Evaluarea riscului cardiovascular

Prof. Dr. Florin Mitu

Evolutia cunoasterii factorilor de risc
Factori de risc
Cuantificarea riscului
Diagrame pentru calcularea riscului
 Evolutia cunoasterii factorilor de risc
 1768 Heberden : descrie pentru prima data entitatea clinica
denumita ‘’ angina pectorala’’
 Sec XIX : fundamentarea conceptului anatomo-clinic :
Scarpa (1804) si Lobstein (1833)
‘’ateroscleroza a arterelor coronare’’
Virschow (1856) ‘’ tromboza’’
 1910 : Obrastzow si Straschesko – Rusia
1912 Herrick – SUA : introduc conceptul clinic de ‘’infarct
miocardic’’
 1950: diverse entitati clinice (angina pectorala si infarctul)
sunt corelate cu modificarile anatomo-clinice ale ‘’
aterosclerozei’’ si ‘’trombozei’’
1950-1975
1950 : primele studii epidemiologice prospective :
Framingham (oras situat la 60 Km de Boston ales de
Universitatea Harvard si de ‘’National Institute of Health’’
considerat reprezentativ prin populatia stabila si nivel socio-
economic mediu) ; 6000 de voluntari dintr-o populatie de
10.000 de femei si barbati, supravegheati la fiecare 2 ani
pentru inregistrarea noilor cazuri de afectiuni determinate de
ATS (afectiuni coronariene ischemice, cerebrale si arteriale
periferice)
Se lanseaza ipoteza cauzalitatii : etiologia afectiunilor este
dominata de asocieri nocive simultane a unor factori de
expunere denumiti FACTORI DE RISC
K.Poper lanseaza intuitiv ipoteza cresterii riscului datorita
: cresterii colesterolului si valorilor tensiunii arteriale
(HTA), tabagismului, obezitatii, diabetului, cresterii
hematocritului, hiperuricemiei
1957-1959
Dowber : primele rezultate ale studiului Framingham
confirma predispozitia pentru risc crescut in functie de :
sex, varsta, hipercolesterolemie, HTA, tabagism la subiectii
initial sanatosi
Ancel Keys : pune bazele studiilor privind metabolismul
(influenta grasimilor alimentare ) – bazele studiilor
prospective ‘’ Seven Countries Study’’ (14 cohorte
supravegheate concomitent : Japonia, SUA, Jugoslavia,
Grecia, Italia, Tarile de Jos, Finlanda)
rezultate asemanatoare cu cele ale studiului Framingham –
in populatia generala relatia dintre aportul de grasimi
saturate si incidenta cardiopatiei ischemice prin intermediul
colesterolului seric
1960 : lansarea in Europa a unui numar mare de studii :
‘’Studiul Prospectiv Parizian’’, ‘’Withehall Study’’,
‘’Studiul Goteborg’’, ‘’Studiul Bancilor din Belgia’’
Primele studii in populatiile de emigranti (Japonezi care
traiau in Japonia, Hawai, SUA sau Yemenitii imigranti in
Israel)
1962 - 1967 :
Cornfield si Truett :primele analize ale riscului
- propunerea unor ecuatii predictive intre : nivelul
dependent de varsta si sexe a factorilor : HTA,
hipercolesterolemie, tabagism
‘’Surgeron General’’ (1964): monografie in care se
precizeaza rolul cauzal al tabagismului in cancer – din
cele 7 criterii de cauzalitate ale lui Hill, 5 au fost stabilite
pe baza datelor descriptice – criterii aplicate si in cazul
bolilor cardiovasculare.
 Primele studii de preventie primara (hipercolesterolemie,
HTA) : ‘’ Studiul spitalelor de psihiatrie finlandeze’’,
studii pe veteranii americani, ‘’ New York Anti
Coronary Study’’ ‘’ Studiul veteranilor din
administratie’’ (cel din urma, trial clinic care
demonstreaza rolul medicatiei hipotensive)
 Continuarea studiilor Framingham : evidentierea
diverselor fractiuni lipidice serice cu efect protector
(HDLc) vs. celor cu risc (LDLc)
 Studiul pe soferii londonezi (1966, Morris) : efectul
protector al activitatii fizice profesionale
1975-1996
1977 : Framingham Heart Study : patologia
cardiovasculara din diabetul vascular este mult mai frecventa
decat in populatia generala ; United Kindom Prospectiv
Diabets Study (UKPDS) – rezultate publicate in 1998 si
2007
G.Rose (1985): publica articolul ‘’Sick individuals and sick
population’’ unde stabileste ca se pot prognoza evenimente
coronariene la persoanele cu agregarea factorilor de risc ;
chiar la un nivel moderat riscul creste semnificativ;
 concluzie : este nevoie de o anumita strategie
preventionala :
 detectarea subiectilor cu ‘’risc inalt’’: strategie clinica
modificarea nivelului de expunere la intreaga populatie
la un factor de risc : strategie de preventie
populationala
Dupa 1990 noi concepte, cunoastrea a
noi factori de risc….
 De ce este nevoie de prevenția bolilor
cardiovasculare ?
 BCV aterosclerotică, în special BC - principala cauză
de decese premature la nivel mondial.
 BCV afectează și bărbații și femeile: decese sub 75
ani în Europa - 42% la femei și 38% la bărbați
datorate BC.
 Mortalitatea prin BCV, deși în curs de schimbare,
rămâne ridicată în România.
 Prevenția este eficientă:>50% din scăderea
mortalității prin BCI se obține prin intervenția asupra
factorilor de risc și 40% prin înbunătățirea
tratamentelor.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 De ce este nevoie de prevenția bolilor
cardiovasculare ?

