Sunteți pe pagina 1din 34

Curs nursing comunitar Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara Asistena medical comunitar

presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav acordate n sistem integrat cu serviciile sociale. ngrijirea medical la domiciliu este o form de asisten medical comunitar acordat unor categorii speciale. Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale individului, n vederea meninerii acestuia n propriul su mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Unul din obiectivele acestui tip de asisten medical este dezvoltarea serviciilor de ngrijire medical la domiciliu a gravidei, nou-nscutului i mamei, a bolnavului cronic, a bolnavului mintal i a btrnului. Finanarea serviciilor medicale la domiciliu se realizeaz, conform legii, cu fonduri din bugetul de stat, bugetul autoritilor locale, precum i din alte surse, inclusiv din donaii i sponsorizri, n condiiile legii. Medicina comunitar, respectiv nursingul comunitar, exist atunci cnd membrii unei comuniti geografice, sociale sau culturale se gndesc n comun asupra problemelor de sntate, exprimate prin nevoi prioritare i cnd particip activ la aplicarea de aciuni n acest sens. Starea de sntate sau de boal n concepia medicinii comunitare este vzut ca o interrelaie ntre comportamentul individului (influenat de factori ereditar-genetici, biologici-constituionali i psihici) i mediu (influenat de factorii fizici i sociali). Aciunile concrete n acest sens vizeaz asanarea mediului, lupta contra flagelelor sociale, educaia privind regulile de igien, organizarea serviciilor sanitare avnd n vedere prevenia, depistarea, profilaxia, tratamentul i readaptarea. Activitile se desfoar prin intermediul colectivitii, cu participarea profesionitilor din reeaua sanitar primar i spitaliceasc, medici, nurse, asisteni sociali, psihoterapeui, etc.

Elementele practicii sanatatii comunitare


Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii pentru sntate. PROMOVAREA SNTII I PREVENIREA BOLILOR Prevenirea problemelor predictibile de sntate, protejarea i promovarea sntii se vor realiza prin aplicarea a dou modaliti: universal, ca avantaj de baz pentru beneficiul fiecruia, i selectiv, pentru contingente i grupuri separate de populaie supuse unor riscuri reale sau poteniale pentru sntate i subgrupuri supuse unor riscuri majore. Procesul de promovare a sntii i prevenire a maladiilor va purta un caracter complex i se va desfura cu implicarea ntregii societi, iar msurile vor fi realizate la toate nivelurile: de stat (ca putere de decizie), de uniti administrativ-teritoriale (municipii, orae, sate), de uniti economice, de familie i individ. Politicile, strategiile i legislaia ce in de promovarea sntii i profilaxia maladiilor se vor baza pe: a) roluri i responsabiliti clare ale statului i instituiilor n domeniul promovrii sntii i profilaxiei maladiilor, precum i colaborarea dintre instituiile sistemului sntii, autoritile administraiei publice locale i alte instituii relevante sntii; b) mecanisme, inclusiv financiare, pentru planificarea, implementarea i evaluarea programelor de aciuni axate pe maladiile principale identificate pe baza cercetrilor tiinifice i evalurii necesitilor; c) deprinderi personale acumulate prin informarea i educaia pentru sntate i deprinderi de via; d) consolidarea aciunilor comunitare i mputernicirea individului; e) asistena medical primar ca structur de baz a sistemului sntii. Vor fi depuse eforturi susinute n vederea consolidrii suportului legal n domeniul sntii, n particular n domeniul promovrii sntii i prevenirii maladiilor, prin actualizarea celor mai 1

importante acte legislative i normative i armonizarea lor la acquis-ul comunitar. Pentru promovarea sntii i prevenirea maladiilor, vor fi alocate resursele financiare respective. Ministerele de resort, autoritile administraiei publice locale, persoanele fizice i juridice vor organiza i ntreprinde msuri de diminuare a factorilor de mediu cu impact negativ asupra sntii. Instituiile abilitate vor evalua riscurile pentru sntate, le vor gestiona i aduce la cunotina publicului. Promovarea sntii va fi axat pe grupuri-int de populaie i se va realiza prin educaia pentru sntate, marketingul social al ideilor, promovarea sprijinului reciproc i mobilizarea comunitii n promovarea politicii de sntate public. Vor fi amplificate msurile de prevenire primar ca form de promovare a sntii i de prevenire a mbolnvirilor. Elaborarea i implementarea unui sistem avansat de educaie pentru sntate a diferitelor grupuri de populaie vor presupune, alturi de programe-tip de educaie pentru sntate a tinerei generaii, i activiti conjugate de formare a atitudinii pozitive i a comportamentului responsabil fa de sntate, ca deziderat personal i social al tuturor membrilor societii, inclusiv al persoanelor aflate n locuri de detenie. Vor fi monitorizate msurile educaionale de prevenire i combatere a bolilor transmisibile i a celor cronice i vor fi intensificate activitile de prevenire a accidentelor, n special a celor rutiere. Educaia pentru sntate i informarea populaiei vor fi asigurate cu capaciti instituionale i specialiti cu competene profesionale corespunztoare. Asistenta medicala comunitara, parte componenta a asistentei comunitare este un domeniu complex de activitate medicala si sociala prin care se urmareste mentinerea si imbunatatirea starii de sanatate a populatiei prin: Oferirea de informatii si educatie pentru sanatate in vederea schimbarii atitudinii si comportamentului populatiei fata de propria sanatate; - Cresterea adresabilitatii si imbunatatirea accesului la servicii medicale si sociale precum si oferirea de servicii medicale directe; - Sensibilizarea si educarea comunitatii fata de nevoile grupurilor vulnerabile si la risc. Asistenta medicala comunitara se asigura de catre urmatoarele categorii de asistenti medicali: asistentul medical generalist, asistentul medical de pediatrie, asistentul medical de obstetrica ginecologie, asistentul medical de ocrotire, asistentul medical de igiena care au dobandit pregatirea sau sunt in curs de formare in asistenta comunitara. Actiunile, activitatile si indicatorii aferenti asistentei medicale comunitare sunt prevazute in cadrul bugetului Ministerului Sanatatii prin Programul national de prevenire si control al bolilor netransmisibile, subprogramul actiuni pentru sanatate. Activitatea asistentilor medicali comunitari este centrata si organizata la nivel comunitar. Pentru realizarea activitatilor specifice, asistentii medicali comunitari colaboreaza cu: - medicii de familie din comunitatile respective; - personalul medical din unitatile sanitare ambulatorii si spitalicesti; - mediatorii sanitari - autoritatile locale din teritoriul arondat; - organizatii neguvernamentale; - asistentul social de la nivelul comunitatii, directiile generale de asistenta sociala si protectia drepturilor copiilor. Principalele atributii ale asistentului medical comunitar sunt: - supravegherea, in mod activ, a starii de sanatate si a conditiilor de viata ale populatiei dintr-un teritoriu bine determinat; - educatiei pentru sanatate si planificare familiala; - asistenta mamei si copilului - identificarea si prevenirea posibilelor cazuri de abandon si abuz al copilului;

- urmarirea si supravegherea activa a persoanelor din evidentele speciale (prematuri, TBC, HIV/SIDA, persoane cu deficiente neurosenzoriale, neuropsihice, motorii, alte boli cronice) Asistentii medicali comunitari desfasoara urmatoarele activitati specifice: a) activitate de teren in vederea determinarii active a nevoilor de ingrijiri generale de sanatate ale populatiei cu risc crescut de imbolnavire si a grupurilor defavorizate; b) activitate profilactica: supravegherea activa a starii de sanatate a populatiei catagrafiate, depistarea focarelor de boli transmisibile, identificarea si supravegherea medicala a gravidelor si copiilor din grupele de risc, identificarea populatiei neinscrise pe listele medicului de familie si sprijinirea acestora pentru acces la servicii medicale, identificarea copiilor neinscrisi pe listele medicilor de familie, in vederea includerii lor in programul national de imunizari, promoveaza alaptarea si practicile corecte de nutritie, diseminarea informatiilor specifice planificarii familiale, in special in randul populatiei defavorizate din punct de vedere social si indrumarea ei catre cabinetele de planificare familiala sau cabinetele medicilor de familie, educarea familiei si dezvoltarea de abilitati parentale pentru stimulare si ingrijire corecta a copilului; c) activitate medicala curativa, conform recomandarilor medicale, la nevoie. d) activitate de identificare, raportare a cazurilor sociale depistate activ, catre serviciile sociale din subordinea autoritatii locale, pentru a beneficia de includerea intr-un program de protectie sociala, prevenirea abuzului si abandonului copilului . Serviciile primare de ingrijire a sanatatii Ingrijirile primare de sanatate sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si tehnologii practice, pertinente din punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social, facute sa fie accesibile in mod universal indivizilor si familiilor din comunitate, prin totala lor participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi permita sa il mentina in fiecare stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderii in sine si al autodeterminarii. Formeaza o parte integranta a sistemului de sanatate al tarii, pentru care reprezinta atit functia centrala cit si problema principala, dar si a dezvoltarii globale sociale si economice a comunitatii. Reprezinta primul nivel al contactului dintre indivizi, familie si comunitate cu sistemul de sanatate national, incercind sa apropie pe cit mai mult posibil, activitatea din domeniul sanatatii de mediul de viata si de munca al oamenilor, constituind primul element al unui proces continuu de ingrijire a sanatatii. Ingrijirile de sanatate primare: 1.reflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale si politice ale tarii si comunitatilor sale si se bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de cercetare sociala, biomedicala si sanitara si pe experienta din domeniul sanatatii publice; 2.cuprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii, furnizind servicii de promovare, preventive, curative si de recuperare corespunzatoare; 3.include cel putin: educatia privind problemele de sanatate predominante si metodele de prevenire si control a lor; promovarea unei alimentatii corecte; asigurarea cu apa potabila printro cantitate adecvata si o sanitatie de baza; ingrijirile acordate mamei si copilului, inclusiv planning familial; imunizarea impotriva bolilor infectioase majore; prevenirea si controlul bolilor endemice cu caracter zonal; tratamentul adecvat pentru bolile curente si vatamari; asigurarea cu medicamente esentiale; 4.implica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si aspecte ale dezvoltarii nationale si comunitare, in special agricultura, zootehnia, industria, educatia,

constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile si alte sectoare si cer un efort coordonat din partea tuturor acestor sectoare; 5.cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare la planificarea, organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizind la maximum resursele locale nationale, precum si alte resurse disponibile; in acest scop dezvolta printr-o educatie corespunzatoare capacitatea de participare a comunitatilor; 6.ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind la o imbunatatire progresiva a unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare, dind prioritate celor ce au cea mai mare nevoie; 7.se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere, moase, personal auxiliar, dar este nevoie si de practicieni traditionali, pregatiti in mod adecvat din punct de vedere tehnic si social pentru a lucra in echipa si pentru a raspunde nevoilor de sanatate exprimate de catre comunitate. Toate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a organiza si sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. In acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a resurselor externe disponibile. Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost: -modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi intre sanatate si alte sectoare, subliniind necesitatea echitatii accesului si furnizarii serviciilor de sanatate; -problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea dezvoltarii serviciilor destinate mamei si copilului; -noua abordare tehnologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in considerare aspectele sociale, economice si politice ale vietii; -succesele inregistrate in domeniul sanitar, ca urmare a implicarii comunitatii in actiunile medicale. Din aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept politic mult mai cuprinzator decit descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de sanatate, sustinind serviciile de prim contact in cadrul a 5 principii de baza: 1.Distributia echitabila: tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor accesul la servicii. 2.Implicarea comunitatii: implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri este esentiala pentru viitoarea bunastare a comunitatii. 3.Concentrarea asupra activitatii de prevenire: dobindirea unor cunostinte prin educatie pentru sanatate si / sau mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul comunitatii in luarea deciziilor legate de alocarea resurselor spre prioritatile sanitare. Deoarece prevenirea este vitala pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen lung dar nu este intotdeauna raspunsul la probleme individuale, serviciile preventive trebuie sa existe impreuna cu cele curative. 4.Tehnologie corespunzatoare: ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct de vedere al costului, ieftina si disponibila pe plan local. 5.Abordarea multisectoriala: starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si negativ de o serie de factori cum sunt: conditiile de locuit, tranportul, productia de alimente, irigatiile si rezerva de apa. Toate acestea tin de diferite sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta bunastarea globala a comunitatii. In cadrul acestor principii, componentele de baza ale ingrijirilor primare de sanatate sunt: 1.Educatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor. 2.Promovarea unei alimentatii corecte. 3.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza. 4.Ingrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.

5.Imunizarea impotriva bolilor infectioase majore. 6.Prevenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal. 7.Tratamentul adecvat al bolilor curente si vatamarilor. 8.Asigurarea cu medicamente esentiale. Furnizarea acestor servicii de catre lucratorii auxiliari din domeniul sanitar, cu nivel de pregatire diferit si integrarea practicienilor traditionali in serviciile de sanatate reprezinta o problema de baza a ingrijirilor primare de sanatate. Principiile strategiei europene ale sanatatii pentru toti. 1.Sanatatea pentru toti implica echitate. Aceasta inseamna ca trebuie reduse pe cit posibil inechitatile ce apar in domeniul sanatatii intre tari si in cadrul aceleiasi tari. 2.Telul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sanatatii astfel incit ei sa-si poata folosi la maximum capacitatile lor fizice, mentale si emotionale. Accentul principal ar trebui sa se puna pe promovarea sanatatii si pe prevenirea bolilor. 3.Sanatatea pentru toti va fi realizata de catre oameni. O comunitate bine informata, bine motivata si care participa in mod activ, reprezinta un element cheie in atingerea obiectivului comun. 4.Sanatatea pentru toti necesita o actiune coordonata din partea tuturor sectoarelor implicate. Autoritatile sanitare pot rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectoriala reprezinta singurul mod de asigurare a premizelor pentru starea de sanatate, prin promovarea unor politici sanitare si reducerea riscurilor ce apar in mediile fizic, economic si social. 5.Sistemul de sanatate trebuie sa-si concentreze atentia asupra ingrijirilor primare de sanatate acoperind nevoile de sanatate de baza ale fiecarei comunitati, furnizind servicii la locul de munca si de viata al oamenilor, accesibile pentru toti si bazate pe o deplina participare a comunitatii. 6.Problemele legate de sanatate depasesc frontierele nationale. Poluarea si comertul cu produse daunatoare sanatatii reprezinta exemple de probleme a caror solutionare necesita o cooperare internationala. MODELE CONCEPTUALE
1. Modelul Henderson

n contextul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru msurarea calitii vieii pacienilor. Printre modelele existente, se pot aminti: modelul celor 14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de Virginia Henderson. 1. Respiraie normal. 2. Alimentaia (a bea i mnca) adecvat. 3. Eliminarea excreiilor corporale. 4. Micarea i meninerea unor poziii corporale dorite. 5. Somnul i odihna. 6. Selectarea unor articole de mbrcminte potrivite mbrcare i dezbrcare. 7. Meninerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea mbrcminii i modificarea mediului ambiant. 8. Meninerea cureniei corporale i protejarea tegumentelor. 9. Evitarea pericolelor din mediul de via i evitarea rnirii/traumatizrii altora. 10. Comunicarea cu semenii prin exprimarea emoiilor, trebuinelor, temerilor i opiniilor. 11. Practicarea cultului religios la care aparine. 12. Munca, ce d sens i valoare vieii. 13. Jocul i participarea la activiti distractive. 14. nvarea, descoperirea satisfacerea curiozitii i folosirea serviciilor medicale accesibile. 2. Modelul de adaptare Roy

Calista Roy a dezvoltat modelul de adaptare care cuprinde patru domenii/concepte: de persoan, de mediu, de sntate i de asisten medical. Persoana poate fi un individ sau un grup de persoane fizice. Mediul reprezint orice condiii, circumstane i influene care nconjoar i afecteaz dezvoltarea i comportamentul persoanei. Obiectivul asistenei medicale este promovarea adaptrii pentru fiecare din cele patru domenii, astfel nct persoana poate influena starea de sntate i calitatea vieii. Modelul Roy vede individul ca pe un set de sisteme interconectate, biologice, psihologice i sociale ntre care trebuie meninut un echilibru. 3. Modelul Rogers Modelul Marthei Rogers consider individul ca pe un ansamblu unitar constant care interacioneaz cu mediul. Conform teoriei Rogers, individul interacioneaz independent i continuu cu universul, astfel, are loc un schimb continuu de energie ntre persoan i mediu. Fiecare om percepe i interacioneaz cu mediul utiliznd energiile n mod diferit. 4. Modelul sistemelor comportamentale Johnson Conform modelului, ngrijirile medicale trebuie s asigure persoanei meninerea unui stri de echilibru, prin reducerea stimulilor stresani i prin sprijinirea proceselor naturale de adaptare. Astfel, obiectivul asistenei medicale este acela de a preveni i de a ajuta persoana sa-i revin dup o boal sau un accident. Persoana trebuie protejat de influenele nocive la care nu poate s se adapteze, astfel organismul poate s menin un echilibru. 5. Modelul de autongrijire Orem Este folosit pentru ngrijire primar i reabilitare iar pacientul este ncurajat s fie ct mai independent posibil. Modelul Orem se bazeaz pe conceptul c fiecare persoan dorete s aibe grij de ea insi. Fiecare persoan are propriile nevoi iar dac nu i le poate satisface apare un deficit i este nevoie de sprijin concretizat prin suport educativ i metode care duc la recuperarea parial sau total a strii de sntate.

Conceptul despre om, familie, comunitate 1. Conceptul despre om


Definiia individului 1. organism cu existen propriei considerat ca unitate distinct fa de specia din care face parte. 2. Persoan considerat ca unitate particular, distinct fa de toate celelalte persoane. Fiecare din partile corpului reprezinta un microcosmos al acestuia, dupa cum insasi fiinta umana este un microcosmos al Universului. Aceasta este conceptia holistica. Tot ceea ce suntem se reflecta in corpul nostru, mai ales starile fiziologice, psihologice si patologice. O buna calitate a vietii depinde de un ansamblu de factori: un mediu nepoluat favorabil vietii sanatoase a omului, un nivel de viata ridicat ceea ce presupune satisfacerea completa a nevoilor de alimentatie calitativ buna, incluzand toate principiile alimentare capabile sa asigure o viata sanatoasa, asigurarea belsugului de produse industriale accesibile si de calitate, a serviciilor complete si de buna calitate, un mod de viata modern, adecvat si in acord cu noile transformari tehnologice, economice, sociale ale vietii, un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a persoanei umane. In consecinta, o buna calitate a vietii este o conditie inerenta a bunastarii individuale si colective, iar daca ne referim la sanatate in calitate de componenta de baza a unei vieti de calitate este suficient sa reamintim definitia data sanatatii de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii: sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau a infirmitatii, ci starea de maxima bunastare fizica, psihica si sociala. Calitatea vietii legata de sanatate, presupune tocmai evaluarea aspectelor fizice, emotionale si sociale ale sanatatii si bolii. DEFINIREA SANATATII Notiunea de sntate sau boal exprim stri relative, deosebit de complexe, dificil de identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal existnd o infinitate de stri 6

intermediare.SNTATEA este starea natural de bine, dinamic, ce tinde s pstreze echilibrul functional al organismului n mediul su biologic, natural si social. Aprecierea strii de "sntate" nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit dect diagnosticul de boal. EVALUAREA SANATATII Starea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de factori obiectivi: fizici, biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi: capacitatea de munc, confortul, mplinirea, satisfactia. De la sntate la boal sunt o multime de trepte imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este de obicei lent dar si brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali. a) Sntate deplin = absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal; absenta factorilor de risc; ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. Conduita medical: control medical preventiv la trei ani. b) Sntate = stadiu de susceptibilitate cnd exist factori de risc dar fr date obiective patologice iar examinrile de laborator sunt normale. Conduita medical: combaterea factorilor de risc, controlul anual profilactic. c) Stare de bine = stadiu preclinic cnd exist factori de risc si teste de ncrcare pozitive. Conduita medical: combaterea factorilor de risc, msuri medicale(preventie primar), control anual. d) Stare de boal minor = stadiul clinic incipient de boal, unde exist factori de risc si date obiective si pot sau nu s existe date subiective si modificri ale ex. de laborator. Conduita medical: tratament specific, dispensarizare activ. e) Stare de boal major = stadiul clinic manifest, existnd date obiective si de laborator certe. Conduita medical: tratament specific: tratament recuperator. f) Boala grav = stadiul clinic decompensat al bolilor. Conduita medical: tratament specific, tratament recuperator. Diagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de la sntate la boal si pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu si factorii biomedicali care intervin n procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de vrst realiznd nevoi specifice de preventie diferite la fiecare grup de vrst n raport cu riscul de mbolnvire diferit.Dac ereditatea si vrsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei activitti de preventie prin msuri sanogenice specifice.Preventia nu se adreseaz doar prevenirii degradrii strii de sntate ci gsirii unor modele individuale de promovare a snttii, mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui elemente sunt cuprinse n asa numitul "Decalog al snttii": Disciplina muncii Stiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de relaxare Alimentatia cumptat si echilibrat Clirea organismului prin factori naturali si de miscare Locuint igienic si familie nchegat Comportament social si constiint ecologic Receptivitate si consecvent moral Cultura sanitar si evitarea factorilor de risc Control medical preventiv si respectarea prescriptiilor Cunoasterea de sine si autoeducatia.

