POPULAŢIA
GEOGRAFIA
POPULATIEI
CONCEPTE
• Natalitate
V O L U M E 1 , I S S U E
• Mortalitate
• Morbiditate
• Mortalitate
Evoluţia numerică a populaţiei
infantile
• Divortialitate
Spre ce va evolua populaţie?
Care va fi numărul de locuitori
• Nuptialitate de pe Terra în următoarea
perioadă? Urmărind această
• Brain drain
evoluţie se poate observa că
• Densitatea
populaţia a crescut foarte mult
populatiei
în ultimile două secole şi că
problema suprapopulării este
• Khoisanoizi contemporană nouă. Factorii
care au determinat aceste
• Mongoloizi
evoluţii diferenţiate înainte şi
• Piramida pe
după 1800 sunt: nivelul de trai
grupe si sexe scăzut, lipsa asistenţei sanitare,
conflictele, epidemiile, toate
• IDU si PIB determinând o mortalitate
foarte mare pe fondul unei
natalităţi mari; după 1800, ca
urmare a revoluţiei industriale,
CUPRINS ce a determinat o creştere a
standardului de viaţă, o creştere
a gradului de educaţie, a
Dinamica 2 Evolutia populatiei Terrei in
nivelului studiilor, rezultând o
naturală
creştere a nivelului de trai,
Dinamica 2 dezvoltarea sistemului sanitar,
migratorie toate având ca effect reducerea
mortalităţii şi cre şte re a
Migratiile 2 speranţei de viaţă la naştere.
actuale
Mediile de
viata
3
Dinamica populaţiei - Natalitatea
Structura 3 Populaţia evoluează în timp şi
rasiala spaţiu prin patru indicatori
demografici: natalitate,
Structura 3
mortalitate , imigraţie şi
populaţiei
emigraţie. Evoluţia acestor
IDU 4 indicatori determină creşterea
sau scăderea unei populaţii.
NATALITATEA—reprezintă
numărul naşterilor; pentru o mai
bună evidenţiere se utilizează
rata natalităţii (ca raport între
natalitate şi populaţia luată în
calcul,în promile. Valorile sunt
diferite la nivelul planetei, de la
45‰ la valori de 7-8‰. Factorii
1 I A N U A R I E
10f populatie1.pub
Din acest motiv populaţia Terrei
creşte de la 1 miliard, în 1827, la
7 miliarde, pe 31 octombrie
2011 si probabil 8 miliarde in
2022
La ora actuală, evoluţia
populaţiei este diferenţiată la
nivelul planetei existând mai
multe etape: o creştere lentă
ca urmare a unei natalităţi
ridicate, dar şi a unei mortalităţi
foarte mari, rezultând o
creştere lentă, specifică statelor
mai puţin dezvoltate, sau chiar a
unei porţiuni dintr-un stat; o
creştere extrem de mare ca
urmare a unei natalităţi
tradiţionale, foarte ridicată, dar
şi a unei mortalităţi în scădere,
ca urmare a intervenţiei asupra
acestui indicator, rezultând cea
mai spectaculoasă creştere a
populaţiei, fenomen cunoscut
sub numele de baby boom;
într-o altă ordine de idei, în
statele în care are loc
emanciparea femeii are loc o
care influenţează acest indicator
sunt: nivelul de dezvoltare
economică, ce influenţează
nivelul de educaţie rezultând
fenomenul de emancipare a
femeii, cu efecte asupra valorii
natalităţii (o scădere); politica
sta tului care poate fi
pronatalistă (România înainte de
1 98 9, pr i n i nt e rz i ce re a
avorturilor şi favorizarea
familiilor cu mai mulţi copii, sau
Franța în perioada actuală, care,
prin politica sa, încearcă
motivarea familiilor să aducă pe
lume copi i), indi ferent ă
2 0 2 1
scădere a natalităţii, uneori sub
valoare mortalităţii, astfel încât
populaţia intră în regres,
accentuat şi de faptul că în
ultimele decenii are loc o
îmbătrânire a populaţiei, ceea ce
duce la creşterea mortalităţii,
re spe ct iv fen omenul d e
îmbătrânire demografică sau
papy boom sau baby crush
10 ultimile doua milenii - mi liarde
5
0
(România actuală, unde statul nu
încurajează familia) sau denatalistă
(cazul Chinei care prin politica
impusă permite o singură naştere
şi încurajează căsătoriile după 30
ani; nupţialitatea (numărul
căsătoriilor), divorţialitate
(numărul de divorţuri); vârsta la
care se încheie prima căsătorie
( ce creşte de la 14-16 ani în India,
la 18-20 ani în SUA sau 36 ani în
Suedia); religia (în general este
pronatalistă, mai puţin în statele
dezvoltate unde factorul religios
este mai mult simbolic)
 Dinamica naturală - Mortalitatea
PAGE 2