 Eforturile de prevenție trebuie să dureze toată viața.

 Strategiile de prevenție necesită programe de
educație populațională pentru toate clasele de risc.
 Există numeroase dovezi care justifică eforturile de
prevenție.
 Controlul factorilor de risc poate fi ameliorat
semnificativ.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 De ce avem nevoie de prevenție ?

Procentul deceselor prin BCI atribuit reducerii factorilor de risc

și tratamentului în diferite populații.
 Strategii de estimare a riscului
- CINE beneficiază ?
 La persoanele aparent sănătoase, riscul CV este
rezultanta interacțiunii a multipli factori de risc.
 Estimarea riscului prin diagrama SCORE duce la
decizii logice privind managementul pacientului și
evitarea tratamentului excesiv sau incomplet.
 Persoanele cu risc CV înalt necesită intervenții
terapeutice imediate pentru controlul tuturor factorilor
de risc.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 Strategii de estimare a riscului
- CINE beneficiază ?
 La subiecții tineri, un risc absolut scăzut poate masca
un risc relativ foarte înalt.
 Riscul CV al femeilor nu este mai mic, este doar
amânat cu 10 ani.
 Femei cu istoric de pre-eclampsie sau hipertensiune
de sarcină, ovar polichistic sau diabet zaharat
gestațional.
 Toate diagramele de estimare a riscului sunt relativ
brute și pot fi ameliorate și adaptate.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 Strategii de estimare a riscului
- CINE beneficiază ?
 Persoane cu condiții specifice pentru risc CV crescut:
poliartrită reumatoidă, disfuncție erectilă, cancer;
 La persoane cu vârsta > 60 de ani, evaluarea factorilor
de risc și inițierea tratamentului trebuie făcută
individualizat;
 La minoritățile etnice, diagramele de estimare a riscului
CV nu corespund întotdeauna realității.
 Abordarea riscului CV total este flexibilă și necesită
individualizare.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Evolutia cunoasterii factorilor de risc
Factori de risc
Cuantificarea riscului
Diagrame pentru calcularea riscului
Factori de risc
 FR reprezinta variabile asociate cu un risc crescut de
boala
Clasificari variate :
controlati prin interventia terapeutica : hiperglicemie,
HTA, dislipidemie, obezitate, fumat, sedentarism,
alimentatie pro-aterogena, sindrom metabolic
necontrolati : varsta, vechimea diabetului, sex masculin,
istoric personal si/sau familial
 Alte clasificari :
traditionali (conventionali) : HTA, hipercolesterolemie, fumat,
diabet zaharat
noi (non-conventionali): obezitate abdominala, microalbuminurie,
anemie, sindrom metabolic
INTERHEART :
 Raportul apoB/apo A1
 Fumatul
 Diabetul zaharat
 Hipertensiunea arteriala
 Obezitatea abdominala
 Factorii psihosociali
 Sedentarismul
 Consumul regulat de alcool
 Consumul scazut de fructe si legume
Salim Yusuf et al. Lancet 2004; 364: 937–52
Effect of potentially modifiable risk factors associated with myocardial infarction in 52 countries (the INTERHEART study): case-control
study
