ARME BIZARE DIN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Dincolo de toate nenorocirile provocate, razboaiele au oferit intotdeauna o

justificare pentru dezvoltarea, intr-o forma sau alta, a domeniului apararii. Pe durata
conflictelor militare, cercetatorii elaboreaza activ noi tipuri de medicamente, noi mijloace
de comunicare, de transport, etc. Evident, cele mai mari realizari sunt afisate de
industria de armament, nu numai din punctul de vedere al productiei, dar si al crearii de
arme noi.
Uneori insa, inventiile sunt cat se poate de neobisnuite, chiar bizaare. Iata cateva
exemple de arme mai deosebite create in timpul celui de-al doilea Razboi mondial.

1. Un tun care sa traga de la bordul navelor de lupta

Odata cu aparitia aviatiei militare, avioanele au devenit principalul inamic al

marinei de razboi. Pentru a-si proteja navele de lupta, Marea Britanie a inventat un
lansator de rachete instalat pe puntea navelor. Sistemul era capabil sa traga proiectile
care explodau la 300 metri altitudine, eliberand minele din interior.
Aceste mine erau legate de parasute cu cabluri de 120 de metri lungime, pentru
a face si mai dificila misiunea aviatiei inamica. Se dorea ca deasupra navelor de razboi
sa fie creat, astfel, un fel de camp de mine aeriene. Problema era ca intreg acest
dispozitiv era vizibil de departe, pilotii ocolindu-l.
In plus, minele agatate de parasute erau in bataia vantului, facand imprevizibila
directia lor de deplasare. Aceste sisteme nu au doborat nici un avion german, dar au
provocat numeroase incendii la bordul navelor britanice.

2. Cainii-bomba

Uniunea Sovietica a demarat acest program inca din 1924, cainii purtatori de
bombe fiind folositi in special in aldoilea Razboi mondial. Animalele erau invatate sa se
strecoare sub tancuri si sa detoneze incarcatura exploziva aflata asupra lor.
Aceste bombe vii s-au dovedit mult mai eficiente decat minele antiaeriene. Cainii
au distrus, astfel, peste 300 de tancuri germane. Au fost insa destule situatii in care
cainii s-au intors la "stapanii" lor inainte de a-si duce la indeplinirea misiunea.
3. Bombele-lilieci

Aceasta arma inedita a fost inventata in Statele Unite pentru operatiunile

impotriva japonezilor. Ideea a apartinut unui medic stomatolog, Lytle S. Adams, care a
vazut in lilieci o arma perfecta. In primul rand, sunt foarte numerosi. In al doilea rand,
sunt capabil sa transporte obiecte mai grele decat corpul lor. In al treilea rand, pe timpul
iernii, nu au nevoie de hrana sau intretinere. In al patrulea rand, zboara noaptea si dorm
ziua.
Conform planului elaborat, liliecii, "imbarcati" in containere speciale si purtand
fiecare cate o bomba cu napalm de 17 si 28 de grame, urmau sa lansati deasupra
oraselor nipone cu ajutorul unui sistem simplu. Operatiunea ar fi urmat sa aiba loc in
zorii zilei, parasutarea "incarcaturii" fiind fixata la 1.500 metri altitudine.
La 300 de metri deasupra solului, containerele s-ar fi deschis, liliecii urmand,
potrivit conceptului, sa se refugieze pentru somn in podurile caselor sau institutiilor, pe
acoperisuri. Dupa care, dispozitivele cu efect intarziat s-ar fi declansat aruncand in aer
totul in jurul lor.
Testele s-au derulat cu succes, dar in vara anului 1944, conducerea armatei
americane a renuntat la proiect, pentru ca inca se mai lucra la micile bombe. Intr-un
final, s-a optat in favoarea bombei atomice.

4. Cel mai mare tun

Inainte de a invada Franta, Adolf Hitler a ordonat militarilor si inginerilor germani

sa puna la punct o noua super-arma, capabila sa strapunga fara probleme liniile
inamicului. Astfel, uzinele companiei Friedrich Krupp AG au trecut la fabricarea unui
super-tun, botezat ulterior Gustav.

Inalt cat o cladire cu patru etaje si cu o lungime totala de 50 de metri, Gustav

cantarea 1.350 de tone, fiecare proiectil cantarind, la randul lui, 4,5 tone.
Dimensiunile uriase ale armei, principiala sursa de putere, au constituit insa si
principalul inconvenient al dispozitivului: tunul nu putea fi transportat decat pe cale
ferata si era o tinta usoara pentru aviatia de razboi a aliatilor. La un an dupra crearea
lui, proiectul a fost inchis.
 Comunicaii, spionaj i contraspionaj

n cel de-al Doilea Rzboi Mondial electronica s-a dezvoltat rapid. Radarul i sonarul i-
au dovedit valoarea n detectarea avioanelor i navelor inamice.
Comunicaiie pe cmpul de lupt se realizau prin:
radio
telefon de campanie
telegraf
semnale luminoase
steaguri de semnalizare
heliograf etc.
n Operaiunea Barbarossa tancurile sovietice comunicau unele cu altele cu
steaguri de semnalizare, pe cnd tancurile germane erau dotate cu aparate radio, ceea
ce le asigura avantaj tactic.
Se foloseau sisteme de cuvinte codate, se contracara interceptarea inamicului,
se monitoriza i se bruia comunicaia inamicului, se monitoriza propriul trafic pentru a se
verifica respectarea msurilor de securitate, se folosea radiobaliz directiv i sistem de
ghid de navigaie pentru avioane.

