Sunteți pe pagina 1din 145

ISTORIC AL COSMETOLOGIEI

CURS 1
Simtul si dornta de infrumusetare au existat in oameni cu


mii de ani in urma.

Scriitorul francez La Bruyere spunea ca cel mai frumos spectacol

este sa privesti o fata frumoasa, iar Voltaire o asemana cu o scrisoare de

Recomandare pe care natura o da favoritilor sai.

Documentele antichitatii arata ca nu poate fi fromos cineva care nu

e curat, de aceea foloseau apa si razele soarelui pentru igiena.

In tinuturile reci ale Antarcticii bastinasii au inventat baia de aburi, iar in

desert foloseau pentru spalat nisipul cald. In epoca Imperiului Roman baile

Publice, vestitele Terme Romane erau extrem de folosite.

Igiena a stat dintotdeauna la baza cosmeticii.
Astfel a luat nastere arta de infrumusetare si impodobire a

femeii, care a evoluat pe scacosmeticera timpului dand nastere

cosmetologiei moderne.

Practic toate metodele si tehnicile cosmetice naturiste au fost

inventate in urma cu milenii.

Prima reteta cosmetica dateaza de acum 6000 de ani si este

scrisa pe peretele cladirii regale egiptene.

Se spune ca Cleopatra a fost prima femeie care a scris un

manual privind ingrijirea cosmetica si a descoperit o formula

proprie de alifie.

In anii 275-370 i.e.n.s-au publicat cele mai intligente retete

pentru conservarea tineretii.

In anul 4 i.e.n.a fost publicat un cod al cochetariei numit

Cosmeticele lui Ovidiu in care erau numeroase retete cosmetice.

In anii 23-79 i.e.n.sunt publicate 37 de volume ale

Istoriei naturale unde sunt prezentate retete cosmetice naturale.

In anul 100 e.n. Criton care era medicul lui Traian publica un

formular de cosmetica.

Ca studiu organizat, cosmetica dateaza din anul 1895 cand

a fost predata intr-o scoala superioara.
Din 1922 cosmetologia s-a dezvoltat rapid.

Un cosmetolog francez spunea ca nu exista femei urate, ci


numai femei care nu se cunosc pe ele insele.

La noi in tara raspandirea produselor cosmetice incepe la

mijlocul secolului al XVII lea, cand se foloseau produse aduse din

Apus. Tot in acea perioada Stefan Episcopeanu publica lucrarea

Oglinda frumusetii pe plan mondial unde vorbeste de igiena

corporala si ingrijirea pielii si a parului.

Dr. Pavel Vasici a publicat lucrarea Maiestria de a prelungi

viata in care vorbeste despre ingrijirea pielii.

Dupa anul 1964 ia fiinta prima Scoala de cosmetica la


Bucuresti fondata de dr. Aurel Voinea.

Diversificarea preparatelor de uz dermatocosmetic, ca urmare

a obtinerii de noi substante auxiliare sintetice sau semisintetice si

valorificarii superioare a celor naturale, ofera posibilitatea

individualizarii tratamentului estetic.

Studiul dermofarmaciei si cosmetologiei contribuie la

cunoasterea actiunii si la punerea la punct a tehnologiei de

preparare a noi forme farmaceutice de care urmeaza sa

beneficieze terapia estetica si dermatologica.


Curs 2

MORFOLOGIA GENERALA
A PIELII
PIELEA

Este un organ conjunctivo-epitelial, care la nivelul orificiilor


naturale se continua cu semimucoasele si mucoasele.

In plus in alcatuirea organului cutanat intra si anexele

cutanate: glande si fanere, dar si muschii proprii, nervii si

vasele de sange.

La adult, pielea are o suprafata cuprinsa intre 1,5 1,8

metri patrati si o greutate care reprezinta 1/5 din greutatea

corpului.
Grosimea pielii este diferita in functie de:

- sex
- varsta
- rasa
- regiune anatomica

Culoarea pielii este data de:

- cantitatea de pigment melanic
- cantitatea de caroten si alte substante
colorante
- gradul de dispersie al luminii prin epiderm
- grosimea si dispozitia stratului de keratina
- vascularizatia si cantitatea de hemoglobina
redusa si de oxihemoglobina de la nivelul
dermului superficial

La nivelul palmelor si plantelor se observa numeroase

santuri paralele curbe justapuse care delimiteaza mici proeminente

numite creste papilare, al caror aranjament este determinat genetic,

numindu-se dermatoglife, fiind importante in medicina legala pentru

identificarea amprentlor digitale. Aceste amprente au rol si in

diagnosticul unor boli genetice.

Pe suprafata pielii se gasesc orificiile de deschidere a

glandelor sebacee si sudoripare, numite pori cutanati.
STRUCTURA MICROSCOPICA A PIELII

pe hipoderm.


Pielea este alcatuita din epiderm si derm, care repauzeaza


EPIDERMUL este un epiteliu pavimentos stratificat alcatuit in

principal din keratinocite, care sintetizeaza keratina cu rol de sustinere

si protectie.

Este format din 5 straturi de celule:

- stratul bazal sau germinativ
- stratul spinos
- stratul granulos
- stratul lucidum
- stratul cornos
Melanocitele sunt localizate la nivelul stratului bazal al bulbului


firului de par si tecii sale externe, la nivelul retinei si coroidei.

Melanocitele sunt singurele celule capabile sa sintetizeze

melanina care este un pigment de culoare brun-neagra, prezenta la

toate rasele si care are rolul de a proteja tegumentul de actiunea

uneori nociva a radiatiilor ultraviolete.

Celulele Langerhans sunt localizate in portiunea bazala a

epidermului, in derm, in anexele cutanate, la nivelul mucoaselor.