Sindromul metabolic – asociere de anomalii metabolice
care confera un risc crescut de aparitie a bolilor
cardiovasculare
Distributia anormala de tesut adipos
Insulinorezistenta cu sau fara hiperglicemie
Dislipidemia aterogena (TG crecute, HDLc scazut, particole
LDL colesterol mici si dense)
HTA
Status protrombotic
Status proinflamator
Riscul cardiometabolic – totalitatea factorilor de risc
care sunt asociati cu riscul cardiovascular si riscul de
aparitie a diabetului
Evolutia cunoasterii factorilor de risc
Factori de risc
Cuantificarea riscului
Diagrame pentru calcularea riscului
 Cuantificarea riscului
Risc absolut – riscul de aparitie a unei boli intr-un
anumit interval de timp
Reducerea RA prin interventie se poate exprima in
termeni de pacieni care trebuie tratati pentru a preveni un
eveniment cardiovascular – NNT (‘’number needed to
treat’’)
Risc relativ – riscul de aparitie a unei boli in grupul
expus FR raportat la riscul in grupul neexpus
Reducerea RR descrie beneficiile reducerii unui anumit
factor de risc
Riscul pe termen lung (liftime risk) – riscul de aparitie a
bolii cardiovasculare sau a diabetului tip 2 pe parcursul
vietii unei persoane sau riscul de mortalitate datorat bolii
curente in urmatorii 30 de ani (evaluat prin modelul
Archimedes)
Risc rezidual- riscul care ramane dupa controlul mono
sau multifactorial aplicat corect (riscul rezidual pentru
microangiopatie si pentru macroangiopatie )
 Riscul vascular rezidual este deosebit de
important in managementul diabeticilor
Principala cauza de
orbire la adulti Cresterea de 2 pana la
24.000 cazuri noi în 4 ori a bolilor
fiecare an in US cerebrovasculare si a
AVC
Retinopatie
Diabetica
AVC

Principala cauza a 8 din 10 pacienti diabetici

stadiul terminal in boala mor prin evenimente
renala la adulti cardiovasculare
44% cazuri noi / an Reducerea cu 5 – 10 ani a
sperantei de viata
Nefropatie
Diabetica
Boala
Cardiovasculara
Principala cauza a
amputatiilor non-
traumatice ale
membrelor
60% cazuri noi / an
Neuropatie
Diabetica
NIDDK, National Diabetes Statistics fact sheet. HHS, NIH, 2006.
 Riscul rezidual MACROvascular

 Chiar in situatia cresterii eficacitatii standardelor

actuale de ingrijire, pacientii raman expusi unui risc
rezidual ridicat de evenimente majore
MACROvasculare

 Riscul rezidual MACROvascular este prezent atat

la pacientii diabetici, cat si la cei non-diabetici, dar
cei diabetici sunt afectati in mod special
Riscul rezidual MICROvascular la pacientii cu
diabet

 Chiar daca a crescut eficienta controlului

glicemiei si tensiunii arteriale in reducerea
complicatiilor MICROvasculare ale diabetului tip
2, pacientii diabetici raman expusi unui risc rezidual
ridicat de a dezvolta astfel de complicatii
Riscul rezidual vascular si dislipidemia
aterogenica

 Datele din literatura demonstreaza ca

dislipidemia aterogenica este un
important factor al riscului rezidual
MACRO- si MICROvascular si o
valoroasa tinta terapeutica
Strategii de estimare a riscului - CUM?

