Cosmetologie Curs 2014-2015

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III
Curs - PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICESPECIALIZAREA ASISTEN DE

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Curs - PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICE
|Tema 1. PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICE
COSMETOLOGIA este tiina care se ocup cu meninerea i asigurarea frumuseii

maxime a corpului omenesc n special a epidermei. Este denumit n mod obinuit cosmetic (gr.
Kosmeticos = podoab, arta de a-i face toaleta; logos = tiin);
Cosmetologia este o ramur a dermatologiei care se ocup cu probleme de bioestetic i
studiaz mijloacele individuale de meninere a pielii n perfect sntate i frumusee pe un
interval de timp ct mai lung posibil.
Cosmetologia are dou pri importante:
-
cosmetica integral;
cosmetica decorativ.
1
1
1
1
1
1

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
COSMETICA INTEGRAL - cuprinde regulile generale care privesc meninerea n

stare corespunztoare a sntii corpului i a pielii, procedee ca: bi, duuri, masaje, gimnastic,
produse de parfumerie.
COSMETICA DECORATIV - uzeaz de tratamentele cosmetice, de produsele
cosmetice i de produsele de machiere (farduri, rujuri, pudr).
PRODUSUL COSMETIC
Definiie - Orice substan sau amestec destinat punerii n contact cu prile externe ale
corpului uman (epiderma, prul, unghiile, buzele i organele genitale externe) sau cu dinii i
mucoasele cavitii bucale, cu scopul exclusiv sau principal de ale cura, de a le parfuma, de a le
schimba aspectul, de a le proteja, de a le men ine n condiii bune sau de a corecta mirosurile
corpului.
n sensul definiei din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European i al
Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, produsele cosmetice sunt
2
2
2
2
2
2

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
amestecuri de substane destinate punerii n contact cu prile externe ale corpului uman
(epiderm, zonele cu pr, unghii etc.), sau cu dinii i mucoasele cavitii orale, cu scopul
exclusiv sau principal de a le cura, de a le parfuma, de a schimba aspectul acestora, de a le
proteja, de a le menine n condiii bune sau de a corecta mirosurile corpului.
In sensul definiei din legea cosmeticelor, anumite articole nu sunt considerate produse
cosmetice,
De exemplu, perucile sau dispozitivele (aparatele) de infrumuseare nu sunt considerate
produse cosmetice,
Exist anumite articole care sunt impregnate cu produse cosmetice (ex. erve elele
demachiante, serveele parfumate, etc).
Articolul in sine nu este considerat un produs cosmetic, ins dac substana sau preparatul
care este coninut in acel articol este eliberat si absorbit de esuturile organismului, atunci acesta
este considerat produs cosmetic si intr sub incidena legislaiei in domeniu.
Tatuajele temporare (si anume, un desen in miniatur care este umezit si apoi aplicat pe
piele prin presare) sunt produse cosmetice, deoarece amestecul de colorani este considerat un
3
3
3
3
3
3

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
preparat, iar aplicarea se face pe piele, avand ca scop modificarea aspectului acesteia. (exemplu:
tatuaje de hena).
Fa de prevederea redat mai sus, nu fac parte din categoria cosmeticelor produse cum ar
fi: guma de mestecat, inhalatoarele, tatuajele permanente.
De aceea, evaluarea fiecrui produs se face dup caz, inand cont de criterii obiective cum
ar fi prezentarea produsului si modul uzual de aplicare,
Produsele care nu corespund scopurilor specificate in definiia produsului cosmetic, nu
sunt considerate ca fcnd parte din aceast categorie. De exemplu, produsele destinate stimulrii
activitii sexuale si lubrifianii sexuali nu sunt considerate produse cosmetice.
I.
LEGISLAIA PRODUSELOR COSMETICE
n vederea aderrii la uniunea european i astfel la piaa unic, Romnia a transpus

legislaia UE n legislaia naional pentru a oferi un cadru legislativ armonizat cu cel al
celorlalte state membre. O legislaie armonizat n cadrul UE sprijin principiile de func ionare
ale unei piee competitive ce ncurajeaz libera circulaie a mrfurilor.
4
4
4
4
4
4

