Statica, Dinamica Populatiei

NATALITATEA ŞI FERTILITATEA

Dr. Ion V. Moleavin

 OBIECTIVE EDUCAŢIONALE
.
1 Cunoaşterea surselor de date referitoare la populaţie
2.Cunoaşterea modalităţilor de stabilire a principalelor
caracteristici ale populaţiei:
 numărul populaţiei

 repartiţia teritorială a populaţiei

 structura populaţiei
 pe vârste
 pe sexe
 piramida populaţiei
 după starea civilă
 după caracteristici socio-economice
 cunoaşterea implicaţiilor staticii populaţiei
 demografice
 economice
 asupra sistemului de sănătate
 DEMOGRAFIA
DEMOGRAFIA este ştiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul,
structura şi caracteristicile populaţiei şi de legităţile care guvernează aceste
caracteristici.

Demos = popor Graphos = descriere

a). statica populaţiei- analizează populaţia după

 distribuţia geografică
 caracteristici demografice (sex, vârstă, stare civilă, etc.)
 socio-economice (ocupaţie, nivel de instruire, etc.)

b). dinamica populaţiei (sau mişcarea populaţiei) sub raportul schimbărilor

survenite în număr şi structura populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor
şi divorţurilor-mişcarea naturală- şi a transformărilor apărute ca urmare a schimbărilor
temporare sau permanente ale domiciliului-mişcarea migratorie a populaţiei.

Mecanica-factori ec., sociali politici, migratia

Naturala-reproducerea populatiei

Cunoaşterea structurii (staticii) şi mişcării (dinamicii) populaţiei este importantă pentru

medicii care asigură asistenţa medicală cât şi pentru decidenţi
 SURSE DE DATE PENTRU ANALIZA STATICII ŞI
DINAMICII POPULAŢIEI

A. Sistemul curent de raportare a datelor în cadrul sistemului

informaţional al ţării:

 Născuţi vii, născuţi morţi, decedaţi

 Date suplimentare: avorturi spontane (la indicaţie sau la cerere)
 Documente purtatoare de informatii

B. Statistica stării civile

 Naşteri, decese, căsătorie, divorţ

C. Anchetele demografice-legate de fen. demografice, socio-

ec.psihologice, comportamentale, dimensiunea familiei

 Efectuate pe colectivitati sau esantioane reprezentative

Demografia operează cu trei noţiuni fundamentale:

 eveniment demografic = cazul observat purtător de

informaţii demografice (născut viu, născut mort,
decedatul etc.)
 fenomen demografic = ansamblul evenimentelor
demografice care apar într-o populaţie, într-o anumită
perioadă de timp (natalitatea, mortinatalitatea,
mortalitatea etc.)
 indicator demografic = raportul care măsoară
aceste fenomene.
 STATICA POPULAŢIEI

 NUMĂRUL POPULAŢIEI

 DENSITATEA POPULAŢIEI

 DISPERSIA POPULAŢIEI

 STRUCTURA POPULAŢIEI
 NUMĂRUL POPULAŢIEI
POATE FI CUNOSCUT PRIN:

 Recensământul populaţiei este observarea statistică care

are ca scop înregistrarea globală, transversală, care se
face la un moment dat, înregistrându-se întreaga
populaţie cu principalele caracteristici (vârsta, sex,
categoria socio-profesională).
 Actualizarea datelor recensamântului prin date
suplimentare ce provin de la starea civilă (nascuţi vii şi
decese), operaţie care se face în fiecare an.
 Estimarea numarului prin interpolarea rezultatelor între
două recensăminte sau prin extrapolarea rezultatelor
ultimului recensamânt.
 Numărul populaţiei la 1.07.2003 este de 21.733.556
locuitori
 NUMĂRUL POPULAŢIEI
 Inregistrat la recensamant
 Calculat sau estimat
 Proiectat prin modelare matematica
 Numărul mediu al populaţiei pentru o perioadă dată se
poate calcula prin mai multe metode:

a).   medie aritmetică simplă

P=(Px+Px+1)/2
unde P =populaţia medie
Px =populaţia la începutul interviului
Px+1=populaţia la sfârşitul interviului
b).   medie geometrica
P=√ Px+Px+1
 DENSITATEA DISPERSIA
POPULAŢIEI POPULAŢIEI

 reprezintă gradul de
 Reprezintă numărul de împrăştiere a populaţiei în
locuitori pe km² colectivităţi constituite
 La 1.07.2003 era de (comune, orase)
92,14 loc/km²  Repartiţia teritorială se
studiază cu ajutorul
următorilor indici:
%U=100xPu/ P
%R=100xPr/ P
unde P= populaţia totală
Pu= populaţia care locuieşte în
mediul U
 FORMULE
 Densitatea populaţiei se exprimă prin frecvenţa populaţiei (P) pe unitatea
de suprafaţă (km2) şi este egală cu:
D=P/S
Unde D= densitatea populaţiei
P= populaţia
S= suprafaţa exprimată în km2.

 Indice de arealitate inversul raportului de mai sus

Indicele de arealitate =S/P (suprafaţa se exprimă în hectare)

 În 1997 indicele de densitate a populaţiei în România a avut valoarea de 95,4

loc/km2, iar cel de arealitate 0,0104 km2/loc.

 Imaginea impactului populaţiei asupra resurselor agricole şi economice se

calculează prin:

 Indicele de densitate fiziologică =P/supraf. cultivabilă

 
 Indicele de densitate agricolă=P în agricultură/supraf. cultivabilă
 
 STRUCTURA POPULAŢIEI

STRUCTURA POPULAŢIE PE MEDII

 Repartiţia populaţiei pe medii depinde de

-structura economică a ţării

- politica de dezvoltare economică a ţării respective

 Modul de viata îşi pune amprenta asupra modelului

- de morbiditate şi de mortalitate
- asupra structurii serviciilor de sănătate,
- organizarea asistenţei medicale fiind diferită în mediul U si R
 STRUCTURA POPULAŢIEI PE SEXE

 In general există o egalitate între numărul populaţiei de

sex masculin şi numarul populaţiei de sex feminin
 La naştere, raportul este în favoarea sexului masculin.
 Raport se schimbă în favoarea sexului feminin, în jurul
vârstei de 35 de ani,
 Structura pe sexe este diferită în mediul U fata de R
 Analiza structurii populaţiei pe sexe se justifică prin:

- particularităţile biologice, de reactivitate

- sociale şi culturale pe care le au indivizii celor două sexe
- funcţiile şi rolurile pe care le au în familie şi societate.
Ea este descrisă prin:

 Pondere populaţiei PPF ( M ) 

PF ( M )
*100
feminine sau masculine P
 Indicele de masculinitate
(I.M.) defineşte numărul de
persoane de sex masculin I .M . 
PM
* 100sau1000
care revin la 100 sau 1000 PF

de persoane de sex feminin

PF
 Indicele de feminitate (I.F.) I .F .  * 100 sau1000
PM
 Excedentul femeilor E .F . 
PF  PM
* 100
M
Valoarea indicelui de masculinitate
Anul Indicele de masculinitate