2. Conceptul de familie
STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI 7

a. b.

Definitia familiei Clasificarea familiilor Functiile familiei Definiia familiei Modele de definire: Doi sau mai multi indivizi care locuiesc n aceeai gospodrie, care pot stabili unele legturi afective comune i care sunt legai prin ndeplinirea unor sarcini sociale n comun (Baranowski i Nader, 1985); Grup special inut laolalt de legturi afective semnificative, mai degrab, dect o entitate legal, economic, biologic sau genetic (Leavitt, 1982); Definiia OMS: "Familia reprezint o persoan sau un grup de persoane care triesc mpreun i au legturi de snge, prin cstorie sau adopiune." Clasificarea familiilor La baza clasificrii stau numrul persoanelor, relaiile dintre membrii familiei, funciile fiecruia precum i relaiile cu comunitatea. I. FAMILII TRADIIONALE: a.Familia nuclear = so, soie i urmai locuind ntr-o gospodrie comun. b.Diada nuclear = so i soie,singuri,fr copii sau copiii nu locuiesc mpreun cu ei. c Familia lrgit = perechea + rude pe vertical = so, soie, copii + prinii unuia dintre soi sau ai ambilor; pe orizontal = copii + frai sau surorile unuia dintre soi; lrgit att pe vertical ct i pe orizontal d Familia cu un singur printe (decapitat) e Reeaua de rudenii - gospodrii nucleare sau membrii necstorii care locuiesc aproape i au un schimb permanent de bunuri i servicii; f Familia poligam (n cult islamic). II. FAMILII NETRADIIONALE: (experimentale, uniuni) Caracteristici: structur cvasifamilial sau persoane vrstnice nenrudite, mprind un aranjament comun, gospodrie comun i cheltuieli mprite; relaie de familie afiliat n care membrii mai vrstnici nenrudii au fost integrate n familii mai tinere; afilierea nerezidenial prin care poate fi meninut relaia dintre ruda mai vrstnic i ali membri ai familiei extinse; familia binuclear; familia reconstituit sau familia vitreg; familia consensual (concubinaj), coabitare heterosexual cu un mariaj "de facto" dar fr forme legale; uniunea homosexual de pereche sau mai muli membrii ntr-o singur gospodrie.

Funciile de baz ale familiei

Funcii fizice (biologice i economice): reproducere furnizare de hran mbrcminte i adpost, aprare de pericole ngrijirea sntii Funcii afective: satisfacerea nevoilor afective ntre soi, ntre prini i copii, ntre membrii diferitelor generaii; bucuria traiului mpreun, companie plcut, ncurajare; 8

c.

Funcii sociale: asigurarea gruprii sociale ntrirea stimei de sine sprijinirea creativitii i a iniiativei dezvoltarea i susinerea personalitii membrilor ei transmitor al culturii de la o generaie la alta pregtirea membrilor pentru locurile n ierarhia social imprimarea controlului i a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obligaii i responsabiliti caracteristice societii umane).

Factorii care influenteaza starea de sanatate a familiei Definitia sanatatii familiei Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate Indicatorii starii de sanatate a familiei Factorii care influenteaza sanatatea familiei
DEFINIIA SNTII FAMILIEI Sntatea familiei este abilitatea ei continu de a menine o structur a sistemului familiei care s faciliteze ndeplinirea funciilor definite n interaciune cu sistemele sociale, politice, economice i sanitare. Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sntatea familiei poate fi definit ca: Deinerea capacitilor i resurselor pentru a ndeplini normele de dezvoltare a fiecrei etape din ciclul vieii familiei. Pentru studiul familiei i msurarea sntii ei, OMS recomand cel puin patru indicatori: demografici medicali sociologici economici. Funciile i sarcinile familiei legate de sntate Asigurarea de hran, adpost, mbrcminte adecvat. Meninerea unui mediu fizic casnic ce sprijin sntatea. Meninerea unui mediu casnic psiho-social care sprijin sntatea. Asigurarea de resurse pentru pstrarea igienei personale. Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale. Educaia pentru sntate. Promovarea sntii (alimentaie, exerciii fizice). Luare de decizii legate de sntate i boal. Recunoaterea tulburrilor de dezvoltare. Recunoaterea tulburrilor strii de sntate. Solicitarea ngrijirii sntii. Solicitarea ngrijirii mbolnvirii. Solicitarea ngrijirii danturii. Primul ajutor. Urmrirea medicaiei prescrise i neprescrise. ngrijirea bolii acute sau cronice.

a. b. c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. n. o. p.

q. r. s.

ngrijirea pentru recuperare. Implicarea n sntatea comunitii (spiritul bun, umanitar). Programe naionale. Indicatorii sntii familiei Utilizarea conceptului de Sntate a Familiei pornete de la faptul c o persoan n dezvoltarea sa somatic, psihic i social este puternic influenat, i uneori pentru totdeauna, de mediul familial. Chiar dac persoana respectiv nu aplic n mod tradiional cultura familiei din care si are originea, ea face permanent referin, chiar negnd, la familia genitorilor si. a) INDICATORII DEMOGRAFICI - se refer la structura familiei i evenimente care intervin n aceasta: Structura familiei: numr de persoane care compun familia (mrimea) vrsta nivelul de instruire ocupaia i tot ce deriv din ea (nivel cultural, material). Aceste descrieri se fac, n general, n raport cu capul familiei. Mrimea medie a familiei: este reprezentat de numrul membrilor familiei. Acest indicator este interesant de studiat pe parcursul secolelor, deceniilor i ofer date interesante cu importan chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale i de sntate. Ca urmare a scderii natalitii n rile dezvoltate, numrul copiilor pe familie a sczut, a crescut numrul familiilor fr copii, al celibatului i al familiilor formate dintr-o singur persoan. Ce este important ns c indicatorii structurali i de mrime impun noi tendine de asisten medical i social a familiei. La numrul mare de familii cu persoane singure sau fr copii, sistemele sociale sunt obligate s preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai familiei. Tipuri de familie. Importana acestui indicator n asociere cu cele de mai sus este c determin consecine pe plan medical: deplasarea centrului de greutate a solicitrilor medicale din domeniul materno- infantil spre persoanele vrstnice; restructurarea sistemului de asisten medical cu accent pe serviciile sociale destinate categoriilor dezavantajate i la risc; necesitatea colaborrii serviciilor de sntate, mai acut ca oricnd, cu organizaii i instituii care au preocupri n noile probleme aprute. Indicatori demografici dinamici: divorialitatea nupialitatea mortalitatea general i specific sporul natural Dei par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce i la consecine pe plan medical dar, i dezvoltarea asistenei medicale poate influena, la rndul ei, aceti indicatori (ex. mortalitatea specific). b) INDICATORI SOCIALI: = domeniu de preocupare a profesionitilor din asisten social i sociologie, instituii cu care domeniul sntii i mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie s aib o foarte strns colaborare i aciuni n parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de familie este o problem prioritar social i secundar medical.

10

c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie n mod direct preocuparea profesionitilor din sntate dar, nu este indiferent nivelul economic fa de fenomenul sntate boal: costul bolii pentru familie nivelul de dezvoltare economic a rii venitul mediu pe membrii de familie nivelul de dezvoltare, urbanizare i industrializare familia i membrii si contribuabili solidari la sistemul de sntate. d) INDICATORI MEDICALI: Prevalena factorilor de risc n familie Prevalena bolilor n familie Agregarea bolilor n familie FACTORII DE RISC specifici familiei i problemele de sntate induse de ei ETAPA Cuplul i familia ateptnd copiii, prini tineri (I III) FACTORII DE RISC - lipsa de cuntine privind planificarea familial - cstoria adolescenilor - lipsa de cunotine privind rolurile conjugale i sexuale i acomodrile - lipsa ngrijirilor prenatale - alimentaia necorespunztoare - sub- i supragreutatea - obiceiuri alimentare nesntoase - fumat, alcool, droguri, cafea - primipar sub 16 ani sau peste 35 de ani - antecedente de HTA - infecii n timpul sarcinii ca: rubeol, sifilis, gonoree - factori genetici - factori economici - pericole legate de locuin - locuin periculoas - cmin nestimulant - folosirea incorect a resurselor pentru copii - mediu srccios - maltratarea, neglijarea copiilor - model de via de utilizare a instituiilor sociale, copii muli apropiai de vrst - stima de sine redus - copil ap ispitor - infecii, accidente, spitalizri - prini imaturi, dependeni, PROBLEME DE SNTATE - dispareunie - cstorie nereuit - sarcin la vrsta adolescenei - nateri de copii prematuri sau cu greutate mic - traumatisme la natere - malformaii congenitale - accidente - moartea subit a sugarulu

Familia cu copii colari (IV)

- tulburri de comprtament - probleme de vz i limbaj - boli transmisibile - probleme colare - carii dentare - retardare mintal - boli maligne - boli psihice - accidente casnice - sub- i suprapondere

11

incapabili pentru responsabiliti - pedeapsa fizic pentru ascultare - substane toxice neprotejate n cas - sub- i supraalimentaia ETAPA Familia cu adolesceni (V) FACTORII DE RISC - origine rasial i etnic a familiei - stiluri de via i comportament - inabilitatea soluionrii problemelor - factori socio-economici care contribuie la relaia cu colegii - familia preuiete agresivitatea i competiia - valorile familiei inflexibile - atitudini riscante - conflicte ntre prini i copii - presiuni de a mplini speranele Familiei - HTA, diabet, obezitate - fumat, sedentarism - alimentaie bogat n colesterol - modele ale personalitii legate de stres - predispoziie genetic, sex, ras - folosirea contraceptivelor orale - specificul zonei geografice - obiceiuri alimentare - alcool, scandal - poluani naturali - clasa social, locuin - depresie, gingivite - vrsta, pensionarea - interaciunea medicamentelor - depresia, tulburri metabolice - boli endocrine i cronice - pierderea partenerului - venitul redus - alimentaia necorespunztoare - sedentarism - mediile, stilurile de via trecute - lipsa pregtirii pentru moarte PROBLEME DE SNTATE - mori violente i traumatisme - alcoolism, folosirea de droguri - sarcin nedorit - boli cu transmisie sexual - boli psihice

Familia cu aduli de vrst mijlocie (VI VII)

- boli cardiovasculare - coronaropatii - AVC - cancer - accidente - omucideri, sinucideri - boli mintale - paradontopatii, edentaie

Familia cu aduli vrstnici (VIII)

- confuzie mintal - scderea acuitii vizuale - tulburri de auz - HTA, depresie - boli acute infecioase (grip, pneumonie) - leziuni ca: arsuri, cderi - moarte fr demnitate

Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului Situatii patologice


12

1.sociale: - primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei - mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal - tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri divergente, devitalizate, pasive) - pauperitatea - confort deficitar material in sanul familiei - intruziunea unor persoane straine in familie - diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de educatie sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena) 2.psihologice - conflicte, stari tensionale, indiferenta - lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei - comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa - legaturi extra-conjugale - abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul inocent) - decesul unui membru al familiei 3.Modele imprimate: - alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de comportament alimentar) - uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante) - mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-anticari, industria chimica, personal medical etc. - igiena vietii: - ritmul activitate-odihna 4. Conditii somato-psihice - boli fizice/psihice ale unui membru al familiei - deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie - nasterea unui copil cu handicap BOLI CU AGREGARE FAMILIALA Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii sa combatem acesti factori de risc. Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase, acestea trebuie depistate si vor fi initiate masuri profilactice pentru aceste boli.