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
n cadrul pachetului legislativ transpus n legislaia naional, se afl i reglementrile cu

privire la produsele cosmetice. Astfel, Romnia a transpus directiva UE privind produsele
cosmetice n legislaia naional prin legi specifice, alturi de alte reglementri adiacente,
urmrind reglementarea clar a cerinelor pentru un produs cosmetic sigur, care s circule liber n
cadrul pieei unice.
Directiva care reglementeaz produsele cosmetice n Uniunea European este Directiva nr.
76/768/CEE. Prevederile ei sunt transpuse n legislaia romneasc prin Legea nr. 178/2000
privind produsele cosmetice, cu modificrile i completrile ulterioare. Pe lng aceasta exist i
alte acte normative ce sunt enumerate ulterior. Principiul lex specialis afirm c, legislaia
specific predomin legislaia general. Conform acestui principiu prevederile Directivei privind
produsele cosmetice, respectiv ale Legii nr. 178/2000, republicat, predomin cerin ele legisla iei
generale (protecia consumatorilor, sigurana produselor etc) n domeniul produselor cosmetice.
Totodat, autoritile naionale nu pot depi cerinele Directivei ce trebuie implementate la nivel
naional, precum i a Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European i al
Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinelor de acreditare i de supraveghere a pie ei n
ceea ce privete comercializarea produselor i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.
5
5
5
5
5
5

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ministerul sntii a emis un ghid referitor la controlul produselor cosmetice - GHID

PRIVIND
CONTROLUL
PE
PIA
AL
RESPECTRII
REGLEMENTRILOR
REFERITOARE LA PRODUSELE COSMETICE

Ghidul a fost elaborat n conformitate cu urmtoarele documente ale Comisiei Europene,
disponibile la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/cosmetics/html/cosm_guidance_docs.htm,
precum i cu informaii privind practica n UE:
Documentul 04/ENTR/COS/28 Implementarea practic a Articolului 6(1)(c) a
Directivei Cosmeticelor (76/768/CEE): ETICHETAREA DURABILITII PRODUSULUI:
PERIOADA DUP DESCHIDERE
Documentul Ghid asupra relaiei dintre Directiva pentru Sigurana General a Produselor
(GPSD) i anumite directive care conin prevederi privind sigurana (noiembrie 2003).
Documentul Doc-Biocides-2002/03-rev1 Ghid privind distincia dintre Directiva
98/8/CE privind plasarea pe pia a produselor biocide i Directiva 76/768/CEE privind
produsele cosmetice (24.04.2004).
6
6
6
6
6
6

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Document ghid pentru delimitarea dintre Directiva produselor cosmetice 76/768/CEE i

Directiva produselor medicamentoase 2001/83/CE, agreat de Serviciile Comisiei i autorit ile
competente din statele membe.
Ghid privind aplicarea restriciei de utilizare profesional din Directiva 76/768/CEE
(versiunea 1.0, decembrie 2005).
Recomandarea Comisiei Europene 2006/405/CE pentru stabilirea liniilor directoare
privind utilizarea alegiilor referitoare la absena testelor pe animale, din Directiva produselor
cosmetice 76/768/CEE.
Compoziia i efectele nedorite ale produselor cosmetice ce sunt accesibile publicului
implementarea practic a articolului 7a(1)(h) i celui de-al doilea paragraf al Directivei
Consiliului 76/768/CEE.
Ghid privind restricionarea domeniului de aplicare a coloranilor din Anexa IV a
Directivei produselor cosmeticelor 76/768/CEE.
Recomandarea Comisiei 2006/647/CE privind produsele de protectie solara i alegaiile
productorilor cu privire la eficacitatea lor.
7
7
7
7
7
7

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Recomandarea Colipa nr. 23 / 24.02.2009 (aprobat de ctre PCPM): importan a utilizrii

i etichetrii instruciunilor pentru protecie solar.
Legislaia naional specific produselor cosmetice este urmtoarea:
Legi
Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicat n M.Of. Partea I, nr. 120 /
17.02.2011.
Legea nr. 469/2006 pentru modificarea i completarea Legii nr. 178/2000 privind
produsele cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 1029/27.12.2006.
O.U.G. nr. 2 /2010 pentru modificarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice
publicat n M.Of. Partea I, nr. 59 din 26 ianuarie 2010.
Legea nr. 260/2010 pentru abrogarea art. 8 din Legea 178/2000 privind produsele
cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 848 din 17 decembrie 2010.
Hotrri de Guvern
8
8
8
8
8
8