1990 97,37
1991 97,32
1992 96,66
1993 96,52
1994 96,36
1995 96,36
1996 96,13
1997 95,96
 STRUCTURA POPULAŢIEI PE
GRUPE DE VÂRSTĂ
 Măsurarea şi descrierea
structurii populaţiei pe
grupe de vârsta prezintă
interes pentru sistemul de
sănătate deoarece tabloul
morbidităţii şi al
mortalităţii diferă de la o
grupă de vârsta la alta.
Reprezentarea grafică
tipică pentru structura
populaţiei pe grupe de
vârsta este piramida
populaţiei (piramida
vârstelor).
 Piramida vârstelor poate avea aspecte
diferite ca urmare, în principal, a
 Principalele modele de
raportului natalitate/mortalitate. piramida a vârstelor sunt:
 Modelul sub formă de triunghi, cu baza
largă, caracteristică “ populaţiilor tinere “.
Este întilnită în ţările cu natalitate mare
dar şi cu mortalitate mare, indicele de
reproducere netă fiind supraunitar.
Modelul este caracteristic ţărilor în curs de
dezvoltare.
 Modelul în clopot unde baza este
aproximativ largă, iar, ca urmare a
creşterii nivelului de trai, creşte şi durata
medie a vieţii, deci se acumulează mai
multi vârstnici. Este un model de tranziţie,
caracteristic ţărilor rapid industrializate.
 Modelul în urnă caracteristic ţărilor
dezvoltate cu natalitate scăzuta şi
longevitate mare. Consecinţa - creşterea
ponderii vârstnicilor.
 Modelul în treflă se deosebeşte de
modelul în urnă prin baza, care este mai
largă, ca urmare a unor schimbări apărute
în unele ţări dezvoltate, în special tendinţa
uşoară de creştere a natalităţii.
 DINAMICA POPULAŢIEI
MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI

 Mişcarea naturală a populaţiei sau reproducerea

populaţiei reprezintă domeniul central al demografiei şi
care reprezintă interes deosebit pentru Medic.
 Reproducerea populaţiei este fenomenul de reînnoire
permanentă a populaţiei datorită:

• intrării unei generaţii noi în fiecare an în populaţie

• ieşirii în medie a unei generaţii prin deces
• reproducerea populaţiei prezintă două componente: natalitatea şi
mortalitatea.

 În sens restrâns, prin reproducerea unei populaţii se

întelege natalitatea şi fertilitatea.
 NATALITATEA SI FERTILITATE
Definiţiile evenimentelor demografice şi ale unor noţiuni
utilizate în studiul natalităţii şi al fertilităţii:

 Născutul viu – este produsul de concepţie expulzat sau extras complet din corpul mamei,
indiferent de durata sarcinii din care acesta provine şi care prezintă un semn de viaţă: respiraţie,
activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilcal sau contracta unui muschi voluntar, fie că
placenta a fost eliminată sau nu, iar cordonul ombilical a fost secţionat sau nu. Vârsta sarcinii,
greutatea fătului sau orice alt criteriu de viabilitate sunt ignorate în mod deliberat de
definiţie în scopul evitării unor variaţii interpretative.
 Născutul mort – este produsul de concepţie ce provine dintr-o sarcină de peste 28 de săptămâni
şi care după separarea completă de corpul matern nu manifestă nici un semn de viaţă.
Determinarea duratei sarcinii este adesea dificil ă. Se preferă drept criteriu o informaţie indirectă,
cum este greutatea fătului de peste 1000 g şi o lungime de peste 35 cm.
 Avortul – este produsul de concepţie care provine dintr-o sarcină cu o durata mai mică de 28 de
săptămâni şi care după extragerea completă din corpul matern nu manifestă nici un semn de viaţă.
Se poate utiliza drept criteriu o greutate mai mic ă de 1000g şi o lungime mai mică de 35 cm.
 Produsul de concepţie – este rezultatul fecundării unui ovul de către un spermatozoid, care a
parcurs perioada de gestaţie şi care se soldează prin naştere sau avort.
 Naşterea – este evenimentul expulzării unui produs de concepţie după o perioadă a sarcinii mai
mare de 28 de săptămâni. Numărul naşterilor nu corespunde în mod necesar cu numărul născuţilor
vii, deoarece există pe de o parte posibilitatea unor naşteri multiple şi pe de altă parte riscul
apariţiei născuţilor morţi.
 Rangul naşterii – exprimă a câta naştere (vie sau nu) a mamei este cea în cauză.
 Rangul născutului – exprimă al câtelea născut viu sau mort este născutul considerat în suita
celor pe care i-a născut mama.
 Interval protogenezic – este durata medie dintre căsătorie şi naşterea primului copil.
 Interval intergenezic – sunt durate medii care separă într-o populaţie naşterile de rang succesiv
(durata medie între prima şi a doua naştere, a doua şi a treia s.a.m.d. )
 NATALITATEA – reprezintă
fenomenul demografic al frecvenţei
născuţilor vii într-o populaţie
 Sub aspect statistic, natalitatea se măsoară cu rata brută de
natalitate: care reprezintă raportul între numărul de nascuţi vii şi
numărul mediu de locuitori ai perioadei considerate. Se exprimă în
promile.
N
n   1000
P
În care: n = rata brută de natalitate
N = numărul de născuţi vii
P = numărul mediu de locuitori ai perioadei
considerate