Reprezintă un indicator care
scoate în evidenţă pierderile
de populaţie, reprezentând
numărul deceselor (din nou
se ia în calcul rata mortalităţii,
ca raport, în promile, dintre
n um ă ru l de ce s e lo r ş i
populaţia luată în calcul)
Factori:
• Nivelul d e de z v o lt a re
economică cu influenţe
directe asupra calităţii vieţii,
a dezvoltării sistemului
sanitar şi de asistenţă social.
Caption describing •Morbiditatea, ca numărul
picture or graphic. îmbolnăvirilor, la 100 mii
locuitori, un stat bolnav
având şi o mortalitate mai
mare;
• M o r t a l it a t e a
in f a n t i l ă ,
respective numărul copiilor
decedaţi până la vârsta de 1
an, rata fiind raportată la
1000 de copii născuţi în acel
an (cu valori de 2-3‰ în
statele dezvoltate, la 11-14
‰ în România şi până la
160‰ în ţările lumii a III-a);
poate fi endogenă, pentru
decesele în prima lună de
viaţă, cauzele fiind legate de
problem care au apărut
înainte de naşterea copilului
sau e xogen e ă, p en tru
decesele din următoarele
luni, când mediul de viaţă în
care trăieşte micuţul au
influenţă mai mare asupra
stării sale de sănătate şi
şansele de supravieţuire
• Speranţa de viaţă la naştere,
care variază de la 35—40 ani
în statele subdezvoltate, mai
redusă pentru populaţia
feminină (4-5 ani), la 68 ani
masc şi 72 ani fem în
România şi peste 80 ani in
statele dezvoltate, cu o
apropiere între cele două
sexe.
• Vârsta populaţiei—un stat
îmbătrânit va avea o

Australia (aborigenii); a doua

Lucy este
Dinamica migratorie I ramură se desprinde spre estul
Asiei, dezvoltându-se foaret mult
în spaţiul deşertic, iar o
A migra înseamnă a te deplasa
scheletul unui urmare a creşterii numărului subramură traversează Str.
în afara spaţiului de locuit
de indivizi a determinat Bering, populând America de la
barrbat, un pentru satisfacerea unei nevoi
divizarea grupu rilor şi nord la sud (eschimoşii,
(de hrană, de studiu,
depărtarea din zona iniţială; a m e r i n d i e n i i , c a n i b a l i i
hominid bine economică, pentru apărarea
astfel, o parte, au trecut amazonieni şi alte populaţii
propriei vieţi. Migraţia a stat la
pastrat despre Marea Roşie şi s-au îndreptat precolumbiene, incaşii, mayaşii,
baza populării întregului Glob.
către spaţiul Mării Caspice, aztecii sau olmecii); o ultimă
Urmele umanităţii sunt legate
care s-a crezut considerat principalul nod ramură se deplasează spre vest,
de zona central a Kenyei,
migratoriu, de aici despletindu fiind responsabilă de popularea
initial ca ar fi acolo fiind găsite schelete bine
-se trei ramuri: prima, s-a iniţială a Europei.
păstrate ale unor hominizi
scheletul unei deplasat către sud şi sud-est, Migraţiile popoarelor migratoare
(LUCY). Nevoia de hrană,
s p r e I n d i a , i n s u l e l e ce au debutat în sec. III, a
fiind vânători, pescari şi
femei Indoneziene (nivelul oceanului arabilor din sec. IX, a
culegători de fructe, ca
era mai coborât) ajungând în europenilor din secolul XV, şi

vorbi de un exod urban-rural.

Migraţiile actuale Poate cea mai interesantă şi

Dezvoltarea transporturilor,
creşterea spectaculoasă a
populaţiei, diferenţe
Harta eeconomice între state, mass-
media determină la ora
migratiilor
a ctu a lă o m ig ra ţi a a
persoanelor care s-a
diversificat şi a ajuns la cote
foarte mari. În statele mai
puţin dezvoltate domină
exodul rural-urban, ca urmare
a mirajului pe care îl are
oraşul pentru locuitorii rurali,
ca locul în care se pot câştiga
bani pentru bunăstarea
familiilor, rezultând oraşe cu
periferii mizere, în care
oamenii dorm în cutii de
carton; în statele dezvoltate
aglomeraţia oraşului,
poluarea, incusiv cea fonică,
impinge individual către
periferia mult mai atractivă ca
mediu de viaţă, căile de
comunicaţie şi veniturile mari
fiind cele care permit aceste
deplasări zilnice. Se poate
incorectă migraţie este cea
cunoscută sub denumirea de
"brain drain", sau migraţia
inteligenţei, în sensul că statele
bogate atrag tinerii bine
pregătiţi, oameni de ştiinţă din
state sărace, oferindu-le salarii
attractive, chiar dacă nu au
cheltuit în educaţia acestora,
statul emitent fiind sărăcit în
acest mod de specialişti. Se pot
enumera migraţiile pentru
studio, datorate conflictelor
militare, a unor catastrophe
natural, navetismul, migraţii
sezoniere etc.