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Hotrrea de Guvern nr. 562/2008 privind unele msuri pentru pstrarea confidenialitii
unor ingrediente din compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr.
417/03.06.2008.
Ordin nr. 194/ 2009 pentru stabilirea procedurilor administrative de aplicare a
prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 562/2008 privind unele msuri pentru pstrarea
confidenialitii unor ingrediente din compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea
I nr. 127 din 2 martie 2009.
Ordine de ministru:
Ordin nr. 309/729/2001 al ministrului industriei i resurselor i al ministrului snt ii i
familiei privind inventarul pentru ingredientele folosite n produsele cosmetice, publicat n M.
Of. Partea I, nr. 756/28.11.2001 ORDIN nr. 1.448/2005 al ministrului sntii privind categoriile
de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n compozi ia produselor
cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 71/26.01. 2006.
9
9
9
9
9
9

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ordin nr. 1448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd

substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. nr. 71 bis din
26 ianuarie 2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
Ordin nr. 291 / 2007 al ministrului sntii publice privind aprobarea Procedurii de
notificare a produselor cosmetice de uz uman care sunt puse pe pia pe teritoriul Romniei,
publicat in M.Of. Partea I, nr. 117 / 16.02.2007.
Ordin nr. 1504 / 138 / 2007 al ministrului economiei si al ministrului sntii publice
privind metodele de analiz a compoziiei produselor cosmetice n vederea controlului acestora,
publicat in M. Of. Nr. 230 / 3.04.2007.
Ordin nr. 847/2006 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului
ministrului sntii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd
substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr.
669/3.08.2006.
Ordin nr. 1.351/2006 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului
10
10
10
10
10
10

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile

ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr. 941/21.11.2006.
ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr.181/15.03.2007.
Ordin nr. 1.344/2007 al ministrului sntii publice pentru modificarea Ordinului
ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr.626/12.09.2007.
ulterioare, publicat n M.Of. Partea I, nr. 216 / 20.03.2008.
11
11
11
11
11
11

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ordin nr. 1329/2008, pentru completarea Ordinului ministrului sntii nr. 1.448/2005
privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substanele ce pot fi utilizate n
compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 563/25.07.2008.
Ordin nr. 1556/2008, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului snt ii nr.
1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substan ele ce pot fi
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 666/25 09.2008.
Ordin nr. 2102/2008, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului snttii nr.
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 5/06 01.2009.
Ordin nr. 688 / 2009, pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sntii nr.
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 400 / 12 06.2009.
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 752 / 4.11.2009.
12
12
12
12
12
12

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M. Of. Partea I, nr. 33 / 15.01.2010.
Ordin nr. 381/2010 pentru modificarea i completarea ordinului ministrului snt ii nr.
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 300/10 mai 2010.
Ordin nr. 1.102/ 2010 pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului snt ii
nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd substan ele ce pot fi
utilizate n compoziia produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 576 din 13 august
2010.
Controlul pe pia.
Ordin nr. 1.223/512/2005 al ministrului sntii i al preedintelui Autoritii Naionale
pentru Protecia Consumatorilor privind aprobarea limitelor de competen n efectuarea
controlului pe pia al produselor cosmetice, publicat n M.Of. Partea I, nr. 1052/25.11. 2005.
Bun Practic de Fabricaie
13
13
13
13
13
13

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ordin nr. 308/2001 al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Ghidului

privind principiile de bun practic de fabricaie pentru produsele cosmetice, publicat n M.Of.
Partea I, nr. 699/2.11.2001.
Legislaia naional general care reglementeaz alte categorii de produse, inclusiv
produsele cosmetice pe domeniile nereglementate de Legea specific respectiv Legea 178/2000
privind produsele cosmetice, este urmtoarea:
Ordonana de Guvern nr. 21/1992 republicat (r2), privind protecia consumatorilor, cu
modificrile i completrile ulterioare.
Hotrrea de Guvern nr. 530/2001 pentru aprobarea Instruciunilor de metrologie legal
IML 8-01 Preambalarea unor produse n funcie de mas sau volum, republicat, cu
modificrile i completrile ulterioare i OMIR 112/2002 privind aprobarea procedurilor de
metrologie legal referitoare la verificrile produselor preambalate.
Hotrrea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de
ambalaje, cu modificrile i completrile ulterioare.
14
14
14
14
14
14