Patologia familiei
a. b. c. d. Infertilitatea conjugala Contestarea relatiilor de filiatie Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat Violenta familiala a.Infertilitatea conjugala Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3 raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive. Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de: 6 luni (50% sanse) 1 an (90% sanse) 2 ani (10% sanse) 13

Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril. b. Contestarea relatiilor de filiatie Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul mater est quem gestatio demonstrant este atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se bazeaza pe prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care stipuleaza :copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se stabileste conceptia copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a mamei (300 zile de la conceptia copilului) . Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la realizarea ei este socotit conceput in timpul casatoriei. Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii: lipsa certificatului de nastere furtul/schimbul de copii nou-nascuti/sugari/copii abandonati pruncucidere Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate conform principiului pater is est quem nuptiae demonstrant. Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei, se considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat. Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie (caz de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub influenta prezumtiei de paternitate. Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este reclamant). In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat incriminat de la o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu certitudine), Metodele de cercetare folosite sunt: masurarea duratei sarcinii capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie) cercetarea dermatoglifelor cercetarea grupelor sanguine si serice amprenta genetica c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice. Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie de amanunte referitoare la membrii familiei analizate: referitor la parinti: 14

experiente traumatizante in propria copilarie casatorie timpurie crescuti in familii monoparentale boli psihice imaturitate psiho-afectiva alcoolism in familiile de origine referitor la copii: prematuritate handicap psiho-somatic copil nedorit copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc. Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman) Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri. In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni. Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul cazurilor existente in realitate, situatie datorata: frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite obisnuinta in familiile sau cazurile respective) lacunelor legislative lipsei instrumentelor de depistare si raportare neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv. Acesta implica: 1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice); 2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat 3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa. Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul copilului, baby-sitter, tutore, pedagog. Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii. Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman Leziuni somatice: Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie parcelara Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre, oasele fetei Hematoame subdurale Contuzii viscerale diverse Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni. Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza leziunile somatice: Apatie, dezinteres,tristete Frica fata de adulti, cu accese de panica Iritabilitate, cu agitatie si plans Retard al achizitiilor psihosomatice

15

Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis, tulburari de comportament, de alimentatie, de somn In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate, cu u statut social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc. Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de comportament, pe fondul imaturitatii. Prezinta adesea: etilism (unul sau ambii) arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive un fond pervers sexual sau comportamental psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa, conditiile improprii de locuit. Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat. Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru tratarea leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a cazului. Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru stabilirea diagnosticului. d) Violenta familiala Forme de manifestare a.Violenta fizica - corporala: - cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei invaliditati permanente sau care au pus in pericol iminent integritatea/functionalitate organismului - de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei (hematoame, escoriatii, arsuri) - de gravitate minora - de atentionare (alarma) - sexuala: - viol/tentativa de viol - abuzarea fizica sexuala a minorilor - abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare sau discernamant. b.Violenta psiho-afectiva - agresiune psihica acuta: - violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene; - crize de gelozie - persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea zilnica -agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent - maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter). c.Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul - impiedicarea sub amentintare a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare, educatie, cultura, recreatie - impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru medicamente, recuperare etc.) Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale 16

a.Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei) - circumstante ale casatoriei, relatiile affective, intruziunea persoanelor din exterior in familie, nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite, varsta la casatorie, influente negative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a distributiei traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala), locuinta proprie, discordante religioase si/sau de cultura, educatie b.Conjugopatii dobandite - alcoolism uni-bi-conjugal,boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale de cauza exogena, disfunctii in relatiile conjugale (sexuale), pauperizarea, somajul/pierderea statutului economic si social, gestiunea proasta a fondurilor familiei, neconcordante intre asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la real), exercitarea deficitara a rol-statusului in familie, esecul educational/scolar al copiilor, boli organice aparute intre timp, lipsa de comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii glaciale, nivel scazut de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)] b.Conceptul de comunitate Comunitile se nasc sau se definesc, se regsesc sau se dezvolt continuu ntr-un spaiu unde criteriile identitare se ancoreaz n spaii istorice, realiti socio-economice, structuri culturale i idealuri n schimbare. De aceea, instituiile care acioneaz la nivel comunitar prin proiecte si programe ar trebui s cunoasc elementele constitutive ale teoriei programelor sociale i s-i deruleze activitile contiente de impactul programului, pe termen mediu i lung, la nivelul ntregii comuniti. Msura unei schimbri este dat mai ales de dimensiunea participrii i implicrii active a participanilor, implicit a grupurilor int, la aceast schimbare. Numai aa se poate vorbi de dezvoltare comunitar, de capacitate instituional crescut, de practici pozitive i mai ales de programe i intervenii eficiente. NOIUNI LEGATE DE COMUNITATE Comunitatea este o unitate spaial sau teritorial de organizare social n care indivizii au un sens al identitii i apartenenei exprimate de relaii sociale continue. Deci, elementele-cheie care definesc comunitatea sunt: - Situarea n spaiu (poziia geografic); - Preocuprile comune; - Credina n aceleai valori culturale, idealuri/preocupri i norme mprtite de membrii comunitii. Comunitatea poate fi privit ca "o form complex de organizare uman aflat la grania dintre formal i informal, concretizat prin relaii sociale/interpersonale, stabilite ntre persoane care ocup un spaiu precizat i ntre care s-a creat o concordan de: - Valori, atitudini (grij social, apartenen, cooperare, responsabilitate); - Limb; - Tradiii; - Interese comune (bunstare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a infrastructurii, lucrri publice); - Modele comportamentale (ntrajutorare, voluntariat); - Aciune; - Identitate (organizare n jurul unui principiu cultural-valoric, etnic).

17

Comunitile sunt grupuri de persoane care locuiesc n acelai spaiu geografic, cu membri care au comportamente diferite, care au un limbaj i tradiii comune i ale cror interese i identitate cultural- valoric sunt asemntoare. Dar, ntr-o comunitate pot aprea i subgrupuri. Ceea ce le diferenieaz pe acestea de restul comunitii este prezena sau absena unei anumite caracteristici legate de gradul de colarizare, etnie, vrst etc. Acestea sunt alctuite din persoane care aparin unor clase sau grupuri sociale,vrste, i ambelor sexe. n cadrul comunitii exist diferite nivele ale relaiilor sociale cum ar fi: - Contactele umane; - Interaciunile sociale; - Reelele sociale. n interiorul acestor nivele se regsesc diferite tipuri de manifestare ale relaiilor sociale propriu-zise. Acestea sunt: - Sociabilitatea; - Socialitatea; - Conflictele sociale. Caracteristica predominant a relaiilor sociale este dat de manifestarea la nivel individual, iar apoi de grup a unor sentimente de ingroup sau outgroup, bazate pe nevoi, interese, aspiraii ale indivizilor sau grupurilor. Comunitatea se afl la grania dintre formal i informal. Aceast caracteristic este dat de diferitele grupuri ce acioneaz ntr-o comunitate, aa-numiii "actori sociali". Ei sunt cei ce iau deciziile cu privire la starea comunitii sau care influeneaz membrii comunitii n modul lor de a se comporta. Pe de o parte, trebuie luate n considerare instituiile i reprezentanii lor (actorii instituionali/ persoanele oficiale): - primria (primarul, secretara); - poliia; - dispensarul medical (medicul de familie, asistenta medical); - biserica (preotul); - coala i grdinia (profesorul, educatorul); - biblioteca i cminul cultural; - Autoritatea Judeean de Sntate Public prin reprezentanii si n unele localiti: medic, asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, asistentul social; - organizaiile non-guvernamentale (ONG-uri); - agenii economici. Pe de alt parte, intervin actorii individuali. Ei sunt acei lideri informali, persoane care, fr s ocupe vreo funcie n administraie sau alt organ instituional, au capacitatea de a influena membrii comunitii de exemplu, cei cu un nivel de studii mai ridicat sau cu o stare material mai bun dect ceilali membri ai comunitii sau cei mai n vrst. Nu trebuie s se neleag c cele dou categorii sunt n opoziie una fa de cealalt! Dimpotriv, n cazul dezvoltrii comunitare, ceea ce asigur succesul unui proiect (ducerea lui la bun sfrit) este tocmai o bun colaborare a tuturor actorilor sociali implicai.