POPULAŢIA
VOLUME 1, ISSUE 1 PAGE 3

Mediile de viaţă şi răspândirea populaţiei

Popularea planetei nu este uniformă
datorită condiţiilor de mediu. Spaţiile
ocupate permanent formează ecumena,
fiind incluse aici marile câmpii şi podişuri
joase, spaţiile litorale şi cele din jurul
fluviilor, mai ales pentru regiunile cu
populare veche, iar mai nou ecumena se
extinde în regiunile bogate în resurse
subsolice (cazul ţărilor arabe). Spaţiile în
care prezenţa omului nu este atât de
viziblă poartă denumirea de
anoicumenă, fiind incluse spaţiile veşnic
îngheţate, pădurile tropicale, spaţiile
deşertice şi munţii înalţi. Pe continente
peste 60% di populaţie locuieşte în Asia,
9% în Europa, 16% în Africa, 14% în
America şi doar 0,5% în rest. Pe zone
climatice 45% din populaţie locuieşte (Singapore, Malta, Bahrein, San Marino, Olanda, Belgia—
în zona temperată nordică şi 53% în peste 300 loc/km2), iar densităţi mici în statele mari sau
spaţiul intertropical. În altitudine cu spaţii înntinse ale anoicumenei—Canada, Austalia,
jumătate din populaţia globului Rusia, Mongolia, Namibia, Islanda .
trăieşte sub 200 m alt. şi doar 12% la
altitudini de peste 1000m. (se
încadrează aici platurile mai înalte ale
Tibetului sau pod. Altiplano, pod.
Etiopian, Munţii Yemenului, Pod.
Central la Mexicului, Pod. Iranului,
Pod, Yunnan—unde altitudinea Harta densităţii populaţiei
moderează temperatura şi creşte
cantitatea de precipitaşii Pentru state Capitale situate la înălţime:
şi spaţii se calculează densitatea
populaţiei (populatia/suprafaţă). La Paz—3630m, Addis Abeba—2400m,
Densităţile cele mai mari se
Sanaa—2150m, Kabul –1850m
înregistrează în statele mici

Structura rasială a populaţiei buze subţiri sau de grosime

Toate rasele actuale s-au format
prin diferenţiere dintr-un singur
punct comun, ca urmare a
extinderii ecumenei în condiţii
climatic diferite de cele de origine.,
rezultând 5 rase la nivelul planetei.
1.Rasa Khoisanoidă—0,44 mil:
talie mică, steatopigia (ţesut
adipos), nas lat, păr creţ, buze
groase, faţă plată, epicantus,
prezenţi în sud-vestul Africii—
boşimanii şi hottentoţii.
2. Rasa negroidă—560 mil:
piele de culoare închisă
(melanina), iris de culoare neagră,
nas lat şi puţin proeminent, buze groase, păr
creţ, în smocuri, prognatism (maxilar
proeminent), pilozitate slabă, arcade
proeminente, iar în sânge hemoglobin S îi
apără de malaria, prezenţi în central şi sudul
Africii şi America (sclavii).
3. Rasa australoidă—10 mil: Asia de SV,
S până în Australia: pilozitate mare, păr lung
şi ondulat, nas turtit, pielea închisă la
culoare, buze groase.
4. Rasa europoidă—2,6 mild: nuanţe
deschise ale pielii, depigmentarea fiind legată
de latitudine, păr ondulat, mai rar creţ, dar
nu în smocuri, pilozitate crescută, nas
subţire, uşor cârn, pomeţi slab exprimaţi,
medie, culoare diferită a ochilor,
lipsa prognatismului—populând
Europa şi spaţiile colonizate de
aceasta.
5. Rasa mongoloidă– 1,26 mild:
pielea cafenie spre alb, iris negru,
epicantus, faţă plată, păr lung,
drept şi negru, pilozitate scăzută,
talie medie, nasul îngust şi mic (o
adaptare la condiţiile deşertice) -
ocupă Centru şi estul Asiei,
insulele Asiei de Sud, populaţiile
precolumbiene

