EDUCAIA PENTRU SNTATE N BOLILE CARDIOVASCULARE

Introducere
Activitatea de educatie pentru sanatate nu apartine exclusiv sectorului medico-sanitar (1).
Educatia pentru sanatate trebuie sa faca parte integranta din viata culturala a fiecarei tari iar institutiile
publice, unitatile sanitare si de nvatamnt, societatile comerciale sau particulare, ntreprinderile, ca si
personalul acestora trebuie sa constituie exemple n cadrul procesului de educatie pentru sanatate (2).
Pentru a fi eficienta, educatia pentru sanatate trebuie sa se bazeze n mica masura pe lecturi si
prezentari. Important este ca persoanele cu care se lucreaza sa-si formeze o parere, o atitudine pozitiva,
un comportament lipsit de riscuri sau cu risc redus, si acest lucru se realizeaza cu att mai usor cu ct,
aceste atitudini se construiesc pe baza experientei personale (3).
La noi n tara, educatia pentru sanatate la nivel national este responsabilitatea Centrului National
de Promovare a Sanatatii si Programe de Educatie pentru Sanatate, precum si a retelei de Servicii de
Promovarea Sanatatii din cadrul Directiilor Judetene de Sanatate Publica.
Educatia pentru sanatate este mediata prin intermediul unor educatori formati si instruiti n cadrul
unor cursuri speciale 919j97j (4). Cursurile de formare de educatori se adreseaza att cadrelor medicosanitare ct si altor persoane care poseda un anumit bagaj de cunostinte generale si au aptitudini de
predare: cadre didactice, sociologi, psihologi, etc. (5). Aceste cursuri au ca si scop prentmpinarea si
rezolvarea problemelor de sanatate dintr-o colectivitate, prin participarea activa a populatiei. Educatorii
formati n cadrul acestor cursuri trebuie sa desfasoare o activitate reala si eficienta de promovare a
sanatatii prin educatie pentru sanatate.
Obiective
n educatia pentru sanatate trebuie sa respecte urmatoarele principii (6):
- sa convinga populatia, bolnavii cardiovasculari ca daca boala este cunoscuta de la nceput, bolnavul
de inima poate fi salvat si redat familiei si societatii, ca om normal, timp ndelungat;
- sa informeze individul, familia si comunitatea asupra a tot ce este necesar si util n ceea ce priveste
bolile cardiovasculare cu accent deosebit asupra factorilor de risc cardiovasculari;
- sa formeze un comportament adecvat n rndul bolnavilor cardiovasculari deoarece o atitudine liber
consimtita din parte acestora duce la o mai buna colaborare ntre medic si pacient n vederea evitarii
unor factori daunatori;
- sa ncurajeze utilizarea rationala a serviciilor medicale.

Metode
Educatia pentru sanatate se desfasoara pe baza unui program care poate fi pe termen scurt,
mediu sau lung. Exista mai multe programe de sanatate orientate spre bolile cardiovasculare. Un
exemplu n acest sens l constituie programul national de prevenire si combatere a bolilor
cardiovasculare. Institutia coordonatoare a programului national este Ministerul Sanatatii - Directia
generala de asistenta medicala.
Educatia pentru sanatate n domeniul bolilor cardiovasculare cuprinde doua categorii de personal
(7) carora li se adreseaza:
- personalul medical de toate gradele si nivelele, sensibilizat asupra problematicii cardiovasculare
existente n comunitatea respectiva;