Celulele Langerhans au dublu rol, imunologic si de regulator al

functiei mitotice si de diferentiere keratinocitara.
Celulele Merkel sunt localizate in imediata vecinatate a


membranei bazale, dar pot fi prezente si in derm. Au rol in initierea si

transmiterea impulsului tactil, fiind grupate in portiunea celulara

invecinata cu terminatiile nervoase.

Celulele dendritice nedeterminate sunt recent descoperite si

se aseamana cu celulele Langerhans.

Epidermul nu este vascularizat, nutritia sa realizandu-se

prin osmoza.
Jonctiunea dermo-epidermica cunoscuta sub denumirea de


membrana bazala, reprezinta limita dintre epiderm si derm, motiv

pentru care este cunoscuta si ca zona subepidermica.

Are aspect ondulat ca urmare a numeroaselor prelungiri

dermice in epiderm, numite papile dermice si alterneaza cu

prelungirile epidermice in derm, care se numesc creste interpapilare.

Zona bazala subepidermica urmeaza invaginatiile epidermice

ale anexelor.

Aaspectul ondulat al jonctiunii dermo-epidermice face ca

suprafata de contact dintre epiderm si derm sa fie mai mare si

creste rezistenta legaturii dintre aceste doua componente ale pielii.
DERMUL


Este untesut conjunctiv dispus in doua zone:

-Zona superficiala sau corpul papilar se afla chiar sub
jonctiunea dermo-epidermica si reprezinta 1/5 din
grosimea dermului

-zona dermului propriu-zis, numit corion care reprezinta
4/5 din grosimea dermului

La nivelul dermului exista o bogata retea vasculara
reprezentata de plexul dermal profund, plexul subpapilar si plexul

papilar.
In derm se gasesc se gasesc numeroase terminatii

nervoase libere si filete simpatice cu actiune vasomotorie si

secretorie.
HIPODERMUL
Este un tesut fibro-adipos situat deasupra aponevrozelor


cu grosimea variind in functie de:- regiunea anatomica( este bine

reprezentat pe fese si abdomen si slab reprezentat presternal si

pe piramida nazala);

- varsta;

- sex;

- rasa;

- echilibru endocrin;

- starea de nutritie .
In hipoderm se gasesc vase de sange, filete nervoase,
bulbi pilosi si glomeruli sudoripari.

ANEXELE PIELII


Anexele cutanate sunt: - glandele sudoripare

- glandele sebacee

- parul

- unghiile

Glandele sudoripare sunt clasificate dupa modul de secretie:

-Glande ecrine se deschid la suprafata pielii, in afara unui
orificiu pilar, fiind numeroase si raspandite pe toata suprafata
corpului, avand o densitate mare pe palme,plante si axile.
Secretia acestor glande este fluida, fiind formata in proportie
de 99% din apa, are gust sarat si pH acid.
Secretia este continua, poate creste in conditii de efort fizic sau


poate sa scada in repaos, dar acest tip de glande produc permanent

vapori de apa, asa zisa perspiratie insensibila, prin care se realizeaza

un trabsfer de caldura spre exterior, cu pierdere hidrica minima.

- Glandele sudoripare apocrine se deschid la suprafata pielii

la nivelul unui orificiu pilar, ating dezvoltarea totala la pubertate,

activitatea lor fiind corelata cu a gonadelor.

Sunt localizate numai in anumite zone: axile, ano-genital si

perimamelonar.

Sudoarea secretata este vascoasa, alb-laptoasa, cu pH slab

alcalin, cu miros particular.
Secretia este intermitenta, iar cantitatea mai redusa.

Deosebirea dintre cele doua tipuri de glande sudoripare este

aceea, ca glandele sudoripare apocrine au secretie cu miros particular,

aceste glande fiind odorizante, pe cand glandele sudoripare ecrine

au rol in termoreglare.


Glandele sebacee secreta sebumul cu rol in formarea filmului

hidrolipidic al pielii.

Marea majoritate a glandelor sebacee se dezvolta alaturi unui

fir de par, fiind foarte raspandite.

Glandele sebacee devin active la pubertate.
Firul de par este de mai multe tipuri in functie de momentul


aparitiei lui: - lanugo , apare in cursul vietii intrauterine si dispare la
aproximativ o luna dupa nastere. Sunt lungi, subtiri
si hipopigmentati;

- vellus, peri care acopera pielea capului copiilor de la
nastere pana la 6 luni. Sunt scurti, subtiri, lipsiti de
medulara;

- intermediari, peri care apar intre 11-16 ani. Sunt
scurti si hiperpigmentati;

- terminali, definitivi, peri care apar dupa varsta de 20
de ani. Sunt maturi, lungi, grosi, localizati pe scalp,
axilar, pubian, regiunile andro-dependente. Predomina la
barbati(90%), in timp ce la femei au un procent mai
scazut(35%).
CURS NR.3
Densitatea firelor de par difera in functie de:

- varsta
- sex
- regiune anatomica

Culoarea parului poate fi:

- brun-inchis
- castaniu
-galben-roscat

Se datoreaza prezentei in proportii diferite a urmatorilor
pigmenti, care se depun in corticala si medulara:

- eumelanina-pigment brun
- feomelanina-pigment brun-roscat
- trichosiderina

Culoarea parului este determinata genetic si poate fi
Influentata de anumiti factori.
Firul de par este alcatuit din profunzime spre suprafata din:

- papila foliculara situata in derm si bine
vascularizata;
- bulbul pilos este portiunea cea mai voluminoasa;
- radacina are o structura care consta din mai
multe tuburi concentrice, care alcatuiesc parul
propriu-zis;
- tija firului de par este portiunea libera a acestuia.


Keratina este componenta chimica principala a firului de par
fiind o scleroproteina intermediara intre keratina dura a unghiilor si
cea moale din epiderm. Ea confera firului de par rezistenta si
elasticitate.
Unghiile sunt placi cornoase formate prin invaginarea

epidermului situat pe portiunea dorsala a ultimei falange, avand rolul
de a le proteja.