Evaluarea sistematică a populației cu risc CV înalt;

Evaluarea riscului CV trebuie repetată la 5 ani;
Evaluarea riscului CV – standardizată;
Promovarea activității fizice din copilărie;
Programe de reabilitare cardiacă după sindroame
coronariene acute, revascularizare și insuficiență
cardiacă.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Evolutia cunoasterii factorilor de risc
Factori de risc
Cuantificarea riscului
Diagrame pentru calcularea riscului
Evaluarea riscului cardiovascular
Scorul Framingham
evaluarea riscului global pe 10 ani
utilizeaza 6 factori de risc
 Sex
 Varsta Stratificarea riscului
 Stare de fumator <10% risc scazut
 Colesterol total 10-20% risc moderat
 HDLc 20% risc crescut
 Tensiunea arteriala sistolica
 Diagrama Framingham - barbati

Diagrama de risc
cardiovascular pentru
barbati utilizand fractiile
colesterol total (CT) si
LDL-colesterol (LDL-C). Se
utilizeaza varsta, CT (sau
LDL-C), HDL-C, TA,
diabetul si fumatul. Se
estimeaza riscul
cardiovascular pe o
perioada de 10 ani, bazat
pe experienta Framingham
la barbatii cu varste intre
30 si 74 de ani la inceput.
Estimarea riscului mediu
este bazata pe subiectii
tipici Framingham si
estimarea riscului idealizat
este bazata pe TA optima,
CT = 160-199 mg/dl (sau
LDL-C = 100-129 mg/dl),
HDL-C = 45 mg/dl la
barbati, non-diabetici si
nefumatori. Utilizarea
fractiilor LDL-C este
potrivita cand sunt
disponibile masuratori
rapide ale LDL-C. Pts. =
puncte

Sursa: Wilson, P. W. F.
et al. Circulation
1998;97:1837-1847
 Diagrama Framingham - femei

Diagrama de risc
cardiovascular pentru
femei utilizand fractiile
colesterol total (CT) si
LDL-colesterol (LDL-C).
Se utilizeaza varsta, CT,
HDL-C, TA, diabetul si
fumatul. Se estimeaza
riscul cardiovascular pe o
perioada de 10 ani, bazat
pe experienta
Framingham la femei cu
varste intre 30 si 74 de
ani la inceput. Estimarea
riscului mediu este
bazata pe subiectii tipici
Framingham si estimarea
riscului idealizat este
bazata pe TA optima, CT
= 160-199 mg/dl (sau LDL-
C = 100-129 mg/dl), HDL-
C = 55 mg/dl la femei,
non-diabetice si
nefumatoare. Utilizarea
fractiilor LDL-C este
potrivita cand sunt
disponibile masuratori
rapide ale LDL-C. Pts. =
puncte

