Analiza retrospectiva

a factorilor de risc

in IMA la tineri

Coordonatori : Student:
Prof. Univ. Dr. Ioan Maniiu Marian Valentin
Dumitru
Asist. Univ. Dr. Ctlin
Blan
 Introducere
Infarctul miocardic acut (IMA) reprezint cea mai importanta
cauza de deces printr-o singura boala la populaia rilor
industrializate. n diferitele statistici, decesul prin infarct
reprezint 20-25% din totalitatea deceselor.

n Romnia, n 1998 din 100 decese, 58 s-au datorat bolilor

cardiovasculare (din care circa 25 prin infarct), 15 decese au fost
prin cancer, 9 prin boli respiratorii, 6 prin accidente i 12 prin
alte cauze.

n aceeai perioada, rata standardizat a mortaliti prin boli

cardiovasculare (0-64 ani) a fost pentru Romnia de peste 150 la
100 000 de locuitori, fa de o medie de 80 pentru ntreaga
Europa. n Romnia i n rile est europene, ri aflate n
momentul unor profunde transformri, factorul socio-economic
pare s aib o pondere mai nsemnat n determinismul
morbiditii i mortalitii cardiovasculare aterosclerotice, de
altfel fiind singurul n msur s explice marile diferene fa de
rile dezvoltate economic, n condiiile unui profil al factorilor
de risc nu foarte mult diferit.
 Motivaia i scopul lucrrii
Prevalena factorilor de risc cardiovasculari este n continuare la
valori crescute, neremarcndu-se o tendin descresctoare n
evoluia acestora.

Obiectivul lucrrii este de a analiza i sublinia factorii de risc

importani i impactul acestora asupra populaiei tinere. n mod
special se va urmrii evoluia pacienilor cu infarct miocardic acut,
n funcie de prezena sau absena unui factor de risc cunoscut.

Se mai dorete delimitarea acelor factori de risc mai des

ntlnii n sectorul tinerilor care au avut infarct miocardic acut ct
i acei factori de risc asociai pacienilor cu evoluie nefavorabila,
comparativ cu totalul pacienilor cu infarct miocardic acut.

Analiza factorilor de risc va urmri ierarhizarea acestora n

funcie de importana pe care o au n dezvoltarea unei evoluii
nefavorabil precum i infirmarea impactului asupra evoluiei
nefavorabil a acelor factori care nu se dovedesc a avea valoare
statistic important pe lotul studiat.
 Material i metoda de
lucru
Am efectuat o analiza retrospectiva comparativa si estimativa la 1076 de
pacieni din care 195 tineri, bolnavi internai n Clinica de Cardiologie Sibiu n
ultimii 5 ani, pentru infarct miocardic acut. Sa considerat pacient tnr toi
aceia nscui dup anul 1955. Am investigat factorii de risc prezeni :
- Sexul
- Hipertensiunea arterial
- Dislipidemiile
- Forma de infarct miocardic (localizarea)
- Prezenta stopului cardiac
- Alte afeciuni asociate
- Modalitatea i eficienta tratamentului (evoluie, tromboliza)
- Nivelul colesterolului seric
- Zile de spitalizare
Dup cuantificarea fiecrui factor de risc in parte la tineri si la ntreg lotul,
i-am comparat intre ei in funcie de evoluie, favorabila sau nefavorabila.
Pentru a delimita acei factori de risc mai importani i-am comparat in cadrul
aceluiai lot urmrind in mod deosebit prezenta caru-i factor de risc se
asociaz mai des cu o evoluie nefavorabila.
Am utilizat testul 2 pentru compararea loturilor. La un prag de eroare mai
mic dect 0.05 diferena statistica a fost considerata semnificativa.
Nu am reuit cuantificarea si urmrirea factorilor de risc cu un caracter
socio economic, amprent genetica sau de stres, probabil factori de risc cu un
determinism mare in infarctul miocardic acut.
REZULTATE SI DISCUTII
Reprezentarea lotului
tnr pe
sexe

-166 de sex masculin (85%)

-29 de sex feminin (15%)

Reprezentarea evoluiei
la tineri
- nefavorabil 7(5%)
-favorabil 184(95%)
 Comparativ cu lotul tanar la total se observa o tendina de
echilibrare a sex-raio, att in cea ce privete numrul cazurilor de
IMA cat si evoluia nefavorabila, explicata probabil prin anularea
proteciei hormonale estrogenice la sexul feminin.
- pacienii de sex masculin reprezint un procent de 85% din
bolnavii tineri fa de 66% cat reprezint brbaii din totalul
bolnavilor
- lotul tanar evolueaz nefavorabil, procentual, de patru ori mai
puin faa de ntreg lotul: 4% pentru tineri respectiv 16% pentru total.