18

Organizarea administrativ-teritorial din Romnia opereaz cu patru tipuri de comuniti (d.p.d.v. teritorial) i anume, municipiu, ora, comun, sat. Aprecierea nevoilor comunitatii TIPURI DE NEVOI Conceptul tradiional de nevoie se refer la diferena dintre starea existent i cea dorit a statusului de sntate. Aceast diferen devine nevoie atunci cnd, potenial, poate fi privit sau ameliorat prin folosirea serviciilor de sntate, sau serviciilor sociale. Termenul de nevoie desemneaz necesitile umane fundamentale, care, dac nu sunt satisfcute, produc neplceri persoanei i mpiedic participarea social deplin a acesteia. STRUCTURI CONCEPTUALE Nevoile difer de dorine deoarece dorinele sunt exclusiv individuale i subiective, n timp ce nevoile pot fi determinate n mod obiectiv. Clasificarea lui Bradshaw (1972) identific patru tipuri de nevoi umane: normative, comparative, simite i exprimate. Nevoile normative sunt acele nevoi identificate n acord cu o norm stabilit n general de specialiti. Aceste nevoi sunt definite de un observator extern. El sugereaz c indiferent de ce intenioneaz cineva s fac n legtur cu anumite deficiene legate de sntate, acestea exist i pot fi descrise (ex: fracturi, lipsa imunizrii etc.). Acest concept identific o ter parte: experii i/sau profesionitii din domeniu. Diferii profesioniti pot avea opinii diferite despre acelai aspect legat de sntate/boal. Nevoile comparative sunt acele nevoi care apar n urma comparaiei pe care o face persoana ntre sine i alte grupuri pe care nu le consider a fi aflate n nevoie. Se stabilesc/definesc prin studierea caracteristicilor populaiei ce beneficiaz de anumite servicii. Conform acestui concept atunci cnd exist populaii cu caracteristici similare, dar care nu primesc un anumit serviciu medical, ele sunt n situaia de a avea o nevoie de sntate. Nevoile simite sunt acele nevoi pe care simt oamenii c le au, iar cele exprimate sunt acele nevoi care devin cereri, despre existena crora se tie. Nu toate nevoile simite sunt i nevoi exprimate, deoarece oamenii nu i le fac cunoscute din cauza inegalitii de putere i status. Nevoia simit este deseori echivalent dorinei. Astfel cnd se evalueaz nevoile pentru un anumit serviciu de sntate, cetenii sunt ntrebai dac ei consider c au nevoie de respectivul serviciu. Dar acest rspuns poate fi influenat de muli factori, unul dintre ei fiind auto-percepia i cunoaterea care ar fi probabilitatea ca cineva s solicite ceva dac nu este contient de existena unei probleme de sntate. Nevoile depind att de societatea n care triete individul, ct i de modul n care acesta i satisface nevoile comparativ cu ceilali membrii ai societii. Nevoile exprimate (sau cerere) sunt nevoile resimite puse n aciune/operaionalizate. Cererea reprezint folosirea unui serviciu de ctre consumator. Cererea este influenat de de numeroi factori dar cel mai important este disponibilitatea fizic a serviciilor alturi de prezena sau absena unor bariere n calea folosirii serviciilor respective. n sfera nevoilor umane de baz, Doyal i Gough (1991), include sntatea fizic i autonomia, nelegnd prin autonomie capacitatea de a face

19

alegeri fiind informat despre ceea ce trebuie fcut i despre modul n care trebuie fcut. Pentru satisfacerea celor dou nevoi considerate de baz este necesar satisfacerea unor nevoi considerate de autori ca fiind intermediare. Aceste nevoi intermediare sunt grupate la rndul lor n dou categorii: intermediari pentru satisfacerea nevoii de sntate fizic (hran adecvat, ap curat, locuin adecvat, mediu de munc fr riscuri, mediu fizic fr riscuri, ngrijire medical adecvat) i factori care contribuie la autonomia emoional (securitate n copilrie, securitate fizic, securitate economic, reea social care asigur educaia i un mediu emoional securizant). La nivel populaional nevoia este reprezentat de suma nevoilor individuale. Evaluarea nevoilor de sntate reprezint o abordare sistematic n scopul stabilirii faptului c serviciile de sntate folosesc toate resursele pentru mbuntirea strii de sntate a populaiei n cel mai eficient mod, i reducerea inegalitilor. Acest lucru implic metode calitative, comparative i epidemiologice pentru a descrie problemele de sntate ala populaiei; identificarea inegalitilor n sntate i accesul la servicii i determinarea prioritilor pentru folosirea n mod eficient a serviciilor i a resurselor alocate. PROCESUL DE EVALUARE A NEVOILOR COMUNITII Analiza comunitii este procesul de evaluare i definire a nevoilor, posibilelor bariere i oportuniti i resurse implicate n iniierea programelor de sntate comunitar . Acest proces l ntlnim definit n mai multe forme n literatura de specialitate ca diagnoz comunitar evaluarea nevoilor comunitare, educaie pentru sntate planificat i harta comunitii. Analiza este primul pas nu numai n stabilirea designului, interveniilor stabilite prin proiect dar i de adaptare a planurilor de intervenie potrivit caracteristicilor comunitii. Produsul obinut prin analiza comunitii este profilul acesteia din care reies date referitoare la starea de sntate a comunitii, indicatorii demografici cu informaii despre factorii politici i socio-culturali. Profilul comunitii este o imagine a acesteia i a viitorului ei. Istoria trecut i prezent, schimbrile petrecute, resurse i capacitatea acesteia de a desfura activiti de promovare a sntii. Procesul de analiz comunitar poate oferi de asemenea o ocazie unic pentru participarea activ a cetenilor la proiectele de promovare a sntii. Termenii de analiz comunitar i diagnoz comunitar sunt interanjabili astfel nct analiza este demersul care precede diagnoza. Analiza comunitii stimuleaz forme de responsabilitate i de asumare comunitar a problemelor. Analiza comunitii se dezvolt pornind de la un concept de sntate valabil pentru fiecare nivel instituional, organizatoric i operativ. Dac de exemplu, contextul de referin este constituit din problemele de sntate public, va predomina necesitatea de a dezvolta o analiz a compoziiei demografice, a conformaiei geografice a teritoriului, a intereselor legate de activitile productive, a surselor de poluare, a factorilor de risc pentru mediu. Analiza comunitii implic o clarificare n privina premiselor de la care pornete i a nivelului de interes pe care l ofer. Ea poate fi efectuat

20

descriptiv, prin folosirea unor date obiective sau prin interpretarea i evaluarea nevoilor dac capt o expresie ca urmare a: - unei cereri exprimate de ctre comunitate; - rezultat al unei comunicri simetrice ntre profesioniti i populaiacomunitii. Prin urmare nevoile pot fi interpretate de ctre profesioniti, sau putem avea situaii n care cetenii particip activ la propunerea i formularea obiectivelor referitoare la sntatea public ce urmeaz a fi realizate pe baza unor proiecte. Realizarea proiectelor sau programelor acceptate de ctre comunitate, impune stabilirea clar a domeniilor de intervenie i presupune ndeplinirea unor condiii preliminare pentru ca intervenia s fie recunoscut la nivel organizatoric, instituional i comunitar. Evaluarea nevoilor comunitii - se realizeaz n mod participativ implicnd pe ct posibil toate categoriile din comunitate (inclusiv cele care n mod tradiional sunt mai puin "auzite"). Un alt motiv pentru a face o evaluare a nevoilor, este c aceasta este frecvent cerut de ctre finanatori. Evaluarea nevoilor poate fi folosit i ca o modalitate de atragere aateniei publice asupra unor probleme cu care se confrunt comunitatea. Beneficiile evalurii nevoilor includ: - implicarea comunitii n luarea deciziilor; - stimularea parteneriatelor; - dezvoltare profesional; - mbuntirea procesului de comunicare ntre parteneri; - o mai bun folosire a resurselor. Ce este evaluarea? Evaluarea comunitii: reprezint inventarul bunurilor sau informaiilor necesare realizrii procesului de intervenie planificat. Uneori acest proces este asociat cu anchetele sociologice prin care sunt identificate resursele i nevoile oamenilor pentru a avea o imagine statistic asupra comunitii la un anumit moment. Evaluarea reurselor umane: determinarea nivelului de cunotine, aptitudini i abiliti existente la nivelul unei comuniti, acest potenial fiind pus n relaie cu oportunitile actuale sau viitoare de angajare pe piaa forei de munc, situaii n carte indivizii se angreneaz ntr-o form sau alta. Evaluarea iniial este prima etap a procesului i presupune strngerea unui set de informaii privind cazul pe baz crora se stabilesc prioritile ce vor fi urmate. Exist moduri diferite de a defini evaluarea: - determinare a gradului de realizare a obiectivelor; - culegere de informaii pentru adoptarea unor decizii; - apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program. Evaluarea reprezint un proces de apreciere a valorii, meritului i calitii unui proces, produs sau rezultat. Obiectul evalurii l constituie:

21

- componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale (strategii de aciune) i de coninut, populaia-int, timpul, sistemul managerial i propriul sistem de evaluare); - proiectul programului; - implementarea programului; - rezultatele, efectele (impactul programului). Care sunt funciile i scopurile evalurii? - ofer informaii pentru adoptarea de decizii: utilitatea evaluare formativ; - controlul calitii - evaluare sumativ; - dezvolt cunotine noi (apropiere de cercetare). .Rolul evalurii se manifesta n trei direcii - controlul calitii programului, ameliorarea sa i din punct de vedere epistemic, acumularea de noi cunotine teoretice n acest domeniu. etc. Cui servete evaluarea? De regul, exist mai multe categorii de beneficiari ai evalurii, iar nevoile lor de informare sunt diferite. Proiectul unei evaluri trebuie s reflecte diferitele categorii de public, nevoile, interesele i ateptrile lor i modalitile prin care se ncearc rspunsul la aceste nevoi. Dac aceste aspecte sunt lsate la voia ntmplrii, este foarte probabil ca evaluarea s eueze n a rspunde nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat s rspund nevoilor unor beneficiari nu va fi la fel de util i altei categorii de public int. Culegerea datelor i elaborarea raportului sunt direct influenate de nevoile de informare, interesele i ateptrile beneficiarilor. Dac evaluatorii acord atenie acestor aspecte, exist premise pentru a satisface criteriile de relevan, importan, scop i timp. Scopul analizei comunitare pentru programele de promovare a sntii, este de a identifica resurse probleme i oportuniti i stabilirea setului de prioriti pentru planificarea i dezvoltarea interveniilor. Analiza are cinci componente: 1. Profilul demografic i socio-economic pe baza datelor din recensminte i date cu privire la dezvoltarea economic n plan local. 2. Un profil asupra strii de sntate pe baza indicatorilor de morbiditate i mortalitate. 3. Profilul riscului de sntate (inclusiv factori comportamentali, sociali i de mediu). 4. O anchet asupra programelor de promovare a sntii, activitilor i politicilor n domeniu. 5. Studii asupra anumitor grupuri int, nivel de cunotine, nevoi i capaciti organizaionale. Ce informaii sunt necesare? Este important s culegem date cantitative i calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este, de asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaii, judeci i recomandri. Informaii folosite n evaluarea nevoilor. A. Profiluri ale caracteristicilor comunitii: un profil ne ofer o privire de ansamblu asupra caracteristicilor demografice ale comunitii. Avem, de