Sursa: Wilson, P. W. F.
et al. Circulation
1998;97:1837-1847
Avantaje
usor de utilizat
Dezavantaje
se bazeaza pe o populatie americana (cea inclusa
in studiul Fremingham)
subestimeaza riscul la persoanele cu mai mult FR
exprimati moderat sau un singur factor exprimat
agresiv
nu ofera predictie pentru teritoriul cerebrovascular
ALTE DIAGRAME
Diagrama de predictie a riscului
coronarian elaborata de
Societatile Bitanice Reunite
Sursa: D. Wood. Joint British recommendations on prevention of coronary heart disease in clinical practice: summary. BMJ 2000, 320, 705-708
Sursa: D. Wood. Joint British recommendations on prevention of coronary heart disease in clinical practice: summary. BMJ 2000, 320, 705-708
Diagrama EURO’97
Sursa: European Society of Cardiology
 Stratificarea riscului si
cuantificarea prognosticului
dupa valoarea TA
(dupa Ghidul Societatii Europene de
Hipertensiune, 2003)
Stratificarea riscului
cardiovascular in 4
categorii.
SBP = TAS, DBP = TAD,
CV = cardiovascular, HT
= hipertensiune. Riscul
scazut, moderat, ridicat
sau foarte ridicat se refera
estimarea riscului
cardiovascular in urmatorii
10 ani pentru evenimente
fatale si non-fatale.
Termenul “added” indica
faptul ca in toate
categoriile, riscul este mai
mare decat media. OD =
afectare subclinica de
organ, MD = sindrom
metabolic. Linia punctata
indica cum poate varia
definitia HTA dependent
de nivelul riscului
cardiovascular total.

Sursa: ESC and ESH

Guidelines
Diagrama SCORE
Țări cu risc CV înalt și foarte înalt
Estimarea riscului absolut
Aceasta diagrama poate fi folosita pentru a arata persoanelor tinere cu risc
absolut scazut ca riscul lor relativ,
relativ comparativ cu cei din grupa lor de var
poate fi uneori de multe ori mai mare decat ar trebui. Aceasta ar putea
ajuta in motivarea unor decizii precum evitarea fumatului, o dieta sanatoas
si activitate fizica, precum si identificarea acelor persoane care pot candida
tratamentul medicamentos
 Riscul relativ

Pacientul Colesterol Fumat Risc comparativ

mg/dl fata de pacientul
A
A 180 Nu
B 180 Da X4
C 300 Nu X5
D 300 Da X 20
Din februarie 2009 Diagrama SCORE in limba
romana lansata de Societatea Roamana de
Cardiologie

Site-ul societatii: www.cardioportal.ro

Diagrama SCORE în Europa
România

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 ESC Pocket Guidelines ESC Pocket Guidelines ESC Guidelines Official
App Slide-set

©ESC
2021 ESC Guidelines on cardiovascular disease prevention in clinical practice
www.escardio.org/guidelines
(European Heart Journal 2021 – doi:10.1093/eurheartj/ehab484)
Strategii de estimare a riscului - UNDE?

Noi locații pentru implementarea prevenției:

La domiciliu;
Tele-monitorizare.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 Obiectivele principale ale prevenției
BCV
Fumatul
 Factor de risc puternic și independent pentru BCV și trebuie
evitat.
 Expunerea la fumatul pasiv este la fel de nocivă.
 Asistență, susținere și suport pentru renunțarea la fumat.
Dieta
 Dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate, cu încurajarea
consumului de cereale integrale, legume, fructe și pește.
 <5 g de sare pe zi.
 Consumul de băuturi alcoolice trebuie limitat la 2 unități/zi la
bărbați (20 g/zi de alcool) și la 1 unitate/zi la femei (10 g/zi de
alcool).

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 Obiectivele principale ale prevenției
BCV
Tensiunea arterială
TA < 140/90 mm Hg
Lipidele
risc foarte înalt: LDL < 1,8 mmol/L (70 mg/dL) sau
o reducere cu > 50%
risc înalt: LDL < 2,5 mmol/L (100 mg/dL)
risc moderat: LDL < 3 mmol/L (115 mg/dL)
Diabetul zaharat
HbA glicozilată < 7% (53 mmol/mol)

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Cine are riscul CV mai mare decât cel
estimat de diagramă ?
 Subiecții sedentari sau cei cu obezitate centrală.
 Persoanele defavorizate social și minoritățile etnice.
 Subiecții cu diabet zaharat - riscul crește odată cu
creșterea valorilor glicemiei, chiar anterior apariției
diabetului.
 Subiecții cu valori reduse ale HDL colesterolului și cu
valori crescute ale trigliceridelor.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Cine are riscul CV mai mare decât cel
estimat de diagramă ?