- populatiei generale careia va trebui sa i se atraga atentia asupra a trei factori esentiali: factorii de
risc, debutul insidios si asimptomatic a celor mai multe boli cardiovasculare, depistarea precoce si
instituirea de tratament corespunzator.
La ambele categorii de personal se va insista si asupra dimensiunii sociale a unei educatii
corespunzatoare, n sensul ca depistarea precoce nseamna la unele boli vindecare, dar n toate cazurile
o supravietuire de multi ani, individul putnd fi util societatii, dar mai ales familiei (8).
Mijloace
Se refera la transmiterea informatiei de la educator la bolnavul cardiovascular. Exista numeroase
mijloace de comunicare: verbale (convorbirea, lectia, conferinta), scrise (afis, brosuri), vizuale (grafice,
planse, fotografii), mijloace demonstrative (modelul, macheta, mulajul), presa (evenimente medicale,
succese terapeutice), radioul, filmul, televiziunea (9). Mijloacele care se utilizeaza se recomanda sa fie
combinate si aplicate diferentiat n functie de nivelul cultural sanitar al grupului socio-profesional caruia i
se adreseaza.
Informarea si educatia bolnavilor cardiovasculari
Bolnavul cardiovascular trebuie sa fie sub supraveghere medicala. Pacientii sanatosi dar cu risc
cardiovascular sau care au antecedente familiale cardiovasculare, trebuie sa se prezinte medicului cel
putin odata la 6 luni, chiar daca se simt bine, pentru ca orice schimbare aparuta la nivelul inimii sa fie
descoperita la timp si tratamentul potrivit sa fie nceput fara ntrziere. Aceasta examinare continua este
necesara deoarece boala de inima poate sa se schimbe de la o zi la alta, fara ca la nceput bolnavul sasi de-a seama de acest lucru (10). Ca atare orice cardiac, chiar daca se simte n perfecta stare de
sanatate, trebuie n propriul sau interes sa fie examinat mai des. Medicul descoperind din timp primele
semne de mbolnavire va putea ca prin sfaturi si prescrierea unui tratament sa mpiedice agravarea bolii.
Se va insista asupra factorilor de risc cardiovasculari, n special n legatura cu stilul de viata:
a) Importanta unei alimentatii rationale n vederea evitarii supraponderabilitatii, a consumului excesiv de
grasimi saturate si sare. Alimentatia cardiacului trebuie sa fie echilibrata, cu alimente variate si bogate n
vitamine. Pe ct posibil alimentatia se va face la aceleasi ore, regulat, cu un mic dejun obligatoriu, pentru
a preveni o senzatie de foame exagerata, mai ales n a doua parte a zilei (11). Se va mnca putin la
fiecare masa, dar des (4-5 mese pe zi). Masa de seara va fi servita cu 2-3 ore nainte de culcare. Va fi
redusa sarea din alimentatie, n functie de gravitatea afectiunii existente. Carnea va fi mncata fiarta sau
fripta evitnd pe ct posibil sosurile si tocaturile. Cardiacul trebuie sa mannce ncet si sa mestece bine.
n timpul mesei va bea ct mai putine lichide. Bolnavul cardiovascular va avea grija sa nu se ngrase, iar
daca greutatea lui depaseste greutatea normala a vrstei si naltimii, va cauta prin toate mijloacele sa
slabeasca.
b) Combaterea fumatului si a consumului de alcool. Un fumator are riscul de a suferi de boli
cardiovasculare de doua ori mai frecvent dect nefumatorii. Moartea subita mai ales la tineri, survine de
patru ori mai frecvent la fumatori dect la nefumatori (cauza reprezentnd-o tot afectiunea
cardiovasculara). Nicotina intensifica activitatea inimii facnd sa creasca frecventa cardiaca si tensiunea
arteriala ceea ce duce la scaderea temperaturii corporale si reducerea circulatiei sangvine la extremitati.
Totodata se cunoaste ca riscul de mbolnavire al inimii scade rapid ncepnd cu ziua din care se
ntrerupe fumatul, aceasta indiferent de numarul de tigarete consumate (12). Educatia pentru sanatate
va fi axata att pe importanta renuntarii la fumat ct si prin oferirea bolnavilor cardiovasculari de sfaturi
despre cum sa se lase de fumat.
Consumul excesiv de alcool stimuleaza exagerat pofta de mncare ducnd la aparitia obezitatii,
dislipidemiilor, asocierea de alte boli cardiovasculare. n plus efectele directe sunt: ulcerele duodenale,
boli hepatice si ale pancreasului, neuropatii, etc.
c) Combaterea inactivitatii fizice. Sedentarismul constituie o problema deosebita, cu att mai mult cu ct
n societatile avansate eforturile fizice tind sa diminueze progresiv. Exercitiile fizice vor fi recomandate de
medic n functie de afectiunea existenta, de stadiul insuficientei cardiace (atunci cnd exista), etc.
Activitatea fizica previne aparitia de boli cardiovasculare, accelereaza arderile din organism (calorii,

