Sunteți pe pagina 1din 4

LICEUL TEORETIC NICHITA STANESCU

REFERAT BIOLOGIE

ELEV
RADU BIANCA IOANA
CLS a VIII a A

MAREA CHINEI DE SUD


Ecosistemul sau sistemul ecologic reprezinta ceea ce ecologii numesc
unitatea organizatorica elementara a biosferei. n principiu, atunci cnd spunem
ecosistem, ntelegem de fapt un sistem deschis, cu o alcatuire complexa
conferita de cele doua subsisteme majore din care acesta este alcatuit, si anume
biotopul (mediul abiotic) si biocenoza (totalitatea vietuitoarelor, comunitatea de
plante, animale, microorganisme care au ca suport un anumit biotop). Principala
caracteristica a ecosistemului este aceea ca la nivelul acesteia se realizeaza
productia biologica.
Ecosistemul Marii Chinei de Sud
Mare Chinei de Sud este situat ntre rmul sud
-estic al Asiei i insulele Taiwan, Louson, Mindoro, Palavan i Calimantan. Ea
comunic cu Marea Chinei de Est prin strmtoarea Taiwan i cu Ocenanul
Pacific prin strmtoarea Bashi. Suprafaa mrii constituie 3447 km,
iar adncimea 5245 m. n Marea Chinei de Sud se vars
importante fluvii asiatice, ca Mekong sau Xi Jiang. rmurile sunt puin
crestate, pe teritoriul sunt presrate numeroase insule, una dintre cele mai mari
fiind Pelawan, i recife coraligiene, iar n continent vin
dou golfuri mari: Siam i Bakbo. Temperatura apei la suprafa variaz de la
+20 pn la +27 C n februarie i de la +28 pn la +29 C n august,
iar salinitatea de la 31 la 34%. Marea este un bazin de pescuit cu o
bogat faun tropical. Aici au loc frecvent erupii vulcanice submarine
i taifunuri.
Vietuitoarele Marii
In Marea Chinei de Sud s inalnesc o multime de vietuitoare cum ar fi:
-ariciul de mare
-tonul cu inotatoare galbene
-baracuda
-crevetele
-steaua de mare
-pestele cu flamura
-pestele pensa
-diavolul de mare
-calutul de mare pitic

Dintre toate acestea baracuda este cea mai periculoasa.

Baracuda are un aspect asemntor cu tiuca, corpul lung fusiform este


acoperit cu solzi mici de culoare argintie. Capul alungit are 2 ochi proemineni i
o gur larg prevzut cu dini ascuii. nottoarea dorsal este situat posterior
iar cele ventrale sunt distanate una de alta. nottoarea caudal este bifurcat.
Baracuda are un corp relativ rigid, coloana vertebral avnd numai 24 de
vertebre. O baracud poate avea o lungime de la 23 cm pn la 2 m.
Baracuda se hrnete cu peti mai mici, exemplarele mari se hrnesc
cu scrumbii, toni tineri. Din cauza crnii de baracud care conine toxine
neurotoxice, este un pete care prin consumare a cauzat intoxicaie la om.
Scrumbia atata timp cat traieste in mare se hraneste cu hamsii, mici
moluste si crustacei, viermi si larve ale diferitelor insecte, iar in perioada in care
migreaza se hraneste cu diferite insecte.
Hamsia se hraneste cu zooplancton ,copepode, miside, larve de decapode
si moluste.

Zooplanctonul reprezinta totalitatea animalelor (majoritatea


nevertebrate), care traiesc plutind n apa marii. Reprezinta un nivel de
consumatori: consuma fitoplancton.

Fitoplanctonul obine energie prin procesul de fotosintez, drept urmare


trebuie s triasc n stratul bine luminat al oceanului, mrii sau lacului.
Fitoplanctonul este dependent de nutrieni pentru a crete. n general se hrneste
cu macronutrieni cum sunt nitraii i fosfaii.