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Risc CV foarte înalt

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Risc CV înalt

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
 Risc CV moderat

Risc CV scăzut
 Un risc calculat SCORE < 1% și care nu
prezintă caracteristici care să îi încadreze în
categoria de risc moderat.

Eur Heart J 2016

doi:10.1093/eurheartj/ehw106
Avantaje
Se bazeaza pe populatie europeana
Este usor de utilizat
Ofera predictie pe 10 ani
Utilizeaza 5 factori de risc : sex, varsta, stare de fumator,
colesterol total, tensiune arteriala sistolica
Stratifica in clase de risc : <1% (risc scazut);
1-5% risc moderat; 5% risc crescut
Dezavantaje
Subevalueaza riscul la anumite categorii (persoane cu
diabet, cu risc metabolic, rude ale persoanelor cu boala
cardiovasculara prematura)
Softul UKPDS
Se aplica specific la persoanele cu DZ tip 2
Cuantifica :
Morbiditatea coronariana
Morbiditatea cardiovasculara
Mortalitatea coronariana
Mortalitatea cerebrovasculara
FR inclusi in evaluare : varsta, durata DZ, sexul,
etnicitatea, fibrilatia atriala, starea de fumator, A1c,
colesterol total, HDLc, TA
Avantaje
metoda specifica pentru bolnavii diabetici cu risc
cardiometabolic
Stratificarea riscului
<15% risc scazut
15-30% risc moderat
Dezavantaje 30% risc crescut

aplicarea necesita utilizarea computerului

Modelul ARHIMEDES
Reuneste recomandari rezultate in urma utilizarii
datelor de la mai multe studii clinice randomizate
Cuantifica riscul de :
 boala cardiovasculara (IM, AVC)
diabet zaharat
complicatii microvasculare ale DZ
Variabilele masurate : >20 (inclusiv medicatia)
Este educativ, interactiv
Ghidul ESC de prevenție 2021
Ce este nou?
 Age- and sex- standardized WHO CVD
mortality rates per country

72
Patient categories
established ASCVD
Patient categories
associated CDV disease risk
Patient categories
associated CDV disease risk

Additional risk factor means Very

High
What Europe says
not applicable.

SCORE chart is
HISTORY
•În noile grile SCORE se utilizează non-HDL-colesterol în loc de colesterolul
total
•Riscul cardiovascular la 10 ani se referă la morbiditatea și mortalitatea
cardiovasculară
•În noile grile de apreciere a riscului CV se ia în considerare o categorie mai
mare a populației, cu lărgirea sferei de vârste
•Noile grile de calcul a riscului cardiovascular reprezintă instrumente practice
importante și ușor de utilizat. Ele sunt disponibile și on-line:
https://u-prevent.com/calculators/score2?isAdjustIntake=true
• risc la 10 ani de boala cardiovasculara fatala/non-fatala
• față de diagrama SCORE (2016), estimează și riscul de morbiditate, nu doar de
mortalitate
• persoane aparent sănătoase
• vârsta 40-69 ani
• fără boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD), diabet zaharat, boala cronica renala,
tulburari genetice ale lipidelor sau HTA

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 SCORE2
-OP

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
non-HDL= CT-HDL
 Risc înalt/foarte înalt de
boli cardiovasculare

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Abordare

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
Tratamentul factorilor de
risc la persoanele aparent
sănătoase cu risc CVD
foarte înalt (I)

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Tratamentul factorilor
de risc la persoanele
aparent sănătoase cu
risc CVD înalt (IIa)

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
 Discuție cu
pacientul

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC
Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Activitate
fizică regulată

• minim 150-300 min/săptămână de activitate fizică de intensitate moderată;