 Perioada de timp in general este de un an, iar numărul de locuitori

este fie nr. mediu anual, fie nr. de locuitori la mijlocul anului
calendaristic, pt. ca datorită mişcării demografice există în tot cursul
anului variaţii ale efectivelor.
 Avantajele – simplitatea calculului şi
disponibilitatea datelor,
 Dezavantaje – dependenţa faţă de structura pe
grupe de varsta a populaţiei
 dacă într-o populaţie efectivul persoanelor de
sex feminin de vârsta fertilă 15 – 49 ani diferă
faţă de o altă populaţie, indicele brut de
natalitate va diferi, chiar dacă în ambele cazuri
se vor naşte anual acelaşi nr. mediu de
descendenţi
 dezavantaj comun tuturor indicatorilor bruţi
 se corectează prin indici mai elaboraţi sau prin
aşa-zisa metodă de standardizare a
structurilor.
 Evoluţia în timp a indicelui brut de natalitate demonstreaz ă
nivele iniţiale deosebit de ridicate 40 – 50‰ în toate ţările
lumii
 reproducerea intensă nu a fost capabilă să genereze şi
sporirea rapidă a populaţiei, deoarece au existat nivele
ridicate ale ind. brut de mortalitate
 În a doua jumatate a sec.XIX-lea, dat orită industrializării,
urbanizării, creşterii nivelului de trai şi apoi succese ale
dezvoltării medicinei
 mortalitatea a început să scada în ţările dezvoltate – după
un interval a fost antrenată şi natalitatea într-o tendinta
descendentă.
 Între cele două războaie ambii indicatori tind să se
stabilizeze şi sa evolueze în paralel
 După cel de al doilea război mondial şi până în prezent
indicele de natalitate coboară continuu, ajungând în Europa
în jur de 16,5%0 în 1992.
DINAMICA NATALITĂŢII ÎN ROMÂNIA
 1930-35-----30 ‰
 1949---------27,6 ‰
 1966---------14,3 ‰
 1967---------27,4 ‰ datorită
decretului 770/1966
 1983---------valoarea din 1966
 1990---------13,6 ‰
 1992---------11,4 ‰
 Pe medii, natalitatea a fost
constant mai ridicată în mediul
rural faţă de urban pâna în
1976. După 1976, se
înregistrează în mod constant
valori mai crescute pt. indicii de
natalitate în urban faţă de rural.
 În profil teritorial tendinţa
istorică la noi este acea a unei
reproduceri mai scăzute în vestul
ţării.
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
NATALITATEA 1

a. Cauze medicale

 afecţiunile endocrine
 ginecologice
 cauzele sterilităţii masculine şi feminine
 cauzele avortului spontan
 necesită diagnosticarea
 instituirea tratamentului
 preventia afectiunilor
 rolul lor în fluctuaţia natalităţii este mic pt. că frecvenţa lor
tinde să scadă, datorită progreselor înregistrate în tratamentul
lor şi că variaţiile lor sunt mici.
 există şi o scădere fiziologică a fecundităţii odată cu inaintarea
in vârsta.
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
NATALITATEA 2