22

exemplu structura de vrsta, structura etnic i rasial, arealul geografic al comunitii etc. B. Profiluri ale condiiilor de via. Acestea ne dau informaii despre gradul de inciden al unei probleme, tiparele sociale i mentale ale populaiei. Acestea pot include urmtoarele: 1. Date economice, incluznd managementul fondurilor fiscale, tiparele de creditare. 2. Date despre gradul de ocupare al forei de munc, incluznd niveluri ocupaionale, niveluri de aspiraie ocupaional, nevoi vocaionale. 3. Tipare familiale, cum ar fi relaiile printe copil, probleme n cadrul cuplurilor cstorite, nupialitate, rata divorului. 4. Tipare educaionale, incluznd participarea i nevoia adulilor de programe educaionale, rata abandonului colar, frecventarea colii. 5. Locuine, cu referire la numrul acestora, starea unitilor furnizoare de utiliti publice i supraaglomerarea. 6. Sntatea fizic i mental, incluznd dizabilitile pe termen lung, cauzele mortalitii, rata mbolnvirilor, condiiile de mediu. 7. Condiiile de locuit, incluznd problemele de menaj, alimentaie, administrare a locuinei i ngrijirea copiilor. 8. Modaliti de recreere, incluznd activiti n timpul liber, sport i activiti culturale. 9. Incidena delictelor, incluznd rata criminalitii juvenile i adulte, sigurana public. 10. Satisfacii rezultate din via n comunitate, cum ar fi solidaritatea comunitar. C. Cunoaterea i utilizarea serviciilor Persoanele care au nevoie de un serviciu, adesea, nu tiu ca acel serviciu sau acea resursa sunt disponibile. nainte de a lua decizii este important de tiut dac nu cumva aceasta lips de cunotine despre serviciile existente reprezint una din cauzele persistenei problemei. D. Bariere n calea utilizrii serviciilor Indivizii care au nevoie de servicii pot fi contieni de existena lor i totui s nu le utilizeze din cauza barierelor care stau n calea utilizrii lor. ntr-o evaluare a nevoilor pot fi identificare urmtoarele tipuri de bariere: 1. Bariere fizice, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport sau o mare distana ntre agenie i populaia int. 2. Atitudini negative ale personalului ageniei, percepute de ctre clieni sau potenialii clieni. 3. Sentimentul ca folosirea serviciului atrage dup sine o stigmatizare social. 4. Costul serviciului care este mult mai ridicat dect i-ar putea permite cei care au nevoie de serviciu. 5. Criterii de eligibilitate ale ageniilor percepute ca restrictive sau fiind ntradevr restrictive. E. Existena unui sistem de informare n comunitate nainte ca un serviciu s poat fi utilizat, posibilii utilizatori ai acestuia trebuie s afle de existena lui. O evaluare a nevoilor poate avea ca rezultat identificarea canalelor formale i informale prin care este cel mai probabil ca informaiile s ajung la un grup. F. Evaluarea nevoilor

23

Identificarea resurselor poteniale sau existente, care pot fi utilizate ar trebui s aib loc nainte de planificarea sau alocarea efectiv a resurselor. G. Evaluarea resurselor instituionale Mobilizarea potenial a conductorilor politici sau ai comunitii i a populaiei este necesar deoarece deciziile sunt luate, n general, n arena politic local. Indicatorii sociali Se bazeaz pe extrapolarea nevoilor comunitii, analiznd statisticile din rapoartele i datele publicate. Prezumia este c se pot face estimri folositoare ale nevoilor i a bunstrii unei comuniti, analiznd statistici pariale ale unor categorii de populaie. Aceste statistici sunt privite ca indicatori ai nevoilor comunitare. Exemple pot fi:comportarea social i bunstarea n legtur cu delincvena, rata abuzului de substane, ratele mortalitii sau morbiditii. Se mai pot analiza condiiile de trai: igiena locuinei, numrul de persoane/camer, condiiile economice. Indicatorii sociali ca metod prezint o anumit flexibilitate. Astfel, se pot analiza unul sau doi indicatori (ex: nr. de persoane/camer) sau se pot construi indici compleci care implic 40-60 de variabile, analiza multivariat i alte procedee statistice sofisticate. Indicatorii sociali apar n activitatea sociologilor din coala de la Chicago (Park, Burgess). Ei considerau oraul ca o constelaie de uniti naturale. O unitate natural are caracteristici sociale diferite de celelalte uniti. Diferenele constau n: - caracteristici topografice (ruri, coline); - caracteristici socio-demografice (vrste, rase, sex, venituri, educaie, ocupaii etc.); - factori ai populaiei (distribuie, densitate, mobilitate, migraie); - aranjamentul spaial al instituiilor; - sntatea i bunstarea social (mortalitate, morbiditate, delincven, sinucideri, abuz de substane etc.). Specificul fiecrei comuniti reclam evidenierea unor chestiuni ce pot fi relevante pentru fiecare n parte, numai astfel stabilindu-se care sunt cele mai potrivite ntrebri pentru condiiile concrete. Prin urmare, ntrebrile ilustrative care urmeaz sunt menite a stimula ntrebri mai specifice care vor fi relevante pentru problemele locale i condiiile fiecrei comuniti n parte. De exemplu, ce procent de aduli tie carte, ce programe ofer ageniile locale i autoritile guvernamentale care furnizeaz servicii sociale, cunosc cetenii aceste programe i pot obine uor informaii, a pregtit cineva o evaluare a nevoilor de programe sociale n comunitate, ofer comunitatea programe de sprijin - pentru familii - cum ar fi grdinie, programe de instruire i de hrnire, servicii psihologice i centre de recreere, ce servicii exist pentru btrnii comunitii, exist grupuri de ceteni care sunt implicai n probleme sociale, cte afaceri furnizeaz bunuri sau servicii,pentru programele de servicii sociale? Este important s descriem populaia unei comuniti dup vrst, sex, motenire cultural, etnie. Alte variabile sociale pot include structura familiei, starea civil, condiii de locuit, nivel educaional, imigraie, emigraie, rata divorurilor, participarea la vot, rata criminalitii, date privind calitatea vieii.

24

Dezvoltarea social implic accesul egal la servicii i locuri de munc pentru toi membrii comunitii. De exemplu, n examinarea posibilitilor de a obine o locuin, ce procent de locuine exist pentru persoanele cu venituri mici? Cum sunt satisfcute nevoile diferitelor sectoare n comunitate? Aceste ntrebri se refer la capacitatea unei comuniti de a satisface nevoile membrilor comunitii. Indicatori economici Viabilitatea economic i sursele de angajare ntr-o comunitate reprezint arii comune de interes pentru multe localiti. ntreprinderile cooperative i dezvoltarea comunitii devin abordri preferate pentru a dezvolta economia unei comuniti, fa de abordarea mai tradiional. Aici atenia trebuie ndreptat asupra tipurilor de locuri de munc din comunitate, rata omajului i noile afaceri deschise. ntrebrile urmtoare pot facilita formularea propriilor ntrebri legate de dezvoltarea economic autosusinut ntr-o comunitate dat. 1. Care sectoare de afaceri din comunitate genereaz slujbe? Exist o dependen de resursele naturale sau exist locuri de munc din industrii de tip servicii? Tipurile de slujbe se centreaz pe industria grea sau pe industria de servicii? 2. Cte afaceri mari, medii, mici, sunt n zona respectiv? Folosind aceste informaii se poate vedea dac majoritatea afacerilor din zon reprezint companii naionale (sau multinaionale) sau sunt conduse pe plan local. Se bazeaz comunitatea pe ea nsi n ce privete locurile de munc sau depinde pentru majoritatea acestor slujbe de corporaii mari? Ce spune acest lucru despre sntatea economiei zonei respective? 3. Care este nivelul omajului n comunitate? 4. Ce tipuri de programe ofer ageniile locale sau birourile guvernamentale care sprijin dezvoltarea afacerilor mici n zon? 5. Dedic firmele din zon un procent pentru educaie i pregtire profesional? Afacerile locale sprijin rennoirea economic n comunitate sprijinind programele locale? Ce fel de programe locale exist? 6. Exist grupuri din comunitate implicate n probleme economice locale? Ce fel de activiti ntreprind ele? Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (mediul, sntatea, socialul)? Urmeaz ntrebrile etalon. 1. Ce procent de gospodrii au venituri sub medie i cheltuiesc mai puin de 30 % din venitul lor pe locuin (incluznd ntreinerea)? Aceast ntrebare se refer la bunstarea general a familiei i poate indica un standard de via inadecvat i un venit inadecvat. Motivele posibile pentru aceast statistic includ familiile cu un singur printe sau o lips de locuri de munc n zon. 2. Cte familii din comunitate depind de ajutorul social sau ajutorul de omaj?

25

3. Copiii care locuiesc n case cu resurse economice insuficiente sunt supui unor riscuri mai mari n toate aspectele vieii, de la stressul din familie i instabilitatea familial pn la lipsa de acces la resursele de sntate. Activitile lor cuprind i alte dimensiuni (sntatea, economia, mediul)? Sntatea Sntatea este determinat de mai multe elemente dect bunstarea fizic. Interaciunile cu mediul fizic i social joac un rol major n a determina ct de sntoi suntem. Indicatorii strii de sntate pun n eviden distribuia bolilor n comunitate. Acest profil se constituie pe baza indicatorilor de sntate sau a anumitor factori care pun n eviden, nivelul de sntate al unor indivizi sau grupuri de populaie. Aceti indicatori includ informaii cum ar fi rata deceselor la anumite vrste, rata mortalitii, decese accidentale, anii de via pierdui, rata de morbiditate i mortalitate. Profilul mai poate conine date sumare pentru anumite grupuri populaionale cum ar fi copii, adolesceni sau femei. Comparaiile profilului regional cu cel naional poate pune n eviden problemele prioritare de sntate ale acestor zone. Riscul de sntate. Profilul riscului de sntate are trei componente. Riscul comportamental, riscul social i riscul de mediu (fizic, chimic i biologic). Factorii de risc comportamental includ alimentaia, consumul de medicamente, alcool, tutun i droguri sau obiceiuri n activitatea fizic. Acestea pot fi puse n eviden de studii cu privire la comportamente i percepii, probleme i nevoi de sntate la nivel individual sau la nivelul unor grupuri populaionale. Indicatorii sociali ai riscului de sntate sunt de o importan deosebit. Stressul ca urmare a pierderii locului de munc, excluziunea social, nivelul de educaie sczut pot fi factori asociai unei stri de sntate precar. Pe de alt parte, aceiai indicatori sociali pot pune n eviden existena anumitor mecanisme de suport social. Factorii de mediu asociai cu riscul de sntate includ calitatea mediului nconjurtor, calitatea apei, solului, aerului, climatului geografic i condiiilor de locuit. Este necesar investigarea strii prezente a serviciilor medicale din comunitate i apoi unele legturi dintre mediu i sntate, pe de o parte, i dintre dezvoltarea economic i sntate n zon, pe de alt parte. 1. Exist suficient personal medical n zon? Lipsa personalului medical calificat (problem care apare mai mult n comunitile rurale dect urbane) poate ridica probleme pentru cei care au nevoie de atenie medical imediat. Alte ntrebri nrudite includ tipurile de msuri care pot atrage personalul medical i dac comunitatea este pregtit pentru urgene medicale. 2. Ce tipuri de posibiliti recreative exist pentru membrii comunitii? Bunstarea general a indivizilor poate fi parial atribuit sntii fizice. Studiile ne arat c cei care sunt ntr-o bun form fizic sunt mai capabili s fac fa presiunilor vieii zilnice. 3. Exist programe guvernamentale axate pe probleme de sntate? Unde se gsesc birourile organizaiilor implicate? 4. Exist un oficiu de sntate al comunitii? 5. Exist grupuri de ceteni care se ocup de problemele de sntate? Mediul nconjurtor