Unghia este formata dintr-o keratina dura.

Unghia este formata din:- corpul unghial, portiune vizibila
- radacina.
Musculatura faciala

In alcatuirea organului cutanat intra si muschii mimicii.

Muschii mimicii sunt situati superficial, aflandu-se intr-o relatie

stransa cu pielea fetei.

Sunt muschi subtiri, fara invelis fascial, care se gasesc in
grosimea pielii, prinzandu-se cu unul sau ambele capete de stratul
profund al pielii sau de alte formatiuni moi ale fetei.

Mimica fetei este influentata pe langa musculatura faciala
de stratul de grasime suncutanat, de grosimea si turgorul pielii.
Musculatura mimicii este alcatuita din urmatoarele grupe


musculare: - muschii din jurul orificiului bucal
- muschii din jurul orificiilor nazale
- muschii din jurul orbitelor
- muschii din jurul orificiului auditiv extern si ai pavilionului
urechilor.


Musculatura masticatoare indeplineste functia de coborare si
ridicare a mandibulei pentru apucarea, sfasierea si faramitarea
alimentelor solide, fiind ajutata de musculatura mimicii si limba.

Este formata din:
- muschii ridicatori ai mandibulei
- muschii coboratori ai mandibulei.
VASCULARIZATIA PIELII
Vasele sangvine ale pielii sunt dispuse in derm si hipoderm,

epidermul fiind lipsit de vascularizatie, hranindu-se prin osmoza.

Reteaua vasculara a pielii este organizata in plexuri suprapuse
care comunica intre ele, astfel:
- plexul hipodermic
- plexul dermic
- plexul subpapilar
- plexul papilar

Intre circulatia arteriala si venoasa se stabilesc legaturi directe
Prin asa-numitele sunturi sau anastomoze arterio-venoase cutanate.

Vasele limfatice dreneaza limfa care provine din spatiile
intercelulare malpighiene si cele dintre fasciculele conjunctive
dermice.
INERVATIA PIELII
Inervatia organului cutanat este senzitiva si motorie.
Pielea este mai bogat inervata la nivelul pulpei degetelor

fetei, buzelor, organelor genitale, in timp ce spatele si scalpul
prezinta un numar mai redus de terminatii nervoase.

Inervatia senzitiva este asigurata de nervii cerebrospinali.

Inervatia motorie este de origine vegetativa, fiind asigurata
de filete simpatice cu actiune mai ales vasomotorie si secretorie.
FUNCTIILE PIELII
Functiile pielii pot fi clasificate in:
- functii elementare, fiind specifice componentelor
pielii;
- functii de ansamblu, in cadrul corelatiilor dintre
organul cutanat si celelalte organe si sisteme.

Pielea are urmatoarele functii:
1. protectie: - mecanica
- termica
- antiinfectioasa
- fotoprotectie
- fata de agenti chimici
- mentinerea echilibrului mediului
intern.

2. imunologica
3. senzoriala

4. Endocrina

5. Respiratorie

6.Termoreglare

7. Functii hematopoetice

8. Functia excretorie

9. Functia de comunicare sociosexuala.
MUCOASELE SI SEMIMUCOASELE

Au o structura asemanatoare pielii, cu unele particularitati si variatii regionale,

astfel: - mucoasa cavitatii bucale are un epiderm mai gros cu creste interpapilare mai
adanci. Anexele acestei mucoae sunt glandele salivare.

- mucoasa cavitatii nazale( pituitara) este formata din corion si epiteliu care adera
intim la perios si pericondru. Anexele sale sunt reprezentate de peri si o serie
de glande seroase, mucoase, calciforme si mixte.

- mucoase genitale mucoasa vaginala formata dintr-un epiteliu nekeratinizat,
lipsit de glande,dar hormonodependent;
- mucoasa vulvara formata dintr-un epiteliu nekeratinizat, lipsit
de fire de par si glande sudoripare, dar contine glande sebacee
si corpusculi senzitivi;
- la nivelul anusului se remarca o semimucoasa incretita, lipsita
de peri, bogata in glande sebacee si sudoripare.
FUNCTIILE MUCOASELOR
Mucoasa cavitatii bucale indeplineste urmatoarele functii:
- protectie: - mecanica
- fizica
- chimica
- antimicrobiana

- secretorie

- digestiva: - prehensiunea alimentelor
- masticatie
- timpul bucal al digestiei
- absorbtia orala

- respiratorie


Functiile mucoasei cavitatii bucale:
- exteroceptiva: - sensibilitatea gustativa
- tactila
- dureroasa
- rol in vorbire

-Imunologica

Functiile mucoasei nazale: - exteroceptiva- de miros

- protectie

- respiratie

Functiile mucoasei genitale: -protectie, secretorie, sexuala.

Functiile semimucoasei anale: - protectie, secretorie, excretorie.
TOPOGRAFIA CAPULUI SI GATULUI

Din punct de vedere topografic, capul se subdivide in etajul neural si facial.

Etajul neural al capului este situat in partea posterioara si superioara a capului si


adaposteste encefalul invelit in meninge.

Etajul facial al capului este situat in partea anterioara si inferioara a acestuia. La
nivelul sau sunt localizati ochii, portiunile incipiente ale aparatelor digestiv si respirator.
A.
A. Vedere antero-laterala:

1.Regiunea frontala
2.Regiunea parietala
3.Regiunea occipitala
4.Regiunea temporala
5.Regiunea nazala
6.Regiunea labiala
7.Regiunea mentoniere
8.Regiunea palpebrala
9.Regiunea geniana
10.Regiunea maseterina
11.Regiunea parotidiana
12.Regiunea infrahioidiana
13.Regiunea suprahioidiana
14.Regiunea sternocleidomastoidiana
15.Regiunea laterala a gatului
16.Regiunea cefei.
B. Vedere posterioara

1.Regiunea frontala
2.Regiunea parietala
3.Regiunea occipitala
4.Regiunea temporala
5.Regiunea cefei
6.Regiunea sternocleidomastoidiana
7.Regiunea laterala a gatului.