J-38 - Telegraf american fabricat n mari cantiti n rzboi

Raza radiourilor era foarte limitat, radiourile funcionau n sistem simplex, adic
se putea s vorbeasc doar ntr-un sens, vorbitorul nu putea fi ntrerupt. Erau dou
tipuri de radio: cu modulaie de amplitudine (AM) i mai trziu au aprut cele cu
modulaie de frecven (FM). Cele din a doua categorie fiind mai uoare i mai
compacte, au aprut staiile radio de emisie-recepie portabile ca de exemplu SCR-536
american.
Radio portabil SCR536
Ascultarea comunicaiilor radio la nivelul micilor uniti i ascultarea telefoniei cu
fir oferea informaii prea puine i efemere datorit schimbrilor rapide pe cmpul de
lupt. Comunicaiile cu raz mare de aciune nu se puteau transmite prin voce ci doar
prin codul Morse. Radiotelegrafia prin codul Morse era vital i n comunicaiile dintre
nave de lupt respectiv ntre nave i bazele navale. Se transmiteau mesaje criptate.
Radiotelegrafia era folosit i de avioanele cu raz lung de aciune de patrulare care
patrulau de-a lungul coastei i raportau navele depistate.
Comunicaiile i interceptarea comunicaiilor au devenit critice. Capturarea
unei maini de criptat Enigma a oferit britanicilor un avantaj mare n descifrarea
comunicaiilor dintre comandamentul submarinelor germane i submarine, astfel puteau
s afle planurile de atac ale germanilor. Echipa condus de britanicul Alan Turing cu
ajutorul criptologilor polonezi au reuit decriptarea mesajelor.
Un exemplu extrem al comunicrii vocale prin coduri era folosirea
indienilor navajo dar i ale nativilor altor triburi, pentru c japonezilor era imposibil
descifrarea acestor mesaje.
De importan major s-a dovedit i decriptarea mesajelor japoneze de ctre
americani sub conducerea lui Joseph Rochefort, din care s-a putut afla c urmtoarea
int a atacului japonez va fi Insula Midway, astfel c au putut s pregteasc
japonezilor o ambuscad. Nimitz a putut s calculeze c avioanele sale de pe cele trei
portavioane americane plus cele de pe insula Midway pot egala aproximativ avioanele
de pe cele patru portavioane japoneze. n contrast, japonezii nici dup nceperea
btliei nu erau contieni de dimensiunile forei americane. Ca urmare a pregtirii
luptei, patru portavioane japoneze i un crucitor greu au fost scufundate cu costul
unui portavion american i al unui distrugtor.
Medicin

Penicilina a fost descoperit de Alexander Fleming n 1928. Aceast invenie a

avut importan enorm n tratarea rnilor prin aciunea penicilinei n cazul infeciilor
care aveau loc chiar i n cazul unor rniri uoare.
Descoperirile n medicin i aplicarea acestora a fcut o difereniere dramatic
dintre aliai i germani, ansele vindecrii n cazul unei rni fiind i mai reduse n cazul
militarilor japonezi. Intervenia rapid juca de asemenea rol mare. Harrison considera c
un infanterist britanic rnit grav avea anse de 25 de ori mai mari s scape n Al Doilea
Rzboi Mondial dect n Primul Rzboi Mondial.
"n anul 1944 rniii primeau ngrijire medical n cteva ore de la rnire datorit
mobilitii crescute ale spitalelor de campanie i a folosirii tot mai intense a avioanelor
ca ambulan. ngrijirea bolnavilor i rniilor a fost de asemenea revoluionat de noi
tehnologii medicale ca de exemplu imunizarea mpotriva tetanosului (descoperit n
1927), folosirea sulfonamizilor i penicilinei." Tot n aceast perioad a nceput folosirea
DDT-ului n lupta mpotriva insectelor purttoare a malariei, boal endemic n marea
majoritate a regiunilor tropicale din lume.
Pe de alt parte nazitii fceau experiene inumane cu prizonierii din lagrele de
concentrare iar japonezii cu prizonierii de rzboi nclcnd grav etica medical. Dup
rzboi aceti medici au fost judecai la Procesul de la Nuremberg unde pentru a preveni
ca n viitor s se mai ntmple aa ceva, s-au introdus Codurile de la Nuremberg.
Medicii japonezi n Unitatea 731 (codul unitii medicale care fcea cercetri
medicale) au fcut un numr mare de vivisecii i experiene, n principal asupra
prizonierilor chinezi.