26

Legtura dintre mediul natural i cel uman este un punct central n dezvoltarea autosusinut. Un ecosistem sntos depinde de oameni care triesc n armonie n cadrul su. Unele dintre ntrebrile puse n aceast seciune se ocup de un inventar al strii mediului fizic i al efectelor activitilor omului asupra sa. n continuare, enumerm nite ntrebri model care pot fi folosite ca surse de informaie. 1. n ce mod s-a schimbat mediul fizic n comunitatea dumneavoastr (clim, ap, sol, pduri)? De exemplu, a fost comunitatea ngrijorat n ce privete calitatea apei sau diminuarea zonelor cu pduri naturale? 2. Cum se folosete pmntul pentru agricultur n comunitate? Exist programe pentru conservarea pmntului n faa unor dezvoltri inutile? 3. Ce procent din mostrele luate anual din apele curgtoare ale comunitii satisface standardele de calitate guvernamental? Obinerea informaiilor fundamentale despre starea mediului local trebuie s sprijine formarea unei imagini despre problemele ce trebuie rezolvate. Pot fi utilizate ntrebri de genul: 4. Ce programe de mediu exist n comunitatea dumneavoastr, sponsorizate de autoritile centrale sau locale? 5. Cunoatei coordonatele grupurilor pentru aprarea mediului formate din membrii comunitii? Cte sunt, pe ce se axeaz fiecare grup, care grup are cel mai mare numr de voluntari i sprijin din partea comunitii i care are cel mai puin sprijin? De ce? Cuprind activitile lor i aspecte legate de alte dimensiuni (economic, social sau de sntate)? 6. Exist n zona dumneavoastr afaceri implicate n activiti ecologice? Industriile din regiune se asigur c minimalizeaz efectele polurii asupra mediului fizic prin tehnologii adecvate? Care dintre aceste afaceri prezint rapoarte anuale privitoare la mediu? METODE I TEHNICI DE COLECTARE A INFORMAIILOR Sunt folosite n scopul de a descoperi nevoile, perspectivele, opiniile, ideile sau dorinele membrilor comunitii, acestea urmnd a fi folosite n procesul de luare a deciziilor. Unele dintre aceste instrumente sunt ieftine i uor de folosit, nefiind necesare abiliti tehnice speciale, iar costurile fiind minime (pot fi realizate cu personalul existent sau cu ajutorul cetenilor voluntari i relativ repede). Altele necesit asisten de specialitate i n general solicit timp i bani. Alegerea instrumentului potrivit reprezint o abilitate important care se dobndete prin experien. n general, cel mai eficient instrument este cel care ofer cele mai precise i utile informaii. Procesul de consultare i evaluare este i un prilej de dezvoltare a unei contiine civice, de formare a unor grupuri, de educare i informare, de inducere a dorinei de aciune. Exist mai multe modaliti de consultare a grupurilor sau a persoanelor: Prin folosirea unor metode i tehnici de tip calitativ: - Brainstorming; - Focus grup; - Tehnica Grupului Nominal (TGN); - Interviuri sau ntlniri individuale (fa n fa);

27

- Observaia; - Studiul de caz. Prin folosirea unor metode i tehnici de tip cantitativ: - Ancheta pe baza unui chestionar; - Sondajele de opinie. STABILIREA PRIORITILOR Trebuie stabilit ierarhia ntre scopurile, obiectivele i sarcinile unei organizaii, ce anume se dorete a se realiza. Stabilirea prioritilor va fi influenat de analiza situaional, n special de cerinele medicale i de obiectivele politice mai largi ale comunitii. Trebuie s ne asigurm c prioritile stabilite sunt fezabile i conforme climatului social i politic al comunitii n contextul resurselor posibile. Pentru stabilirea interveniilor prioritare, sunt folosite anumite criterii: - Capacitatea de a reduce semnificativ o anumit patologie. - Existena unei relaii cost-eficien rezonabile; - Concordana cu dorinele publicului; Pentru a fi implementate prioritile trebuie s ndeplineasc trei criterii de fezabilitate: - S fie vorba de intervenii care pot fi realizate la un nivel calitativ adecvat; - S poat fi disponibile pentru majoritatea celor ce au nevoie de ele innd cont de resurse existente i, sau proiectate; - S reflecte un consens favorabil din punct de vedere politic referitor la necesitatea introducerii lor. . ETAPELE EVALURII N PROMOVAREA SNTII 1) Descrierea programului (modelul logic) - este o imagine de ansamblu a felului n care se deruleaz programul teoria i ipotezele de lucru (assumptions) care stau la baza programului. Acest model ne pune la dispoziie o hart a programului, care evideniaz cum va funciona acesta, care este ordinea de derulare a activitilor, precum i cum pot fi atinse rezultatele dorite. Clarificarea mandatului iniiativei Scopul: clar formulat, n termeni realiti i reflectnd o problem de sntate public Obiective: specifice, msurabile, realiste (pot fi atinse), relevante, limit de timp (SMART). Pentru a se putea msura rezultatul programului, trebuie specificat de la nceput: Grupul int; Ce comportament se dorete a fi schimbat i cum se va msura aceast schimbare; Schimbarea propus trebuie s fie fezabil, realist; Este nevoie de un punct zero (baseline) i % schimbrii de comportament; Timpul n care se va obine schimbarea; Un singur comportament int per obiectiv. Relaionarea cu alte iniiative, proceduri sau structuri 2) Identificarea problemelor (teme) n general exist trei problem principale n evaluarea unui program de promovare a sntii: conceperea i dezvoltarea, punerea n aplicare i impactul. Astfel:

28

Concept i design una dintre cele mai frecvente probleme este aceea dac programul a fost conceput respectndu-se conceptele i principiile promovrii sntii; Implementare ntrebarea cea mai frecvent se refer la ct de eficient i eficace a fost implementat programul. De multe ori, un rezultat negativ este legat, mai degrab, de o implementare defectuoas dect de conceperea greit a programului. Impact de obicei evaluarea impactului ridic ntrebri privitoare la msura n care iniiativa a produs efectele scontate. 3) Dezvoltarea procesului de colectare a datelor - depinde, n primul rnd, de temele proiectului i de alegerea beneficiarilor acestuia. Decizia privind dezvoltarea procesului de colectare a datelor depinde de: Scopurile i obiectivele interveniei; Criteriile pentru ndeplinirea acestora cu succes; Indicatorii alei; Perspectiva i nevoile diferiilor beneficiari- participani la program; Nivelul pentru care informaiile sunt culese. 4) Colectarea datelor problemele ridicate la acest punct privesc respectarea riguroas a procedurilor, ntr-o manier etic. Confidenialitatea i nevoia de a folosi informaii despre neparticipanii la proiect pot genera probleme. 5) Analiza i evaluarea datelor - include interpretarea datelor i compararea lor cu rezultatele propuse. De asemenea, este deschis discuia privind datele calitative versus cele cantitative. Statisticile au diferite marje de eroare, iar numerele reprezint numai o form de indicator a unei probleme de sntate public, alturi de cei calitativi care pot explica mai bine de ce i cum. Este important ca beneficiarii programului s neleag ce se compar, cu ce i motivul acestei comparaii. Nu n ultimul rnd este important s se acorde o atenie deosebit modului de prezentare a informaiilor obinute, deoarece o prezentare prost pregtit poate distruge o activitate bine fcut i util. 6) Recomandrile - trebuie s acopere schimbrile imediate, s clarifice ce este folositor dintre rezultatele obinute. 7) Diseminarea rezultatelor - este foarte important pentru c orice evaluare i gsete utilitatea final n msura n care un numr ct mai mare de persoane cunosc rezultatele pozitive, provocrile i leciile nvate n urma desfurrii unei intervenii. Rezultatele trebuie s ajung att la cei care au participat la conceperea, dezvoltarea i punerea n practic a interveniei, ct i la decideni. ALEGEREA INDICATORILOR Un program este evaluat ca fiind de succes n funcie de ndeplinirea indicatorilor alei . De aceea este foarte important ca indicatorii s reflecte ct mai adecvat obiectivele propuse, n funcie de timpul acordat desfurrii programului, precum i de bugetul alocat. Astfel: Nivelul de cunotine Avantaj: este uor de msurat la terminarea unei intervenii Dezavantaj: mbogirea cunotinelor NU implic automat modificri comportamentale i NU sunt ntodeauna convingatoare pentru decideni. Comportament

29

Avantaj: ne putem atepta la modificarea unui comportament pe timpul derulrii unui program; modificarea unui comportament msoar impactul programului. Dezavantaj: valoarea sa depinde de ct de relevant este comportamentul respectiv ntr-o anumit problem de sntate. Starea de sntate Avantaj: schimbarea favorabil a acesteia este cea mai convingatoare pentru decideni, deci programul este privit ca un succes i asigur fonduri viitoare. Dezavantaj: mbuntirea strii de sntate se produce pe termen mediu/lung i exist o multitudine de factori care o influeneaz. Din aceast cauz este dificil de a pune mbuntirea strii de sntate pe seama unei anumite intervenii. EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA Mass-media reprezint una din cele mai folosite ci pentru a transmite mesaje n vederea schimbrii cunotinelor, atitudinilor i comportamentelor care determin o anumit problem de sntate public. De aceea este necesar s ne oprim i asupra evalurii componentei mass-media din cadrul programelor de promovare a sntii. Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN SCURT: Cte persoane au vzut/auzit/citit mesajul Cte persoane i pot aminti mesajul cheie Care a fost reacia lor imediat Cte persoane au gsit mesajul credibil Indicatori pentru evaluarea pe TERMEN MAI LUNG: Cte persoane i mai pot aminti mesajul Cte persoane au acceptat mesajul ca adevrat Cte persoane i-au schimbat comportamentul Alt tip de impact (prezervative, medicamente..) Metode folosite pentru evaluarea componentei mass-media: Studii calitative focus grup Studii/cercetri asupra populaiei generale, medici, farmaciti Rspunsuri primite de la asculttori, cititori Monitorizarea vnzrilor de medicamente, preservative etc. Utilizarea serviciilor ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA BOLILOR CARDIOVASCULARE Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce n ce mai tinere, iar mortalitatea datorat acestora este n continu cretere. Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de peste 45 de ani i la femeile de peste 65 de ani. Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine manifesta dup zeci de ani, moment in care este greu reversibila. Cele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori la primele simptome (debutul infarctului de miocard).