INTREBARI
1. Definiti pielea.

2. Din cate straturi este formata pielea.

3. Care sunt anexele pielii.

4. Unde este situata vascularizatia pielii.

5. Enumerati functiile pielii.


CURS 4
LEZIUNILE ELEMENTARE
CUTANATE
Pentru precizarea unui diagnostic corect, este necesara coroborarea datelor


clinice cu cele de laborator.

In dermatologie, examenul clinic este de obicei suficient pentru precizarea

diagnosticului, dar dermatofarmacia si cosmetologia impune de cele mai multe ori

importanta reactivitatii individului la terapie si necesitatea individualizarii

terapiei.

Leziunile elementare cutanate stau la baza semiologiei dermatologice si

reprezinta modificarile obiective, evidente care apar la nivelul organului cutanat

ca raspuns al acestuia fata de diferite agresiuni interne sau externe sau ca urmare

a suferintei altor organe.
MORFOLOGIA LEZIUNILOR
ELEMENTARE CUTANATE


1. L.E. prin modificari de coloratie a tegumentului.

2. L.E. cu continut lichid.

3. L.E. prin lipsa de substanta sau prin solutii de continuitate.

4. L.E. prin deseuri cutanate.

5. L.E. prin sechele cutanate.

6. L.E. dificil de incadrat.
LEZIUNI ELEMENTARE PRIN MODIFICARI
DE COLORATIE A TEGUMENTULUI
Acest tip de leziuni se numesc pete sau macule si se caracterizeaza prin


faptul ca nu modifica relieful cutanat, ci doar culoarea.

In functie de modificarile histopatologice care stau la baza acestor leziuni

petele pot fi : - pigmentare

- vasculo-sangvine

Petele pigmentare sunt:

- melanice, care apar prin modificari ale melanogenezei

- nemelanice, cand apar prin depunerea la nivel cutanat a unor

substante endo- sau exogene


PETE VASCULARE
Petele vasculare pot fi: - hemodinamice: eriteme

- purpurice sau sangvine: petesii, vibice,echimoze,
hematoame

- vasculare propriu-zise: teleangiectazii, hemangioame
LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT SOLID

Sunt leziuni care modifica relieful si consistenta tegumentului, avand un continut

de obicei celular.
PAPULA URTICARIANA se prezinta ca o proeminenta , de culoare roz-rosie,

intens pruriginoasa si cu evolutie fugace.
PAPULA PROPRIU-ZISA
se prezinta ca proeminente circumscrise

cu dimensiuni cuprinse intre 1-5mm, se rezorb fara sa lase cicatrice.
NODULUL sau TUBERCULUI este o leziune care depaseste 0,5mm si

proemina mai mult spre interior decat a suprafata pielii.
NODOZITATILE se dezvolta in dermul profund si hipoderm.


TUMORILE CUTANATE

iau nastere printr-un proces de neoformatie,

avand tendinta la crestere progresiva. Pot fi : - benigne

- maligne
VEGETATIA consta in mase papilomatoase grupate, situate pe tegument sau

mucoase. Daca se asociaza cu hiperkeratoza poate sa apara verucozitatea.
LICHENIFICAREA
consta in ingrosarea tegumentului si adancirea

cadrilajului normal al pielii, cu aparitia pseudopapulelor.
HIPERKERATOZA consta in ingrosarea stratului cornos al epidermului.

LEUCOKERATOZA se datoreaza aparitiei unui strat cornos si granulos la


nivelul mucoaselor si consta in leziuni albicioase, proeminente, rugoase.
LEZIUNI ELEMENTARE CU CONTINUT LICHID
VEZICULA are dimensiuni cuprinse intre 1-3mm care prin rupere da o


eroziune, care se vindeca fara sa lase cicatrice.
curs5
VEZICULE
BULA sau FLICTENA are dimensiuni ce depasesc 3mm, prin

ruperea lor pot rezulta eroziuni, cand se vindeca fara cicatrice, sau pot ulcera,

vindecandu-se cu cicatrice. Se pot suprainfecta, devanind pustule.
PUSTULA este o leziune elementara cu continut lichid reprezentat

de puroi. In functie de raportul pe care il au cu foliculii pilosi, pustulele pot fi:

- foliculare, cand se dezvolta la nivelul foliculilor pilosebacei, fiind

centrate de un fir de par si se numesc foliculite, sunt de natura

infectioasa;

- nefoliculare, se dezvolta independent de foliculul pilos si pot fi

infectioase si neinfectioase.
PUSTULA
PUSTULA - microscopic
LEZIUNI ELEMENTARE PRIN LIPSA DE SUBSTANTA

SAU SOLUTIE DE CONTINUITATE
EROZIUNEA este o pierdere superficiala de substanta care se

vindeca fara cicatrice.

ULCERATIA reprezinta o pierdere profunda de substanta care se vindeca

cu cicatrice.

FISURA sau RAGADA este o pierdere liniara, superficiala sau profunda

de substanta. Cand se situeaza la nivelul pliurilor se numeste fisura, iar

cand apare in jurul orificiilor naturale se numeste ragada.
ESCORIATIA este o pierdere de substanta superficiala sau profunda

cu aspect liniar sau rotund si acoperita de cruste hematice, fiind

provocata traumatic.
LEZIUNI ELEMENTARE PRIN DESEURI CUTANATE

SCUAMA ia nastere prin tulburari ale keratinizarii si se exfoliaza pe

suprafete mai mari sau mai mici.

CRUSTA ia nastere prin solidificarea produselor patologice de la

suprafata pielii.