b. Cauze fiziologice

 implicaţiile malthuziene cu privire la semnificaţia copilului

 la ţară copilul reprezentă o sursa de îmbogăţire: muncea
câmpul etc.
 la oraş copilul era o piedică pt. libertatea părinţilor şi o
sursă de cheltuieli
 civilizaţia industrială şi a urbanizării coincide cu o reducere a
numărului de copii doriţi
 descendenţa medie finală trece de la 2,7 copii pe femeie în
rural si 1,6 copii în urban
 de la o natalitate de 11.0 în mediul rural la o natalitate de
8.7 în mediul urban.
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
NATALITATEA 3
c. Rolul nupţialităţii, al uniunilor consensuale juvenile şi al divorţialităţii

 Numărul căsătoriilor scade de la an la an (174.593 in 1992 fa ţă de 312.000 in 1982).

 Indicele de nupţialitate are cea mai mică valoare înregistrată după 1944: 5,5 căsătorii ‰
1983; 7,9 casatorii ‰ 1991.
 Creşte numărul uniunilor consensuale (juvenile) Scăderea nupţialităţii este atribuită:
modificării raportului între sexe, dificultăţilor economice pt. cuplurile tinere, rolul legislaţiilor
sociale, fiscale, juridice, ce permit obţinerea de avantaje în situaţia de concubinaj.
 Scăderea nupţialităţii influenţează în mică măsură natalitatea: se observă totuşi o creştere
a numărului de copii născuţi în afara căsătoriei (de 2 ori mai mare în 1982 faţă de 1976);
aceşti copii reprezentau în 1982, 14,2% din nr. de copii născuţi.
 Numărul divorţurilor creşte dar recăsătoriile nu au loc în aceeasi proporţie
 Rata divorţialităţii este de 25%, dar rolul divorţurilor nu pare a fi determinant în scăderea
natalităţii.
 Vârsta medie la prima căsătorie este de 23,3 ani la bărbaţi şi 23,2 ani la femei; ea a scăzut
până în 1974, după care înregistreaza un uşor recul. S-a dorit să se atribuie un rol acestei
vârste, gândind ca o vârsta mai mică la căsătorie va fi însoţită de un număr mai mare de
copii. În parte e adevarat, în măsura în care, frecvenţa sterilităţii creşte cu vârsta (dacă
numai 3 – 5% din cupluri sunt total sterile când femeia se căsătoreşte în jur de 20 de ani,
ponderea sterilităţii creşte o data cu vârsta femeii, înregistrând 20% din cupluri când
femeia se căsătoreşte în jur de 35 de ani).
 Se vor lua în considerare şi posibilităţile de contracepţie şi de avort. Astfel în 1960, înainte
de introducerea tehnicilor de contracepţie, descendenţa finală pt. o femeie era estimată la
3,69 copii pt. căsătoria înainte de 20 de ani, 2,81 copii pentru căsătoria între 25 şi 29 ani.
E greu de spus dacă femeile ce se căsătoresc devreme au mai mulţi copii datorită
precocităţii lor, sau datorită unor motive personale care le-au făcut să aibă mai mulţi copii.
 FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ
NATALITATEA 4
d. Influenţa mediului socio – cultural

Diferenţa fertilităţii între rural şi zonele puternic industrializate îşi

poate găsi explicaţia în diferenţa de nivel socio – cultural. Studiul
fertilităţii cuplurilor după nivelul de instrucţie al femeii evidenţiaza:

 Declinul fertilităţii pe măsura ce nivelul de instrucţie creşte

 Creşterea fertilităţii la femeile cu nivel de pregătire medie.
 Fertilitatea femeilor fără studii o depăşeşte net pe cea a femeilor cu
studii.
 Studiul descendenţei finale la generaţiile născute între 1892 şi 1929
este interesant; se observa o creştere de la 2,29 la 2,62, evoluţia
este diferită dupa categoria socio – culturală; grupele mai
defavorizate socio –cultural au la început o creştere apoi o scădere
a descendenţei finale.

e. Rolul mijloacelor pt. limitarea naşterilor

 Aici intră avortul şi contracepţia.

