TERMENI DEMOGRAFICI
KINETOTERAPIA ÎN
GERIATRIE-GERONTOLOGIE
CURS NR. 2
• Noţiuni de demografie - caracteristici ale
dinamicii populaţiei pe Glob şi în România.
• Modelele clasice ale piramidei vârstelor.
NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN DEMOGRAFIE
• Evenimentul demografic (cazul observat:
nou-născut, decedat etc.).
• Fenomenul demografic (fenomene de tipul
natalitate, mortalitate etc.).
• Indicatori demografici (parametri statistici
care caracterizează populaţiile dinamice).
MORTALITATEA
• Reprezintă componenta negativă a mişcării naturale, fiind fenomenul
demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioadă dată de
timp (de obicei un an).
• Evenimentul demografic al acestui fenomen este decesul.
• Decesul este evenimentul dispariţiei definitive a oricărui semn de viaţă,
în orice moment după înregistrarea stării de născut viu.
Importanţa studiului mortalităţii:
• implicaţii în realizarea unui echilibru în structura populaţiei pe grupe de
vârstă;
• reflectă starea de sănătate a populaţiei;
• permite identificarea problemelor de sănătate şi stabilirea priorităţilor în
acţiunile de sănătate;
• permite stabilirea de obiective în cadrul programelor de sănătate;
• serveşte procesului de planificare sanitară a resurselor;
• permite evaluarea eficacităţii activităţii sistemului de servicii sanitare.
• Demografia (de la cuvintele greceşti demos =
popor şi graphos = a trasa o linie) – ştiinţa care
se ocupă cu studiul statistic al populaţiilor
dinamice.
• Populaţia = totalitatea indivizilor care aparţin
aceleiaşi specii şi trăiesc în aceeaşi arie
geografică.
• Parametrii analizaţi în demografie se referă la
mărimea, structura şi distribuţia populaţiilor.
NATALITATEA
• Reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii
într-o populaţie.
• Sub aspect statistic, natalitatea se măsoară cu rata brută de
natalitate: aceasta reprezintă raportul între numărul de născuţi
vii şi numărul mediu de locuitori ai perioadei considerate.
• în care: n = rata brută de natalitate; N = număr de născuţi vii; P =
număr mediu de locuitori ai perioadei studiate.
• Deşi nu se menţionează perioada de timp la care se referă
indicatorul, acesta este de un an, iar numărul de locuitori este
fie numărul mediu anual, fie numărul de locuitori la mijlocul
anului calendaristic, deoarece graţie mişcării demografice există
în tot cursul anului variaţii ale efectivelor.
TENDINŢE ALE NATALITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII
• În secolul al XX-lea şi în ultimii ani, pe Glob, natalitatea a
continuat sa fie mare, la o rata de creştere a populaţiei de
3%.
• Consecinţa acestei situaţii o reprezintă presiunea exercitată
asupra resurselor naturale ale Globului, presiune ce a
determinat extinderea producţiei agroalimentare.
• În România natalitatea este în prezent scăzută (10‰ în
2002, comparativ cu vârful din 1967 de 27.4 ‰ datorită
“Decretului pentru reglementarea întreruperii sarcinilor nr.
770 din 1966” ).
• Mortalitatea creşte cu vârsta, ponderea deceselor la copii (0-
14 ani) fiind de 2,8%, a adulţilor de 30,2%, a vârstnicilor (65
ani şi peste) de 67%.
• În ultimii 10 ani evolutia mortalităţii este relativ staţionară, cu
limite între 10,4 ‰ şi 11,6 ‰.
• Se înregistrează o supramortalitate masculină.
1
Relaţia dintre mdificările demografice şi schimbările
social-economice (Frank Notenstein, 1904).
S-au delimitat trei etape mari în evoluţia temporală a
fenomenelor demografice (teoria tranziţiei demografice):
1. Situaţia din societăţile premoderne (încă întâlnită astăzi în
diferite zone ale lumii) – natalitate, dar şi mortalitate, ridicate. Ca
urmare, în populaţie se înregistrează o stare de echilibru relativ.
2. Ca urmare a creşterii producţiei agro-alimentare, a
ameliorării condiţiilor de viaţă şi a îmbunatăţirii asistenţei medicale,
mortalitatea a scăzut, natalitatea rămânând crescută, iar numărul
populaţiei a crescut. Este etapa în care s-a înregistrat o creştere
rapidă a numărului populaţiei pe întregul Glob.
3. Etapa de planificare şi limitare a dimensiunilor familiei
(păstrarea numărului de copii dorit). În această etapă mortalitatea
rămâne staţionară şi natalitatea scade, realizandu-se astfel o stare
de echilibru relativ în populaţie.
PIRAMIDA VÂRSTELOR
• Pentru reprezentarea grafică a distribuţiei grupelor de
vârstă într-o populaţie se face apel la „piramida
populaţiei” sau „piramida vârstă-sex”.
• Ea se aplică în mod clasic unei ţări sau regiuni a Globului.
• Modelul propus se bazează pe două axe (axa X
reprezentând ponderea subpopulaţilor, iar axa Y grupele
de vârstă), graficul având aspectul unor bare orizontale.
• În mod convenţional barele de la stânga liniei mediane
corespund sexului masculin, iar cele de la dreapta sexului
feminin.
• Grupele de vârstă utilizate în construcţia piramidei
populaţionale reprezintă, în general, intervale de 5 ani
(cohorte).
• Modelul care îmbracă forma unui triunghi, cu baza largă, caracteristică
• Modelul în clopot, unde baza este relativ largă iar, ca urmare a creşterii
• Modelul în urnă, caracteristic ţărilor dezvoltate cu natalitate scăzuta şi
• Modelul în trefla se deosebeşte de modelul în urnă prin baza, care este
TRANZIŢIA DEMOGRAFICĂ
Concept propus încă din anul 1929 de către demograful american Warren
Thompson sub numele de „Demographic Transition Model”.
Tendinţele înregistrate sunt:
- Declin puternic al fertilitatii, cu scăderea numărului copiilor de rang mare (III, IV, V,
VI) şi întârzierea apariţiei primului copil.
- Scăderea nupţialitatii şi creşterea divorţialităţii, uniunile consensuale înlocuind tot mai
mult căsătoriile; ca urmare a crescut numărul copiilor din afara căsătoriilor oficiale.
- Rolul femeilor în societăţile evoluate a crescut, la fel şi nivelul de educaţie (
consecinţe favorabile asupra stării de sănătate a copiilor). Creşterea rolului femeii
în societate are efect însă şi asupra divorţialităţii în sensul creşterii incidenşei
divorţurilor.
- Eficacitate mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale şi reducerea
numărului de copii nedoriţi.
- Echilibrul instalat între numărul de născuţi vii şi numărul de decese determină un
spor natural scăzut  îmbătrânirea populaţiei. Astfel, în 1985 ponderea
persoanelor în vârstă de 65 ani şi peste a fost de 12%, iar în 2025 se prevede o
pondere de 18%. Ca urmare apare o schimbare a raportului de dependenţă.
STRUCTURA POPULAŢIEI – CHEIA
PIRAMIDEI VÂRSTELOR
 În general există o egalitate între numărul populaţiei de
sex masculin şi numărul populaţiei de sex feminin.
 La naştere raportul este în favoarea sexului masculin!
 În timp acest raport se schimbă în favoarea sexului
feminin, în jurul vârstei de 35 ani, ca urmare a supramortalităţii
masculine.
 Structura pe sexe este diferită în mediul urban faţă de
mediul rural.
 Structura pe sexe prezintă interes în cunoaşterea
riscurilor şi a frecvenţei bolilor la populaţia masculină faţă de cea
feminină.
 Măsurarea şi descrierea populaţiei pe grupe de vârstă
prezintă interes pentru sistemul de sănătate deoarece tabloul
morbidităţii şi al mortalităţii diferă de la o grupă de vârstă la alta.
MODELE ALE PIRAMIDEI VÂRSTELOR
"populaţiilor tinere". Este întâlnită în ţările cu natalitate mare, dar şi cu
mortalitate mare, indicele de reproducere netă fiind supraunitar. Modelul
este caracteristic ţărilor în curs de dezvoltare.
nivelului de trai, creşte şi durata medie a vieţii, deci se acumulează mai
mulţi vârstnici. Este un model de tranziţie, caracteristic ţărilor rapid
industrializate.
longevitate mare. Consecinţa - creşterea ponderii vârstnicilor.
mai largă, ca urmare a unor noi schimbări apărute în unele ţări dezvoltate,
în special tendinţa uşoară de creştere a natalităţii.
2
 Fig. nr. 1 – Model, staţionar, al piramidei vârstelor – Suedia, 2000 (după U.S. Census Fig. nr. 2 – Model expansiv, în triunghi, al piramidei vârstelor – Afganistan,
Bureau, Population Division, International Data Base – IDB, 2008) 2008 (după U.S. Census Bureau, Population Division, International Data
Base – IDB, 2008)