SFACELUL sau ESCARA apare prin necroza epidermului, ca urmare

a unei ischemii prezentandu-se ca un depozit uscat, negru si se numeste escara

sau se numeste sfacel cand se datoreste unor agenti microbieni si apare ca un

depozit necrotic alb-cenusiu.
LEZIUNI ELEMENTARE PRIN SECHELE CUTANATE
CICATRICEA apare prin inlocuirea tesutului cutanat lezat cu tesut

conjunctiv de neoformatie, anexele cutanate lipsesc, iar vasele sunt

putine sau absente.

ATROFIA se caracterizeaza prin atrofierea tegumentului cu

interesarea tuturor componentelor sale.
O forma particulara de atrofie o reprezinta VERGETURILE

care nu sunt secundare altor leziuni ci apar in anumite afectiuni

interne ( sindromul Cushing,etc.), la obezi, gravide.
ALTE LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE

DIFICIL DE INCADRAT
COMEDONUL
COMEDONUL este denumit si punct negru, apare la prepubertate si

pubertate datorita modificarilor hormonale care intervin la acea varsta.

Sebumul obstrueaza canalul pilar, se oxideaza si devine punct negru sau

comedon deschis.

Daca reliefarea este acoperita de tegument normal se numeste comedon

inchis sau punct alb.

Ambele forme pot fi eliminate prin presiune mecanica.

Mentinerea lor la suprafata pielii timp indelungat poate constitui

punctul de plecare in acnee, deoarece se pot infecta.
COMEDOANE ALBE
EFELIDELE sunt cunoscute sub denumirea de pistrui, nu reprezinta o


boala sau simptomul unei boli, ci constituie o problema inestetica, determinata

genetic. Sunt apanajul copiilor si al persoanelor tinere, dispar spontan dupa

varsta de 40 de ani si sunt absenti la varstnici.

Sunt accentuati de radiatiile ultraviolete.

Tratamentele estetice sunt eficiente doar o perioada, efelidele reaparand.
MILIUMUL este o tumora benigna epiteliala, un chist epidermic, dur,

de culoare alb-perlata, localizat mai ales la nivelul pleoapelor, dar poate fi intalnit

pe toata fata.

Contine celule cornoase si sebum.

Se elimina prin punctionare.

Daca persista mult timp in piele se poate calcifica, punctionarea

fiind imposibila, iar eliminarea se face doar chirurgical.
MILIUM
XANTELASMA reprezinta o acumulare de celule conjunctivale
incarcate cu grasime, ce determina aparitia unor pete galben-maronii, usor reliefate

situate de obicei la nivelul pleoapelor si asociate cu alte afectiuni ( diabet zaharat,

dezechilibre hormonale, hepatopatii, etc.).


Se dezvolta progresiv si se excizeaza chirurgical.
XANTELASMA
INTREBARI

1. De cate feluri sunt comedoanele.
2. DE CATE FELURI SUNT PETELE PIGMENTARE.
5. DEFINITI VEGETATIA.
6.CE ESTE HIPERKERATOZA.
7.CE ESTE PUSTULA.
8.ENUMERATI LEZIUNILE ELEMENTARE PRIN LIPSA DE
SUBSTANTA SAU SOLUTIE DE CONTINUITATE.
9. DEFINITI CICATRICEA.

1. Enumerati L.E.prin deseuri cutanate.

11.Definiti papula
urticariana.
12.Ce este vezicula.
CURS 5

ASPECTE INESTETICE ALE PIELII
Intre starea fiziologica a organismului si piele exita numeroase interrelatii.

Orice modificare patologica se repercuteaza in prima faza la nivelul pielii.

Ideea de a rezolva problemele tenului numai din punct de vedere estetic,

fara concursul altor discipline medicale este eronata.

Dezechilibre care afecteaza starea pielii:

- tulburari de hidratare

- tulburari digestive

- tulburari hormonale

- starea psihica

- graviditatea
ACNEEA
Reprezinta o dermatoza caracterizata prin fenomene retentionale si/sau
inflamatorii ale foliculilor pilo-sebacei.

Este extrem de frecventa la toate varstele, prin diferitele sale forme clinice.

Termenul de acnee nu este sinonim cu cel de seboree, practic seboreea

sta la baza acneei.

Seboreea este o afectiune datorata unei tulburari functionale a glandelor

sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata pielii si a parului, ca o

consecinta a cresterii exagerate a secretiei de sebum

De cele mai multe ori, seboreea este ereditara, dar poate fi determinata si

de anumiti factori interni si extrni.

SINDROM SEBOREIC

ZONE SEBBACEE
SINDROM SEBOREIC
SIMPTOMATOLOGIA SEBOREEI
-Piele grasa

-Porii cutanati dilatati

-Usoara hiperkeratoza

-Culoarea pielii galben-murdar, cenusie

-Deseori apare o usoara descoamare cutanata, datorata uscarii
sebumului la suprafata pielii

-pH-ul este alcalin

-deseori apara pruritul datorita iritarii terminatiilor nervoase
libere, superficiale ale pielii.

Seboreea fiziologica este un raspuns al glandelor sebacee la actiunea
excitosecretorie a hormonilor androgeni din perioada prepubertara si faza initiala

a pubertatii.

Este de origine endocrina si pur functionala, este trecatoare, discreta,

localizata la nivelul fetei.

Trecerea spre seboreea patologica se datoreste unei alterari cantitative

si calitative a hormonilor sexuali, cu perturbarea raportului androgeni/estrogeni.

PROFILAXIA SEBOREEI


Se recomanda mai ales la persoanele cu antecedente de seboree patologica,


complicata cu acnee.

MASURI PROFILACTICE:

- igiena minutioasa a corpului, mai ales a fetei

- folosirea corecta a produselor dermocosmetice adecvate tipului
de ten si par ( ten si par gras )

- alimentatia rationala, adecvata varstei si efotului efectuat

- protejarea pielii fata de agresiunile externe

TRATAMENTUL SEBOREEI
Are ca scop normalizarea secretiei de sebum si evitarea complicarii spre acnee.