• minim 75-150 min/săptămână de activitate fizică de intensitate crescută
• activitate fizică corespunzătoare stării de antrenament și de sănătate
• reducerea sedentarismului reprezintă pe cât posibil prin activități ușoare reprezintă o prioritate
• exercițiile fizice de tip anerob asociate celor de tip aerobic minim 2 zile/săptămână

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Dietă
echilibrată
• Dieta mediteraneană este optimă
• Înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate
• reducerea ingestiei de sodiu
• adoptarea unei diete bazate pe plante
• restricționarea consumului de etanol la maximum 100 g/săptămână
• Reducerea aportului de zahăr din alimentație

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Scăderea în
greutate
• Scăderea majoră în greutate cu ajutorul dietelor cu aport
caloric redus și menținerea greutății în fazele precoce după
stabilirea diagnosticului de DZ poate duce la remisiunea
afecțiunii.
• Chirurgia bariatrică poate reprezenta o opțiune pentru cei care
nu pot atinge greutatea țintă prin măsuri dietetice.
Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC
Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Suportul pentru pacienții cu
afecțiuni psihiatrice este esențial în
aderența la modificările stilului de
viață și la tratament

Suport și atenție

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
• Fumatul trebuie întrerupt independent
de orice alți factori, chiar și de
potențiala creștere în greutate
• Pot fi considerate măsuri aditive
precum terapie, substituție de nicotină

Întreruperea
tabagismului

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Tratament
hipolipemiant

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
• Pentru pacienții cu risc foarte înalt, ținta LDL-c este
sub 55 mg/dl și o scădere cu peste 50% față de
valoare de bază
• Pentru pacienții cu risc înalt ținta LDL-c este sub 70
mg/dl și o scădere cu peste 50% față de valoare de
bază

Tratament
hipolipemiant

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical
practice.” European heart journal vol. 42,34 (2021):
3227-3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Tratament
hipolipemiant

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines

on cardiovascular disease prevention in clinical
practice.” European heart journal vol. 42,34
(2021): 3227-3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 • Valorile TA recomandate pentru
toți pacienții sunt sub 140 mmHg,
pentru TAS, respectiv sub 90
mmHg, pentru TAD
• Se recomandă la toți pacienții sub
tratament valori ale TAD tinta sub
80 mmHg

Valorile TA
• Pentru pacienții cu vârste între 18-69 de ani, valorile TAS tinta se
recomandă a se încadra între 120-130 mmHg.
• Pentru pacienții cu vârstele peste 70 de ani, valorile TAS tinta se
recomandă a fi sub 140 mmHg, eventual pâmă la 130 mmHg, dacă sunt
tolerate.

TA recomandată TAS țintă 18-69 ani TAS țintă ≥70 ani TAD țintă
<140/90 mmHg 120-130 mmHg <140 (<130 dacă <80 mmHg
tolerează) mmHg

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical
practice.” European heart journal vol. 42,34 (2021):
3227-3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Inhibitorii SGLT-2
și GLP-1RA

Au beneficii dovedite în ameliorarea

prognosticului și reducerea
mortalității cardiovasculare și
cardiorenale la pacienții cu DZ tip 2 și
ASCVD, CKD, IC

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines

on cardiovascular disease prevention in clinical
practice.” European heart journal vol. 42,34
(2021): 3227-3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Programul de reabilitare cardiovasculară coordonat
de o echipă multidisciplinară și specializată
ameliorează semnificativ prognosticul, mai ales
pentru pacienții post-ischemie miocardică și pentru
Reabilitarea cei cu insuficiență cardiacă
cardiovasculară

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 La pacienții cu DZ și risc cardiovascular
înalt/foarte înalt poate fi introdusă aspirina în
doză mică pentru prevenția primară

DZ/risc CV
înalt/foarte înalt

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC

Guidelines on cardiovascular disease
prevention in clinical practice.” European heart
journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 IC și depresia

Abordarea și cooperarea interdisciplinare sunt

esențiale
Depresia și riscul pacienții cu boală cardiacă aterosclerotică și expunere
cardiovascular la stres sunt candidați pentru psihoterapie
La pacienții cu IC și depresie majoră Nu se recomandă
tratamentul cu SSRI, SNRI sau cu antidepresive
triciclice
La pacienții cu afectare coronariană și depresie majoră
moderată/severă pot fi luați în considerare SSRI.

