculin cu vârsta pente 40 de ani
și de sex feminin cu vârsta mai mare de 50 de ani. Criterii medicale de excludere pacienti din
screeningul cardiovascular sunt:

o Persoane cu vârsta sub 40 de ani

o Pacienții care se află în evidența medicului de familie cu antecedente
confirmate de către medicul specialist prin scrisoare medicală sau bilet de
externare de:
 infarct miocardic si proceduri de revascularizare
 accident vascular cerebral;
 cardiomiopatii
 valvulopatii – stenoze și insuficiente severe

5. Estimați factorii implicați, etapele de realizare, un buget necesar.

Factorii principali implicați în acest program de screening sunt reprezentați de

cabinetele de medicină de familie, implicând atât medicul, cât și asistentul medical, mass-
media ( prin promovarea proiectului de screening și încurajarea implicării cât mai multor
persoane), societatea ( statul, prin finanțare).

Etape de realizare

I. Screening pentru identificarea pacientilor cu risc cardiovascular

a. Selecția pacienților care prezinta risc cardiovascular
b. Efectuarea unui set de analize gratuite, fără bilete de trimitere

Analizele care vor fi efectuate: colesterol total, LDL, HDl, trigliceride , glicemia a
jeun, creatinina serica, hemoglobina glicata. Pachetul de analize medicale va cuprinde si
operațiunile pentru recoltarea si furnizarea rezultatelor/pacient, respectiv: recoltarea,
depozitarea, transportul, raportarea rezultatelor in registru pentru fiecare pacient in parte.
Acestea se vor efectua în cabinetul de medicină de familie o dată pe lună.

c. Punerea la discpoziție a echipamentelor precum:

 Electrocardiograf
 Holter TA
 Taliometru cu fixare pe perete
 Tensiometru digital
 II. Educație medicală continuă pentru fiecare pacient care prezintă risc
cardiovascular, educție ce susține următoarele idei:
 Întreruperea fumatului
 Reducerea masei corporale
 Reducerea consumului de alcool
 Exerciţiul fizic
 Reducerea consumului de sare de bucătărie
 Majorarea consumului de fructe şi legume
 Micşorarea consumului de grăsimi saturate şi a grăsimilor în general

III. Realizarea de afișe care să susțină schimbarea regimului de viață, având ca

principiu: „ Află ce risc ai și cum sa previi bolile de inimă.” Acestea vor fi expuse
în cabinetele de medicină de familie pe tot parcursul programului, dar și în afara
cabinetelor, pe holuri și vor fi schimbate o dată la 2 luni.

Bugetul estimat este de 1 milion de euro.

6. Estimați rezultatele.
-Reducerea riscului cardiovascular cu 40% la populația din Suceava
-Schimbarea stilului de viață nesănătos al adulților din Suceava în unul sănătos prin
renunțarea la fumat, reducerea masei corporale, reducerea consumului de alcool,
exerciții fizice, reducerea condumului de sare în bucătărie, majorarea consumului de
fructe și legume și totodată, îmbunătățirea calității vieții.