LP 4 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE A UNEI COMUNITĂŢI

 Metode de evaluare a stării de sănătate individuale:

a. chestionare de sănătate: au drept scop depistarea unor factori de risc pentru afecţiuni cu
incidenţă crescută în populaţie (exemple: pentru HTA- vârsta, sexul, AHC pozitive pentru
boli cardiovasculare, sedentarism, fumat, alimentaţia dezechilibrată, obezitate, exces de sare
în alimentaţie, dislipidemii, prezenţa DZ, etc; pentru DZ 2- vârsta > 45 ani, obezitatea în
special de tip abdominal, rude de gradul I cu DZ, HTA, boli cardiovasculare existente,
dislipidemii, sedentarism, sindromul ovarului polichistic, istoric de glicemie a jeun
modificată sau scăderea toleranţei la glucoză sau diabet gestaţional sau naştere de făt
macrosom; pentru obezitate: alimentaţia dezechilibrată, cu exces de fast-food, dulciuri,
grăsimi nesaturate, orar neregulat al meselor, sedentarism, factori psihologici- stresul,
depresia, factori genetici; pentru neoplasm de col uterin: infecţia cu HPV, comportament
sexual, leziuni precanceroase la nivelul colului, antecedente familiale de neoplazii genitor-
mamare, etc)
b. examene de bilanţ clinic
 examenul clinic obiectiv pe aparate şi sisteme
 evaluarea parametrilor antropometrici (greutate, talie, PC, PT, IP, IS, IN, IMC,
circumferinţa abdominală, dentiţie)
 evaluarea parametrilor funcţionali (puls, TA, respiraţie, temperatură, rezistenţa la infecţii,
toleranţa digestivă)
 evaluarea dezvoltării neuropsihomotorii şi a statusului mental
 evaluarea reactivităţii imunologice (ex. IDR la tuberculină )
c. examene paraclinice raportate la vârstă (hemoleucograma, glicemia, lipide totale, colesterol
total, HDL-colesterol, LDL-colesterol, trigliceride, uree, creatinină, TGO, TGP, calcemie,
sideremie, VDRL, examen de urină, exudat nazofaringian, examen coproparazitologic,
examen coprocultură, examen Papanicolau, examen secreţie vaginală, ECG, MRF,
mamografie)
d. examene de specialitate (examen oftalmogic, examen ORL, examen psihologic, examen
ginecologic, examen endocrinologic, etc)

 Metode de evaluare a stării de sănătate a comunităţii:

În evaluarea stării de sănătate a unei comunităţi vor fi parcurşi următorii paşi:
1. cunoaşterea comunităţii care urmează să fie evaluată:
- număr şi densitatea populaţiei / km2
- repartizare pe variabile: rasă/etnie, sex, grupe de vârstă, nivel educaţional, situaţie
profesională, nivel socio-economic, religie, structura şi funcţionalitatea familiei
- factori de risc existenţi
2. culegerea datelor referitoare la starea de sănătate a populaţiei, utilizându-se următoarele surse de
informaţie:
- baza de date a cabinetelor de medicina familiei: fişe de consultaţie, registre de consultaţie,
registru de boli cronice, registru de evidenţă a gravidelor, registrul de teren, centralizatorul
activităţii medicale, certificatele de concediu medical, certificatele de deces, certificatele de
naştere
- baza de date a serviciului de statistică- ASP
3. calcularea indicatorilor de apreciere a stării de sănătate:
a. indicatori demografici
b. indicatori de morbiditate
c. indicatori de dezvoltare
 a. INDICATORII DEMOGRAFICI:
 indice de natalitate: nr. NN vii / nr populaţie x 1000
 rata fertilităţii: nr NN vii / nr persoane sex feminin 15-49 ani x 1000
 fertilitatea pe grupe de vârste: nr NN vii din mame de vârsta „y”/ nr femei de vârsta „y” x 1000
 indice de nupţialitate: nr căsătorii/nr populaţie x 1000
 indice de divorţialitate: nr divorţuri/nr populaţie x 1000
 indice de fecunditate: nr sarcini/nr populaţie feminină 15-49 ani x 1000
 indice de avorturi: nr avorturi/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate generală: nr decese/nr populaţie x 1000
 indice de mortalitate specifică pe grupe de vârstă: nr decese la grupa de vârstă „y”/nr populaţie
de vârstă „y” x 1000
 indice de mortalitate specifică pe sexe: nr decese la sexul „y”/nr populaţie de sex „y” x 1000
 indice de mortalitate pe cauze de deces: nr decese de cauză „y”/ nr populaţie x 100000
 indice de letalitate pe vârste: nr decese la grupa de vârstă „y”/nr total decese x 100
 indice de letalitate pe sexe: nr decese la sexul „y”/nr total decese x 100
 indice de fatalitate: nr decese prin cauza „y”/nr bolnavi de cauză „y” x 100
 indice de mortalitate infantilă: nr decese 0-1 ani/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate infantilă precoce: nr decese 0-7 zile/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate infantilă neonatală: nr decese 0-28 zile/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate infantilă postneonatală: nr decese 1 lună-1 an/nr NN vii x 1000
 indice de mortalitate perinatală: (nr decese 0-7 zile + nr NN morţi)/nr NN vii x 1000
 mortinatalitatea: nr NN morţi/(nr NN vii + nr NN morţi) x 1000
 sporul populaţiei: natalitate – mortalitate
Mortalitatea infantilă precoce este determinată mai ales de leziuni obstetricale şi
malformaţii congenitale.
Mortalitatea infantilă neonatală este determinată de leziuni obstetricale, malformaţii
congenitale, boli ale aparatului respirator, prematuritate.
Mortalitatea infantilă postneonatală este determinată de boli infecţioase, boli ale aparatului
respirator, boli digestive, malformaţii congenitale. Acest indicator este influenţat de calitatea
serviciilor medicale.
Mortalitatea infantilă poate fi influenţată de o serie de factori de risc endogeni: vârsta
mamei, dezvoltarea fizică a mamei, sănătatea mamei, rangul copilului, boli genetice, boli
infecţioase ale mamei, factori obstetricali, prematuritatea copilului, precum şi de factori de risc
exogeni: factori fizici (frigul, căldura excesivă, radiaţiile), chimici (poluare, intoxicaţii), factori
biologici (infecţii virale, bacteriene, parazitare), alimentaţie necorespunzătoare, îngrijire
defectuoasă, nivel socio-economic precar.
Mortalitatea după cauze medicale este puternic influenţată de structura demografică a
populaţiei şi de nivelul de dezvoltare economică a societăţii respective, descriindu-se trei tipuri de
mortalitate după cauze medicale:
- mortalitate caracteristică ţărilor dezvoltate: dominată de boli cardiovasculare, cancer, accidente
- mortalitate caracteristică ţărilor slab dezvoltate: dominată de boli infecţioase, parazitare, boli
acute ale aparatului respirator şi digestiv
- mortalitate caracteristică ţărilor în curs de dezvoltare: dominată de boli cardiovasculare, cancer,
boli infecţioase
b. INDICATORII DE MORBIDITATE:
 incidenţa: nr cazuri noi de boală/nr populaţie studiată x 100
 incidenţa pe cauze „y”: nr cazuri noi de boală „y”/nr populaţie studiată x 100.000
 incidenţa pe sexe: nr cazuri noi de boală la sexul…./nr populaţie de sex …. x 1000
 ponderea cazurilor noi de boală „y”: nr cazuri noi de boală „y”/nr cazuri noi de boală x 100
 prevalenţa: nr cazuri noi+vechi de boală/nr populaţie studiată x 100
 indice de dispensarizare: nr cazuri boli dispensarizate/nr populaţie studiată x 100
 indici de morbiditate prin incapacitate temporară de muncă:
- indice de frecvenţă: nr concedii medicale/nr persoane active x 100
- indice de gravitate: nr total de zile de concediu medical/nr persoane active x 100
- indice de durată medie: nr total de zile de concediu medical/nr concedii medicale x 100
 indice de invaliditate: nr cazuri de incapacitate definitivă de muncă/nr persoane active x 100
(invaliditate: incapacitate de muncă de peste 180 de zile în ultimele 12 luni)
 reactualizare: nr boli la începutul anului + nr cazuri noi – nr cazuri vindecate sau decedate = nr
cazuri la sfârşitul anului
Incidenţa este un indicator mai bun pentru bolile acute, iar prevalenţa este un indicator mai
bun pentru bolile cronice.
Creşterea incidenţei unor boli poate influenţa decizia de diagnostic, deoarece atunci când se
suspectează un diagnostic, trebuie să se ia în calcul mai întâi bolile mai frecvente în comunitate şi
apoi cele mai rare.
Rolul cel mai important al medicului este de a sesiza problema de sănătate, de a atrage
atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă problema respectivă pentru populaţie şi de a
desfăşura un program educaţional susţinut.
c. INDICATORI DE DEZVOLTARE:
 dezvoltare fizică pe grupe de vârstă şi sexe:
- greutate,
- talie,
- perimetrul cranian,
- perimetrul toracic,
- indicele ponderal (Gactuală/Gideală vârstei)- normal 0.9-1.1 (sugar)
- indicele statural (Lactuală/Lideală vârstei)- normal 1 (sugar)
- indicele nutriţional (Gactuală/Gideală lungimii pentru vârstă)- normal 1 (sugar)
- pliul cutanat abdominal la copil 1-3 cm
- indicele de masă corporală (G(kg)/T2(m) = 20-25),
- circumferinţa abdominală (pentru Europa: normal CA≤ 80 cm la femei şi CA≤ 94 cm la
bărbaţi)
 dezvoltarea neuropsihomotorie
 testare psihologică (în special la prepuberi şi adolescenţi)
 evaluarea statusului mintal (atunci când se suspicionează un debut de demenţă)
 performanţe intelectuale
 integrare socială în familie şi comunitate

Evaluarea stării de sănătate a individului şi comunităţii este importantă pentru practica

medicală deoarece:
 permite cunoaşterea caracteristicilor epidemiologice şi de morbiditate la nivel local, regional şi
naţional
 permite alocarea de resurse pentru îmbunătăţirea practicii medicale în toate domeniile de
activitate, dar mai ales la nivel de asistenţă primară
 permite elaborarea unor programe locale, regionale şi naţionale de sănătate, în vederea
îmbunătăţirii stării de sănătate în viitor şi pentru prevenirea apariţiei în continuare în populaţie a
unor afecţiuni cu risc crescut de cronicizare, complicaţii, handicap şi deces