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical practice.”
European heart journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Măsurile pentru reducerea
poluării atmosferice contribuie
semnificativ și la reducerea
riscului cardiovascular

Reducerea
poluării

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical practice.”
European heart journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Pacienții cu IC

Screening-ul pacienților cu insuficiență cardiacă pentru

comorbidități cardiovasculare și non-cardiovasculare

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical
practice.” European heart journal vol. 42,34 (2021):
3227-3337. doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 Risc crescut de
evenimente
ischemice
La pacienții cu risc crescut de evenimente
ischemice și fără risc hemoragic crescut se
poate adăuga un al doilea medicament
antitrombotic (inhibitor de P2Y12 sau
rivaroxaban)

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical practice.”
European heart journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
 DZ cu AOMI
simptomatică

În absenta unui risc ridicat de sângerare,

poate fi luată în considerare combinația
Aspirină 100 mg/zi cu Rivaroxaban 2,5 mg
x2/zi

Visseren, Frank L J et al. “2021 ESC Guidelines on

cardiovascular disease prevention in clinical practice.”
European heart journal vol. 42,34 (2021): 3227-3337.
doi:10.1093/eurheartj/ehab484
Central diagram illustrating management
strategies.

Eur Heart J, Volume 43, Issue 3, 14 January 2022, Pages 174–176, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab742
 The ‘ten commandments’ for the 2021 ESC Guidelines
on CVD prevention
 Reprezintă un ghid unic atât pentru asistența primară, cât și pentru asistența spitalicească în vederea prevenirii BCV în practica clinică.
 Obiectivul principal al ghidului este promovarea unui stil de viață sănătos și controlul agresiv al factorilor de risc cardiovascular.
 Realizează o clasificare a indivizilor în grupuri de risc pe baza caracteristicilor lor clinice, urmată de o abordare de intensificare a
tratamentului în etape.
 Recomandă abordarea profilurilor și preferințelor pacienților pentru a reflecta practica clinică de rutină într-un proces comun de luare a
deciziilor între profesioniștii din domeniul sănătății și pacienți.
 Utilizează algoritmi actualizați de predicție a riscului pentru indivizi aparent sănătoși, scoruri de risc SCORE2 și SCORE2-OP,
calibrați pentru patru regiuni geografice europene.
 Exista praguri de risc specifice vârstei la persoanele aparent sănătoase, strategii de tratament personalizate, acordându-se o atenție
crescută prevenirii BCV la persoanele în vârstă.
 Estimarea riscului de BCV pe 10 ani contribuie la evaluarea beneficiilor tratamentului și la ghidarea intensificării tratamentului
factorilor de risc
 Țintele și obiectivele pentru LDL-colesterolul, tensiune arterială și control glicemic rămân așa cum sunt recomandate în ghidurile
anterioare.
 Poluarea aerului și a solului, zgomotele excesive, schimbările climatice, se asociază în prezent cu creștera riscului cardiovascular.
 Abordează probleme potențiale legate de raportul cost-beneficiu evidențiate pe parcursul elaborării ghidurilor.
 CONCLUZII
Riscul cardiovascular si cardiometabolic sunt rezultatul
unor abordari dinamice prin cunosterea holistica a cumularii
factorilor de risc
Riscul absolut vizeaza evaluarea riscului din perspectiva
timpului
Riscul relativ vizeaza evaluarea riscului din perspectiva
cumularii efectelor
Riscul rezidual vizeaza evaluarea riscului cardiometabolic
din perspectiva abordarii terapeutice complexe