Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STATICA POPULAŢIEI
DINAMICA POPULAŢIEI
STATICA POPULAŢIEI
1. Numărul de locuitori poate fi cunoscut prin:
metoda recensământului;
biroul de evidenţă a populaţiei;
anchete demografice;
estimarea numărului de locuitori prin interpretarea rezultatelor dintre două recensăminte.
2. Densitatea populaţiei, numărul de locuitori/km2
3. Structura populaţiei depinde de:
dezvoltarea economică şi politicile de dezvoltare;
mediul de viaţă ce influenţează modelul de mortalitate şi morbiditate precum şi asupra
structurii serviciilor de sănătate;
4. Structura populaţiei pe sexe
supramortalitate masculină la vârsta de 1 an;
egalizarea proporţiilor între sexe la 40 ani;
la vârsta a treia supra mortalitate masculină şi supramorbiditate feminină.
Piramida vârstelor
reprezentarea grafică a structurii populaţiei în funcţie de grupa de vârstă şi distribuţia pe
sexe;
piramida vârstelor diferă în funcţie de raportul între natalitate şi mortalitate
Există patru tipuri de piramida vârstelor:
1. In formă de triunghi specifică ţărilor în curs de
dezvoltare în care natalitatea este crescută;
2. In formă de clopot (stog), baza relativ lărgită, natalitatea
crescută, D.M.V. crescută (din cauza creşterii nivelului de
trai), creşte ponderea populaţiei vârstnice. Este un model
de piramidă de tranziţie specifică ţărilor rapid
industrializate.
3. In formă de urnă specifică ţărilor dezvoltate, cu baza
îngustată din cauza natalităţii scăzute. Vârful rotunjit din
cauza creşterii ponderii populaţiei vârstnice.
4. In forma de treflă specifică unor ţări dezvoltate în care
există populaţie îmbătrânită, şi politici pronataliste
înregistrându-se natalitate crescută.
PIRAMIDA VÂRSTELOR
- modele -
Urnă Treflă
6. Structura populaţiei după starea civilă
- conform legislaţiei României starea civilă:
necăsătorit(ă)
căsătorit(ă)
văduv(ă)
divorţat(ă)
Populaţia activă = nu fac parte - femeile casnice, studenţi,
elevi
Populaţia inactivă = alcătuită - copii, vârstnici
alţi factori;
Experienţa mondială arată că impactul cel mai mare asupra societăţii o au educaţia, bugetul alocat
pentru alimentaţie, bugetul alocat pentru asistenţa primară, bugetul alocat pentru mediul
ambiant.
Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial.
1. Strategii de dezvoltare care nu au avut în vedere sănătatea.
2. Ponderea redusă acordată ocrotirii sănătăţii în structura bugetului, prin necorelarea sa cu
interesele sănătăţii, cu nevoile stării de sănătate şi creşterea calităţii asistenţei medicale.
3. Structuri neadecvate ale sistemului de sănătate, cu dezvoltarea dezechilibrată a îngrijirilor de
specialitate şi spitaliceşti faţă de cele primare şi extraspitaliceşti neadaptate nevoilor şi
particularităţilor naţionale şi locale, o folosire neraţională a resurselor. Au fost preluate
modele din ţările dezvoltate şi translatate în ţările în curs de dezvoltare.
4. Tehnologii de sănătate neadecvate problemelor specifice.
In ultimii 10 ani s-a observat:
❖o scădere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, scădere care nu a fost anticipata;
❖o scădere a mortalităţii infantile sub nivelul aşteptat în ţările dezvoltate (niveluri sub 8%o);
❖ creşterea riscului de deces la bărbaţi datorită unui stil de viaţă specific;
❖ inechităţi în distribuţia mortalităţii pe zone geografice sat pe categorii socio-profesionale.
MORTALITATEA INFANTILĂ
- suport curs -
1. Definiţie
2. Unitatea de observare
3.Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiul mortalităţii infantile
- certificat constatator ale decesului 0 - 1 an
- fişele decesului 0 - 1 an
4. Indicatori de măsurare
- abordare transversală (an calendaristic) - cea mai utilizată
- abordare longitudinală (pe o generaţie de născuţi vii)
1. rata de mortalitate infantilă
2. rată specifică de mortalitate infantilă:
pe sexe
pe medii de reşedinţă
grupe de vârstă (în funcţie de vârsta la deces)
cauze medicale de deces
grafic LEXIS
5. Factori de risc ai mortalităţii infantile
1.Factori endogeni (care ţin de mamă)
2. Factori endogeni (care ţin de copil)
3. Factori exogeni
4. Factori care tin de familie
5. Factori demografici
6. Factori economico-sociali şi de mediu
6. Mortinatalitatea
7. Mortalitatea juvenilă 1 - 4 ani
PRINCIPALII INDICATORI DE MĂSURARE A
MORTALITĂŢII INFANTILE
l. Rata de mortalitate infantila:
unde: D0 – 1 - decedaţii 0-1 an dintr-un an calendaristic şi un teritoriu dat
N - născuţii vii din acelaşi teritoriu si an calendaristic
2. Rata de mortalitate infantila pe medii:
Decese 0 1 an din U , R
RMI U , R x 1000
Nr . nascuti vii din U , R
3. Rata de mortalitate infantila pe sexe:
Decese 0 1 an din M , F
RMI M , F x 1000
Nr. nascuti vii din M , F
4. Ratele de mortalitate infantila in funcţie de vârsta la deces:
Decese 0 6 zile
RM neonatala precoce x 1000
Nr. nascuti vii
Decese 7 27 zile
RM neonatala tardiva x 1000
Nr. nascuti vii
Decese 0 27 zile
RM neonatala x 1000
Nr. nascuti vii
Decese 28 364 zile
RM postneonat ala x 1000
Nr. nascuti vii
Nascuti morti decese 0 6 zile
RM perinatala x 1000
Nr. nascuti
rata mortalităţii postneonatale care este mai mare decât rata mortalităţii neonatale.
gravitate;
cost;
avantaje prevăzute;
Nu lipsa de timp este cauza nesupravegherii copiilor ci mai ales slaba pregătire
pentru „meseria" de părinte, lipsa de preocupare serioasă a familiilor
pentru sănătatea propriilor copii.