Tratamentul este local si general.

Tratamentul local vizeaza ingrijirea estetica adecvata zilnica, dar si intr-un

cabinet de estetica.

Tratamentul general se refera la tratarea afectiunii care a determinat aparitia

seboreei.
TRATAMENTUL ESTETIC AL SEBOREEI


Ingrijirea zilnica se bazeaza practic pe masurile de igina adecvate varstei.

In perioada prepubertara, cand apar primele modificari hormonale se vor
intensifica masurile de igiena prin introducerea in ritualul zilnic de ingrijire a unei solutii

de curatare, neagresive, lipsite de factori detergenti tensioactivi ( de ex. solutia micelara),

care va fi folosita atat seara, cat si dimineata. Solutia micelara se aplica pe dischetele

demachiante si prin miscari circulare va fi parcursa intreaga fata, gatul si decolteul.

La persoanele care prezinta seboree, se mai recomanda o crema

seboreglatoare, pentru a regla cantitatea de sebum si a preveni aparitia acneei.

Atentie la seboreea capului, care sta la baza alopeciei seboreice.
Curs 6 14 .11.2013
ACNEEA

Termenul de acnee este rezervat unei inflamatii cronice a foliculului

pilo-sebaceu, legata de o retentie sebacee si care insoteste de regula

seboreea.

Acneea include si manifestarile legate de infamatia cronica a foliculului

pilo-sebaceu asociata cu roseata fetei, cu evolutia cheloidiana sau

necrotica sau diferite reactii inflamatorii datorate unor noxe

profesionale sau medicamentoase.

In concluzie, vorbim da mai multe tipuri de acnee.
ACNEEA VULGARA
ACNEEA POLIMORFA JUVENILA
Este cea mai frecventa forma de acnee, cu efectele negative cele mai multe
datorita multiplelor leziuni prezente si a efectelor secundare pe care le determina datorita

aspectului inestetic pe care il imprima pacientului.
Etiologia aceneei juvenile este multipla, factorii care o determina actioneaza

combinat. Acesti factori pot fi grupati astfel:

- ereditari
- endocrini
- digestivi si alimentari
- neuro-psihici
- microbieni
- climatici

ACNEEA
ACNEE VULGARA
ACNEE VULGARA
Simptoatologia acneei vulgare

Acneea apare mai ales la nivelul fetei, pe ceafa, umeri, spate si piept.

Acneea se caracterizeaza printr-o eruptie polimorfa formata din:

-comedoane
- papule foliculare
- papulo-pustul
- pustule
- noduli sau induratii inflamatorii
- abcese
- microchiste
- leziuni reziduale
- cicatrice
Forme clinice ale acneei vulgare


1. Acneea comedoniana sau acneea punctata, caracterizata prin prezenta in


numar mare a comedoanelor.

Se vindeca fara a lasa cicatrici reziduale sau se poate infecta, complicandu-se

in acneea papuloasa.

2. Acneea papuloasa se caracterizeaza prin prezenta papulelor, care pot fi sau nu

centrate de un comedon.

Se vindeca fara a lasa cicatrici sau se complica in acneea papulo-pustuloasa.

3. Acneea papulo-pustuloasa se caracterizeaza prin prezenta papulo-pustulelor,

fiind forma obisnuita a acneei vulgare. In raport cu profunzimea leziunilor se vindeca cu
sau fara cicatrici.
4. Acneea nodulara sau acneea indurata se caracterizeaza prin noduli duri
profunzi, care se rezorb spontan sau se suprainfecteaza lasand cicatrici reziduale.

5. Acneea flegmonoasa se caracterizeaza prin prezenta flegmoanelor sau

abceselor profunde, fluctuente si dureroase.
6. Acneea chistica se caracterizeaza prin chiste de marimi diferite , care

se traduc clinic prin tumorete elastice sau fluctuente, acoperite de tegument normal, la

nivelul carora rar se poate observa orificiul folicular.
Evolutia acneei vulgare

Evolutia este in puseuri intre varsta de 13-30 de ani mai rar peste varsta

de 40 de ani, cand pot aparea alte forme de acnee.

Uneori puseurile pot fi aproape continui, alteori sunt intermitente si pot

fi declansate de ciclurile menstruale, de tulburari digestive, alimentatie

necorespunzatoare stari neuro-psihice si emotionale, etc.

Evolutia leziunilor este variabila in functie de profunzimea lor, de la

cateva saptamani, la ani de zile.


Tratamentul acneei

Tratamentul este intern in functie de afectiunea care sta la baza acneei

sau extern, estetic, daca acneea are o forma mai usoara.


Tratamentul intern este strict recomandat de medicul specialist.

Tratamentul estetic se efectueaza intr-un cabinet de specialitate, dar si

la domiciliu, respectandu-se cu strictete recomandarile privind ingrijirile la domiciliu.
Obiectivele tratamentului estetic sunt:

- asanarea infectieie
- reglarea secretiei sebo-sudorale
- vindecarea leziunilor postacneice.
Tratamentul local al acneei incepe cu masurile de igiena riguroasa, care


au ca scop curatarea pielii de secretiile fiziologice, celulele moarte, impuritati, farduri,etc.

Aceasta curatare se realizeaza cu un lapte demachiant sau in cazurile foarte

grave cu un gel de spalare cu factori tensioactivi delicati, care nu vor agresa pieliea si nu-l

vor deshidrata. Curatarea va fi completata obligatoriu cu solutia micelara.

