Aplicațiile fillerelor în

dermatocosmetică
 Introducere
• Fillerele (engl. “to fill”= a umple) - categorie
de preparate injectabile utilizate în practica
medicală în scopul rejuvenării, corectării unor
defecte faciale sau remodelării unor structuri
anatomice
 refacerea şi augmentarea volumului de la
nivelul zonelor ţintă.
 Indicaţii generale

• Corectarea ridurilor statice ale feţei:

– şanţurile nazolabiale,
– ridurile glabelei,
– ridurile periorbitale şi periorale,
– riduri labiomentale,
• Modificarea aspectului buzelor (contur/volum),
• Corecţia ridurilor orizontale ale gâtului,
 Indicaţii generale

• Corectarea cicatricilor atrofice distensibile

(acnee),
• Corecţia de volum a obrajilor sau bărbiei,
• Corectarea cearcănelor,
• Modificarea aspectului sprâncenelor/nasului
• Rejuvenarea mâinilor
 Avantaje
Riduri ale fruntii

Riduri ale glabelei

Santuri nazolabiale

obraji
Riduri periorale
Comisuri orale Volum buze

Santuri labiomentale
Contur buze

Barbie
 Istoric
 Primul filler utilizat la începutul secolului XX: parafina
 1953 - Baronders utilizează siliconul lichid
 1958 - Primele cercetări privind utilizarea colagenului
 1981 - primul filler resorbabil pe bază de colagen bovin
aprobat în SUA
 1996 - Europa, 2004 - SUA: primele fillere cu acid
hialuronic
 în paralel apar numeroase alte fillere noi; o parte dintre
ele fiind semipermanente/permanente
 produsele pe bază de colagen se diversifică/ se
perfecţionează, se înlătură necesitatea pretestării
 Context actual
Popularitatea în creştere a acestor proceduri
poate fi explicată prin:
durata redusă a procedurii (15-30’)

perioada de recuperare (“down-time”) scurtă

profilul bun de eficacitate şi siguranţă al

majorităţii fillerelor
Principalele fillere
 Fillere biodegradabile

 Fillere rapid biodegradabile

 Colagen
 Acid hialuronic
 Grăsime autoloagă
 Colagenul

- proteină fibrilară alcătuită din unităţi repetitive

de tipul Gly-Pro-X sau Gly-X-(HO)Pro
- Mecanism de acțiune - colagenul injectat este
înconjurat iniţial de infiltrat limfocitar şi invadat de
fibroblaşti cu RER foarte bine dezvoltat este
treptat înlocuit de colagen nou-sintetizat
 Colagenul

Produse disponibile şi forme de prezentare

• În funcţie de originea colagenului care intra în

alcătuirea diferitelor fillere, distingem:
– produse pe bază de colagen bovin
– produse pe bază de colagen porcin
– produse pe bază de colagen uman
 Avantaje

• istoric lung de utilizare la scară largă bine

caracterizat
• termen de comparaţie pentru celelalte fillere mai
nou apărute
• profil bun de siguranţă şi eficacitate
• colagenul stimulează coagularea rată mai mică de
apariţie a echimozelor
 Dezavantaje
• Produsele din colagen bovin necesită pretestare:
injectarea unei cantităţi mici (0.1 ml) de produs pe
faţa anterioară a antebraţului, cu citire la 72 h

• Se recomandă dubla testare, cu un interval de 4

săptămâni între testările succesive
Reacţii adverse
Granuloamele
• aspect de noduli induraţi
• apar de regulă în primele 2 săptămâni
• evoluţie autolimitată (1 an !!); pt a le grăbi dispariţia: sistemic:
AINS, tacrolimus sau ciclosporina, local: cortocosteroizi inject.
(triamcinolon)
Abcesele sterile
• apar la câteva săptămâni de la injectare
• se manifestă ca noduli fluctuenţi, dureroşi, ce necesită incizie şi
drenaj  formare de cicatrici
• culturile sunt negative
 Reacţii adverse

• Controversă referitoare la posibila interacţiune dintre

Ac apăruţi în reacţiile imunologice împotriva
colagenului bovin şi cel uman conectivite nu s-a
demonstrat însă o asociere înjectarea de colagen şi b.
de colagen
• Risc de reactivare a virusului herpetic
• Colagenul bovin: risc teoretic de contaminare cu
prionul care cauzează encefalita spongiformă bovină
 Reacţii adverse
• Temporare: echimoze, eritem, edem
• Cu durată mai îndelungată: neregularităţi în
suprafaţă (injectare prea superficială)
• Permanente: necroza tisulară în cazul injectării
intravasculare de colagen
– În cazul injectarii accidentale
intravasculare, primul semn: albirea
pielii din zona respectivă  aplicarea
de topice cu NTG şi comprese cu apa
caldă
 Acidul hialuronic
• Aparţine clasei glicozaminoglicanilor (GAG), alături
de heparan sulfat, condroitin sulfat, dermatan sulfat,
keratan sulfat
• Carbohidrat complex cu lanţ lung: repetiţia unei
unităţi cu structură dizaharidică, alcătuită din D-
glucuronat şi N-Acetil-D-Glucozamina
 Acidul hialuronic (AH)
• Injectarea AH în derm
– creşterea turgescenţei ţesutului, vizându-se calităţile
higroscopice ale AH (poate lega apa într-o cantitate
de 1.000 de ori mai mare decât propria masă).
– creşterea sintezei de colagen prin efectul de
tensionare a fibroblaştilor in vivo rejuvenare pe
termen lung.
• Durata de viaţă a AH în ţesuturi: 2-3 zile.
• Pentru a creşte durata de viaţă, lanţurile de AH sunt
cross-linkate cu diverse substanţe.
 Produse disponibile şi forme de
prezentare