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL
DECESULUI
Reglementările M.S. cu privire la completarea corectă a cauzei de deces şi
codificarea cauzei iniţiale
Termenul de declarare la Oficiul Stării Civile al primăriei
pe teritoriul căruia s-a produs decesul este în termen de 3
zile de la data încetării din viaţa a persoanei respective,
termen ce cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul
cât şi ziua în care se face declararea
Actul de deces se completează în dublu exemplar
declararea se face în termen de 3 zile, inclusiv cea a decesului
în cazul morţii violente, decesul se declară în termen de 24 de
ore de la eveniment (anunţarea poliţiei + procuratură +
medicină legală
nu este permis să se completeze certificatul numai pe baza
informaţiilor primite de la aparţinătorii persoanei decedate
certificatul se înmânează numai rudelor apropiate (copii majori)
act medico-legal; este singurul document utilizat
pentru obţinerea de date privitoare la cauza morţii:
orice greşeală voită sau involuntară a medicului care
completează cauza morţii este pasibilă de sancţiuni
administrative şi/sau penale:
nu se trec mai multe cauze de deces în nici o rubrică
a,b,c din partea I a certificatului: chiar dacă există mai
multe cauze de deces, totuşi medicul trebuie să aleagă
o singură cauză (sau o singură înlănţuire de cauze)
care a determinat decesul, sau o pondere mai mare,
ţinând cont de următoarele indicaţii :
1. Atunci când cauza decesului este unică şi nu există o
înlănţuire de
fenomene morbide, se va trece această cauză la
punctul c
c = starea morbidă iniţială iar punctele a şi b rămân
necompletate
c - exemple: sinucideri, înec, omucidere, traumatisme
imediat mortale
2. În cazul în care există două sau mai multe cauze de
deces şi când medicul care a tratat bolnavul nu poate
decide care din ele a provocat decesul cu prioritate, el
se va ghida după următoarea regulă.:
3.* Se va da prioritate accidentelor grave imediat
mortale (fractură bază craniu, otrăviri, sinucideri,
omucideri), chiar şi în cazul în care acestea au fost
însoţite de o boală gravă ( HTA,cardiopatie
ischemică,TBC)
4. * Se va da prioritate: - accidentelor grave cardiace (infarct
de miocard)
- boli cerebro-vasculare (hemoragie cerebrală, embolii, tromboze)
- abdomen acut
5. * Se vor alege, ca şi cauze de deces, în ordinea gravităţii,
exceptând
cauzele amintite:
- tumorile maligne;
- bolile transmisibile cu evoluţie gravă;
- TBC evolutivă în formă gravă
- malformaţii grave ale aparatului circulator, digestiv, renal
6. Dacă decesul a survenit după o intervenţie chirurgicală, ca de
exemplu după abdomen acul sau tumoră malignă, ca urmare a
gravităţii bolii, se va trece drept cauză iniţială la punctul c.
starea morbidă iniţială - boala care a provocat abdomenul
acut sau tumoarea malignă.
7. În situaţia în care se ştie că decesul a survenit din
cauza intervenţiei chirurgicale, se va trece la
punctul c, drept cauză de deces accidentul
chirurgical (din cauza hemoragiei intraoperatorii
sau a anesteziei)
8. Nu pot fi cauze de deces: guşa, avitaminoze, TBC
stabilizată, sifilisul, cu excepţia celui congenital,
ruptura de anevrism de origine sifilitică, reumatism
nearticular sau fără precizare;
9. Senilitatea, prematuritatea, nu sunt cauze de deces,
ci se trec la partea a 11-a a certificatului şi se caută
să se precizeze cauza reală;
10. Simptomele nu sunt cauze de deces; insuficienţa
respiratorie sau circulatorie, comă;
11. Pentru - accidente, otrăviri, traumatisme, trebuie să se
specifice în mod clar cauza şi natura lor: de exemplu
"fractură bază craniu" prin cădere de pe scară;
12. În cazul în care medicul nu poate preciza cauza reală
a decesului, se va specifica pe certificatul constatator al
decesului, partea I-a: "cauza decesului este
necunoscută "
13. În anumite situaţii (înec, asfixie, otrăviri) trebuie
specificat neapărat dacă fenomenul s-a petrecut
accidental sau dacă este vorba de sinucidere sau
omucidere;
14. Trebuie să existe concordanţă între - cauza decesului
- sex
- vârstă
Se caută astăzi strategii destinate creşterii
eficienţei serviciilor destinate populaţiei
vârstnice. în opinia OMS, principalele
întrebări la care trebuie să răspundă
decidenţii sistemului sanitar sunt
următoarele:
Cum va fi în stare un procent tot mai redus al
vârstnici;
creşterea calităţii vieţii vârstnicilor;
reducerea costurilor îngrijirilor medicale;
dezvoltarea continuă de servicii sociale şi
de sănătate, accesibile, permisive,
calitative;
asigurarea educaţiei şi învăţământului
continuu pentru personalul implicat în
îngrijirile sociale şi de sănătate.