grasimi), mbunatateste digestia, mentine greutatea potrivita, reduce stresul si genereaza buna
dispozitie.
Bolnavilor cardiovasculari cu afectiuni usoare li se recomanda efectuarea exercitiilor fizice care le
fac placere si cele care antreneaza ntregul organism (13). Pentru a mbunatati activitatea cardiaca
bolnavii trebuie sa faca ct mai multa miscare: sa foloseasca scarile, nu liftul, sa coboare din autobuz cu
o statie mai devreme si sa mearga pe jos.
La bolnavii cu afectiuni mai avansate li se va recomanda sa-si crute ct mai mult posibil inima. De
aceea vor evita eforturile de orice fel si mai cu seama pe cele inutile. Nu vor alerga dupa tramvai, nu vor
urca n graba scarile, nu vor ridica greutati, nu vor face marsuri lungi si obositoare. Cardiacul si va grada
exercitiul sau fizic n asa fel nct sa nu-si simta respiratia grea, batai de inima, apasari sau dureri de
piept n timpul unui efort sau dupa aceasta.
d) Evitarea stresului. Stresul este dat de ansamblul de factori de mediu care produc efecte nefavorabile
asupra organismului determinnd reactii anormale din partea acestuia: cresterea tensiunii arteriale,
cresterea frecventei cardiace iar n cazuri extreme poate duce chiar la infarct miocardic acut sau
accident vascular cerebral (14).Trebuie evitate emotiile, supararile si munca excesiva, chiar si cea
intelectuala, deoarece pot tulbura serios o inima suferinda.

Bolnavilor cardiovasculari li se vor face urmatoarele recomandari:

- sa-si planifice munca astfel nct sa-si foloseasca timpul si energia n mod eficient;
- sa evite prea multe schimbari bruste n viata de zi cu zi;
- sa se relaxeze macar pentru cteva minute de cteva ori pe zi;
- sa ncerce sa vorbeasca despre problemele personale cu persoane de ncredere nainte de a deveni
prea tensionat.
Efectuarea de exercitii fizice regulat s-a dovedit ca are rezultate benefice mpotriva stresului.
e) Respectarea cu strictete a tratamentului medicamentos si a regulilor igienico-dietetice indicate de
medic. Aerul curat si soarele sunt adevarate binefaceri pentru bolnavul de inima. Acesta trebuie sa se
mbrace bine si sa evite frigul, curentii de aer si umezeala. Cardiacul va locui ntr-o camera mare si
spatioasa, care va fi ct mai des aerisita (15). Att frigul ct si caldura prea mare au efecte daunatoare
asupra inimii si se recomanda ca temperatura n camera sa fie ntre 180C si 210C. Bolnavul
cardiovascular va avea grija sa nu raceasca pentru ca gripa, bronsita, pneumonia agraveaza bolile
cardiovasculare preexistente. Orice boala infectioasa are ntotdeauna un efect negativ asupra inimii. Ca
atare, bolnavii vor evita camerele aglomerate, salile de spectacole, vehiculele aglomerate (16). n cazul
aparitiei unor amigdalite, abcese sau carii dentare, bolnavul trebuie sa se adreseze fara ntrziere
medicului specialist.
Concluzii
Cresterea eficientei actiunilor de educatie pentru sanatate se poate realiza printr-o aplicare
stiintifica a acestora. Se impune ca nainte de demararea unui astfel de program sa se evalueze nivelul
de cunostinte cardiovasculare ale populatiei, sa se faca o pretestare a materialelor de propaganda ce
vor fi utilizate pe parcursul programului. Pe parcursul desfasurarii programului este necesara
monitorizarea acestuia, precum si realizarea unor evaluari pe parcurs si n final. Toate acestea presupun
utilizarea unei game largi de metode si mijloace specifice educatiei pentru sanatate.
n ceea ce priveste continutul activitatii de educatie pentru sanatate, aceasta trebuie sa nceapa
cu informarea (se adreseaza unor mase largi de populatie ntr-un timp scurt) si sa continue cu a doua
etapa, de penetrare a informatiei cu inducerea unui comportament corect, igienico-sanitar, constientizat
de cei carora li se face educatie pentru sanatate. Etapa de propaganda sau de penetrare a informatiei
continua prima etapa, se desfasoara ntr-un timp mai ndelungat si se adreseaza de obicei unui numar

limitat de persoane considerate "populatie tinta". n aceasta etapa se vor forma atitudini, stiluri noi de
comportament, fata de problema abordata.
De asemenea se considera ca introducerea educatiei pentru sanatate la toate nivelele, ca
material de studiu n programa scolara, o ora pe saptamna, dar nu facultativ sau n cadrul orelor de
dirigentie, ar fi de un real folos n lupta mpotriva bolilor cardiovasculare.
Individul trebuie determinat sa accepte constient ca trebuie sa se asocieze eforturilor facute de
societate pentru ocrotirea sanatatii. Nu trebuie ignorat faptul ca pierderile economice provocate de bolile
cardiovasculare sunt mult mai mari, dect ar costa masurile de prevenire si de vindecare a acestor boli.