- numeroase produse disponibile la ora actuală

- în funcţie de sursa de provenienţă a AH:

• acid hialuronic de origine animală (aviară)
• acid hialuronic din culturi bacteriene (NASHA
non-animal stabilised hyaluronic acid).
 Avantaje
• foarte mare versatilitate  practic orice tip de defect
corectabil cu ajutorul fillerelor se pretează la
injectarea de AH
 Avantaje

• Există o gamă foarte largă de fillere cu AH 

posibilitatea alegerii între o multitudine de produse
 rezultat estetic optim.
• Nu necesită pretestare
• Durata efectului: 6-12 luni (colagen: 3-5 luni)
• Posibilitatea de reversie a efectului injectării de AH
prin utilizarea de hialuronidază!!
 Reacţii adverse
• Reacţiile adverse de tip alergic  datorate mai degrabă
unor impurităţi ale produselor
• Granuloame
• Riscul de necroză în cazul injectării intraarteriale sau
periarteirale este mai redus, dar nu inexistent
• Echimozele - par să fie mai frecvente decât în cazul
injectării de colagen (similaritate structurală între acidul
hialuronic şi heparină)
• Infecţii la locul injectării
• Reactivări ale infecţiei herpetice.
 Fillere biodegradabile

 Fillere lent resorbabile

 Acidul polilactic
 Hidroxiapatita de calciu
 Alcoolul polivinilic
 Fillere neresorbabile

 Fillere neresorbabile
 Siliconul
 Poliacrilamida
 Siliconul – Structura chimică
• Siliconul (LIS, Liquid Injectable Silicone) = un
polimer de dimetilsiloxan, cu structura chimică
• CH3[Si(CH3)2O]nSi(CH3)3.
• Printre primele fillere utilizate
• Substanţă uleioasă, vâscoasă, transparentă.
• Filler permanent, nefiind degradat in vivo.
 Siliconul
- Mecanism de acţiune

Cuprinde 2 etape:
• iniţial: distensia zonei-ţintă ca urmare a
suplimentării fizice a volumului prin adaugarea
produsului
• ulterior: reacţie inflamatorie, cu acumularea de
neutrofile şi macrofage  sinteza unei capsule
de colagen ce circumscrie picăturile de silicon
injectat
 Siliconul
- Produse disponibile

Se injectează utilizând doar tehnica puncţiilor

seriate, depozitând la fiecare puncţionare a pielii
0.005-0.01 ml de produs, cu ajutorul unei seringi cu
ac de 27 G
- Distanţa între punctele de injectare: 2-4 mm.
- Distanţa între şedinţele de injectare: 4 săptămâni
 Siliconul
- Avantaje
• Este un filler permanent, cu rezultate bune atunci
când sunt respectate indicaţiile şi tehnica de injectare.
• Fiind un filler permanent, avantajul economic nu este
de neglijat.
• Este foarte versatil putând fi injectat pentru:
– corectarea ridurilor,
– a şanturilor nazolabiale şi a celor labiomentale,
– a cicatricilor atrofice,
– a lipoatrofiei
– pentru augmentarea buzelor.
 Siliconul
- Dezavantaje

• Fiind un filler permanent, reacţiile adverse sunt

trenante şi dificil de corectat.
• Nu este indicat să se apeleze la acest filler de
primă intenţie
• Utilizarea siliconului lichid pe post de agent de
umplere este controversată.
• FDA a interzis în anul 1991 utilizarea SIL ca filler.
 Siliconul
- Dezavantaje

• modificări de culoare a pielii, cauzate de

injectarea prea superficială
• migrarea siliconului injectat
• apariţia de reacţii inflamatorii la luni-ani
distanţă de momentul injectării - clinic: zone de
eritem şi edem
Combinaţii de fillere biodegradabile
şi nonbiodegradabile
 Reacţii adverse comune
În afara reacţiilor adverse evidenţiate anterior pentru fiecare filler
în parte, există şi reacţii adverse comune tuturor fillerelor:

Frecvente: Rare:
• Durere • Granuloame
• Eritem • Abcese bacteriene
• Edem • Abcese sterile
• Echimoze • Embolizare arterială - necroză
• Induraţie cutanată
• Prurit • Angioedem
• Neregularităţi de suprafaţă/noduli • Lipoatrofie facială
• Alterarea mobilităţii
• Pierderea vederii în urma injectării
de fillere la nivelul glabelei
• Oftalmoplegie
• Declanşarea de boli autoimune(?)
 Pregătirea procedurii