In formele grave se pot recomanda:

- vitamina A acida sau forme similare cu efect comedolitic si
antiinflamator;

- benzoil peroxid cu efect antimicrobian, antiinflamator si slab
comedolitic

- antibiotice, dar numai dupa efectuarea unei culturi recoltate din
pustule cu antibiograma aferenta.
ALTE FORME DE ACNEE

1. Acneea premenstruala se caracterizeaza prin exacerbarea leziunilor inainte de
perioada menstruala.

2. Acneea neonatala caracterizata prin aparitia de comedoane inchise sau

papulo-pustule la nou-nascuti. Eruptia intereseaza zonele seboreice si regreseaza

spontan in cateva luni.

3.Acneea tardiva consta in persistenta, reaparitia sau agravarea leziunilor de

acnee dupa varsta de 30-40 de ani.

4. Acneea escoriata a tinerelor fete consta in preocuparea excesiva , obsesiva

de a stoarce comedoanele, obtinandu-se cicatrici inestetice, implica si un element
nevrotic.
5. Acneea nodulo-chistica este o forma severa in care apar noduli chistici

inflamati, care abcedeaza si se vindeca cu cicatrice.

6. Acneea conglobata este o forma grava de acnee in care apar noduli

durerosi, inflamati, abcese profunde si multiple. Leziunile sunt localizate mai ales la

nivelul cefei, gat, fata, scalp, uneori la radacina membrelor.

7. Acneea pseudo-cheloidiana a cefei este localizata la ceafa si scalp si

se manifesta prin leziuni de foliculita si perifoliculita care conduc la formarea de

placarde fibroase, alopegice, care au din loc in loc comedoane.

8. Acneea inversa este o forma de acnee conglobata care intereseaza mai

ales pliurile, mai rar scalpul sau ceafa.
9. Acneea fulminans este o forma acuta, rara de acnee, care apare la


baietii cu varsta de 13-14 ani, de obicei purtatori ai unei forma de acnee conglobate.

Debutul este rapid cu papulo-pustule care evolueaza rapid spre noduli care sufera o

necroza hemoragica
10. Acneea medicamentoasa se observa dupa multe medicamente:

- preparate hormonale
- anestezice
- antituberculoase
- antiepileptice
- vitamine
11. Acneea cosmetica poate sa apara la diferite produse cosmetice folosite


neadecvat sau care nu sunt potrivite tipului de ten.
12. Acneea profesionala apare in urma expunerii prelungite la actiunea

iritativa a unor noxe profesionale.

13. Acneea la factori fizici include aparitia leziunilor inestetice

acneiforme in cazul expunerii la radiatii ultraviolete, frig, umiditate, etc.
Intrebari
1. Definiti seboreea.
2. Simptomatologia seboreei.
3. Simptomatologia acneei.
4. Definiti acneei
5. Care sunt formele clinice ale acneei vulgare.
6. Caracterizati acneea comedoniana.
7. Care este forma clinica obisnuita a acneei vulgare.
R
RIDURILE
CURS NR.7 -21.11.2013
Larouse defineste ridul ca un pliu cutanat care este de obicei rezultatul
inaintarii in varsta .
Contractia musculaturii mimicii determina o cuta orientata perpendicular
pe directia de tractiune, iar dupa incetarea contractiei, pielea revine la pozitia initiala

datorita proprietatilor ei naturale, dar cu trecerea timpului aceste proprietati se

reduc, pielea nu mai poate reveni la pozitia initiala, astfel aparand ridurile.
CLASIFICAREA RIDURILOR
Riduri de plisare, incretire: -ridurile de la nas spre gura
- gat
-frunte

Riduri de lasare, suparare: - ridurile de la ochi laba gastei
- buze
- pleoape inferioare
- obraji
- barbie
- gat

Ordinea aparitiei ridurilor: - verticale si orizontale ale fruntii
- la ochi
- santurila naso-geniene
- pleoapele
- deasupra buzei superioare
O alta clasificare a ridurilor le imparte in :

-riduri superficiale, de expresie

- profunde, de batranete
Cauzele care pot determina aparitia ridurilor:

-contractarea exagerata, inutila a muschilor fetei

-expunerea nerationala la radiatii ultraviolete

-lumina necorespunzatoare

-cititul in conditii necorespunzatoare

-slabirea brusca

-factorii meteorologici

-lipsa danturii

-tulburari nervoase

-conditii de viata si munca necorespunzatoare
-ingrijire estetica incorecta sau absenta
Cel mai eficient mod de tratare a ridurilor este prevenirea lor.

Masuri de prevenire a ridurilor:

- igiena riguroasa zilnica
-folosirea adecvata varstei si tipului de ten a produselor
dermocosmetice


Masuri de tratare:

- cosmetica clasica prin- terapii de ingrijire a pielii
-liftinguri cosmetic

- infiltrarea diferitilor fileri de umplere

- chirurgia clasica ,IPL si lasser terapia.

ATENTIE: cremele antirid nu vor fi recomandate decat peste varsta de 35ani

Intrebari

1.Definiti ridurile.

2.Calsificati ridurile.

3.Care sunt cauzele aparitiei ridurilor.

4.Care este cea mai buna metoda de tratament a ridurilor.
DEMI MOORE la 44 ani
CELULITA
Curs nr.8.
Celulita reprezinta inflamatia tesutului celular subcutanat sau din jurul


unor organe. Poate sa apara ca o afectiune independenta sau ca o complicatie a altor

afectiuni.

Este o afectiune frecventa datorata eliminarii defectuoase a toxinelor

din unele parti ale corpului, ceea ce determina ingrosarea tesutului conjunctiv,

depozitarea toxinelor si incetinirea fluxului sangvin.

Celulita este definita ca imbolnavirea unei celule, intrucat afecteaza tesutul

celular, mai ales cel subcutanat.
Cauzele care determina aparitia celulitei:
- alimentatie nesanatoasa
- sedentarism
- afectiuni gastro-intestinale

- tulburari ale glandelor endocrine

- tulburari ale sistemului nervos

- imbracaminte necorespunzatoare


Clasificarea celulitei:

- celulita superficiala - nodulara
- difuza

- profunda
Simptomatologia celulitei - cresterea volumului, a consistentei,
a sensibilitatii si diminuarea mobilitatii pielii.