Fig. nr. 4 – Piramida vârstelor – România, 2000 (după U.S. Census Bureau,
Population Division, IDB, 2008)

Fig. nr. 3 – Model constrictiv, în urnă, al piramidei vârstelor –

Marea Britanie, 2008 (după U.S. Census Bureau, Population
Division, International Data Base – IDB, 2008)
Fig. nr. 5 – Piramida vârstelor – România, estimare 2025 (după U.S. Census
Bureau, Population Division, IDB, 2008)

INTERPRETAREA PIRAMIDEI VÂRSTELOR

 În general, dacă piramida vârstelor prezintă un

procent mai mare de 30% copii cu vârsta 1-14 ani şi
respectiv, sub 6% vârstnici peste 75 de ani, atunci populaţia
respectivă este considerată tânără (situaţie specifică ţărilor în
curs de dezvoltare, cu forţa de muncă angajată în special în
agricultură).
 Dacă persoanele de 1-14 ani reprezintă sub 30%,
iar vârstnicii de peste 75 de ani mai mult de 6%, atunci
populaţia este considerată îmbătrânită (situaţie caracteristică
ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic, cu structuri
sanitare bine reprezentate).
 De menţionat faptul că există şi situaţii intermediare,
când indicatorii menţionaţi au valori care nu se încadrează în
intervalele amintite.