Reprezentarea comparativ a evoluie la ambelor

Reprezentarea comparativa in funcie de sex loturi
 Am constatat asocierea
mai rar a diabetului
zaharat (11,6% fa de
18% la totalul pacienilor
cu IMA) dar cu frecven
mai mare apar
dislipidemiile (20% fa
de 10,4%)
 In cea ce privete HTA am descoperit la lotului tanar
o diferenta semnificativa intre procentul evolutiilor
nefavorabile a celor cu HTA stadiul 1&2 pe de o
parte si stadiul 3 pe de alta, fapt ne observat la
ntreg lotul
Evoluia Nefav. la ambele loturi in funcie de TA
 S-a constatat prevalena
diabetului zaharat la pacienii
din ntreg lotul 18 % fa de
11.6% cat a fost gsit la tineri.

Chiar daca nu a fost intalnit

intr-un procent foarte mare,
DZ cnd este prezent la
bolnavii cu IMA ntuneca
prognosticu, crescnd media
de mortalitate a clinicii de la
12.7% la 22%.
 Obezitatea
survine 9 ori
mai frecvent
dect la total,
de asemenea
fumatul apare
mai frecvent la
tineri.
 Localizarea anterioara Reprezentarea Evol Nefav in functie de localizare
IMA nu reprezint un IMA
factor de risc imediat
sever la tineri, nu
acelas lucru se poate
spune insa la ntreg
lotul unde am ntlnit
diferena in procentul
evolutiilor
nefavorabile raportate
la localizarea anterioara
sau inferioara a IMA
 Tromboliza s-a practicat
n 20% (12,5% n totalul
IMA) din cazuri i s-a
soldat cu mortalitate 0
(3,7%).
 Reprezentarea comparativa la total a tuturor factorilor
de risc

In final am comparat
toi factori de risc
intre ei att la total
cat si la tineri
obtinand
urmtoarele ierarhii
(aceste ierarhii
reprezint o
ordonare
descresctoare a Reprezentarea comparativa la tineri a tuturor factorilor
cazurilor de IMA in de risc
funcie de
afeciunile care le
asociaz si nu
reprezint evoluia
nefavorabila a IMA
sub aceasta
afeciune)
 CONCLUZII 1

Prezena factorilor de risc la populaia tnra n proporie ridicat,

precum i angrenarea acestei categorii de pacieni n activiti
productive, impun lansarea unui program naional activ de depistare i
profilaxie primar a grupelor cu risc crescut (regim alimentar,
hipolipemiante, abandonarea fumatului, dozarea stresului psihic).(48)

n urma analizei statistice au rezultat urmtoarele concluzii:

un mare dezechilibru a sex raio la tineri pe cnd la total se observa
o echilibrare acesteia, probabil pe seama anularii proteciei estrogenice
asupra endoteliului vascular
tinerii cu IMA evolueaz nefavorabil intr-un procent de patru ori mai
mic dect total.
TG. sunt un factor de risc cu valoare statistic in evoluia IMA la
tineri spre deosebire de total unde a fost gsita nesemnificativ.
Contrar datelor gsite in literatura de specialitate si prezentate in
partea generala, nu am gsit ca avnd valoare semnificativa in evoluia
IMA, valorile ridicate ale colesterolului seric si glicemiei
 CONCLUZII 2
HTA influeneaz nefavorabil evoluia tinerilor cu IMA, lucru
neobservat ns la total.
Diabetul zaharat nu iese n evidenta prin numrul de cazuri care
au prezentat un IMA, ci prin procentul mare de evoluii nefavorabile a
bolnavilor cu IMA care au asociat DZ.
mortalitatea celor cu DZ depete media clinicii.
localizarea anterioar a IMA ntunec prognosticul la totalul
pacienilor. n rndul tinerilor evoluia n funcie de localizare fiind
relativ echilibrat.
efectuarea trombolizei se dovedete ca fiind cea mai buna
variant terapeutic, numrul pacienilor tineri cu IMA la care le-a
fost efectuat tromboliza si au evoluat nefavorabil fiind egal cu zero
Existena i a altor factori, cel mai probabil cu caracter socio-
economic, explic, trendul ascendent al morbiditii cardiovasculare,
n condiiile meninerii factorilor de risc la acelai nivel. Abordarea
multifactorial a riscului cardiovascular este o necesitate, pentru
scderea incidenei suferinelor cardiovasculare aterosclerotice si a
mortalitii prin acestea.