Celulita se localizeaza de obicei in partea inferioara a corpului, determinand

obezitatea tipic feminin.

In evolutia celulitei are loc la inceput o vasodilatatie a vaselor din jurul

celulelor adipoase ale tesutului conjunctiv, pe fata interna a genunchiului, pe fata externa

a coapselor si fese. Apoi boala se extinde ajungandu-se la obezitatea celulitica.

In faza mai avansata are loc o indurare a fasciculelor componente cu o

serozitate care duce la inflamatia cronica si fibroasa subcutanata. Se formeaza numerosi

noduli durerosi.
Semnul instalarii celulitei este aparitia pielii cu aspect de coaja de

portocala matasoasa si lucioasa. La nivelul membrelor inferioare apar semnele de

insuficienta venoasa.
Semnele insuficientei venoase:

- senzatia de arsura

- edem

- crampe musculare

- senzatia de picioare grele

- picioare nelinistite

- oboseala in picioare
Verucile sunt mici tumori cutanate provocate de un virus din familia
Papillovirus.

Sunt afectiuni extrem de frecvente si contagioase, intalnite la orice varsta.

Clasificare: - condiloame genitale sau vegetatii veneriene

- veruci plane, frecvente mai ales la copii si adolescenti

- veruci plantare

- veruci seboreice, nu sut de origine virala, apar odata cu

inaintarea in varsta, sunt bine delimitate, amplasate mai ales pe fata, spate si torace

anterior.
- veruci vulgare, foarte frecvente mai ales pe partea dorsala

a mainilor, la nivelul unghiilor.
Tratarea verucilor este obligatorie, datorita contagiozitatii lor.

Tratamentul este dermatologic.

Se impune si stimularea imunitatii.
INTREBARI


1. Definiti celulita.

2. Clasificati celulita.

3. Simptomatologia celulitei.



Curs 9
Tipuri de ten
Tenurile pot fi clasificate in:

- ten normal

- ten gras

- ten uscat

- ten mixt


O alta clasificare le imparte in functie de tulburarile metabolice, astfel:

-In functie de tulburarile metabolismului lipidelor avem:

- ten uscat
- ten gras

-In functie de tulburarile metabolismului apei avem:

- ten normal hidratat
- ten hiperhidratat
- ten deshidratat

-In functie de tulburarile metabolismului proteinelor si glucidelor avem:

- ten pletoric
- ten casectic
CARACTERISTICILE TENULUI NORMAL

-Piele fina, neteda, usor lucioasa
-Porii mici, abia vizibili
-Culoare usor razata
-Fara riduri
-Are ca prototip pielea copillului

CARACTERISTICILE TENULUI USCAT

-Piele mata
-Porii mici, invizibili
-Riduri superficiale, liniare sau in retea
-Piele subtire, cu elasticitatea diminuata

CARACTERISTICILE TENULUI GRAS

TENUL GRAS ULEIOS: - scurgere libera a sebumului pe piele
- porii dilatati, apect de coaja de portocala
- culoare galbuie, maronie
- aspect lucios
- piele ingrosata


TENUL GRAS ASFIXIC: - este un ten uleios neingrijit
- pielea este neregulata datorita comedoanelor
- aspect lucios, imbacsit
- culoare cenusie

TENUL GRAS ACNEIC: - are la baza un ten gras asfixic
- porii dilatati, inchistati cu comedoane, papule,
pustule,etc.
- culoare cenusie
- piele mult ingrosata si sensibila.
TENUL PLETORIC

-Piele cu aspect carnos, ingrosata, congestionata, lucioasa
-Porii dilatati, inchistati cu comedoane si alte elemente acneice
-Nu prezinta riduri

TENUL CASECTIC

-Se refera la diminuarea tuturor functiilor pielii
-Piele de culoare alb/galbuie, devitalizata
-Piele deosebit de subtire, fara tesut celular subcutanat
-Piele sensibila
-Piele foarte ridata

TIPURI DE TEN IN RAPORT DE VARSTA

-Tenul normal al copilului sanatos

-Tenul in perioada pubertatii

-Tenul adultului

-Tenul senil
TIPURI DE TEN IN FUNCTIE DE TULBURARILE DE ORDIN
VASCULAR


- Eritroza faciala este o roseata difuza, permanentizata, deosebita de eritem
care este o roseata difuza, trecatoare.

- Cuperoza este o afectiune vasculara datorata stagnarii singelui in

capilarele faciale.

Poate fi propriu-zisa cand pe pielea normal colorata apare un desen
vascular sub forma unor linii rosii, care sunt de fapt
teleangiectaziile vizibile pe pometi, aripioarele nazale si barbie

- insotita de eritroza, cand teleangiectaziile apar pe un fond
eritematos, fiind putin vizibile.

Instalarea cuperozei este uneori foarte lenta.
.Acneea rozacee este o dermatoza care produce modificari importante in

structura si biochimia pielii, apare la persoanele cu ten seboreic, la

premenopauza sau menopauza.

Se caracterizeaza printr-o congestionare a fetei si aparitia a numeroase

elemente acneiforme.
TEN NORMAL
TEN GRAS ULEIOS
TEN GRAS ULEIOS
TEN GRAS ASFIXIC
Ten gras acneic
ACNEEA LA COPILUL MIC
TEN GRAS ACNEIC
TEN GRAS ASFIXIC
TEN USCAT
TEN SENIL
TEN USCAT
INTREBARI

1.CLASIFICATI TIPURILE DE TEN

2. CARACTERIZATI TENUL USCAT

3. CARACTERIZATI TENUL GRAS