 FERTILITATEA
Evoluţia populaţiei depinde de modificarea
fertilităţii, adică de nr. de născuţi vii ce revin la
1000 de femei de vârstă fertilă 15 – 49 ani.
În analiza fertilităţii există două modalităţi de
abordare:

 transversală: analiza fertilităţii într-un an

calendaristic;
 longitudinală: prospectiv sau retrospectiv.
 ANALIZA TRANSVERSALĂ A
FERTILITĂŢII
În analiza transversală a fertilităţii se calculează
următorii indicatori:

 rata generală a fertilităţii

NumarulDeCopiiNascutiVii  1000
fg 
NumarulDeFemeiInVirs taDe15  49ani
 rata specifică pe vârste a fertilităţii
NumarulDeCopiiViiNas cutiDeFemeiDeVirstaX  1000
fx 
NumarulDeFemeiInVars taDeXAni
 În raport cu starea civilă se pot calcula rate de
fertilitate legitimă şi ilegitimă care la rândul lor
se pot adresa fiecărei grupe de vârsta în parte.
 Indicii de fertilitate specifica difera puternic de la o virsta la alta pt.:
 variatiei potentialului reproductiv legat de virsta
 datorita planificarii familiale
 nivelul maxim la 20 – 24 ani si descreste pina la virsta de 45 ani.
 Indicii de reproducere permit o apreciere sintetica a fenomenului
 indicii de fertilitate specifica pe virste cere o analiza comparativa a
intregii serii de cifre ce caracterizeaza virstele cuprinse intre 15 – 49 a.
 Intregul comportament reproductiv este sintetizat in numarul mediu de
descendenti de sex feminin pe care o femeie ii naste in perioada
fertila.
 Daca in medie o femeie naste mai mult de o fetita inseamna ca
generatia va fi inlocuita de o alta generatie cu un efectiv mai mare, cu
alte cuvinte se asista la o reproducere largita.
 Daca numarul mediu de fetite nascute de o femeie in cursul perioadei
fertile este subunitar, generatia fertila este inlocuita de o generatie mai
redusa numeric, iar reproducerea este ingustata.
 Valoarea unitara indica o populatie stationara.
 In practica se foloseste cel mai adesea indicele brut de reprod.
 reprezinta numarul mediu de fete pe care le-ar naste o generatie de
femei care nu ar fi supusa riscului mortalitatii ( de la nastere pina la
virsta de 50 de ani ) si care ar avea la fiecare virsta ( intre 15 si 49
ani ) fertilitatea specifica observata in perioada considerata.
 se utilizeaza rate de fertilitate specifica pe virste calculate in anul
studiat si nu o inregistrare longitudinala a comportamentului. Cu
ajutorul lor se calculeaza numarul de copii pe care l-ar naste in
medie o femeie dintr-o generatie ipotetica care ar avea la virsta de
15 – 19 ani fertilitatea femeilor de aceeasi virsta din anul
calendaristic studiat
 intre 20 si 24 de ani, fertilitatea femeilor in virsta de 20 – 24 ani
( din anul studiat ) s.a.m.d. pina la virsta de 49 ani.
 Aplicind proportia de fete la cifra finala, numita si descendenta finala
medie, se obtine indicele de reproducere ( care se refera numai
la efectivul mediu de fete ).
 Indicele de reproducere neta este bazat pe acelasi principiu de
calcul, dar cu luarea in consideratie a mortalitatii femeilor in virsta de
15 si 49 ani.
 Se apreciaza ca in prezent descendenta medie finala in Romania are
valori de 2,2 – 2,4 copii si ca indicele brut de reproducere are valori
cuprinse intre 1,15 – 1,2.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FERTILITATEA
Migratia populatiei – ca fenomen de masa determinat de factorii politici,
economici, sociali sau culturali