tineri—29% (0-14ani), adulţi— 5.Structura economică

Structura populatiei 64% (15-60/65 ani), vârstnici
7% (peste 60/65 ani), cu
a populaţiei împarte
populaţia în cele trei
diferenţe pe state (ex. În sectoare de activitate:
Populaţia se diferenţează dup: limba vorbită,
România—16/70/14, iar în Mali primar (agricultura şi
vârstă, sexe, confesiune, mediu de viaţă şi socio-
47/50/3. silvicultura), secundar
economic.
4. Pe sexe structura este (industria şi serviciile) şi
1.Cele mai vorbite limbi sunt: chineza (1,25 mild), serviciile. Populaţia este
destul de echilibrată: la naştere
hindi (535 mil), engleza (400 mil), spaniola (400 âmpărţită în inactivă
numărul băieţilor este mai
mil), araba (300 mil). (tineri şi vârtnici) şi
mare decât nr fetelor, dar
2. Principalele religii: creştinismul—1,5 mild mortalitatea mai mare în activă, care poate fi la
(protestanţi—500 mil, catolici 800 mil şi rândul acestora face ca cele rându -I ocupată—
ortodocşi—200 mil), islamismul—1,15 mild (suniţi două sexe să se echilibreze salariată şi neocupată—
şi şiiţi), hinduismul—760 mil, budismul—350 mil, până la 40 ani, după care şomerii.
alte religii (confucianismul în China, taoismul în domină populaţia feminină. Un 6. Pe medii 56% din Piramida pe varste în
Japonia, iudaismul—evreii, animismul în Africa. grafic ce prezintă foarte bine populaţie locuieşte la Romania, Canada şi
3.Structura populaţiei împarte populaţia în aceste structuri este piramida oraşe Cambodgia
 L.E.R.
geografia populatiei
BIBLIOGRAFIE
I. Muntele, Ed. Sedcom Libris, (2006),
Geografia populaţiei
O. Mandrut, Ed. Corint )2006)Geografia
populaţiei, Manual cl. A X-a
G. Erdeli, Ed. Economică (2006),
Geografie, manual pentru clasa a XI-a
www.eurostat.ro
http://hdr.undp.org/en/
http://hdr.undp.org/en/statistics
Phone: xxxxxx399
E-mail: humelnicudelia@yahoo.com
Populaţia, resursele şi dezvoltarea durabilă
Ne întrebăm permenent ce face ca o
ţară să fie bogată sau săracă: dacă
luăm în calcul SUA afirmăm că
bogăţia oamenilor este dată de
bogăţia în resurse, doar că în cazul
Japoniei, aproape fără resurse de
subsol, bogăţia nu poate fi explicată,
iar Rusia, foarte bogată în resurse de
subsol, din contra, se loveşte azi de
o pauperizare a popualţiei.
La nivel mondial se iau în calcul unii
indicatori geoeconomici, respectiv
indicele dezvoltării umane (IDU),
PNB şi PIB/loc.
IDU este un indicator care măsoară
unii parametri comparativ: speranța
de viață, alfabetizărea, învățământului
și nivelului de trai, la care se mai
adaugă indicele inegalitatii de gen,
care reflecta in ce mod este
dezavantajata populatia feminina si ia
in calcul sanatatea reproductiva,
puterea de care dispun femeile in
societate si implicarea lor in
activitatea economica.
La nivel mondial, în cifre, PIB total era de
peste 57,7 mii mild dolari, cu mare diferenţă
dacă luăm în calcul PIB/loc. Pe harta de mai
jos se poate observa diferenţierile ce apar
între statele lumii, existând o legătură clară
între PIB şi IDU
In topul tuturor tarilor studiate se Romania, pe locul 51 este Croatia -
afla Norvegia, cu un indice de 0,938. cu 76,6, respectiv 16.389 dolari.
Speranta de viata la nastere in 2010 Bulgaria este pe locul 58, cu o
este de 81 de ani, iar venitul national speranta de viata de 73,7 ani si cu un
brut pe locuitor de 58.810 dolari. venit de 11.139 de dolari.
Australia se situeaza pe locul 2, cu o Ultimele locuri ale topului sunt
speranta de viata de 81,9 ani, insa cu ocupate de Niger, pe locul 167, cu o
cu venit brut anual pe locuitor de speranta de viata de 52,5 ani si un
38.692 dolari. Locul 3 e ocupat de venit brut pe locuitor de 675 de
Noua Zeelanda, iar pe locul 4 se dolari anual. Pe locul 168 este
situeaza SUA, cu 79,6 ani speranta Republica Democrata Congo - 48 de
de viata si venit brut pe locuitor de ani si 291 de dolari/an si pe ultimul
47.094 dolari. loc, 169, este Zimbabwe - 47 de ani
Germania este pe locul 10, Franta si 176 de dolari /locuitor anual.
pe 14, Grecia pe 22, Italia pe 23 si
Marea Britanie pe 26. Cehia ocupa
locul 28, cu un venit brut anual pe
locuitor de 22.678 de dolari si o
speranta de viata de 76,9 ani, urmata
de Slovenia - 78,8 ani, respectiv
25.857 dolari.
Inaintea Romaniei, pe locul 49 se
situeaza Muntenegru, cu o speranta
de viata de 74,6 ani si un venit brut
Harta IDU
pe locuitor de 12.491 dolari, iar sub