30

Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar modificarea acestuia ca si reducerea factorilor de risc pot ntrzia apariia si dezvoltarea bolii. Boala cardiovasculara are o etologie multifactorial si factori de risc cu efecte multiplicative prin asociere. Iata cteva din caracteristicile stilului de viata asociate cu creterea riscului de boala de inima: - dieta bogata in grsimi saturate, colesterol si calorii, fumatul si inactivitatea fizica. Exista si o serie de trasaturi individuale - personale nemodificabile ca: vrsta, sex, antecedente familiale. - istoricul bolilor aterosclerotice ca si vrsta la care se manifesta la prini si la individul in sine. Cei care prezint istorie de boli cardiovasculare in familie, pot avea factori genetici precum diabetul. Dieta bogata in grsimi si fumatul sunt factori importani determinani ai aterosclerozei. Efortul fizic moderat regulat, de cel puin 3 ori pe sptmna in edine de 45-60 minute scade riscul de boala coronarian (are efect protectiv). Colesterolul ridicat in snge (hipercolesterolemie) este un factor de risc important. Cei cu colesterolul sczut nu fac boala coronarian daca nu asociaz ali factori de risc. Din contra, colesterolul cu densitate mare (HD1) creste riscul. Hipertensiunea arteriala este un factor de risc deosebit pentru boala coronarian, insuficienta cardiaca si accidentele vasculare cerebrale. Diabetul creste riscul si severitatea bolilor vasculare la ambele sexe dar mai ales la femei. Tendina la hipocoagulare a sngelui este influenat negativ de fumat, sedentarism i anticoncepionale hormonale ca si de dispariia activitii hormonale la femei (menopauza). n prevenirea bolilor cardiovasculare, nursingul comunitar ar putea avea un rol important prin crearea de programe informaionale cu privire la factorii de risc i combaterea acestora n limita posibilitilor. Prioritate in prevenirea bolii coronariene n practic au: bolnavi cu boala coronarian - cardiopatie ischemica sau alte boli vasculare aterosclerotice (artrite, insuficienta circulatorie cerebrala), persoanele fr simptome dar cu risc crescut (diabietici, cei cu colesterolul foarte ridicat, cu hipertensiune arteriala). Aprecierea riscului coronarian este posibil. Ea presupune aprecierea riscului multiplicativ al asocierii mai multor factori de risc. Un brbat de 50 de ani cu colesterolul mare 300 mg fr ali factori de risc are un risc mai mic dect un altul cu colesterolul de 200 mg dar care este hipertensiv, diabetic i sedentar, sau fumeaz. Trebuie luate in calcul vrsta, sexul si antecedentele patologice ale familiei (ascendentele). Este important de tiut: stilul de viata, deprinderile alimentare, obiceiurile de micare, fumatul. Greutatea, valorile tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor si glicemiei se vor lua in considerare si controla. Modificarea stilului de via este esenial (renunarea la fumat, modificarea alegerii alimentelor cu scderea numrului de calorii, a grsimilor animale, reducerea greutii si creterea consumului legumelor, vegetalelor, cerealelor si fructelor).

31

Sarea i alcoolul vor fi reduse n general, i n special la cei cu hipertensiune arteriala. Creterea fitnessului se va face prin efort fizic repetat, regulat dar de intensitate moderat - mic. i factorii de risc pot fi influenai modificnd stilul de via. Efortul fizic trebuie adaptat vrstei, fitnessului i scopului urmrit (prevenirea bolilor cardiovasculare sau recuperarea dup instalarea bolii: infarct). Durata minim a efortului va fi de 30 minute de 3 ori pe sptmn, de 10 minute nclzirea, 45-50 minute de revenire la repaus. Activitatea fizic efectuat n mod regulat este privit ca o component sntoas a stilului de via. Recent aceast importan a fost conturat de unele studii care au demonstrat legtura ntre activitatea fizic efectuat n mod constant i cu regularitate (activitatea fizic moderat) i beneficiul asupra sntii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare n societatea modern ce are o tendina ridicat spre sedentarism. Instituiile de promovare a sntii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitii fizice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sntatea. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii Notiuni despre ingrijirea copilului Dezvoltarea psihomotorie a copilului 0-1 an Ritmul de dezvoltare al copilului prezinta oscilatii, nu este intotdeauna constant. De obicei, incepe cu o perioada de crestere accelerata si de dobandire rapida si progresiva a capacitatilor, careia ii urmeaza o perioada de evolutie mai lenta. Dupa nastere, nou-nascutul continua sa se dezvolte intr-un ritm rapid, in special in primele sase luni de viata. Majoritatea copiilor cu o dezvoltare normala isi dubleaza greutatea in a cincea - a sasea luna de viata, si si-o tripleaza la implinirea varstei de un an. In primul an trebuie acordata o atentie speciala urmaririi cresterii in greutate si nu in inaltime. Aceasta, deoarece cresterea in inaltime, este, in primii 2 ani de viata, mai constanta decat cea in greutate si devine mai "personala" dupa varsta de 3 ani. De obicei, in primele 3-4 zile de viata nou-nascutul pierde aproximativ 10% din greutatea de la nastere. La aproximativ 10 zile, el revine la greutatea initiala. Pana la 3 luni sugarul: Doarme cele mai multe ore din zi. Pozitia preferata este aceea a embrionului. Tine pumnisorii stransi. Este capabil sa vada obiecte de la o distanta de 15 - 30 cm de ochi si din a 2 - 4a saptamana isi manifesta preferinta pentru chipul mamei. Isi exprima nevoile prin plans. Reactioneaza si se sperie la zgomotele puternice, ascutite si la lumina intensa. Prinde orice obiect ii atinge palma, de obicei degetul mamei. Incepe sa zambeasca

32

la trei luni incepe sa-si tina capul singur cu mai multa siguranta. Ii plac jucariile colorate si incearca sa ajunga la ele. Isi da seama de sunetele si de discutiile pe care le aude in jurul lui, isi inceteaza joaca pentru a fi atent la ele. Zambeste cand aude vocea mamei si incepe sa observe diferenta dintre fizionomia masculina si cea feminina. Controleaza in totalitate miscarile capului si sta in sezut sprijinit. Pus pe burta, se sprijina pe palme, ridicandu-se cat poate de mult. Se rasuceste de pe burta pe spate si de pe o parte pe alta. Jucariile preferate sunt mainile si picioarele, pe care poate sa le suga cu mare palcere. Incearca sa inteleaga care este sura sunetelor si a zgomotelor, isi recunoaste mama, tatal si fratii si, de obicei, la auzul muzicii inceteaza sa planga. Miscarile sunt deja mai libere, indreptandu-se in toate directiile. La 6 luni sta in sezut pentru scurt timp, fara ajutor si se simte foarte comod in scaunelul lui. Tine cu mai multa usurinta un obiect intre maini si il poate muta dintr-o mana il alta. Rosteste silabe ca : "ai", "ga", "gi". Incepe sa inteleaga cuvinte simple: "da", "nu" s.a.

4 - 6 luni

7 - 9 luni Isi mentine echilibrul atunci cand sta in sezut pentru mai mult timp, aplecandu-se usor in fata. Ridica obiecte cu ambele maini; cate o jucarie in fiecare mana. Reactioneaza cand isi aude numele. Se supara cand mama pleaca si se sperie de persoanele straine. Raspunde chemarilor si discuta folosind silabe cum ar fi "ma - ma ma". La 9 - 10 luni sta in picioare, tinandu-va de mana si nu are nevoie de ajutor ca sa-si pastreze echilibrul cand sta in sezut. Face primii pasi in cercetarea spatiului inconjurator. Se sprijina in palme si in genunchi si incearca sa mearga "de-a busilea". Se ocupa si cu obiecte de marime mai mica, incercand sa le rasuceasca, sa le stranga. Isi foloseste incheietura mainii si degetele, pe care le baga pe oriunde poate. Bate din palme si isi exprima entuziasmul. 10 - 12 luni Isi mareste viteza de mers "de-a busilea", dezvoltandu-si tehnici proprii. Se sprijina pe unde poate si face primele incercari de a sta in picioare. Face cu mana pentru a saluta pe cineva care pleaca. In jurul varstei de un an face primii pasi. Incearca sa manance singur, poate sa ia si sa dea jucarii. Intelege intrebari simple si indemnuri : "vino aici!" , "ia mingea!". Incepe sa foloseasca primele cuvinte adevarate: "mama", "tata" s.a.

33

Imunizarile prescolarului, scolarului, adolescentului In Romania, calendarul national de vaccinari obligatorii, adoptat de Ministerul Sanatatii, cuprindele urmatoarele vaccinuri: Hep B - Vaccinul antihepatic B BCG - Bacilul Calmette Guerin, impotriva tuberculozei pulmonare DTP - Vaccinul diftero-tetano-pertussis impotriva difteriei, tetanosului, si tusei convulsive. VPO - Vaccinul polio oral, impotriva poliomielitei. ROR - Vaccinul rujola-oreion-rubeola DT - Vaccinul diftero-tetanic Rub - Rubeola Calendarul de vaccinare este urmatorul: 0-24 de ore: Hep b 4-7 zile: BCG 2 luni: DTP, Hep B, VPO 4 luni: DTP, VPO 6 luni: DTP, Hep B, VPO 12 luni: DTP, VPO 12-15 luni: ROR 30-35 luni: DTP 7 ani: DT, ROR 9 ani: VPO 14 ani: DT, Rub 18 ani: Hep B Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal . - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

34

S-ar putea să vă placă și