Factori legislativi:

 prevederile Codului muncii si Codului familiei

 sistemul de alocatii pt. copii
 programe de protectie materno-infantila
 politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile

Factori subiectivi: pot fi inglobati in notiunea complexa de planificare familiala

(atitudinea constienta a cuplului fata de reproducerea sa)

 atitudinea fata de copii, existenta sau lipsa unei atitudini constiente fata de numarul
copiilor doriti si realizati si fata de cresterea copiilor realizati
 numarul de copii doriti
 numarul de copii realizati
 metode si mijloce contraceptive
 motivatiile subiective ale comportamentului demografic

Factori locali-traditionali legati de specificul istoric al zonei, nivelul cultural, obiceiuri

locale,religie.

Toti acesti factori au actionat in general coborind nivelul reproducerii, prin interventia
voluntara a cuplurilor asupra conceptiei.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
FERTILITATEA

 Un efect opus, dar de o importanta mai mica, l-ar avea

statusul familial.
 Sub acest raport fertilitatea este favorizata daca:

• casatoriile se produc la virsta de maxima fecunditate a femeii

( sau cu putin inainte ) – virsta casatoriei nu este avansata.
• proportia de femei casatorite in rindul femeilor din contingentul
fertil este ridicata, cu alte cuvinte intensitatea casatoriilor sau
nuptialitatea este mare.
• familia este stabila, ceea ce in demografie se traduce printr-o
frecventa mica a divorturilor (divortialitate mica)
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
FERTILITATEA
 Indicatorii indirecti ai reproducerii populatiei:

nr. de casatorii
Rata de nuptialitate = ------------------ x 1000
nr. de locuitori

 Exprima intensitatea casatoriilor la 1000 de locuitori pe an.

nr. de divorturi
Rata de divortialitate = ------------------ x 1000
nr. de locuitori

 Exprima intensitatea desfacerii casatoriilor la 1000 de locuitori pe an.

 Virsta medie la prima casatorie. Aprox. 24,2 ani la femei si 27,1 la

barbati.
 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
FERTILITATEA
 Intervalul protogenezic, dupa unele sondaje facute in diferite
zone ale tarii rezulta ca este in jurul valorii de 22 – 23 luni,
prezentind insa mari variatii in raport cu mediul, cu ocupatia, cu
nivelul de instruire si cu alte caracteristici ale femeii:
 Intervalele intergenezice, Intre nasterea primului copil si a celui
de al doilea trece de obicei o perioada mai indelungata decit
intervalul protogenezic.La noi intre 3 si 3 ani si jumatate. La fel de
lungi sunt perioadele intergenezice dintre al doilea si al treilea
precum si dintre al treilea si alpatrulea nascut viu.
nr. de sarcini
Rata de fecunditate = --------------------------------- x 1000
nr. de femei 15-49 de ani
 Acest indicator informeaza asupra potentialului de reproducere a
masei de femei de virsta fertila, aratind cite sarcini apar in cursul
unui an la 1000 femei intre 15 – 49 ani.Numarul total al sarcinilor
rezulta din insumarea nascutilor vii cu nascutii morti si cu avorturile.
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ
FERTILITATEA
 Măsurarea fertilităţii - indicatori
Rata brută a natalităţii Indicele brut de reproducere

N
RBN   1000  16  17 0 00 1993 : 11,0 0 00 R  0,5  D  1,15  1,20
P
Rata generală a fertilităţii Indicele net de reproducere
49
N
RGF  f
1000  65  70 0 00 R0  0,5   Si f i
49 P15 x 15

Rata specifică a fertilităţii Calendarul fertilităţii

49
N
RS p F  n fx  1000 xn i i

n Px a x 15
49
 25,5  25,7
n i
Descendenţa la 1000 de femei x 15

Rata fecundităţii
49
Nx
D  n
P f
 1000  2200  2400
x 15 n x
S
RFc  f
 1000
Rata totală a fertilităţii 49 P15

D
D  2,2  2,4
1000