• Identificarea cerinţelor şi nevoilor pacientului

• Explicarea procedurii, inclusiv limitele şi riscurile
• Documentat eventuale afecţiuni/ tratamente
medicamentoase
• Consimţământul informat
• Fotografii faţă/profil
• Îndepărtat machiajul facial
• Ştergerea tegumentului cu alcool etilic
 Tehnici de anestezie

Se va ţine cont de:

• starea generală de sănătate a pacientului,
• eventuala medicaţie de fond,
• intervenţiile anterioare care au necesitat
anestezie (intervenţii chirurgicale, intervenţii
stomatologice, s.a.)
 Anestezia topică

• Inconvenient: durata crescută a pregătirii

pacientului
• EMLA (Eutectic Mixture of Local Anesthetics)
– 2,5% lidocaină şi 2.5% prilocaină;
– sub ocluzie;
– efectul: până la 30’.
• Tetracaină gel
– sub ocluzie cu 30 de min. înainte de procedură,
– efectul: până la 4 ore, fiind superior celui al EMLA;
– reacţii alergice frecvente.
 Anestezia infiltrativă

• Are avantajul de a fi simplu de efectuat şi cu

minime complicaţii, dar volumul de substanţă
anestezică injectat va modifica aspectul zonei
• Blocurile nervoase
– Se realizează prin injectarea substanţei anestezice
în apropierea nervului abolirea senzaţiei
dureroase în teritoriul deservit
 Alte tehnici de anestezie
- injectarea prin abord
intraoral la nivelul şanţului
vestibular maxilar/
mandibular, 4-5 puncte între
cei 2 canini analgezia
buzelor
Tehnici de injectare a fillerelor
 Injectarea liniară retrogradă

• Puncţionarea pielii şi avansarea acului

la nivelul de adâncime dorit, urmată
de depozitarea fillerului în acelaşi plan
orizontal pe măsură ce acul este
retras, prin aplicarea unei presiuni
constante pe pistonul seringii.
• Este posibilă şi plasarea produsului la
niveluri multiple de adâncime, în linii
suprapuse, pentru defectele profunde.
 Injectarea “in evantai”
• Puncţionarea pielii şi avansarea acului
cu depozitarea liniară a produsului de-a
lungul traiectului rezultat, pe măsura 1
retragerii acului 5
2
• Fără a retrage acul din piele  noi 4
pasaje al acului în lateral, realizându-se
3
1
practic acoperirea unei arii de forma 2
3

unui sector de cerc, asemănătoare unui

“evantai”.
 Injectarea prin puncţii seriate
• depozitarea de mici cantităţi de
filler prin puncţionarea repetată
a pielii: distanţa dintre puncţii: 2-
5 mm.
• metodă recomandată pentru
injectarea siliconului lichid, dar
poate fi utilizată şi în cazul altor
fillere;
• de preferat în cazul cicatricilor
distensibile post-acnee.
Injectarea “tip sandwich”
Injectarea încrucişată
 Tehnici de injectare a fillerelor

Alegerea tehnicii de injectare în

fiecare caz în parte ţine cont de:
• defectul de corectat
• caracteristicile zonei topografice
respective
• caracteristicile fillerului ales
 Tehnici de injectare a fillerelor

Alegerea tehnicii de injectare în fiecare

caz în parte ţine cont de:
• defectul de corectat:
•  Riduri fine tehnica injectării
retrograde
• cicatrici post-acnee puncţii seriate
 Tehnici de injectare a fillerelor
Alegerea tehnicii de injectare în fiecare caz în
parte ţine cont de:

• caracteristicile zonei topografice respective

• şanţuri nazolabiale injectare liniară
retrogradă
• Suplimentarea volumului obrajilor 
injectare încrucişată
 Tehnici de injectare a fillerelor

Alegerea tehnicii de injectare în fiecare caz

în parte ţine cont de:

• caracteristicile fillerului ales

• silicon lichid  puncţii seriate
• polialchilamidainjectare în volume
mari, peste 10-15 ml/per injectare
 Concluzii
• În prezent există numeroase fillere
• Apariţia de noi produse într-un ritm foarte alert
 o înţelegere a:
– indicaţiilor,
– limitelor,
– reacţiilor adverse
– metodelor de anestezie şi injectare pentru fiecare
filler în parte  vitală pentru a oferi pacientului cel
mai potrivit tratament
 Concluzii

• Fillerele permanente reacţii adverse severe /

lungă durată
• Fillerele biodegradabile au un bun profil de
eficienţă şi siguranţă, atâta timp cât se respectă
indicaţiile şi tehnica de injectare
• Aspectul microscopic este caracteristic fiecărui
filler în parte în funcţie de aspectul microscopic
putem stabili ce filler a fost injectat, în cazul în care
apar reacţii adverse.