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, cu

modificrile si completrile ulterioare.
Legea nr. 148/2000 privind publicitatea cu modificrile i completrile ulterioare.
Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia
cu consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare.
Legea nr. 650/2002 pentru aprobarea Ordonanei de Guvern nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor i serviciilor de pia.
Hotrrea de Guvern nr. 1094/2009 privind condiiile introducerii pe pia a
generatoarelor de aerosoli.
15
15
15
15
15
15

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Tema 2. PIELEA CARACTERISTICI, STRUCTUR, FUNCII

Pielea Generalitati
16
16
16
16
16
16

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pielea este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si care

separa organismul de mediul inconjurator. Pielea la nivelul cavitatiilor naturale (orificiul bucal,
nazal, anal) si organelor genitale se continua cu mucoase si submucoase.
Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, cu o greutate de 4-6 kg. si o suprafata de
1.70-1.75m2. Grosimea ei variaza in functie de varsta, sex, regiune anatomica si rasa, intre 1-4
mm (pe palme si plante (talpi), pielea poate avea grosimea de 4-5mm, iar pe pleoape poate atinge
doar 0.2 mm). La copii, femei si batrani pielea este mai subtire.
Functiile pielii:
Pielea are utmtoarele funcii:
A. - de protectie (mecanica, chimica, termica, fizica, antimicrobiana, etc) prin procesele de
keratinizare, melanogeneza si prin producerea fanerelor (par si unghii).
B. - de aparare: asigura integritatea structurala a tegumentelor. Prezenta stratului cornos
realizeaza protectia fata de factorii mecanici si fizici (radiatiile ultraviolete) si descuamarea
continua a acestuia, produce indepartarea mecanica a substantelor chimice, microbilor, fungilor,
virusurilor, etc.
17
17
17
17
17
17

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
C. - secretorie si excretorie secretia sebacee si sudoripara este realizata de glandele sebacee si

sudoripare.
Glandele sebacee
Sebumul formeaza un film lipidic la suprafata pielii si o protejeaza impotriva agentilor
infectiosi si regleaza pierderile de apa ale epidermului.
In mod normal secretia de sebum este de 1-2 g /zi. O secretie exagerata conduce la
seboree si acnee. Secretia sebacee variaza cu varsta, este mediata hormonal si nervos.Ea este
foarte slaba la copil, la pubertate devine maxima, apoi este incetinita la batranete.
In cazul unei secretii insuficiente, parul devine uscat, mat, suprafata epidermica este
uscata si rugoasa (aspra), in timp ce hipersecretia sebacee provoaca parului un aspect gras, iar
pielii si tenului o infatisare lucioasa, dezagreabila.
Glandele sudoripare
Sunt doua tipuri de glande sudoripare: ecrine si apocrine.
18
18
18
18
18
18

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Cele ecrine (exocrine) sunt imprastiate pe tot invelisul cutanat. Rolul acestor glande este
de a produce si elimina transpiratia; normal se elimina prin sudoare 0.5-1.5 l apa; eliminarea se
face prin evaporare continua prin porii sudoripari, invizibila, imperceptibila-perspiratie,
insensibila. Secretia sudorala ecrina are rol de a elimina caldura produsa de metabolismul
corporal, participand la procesul de termoreglare.
Cele apocrine sunt situate in anumite zone ale corpului, in special in zona axilara,
regiunea ombilicala, pliuri inghinale, zona anogenitala. Secretia apocrina este opalescenta,
vascoasa, inodora la emisie; in contact cu aerul si flora bacteriana de la nivelul pielii se
degradeaza si se formeaza produsi volatili urat mirositori.
Astfel secretia sebacee si sudoripara formeaza filmul hidrolipidic de la suprafata pielii.
D. -de termoreglare
Mecanismul de termoreglare este nervos si se realizeaza pe doua cai: prin excitarea
receptorilor cutanati informatia ajunge la centrii termoreglatori sau in mod direct prin actiunea
temperaturii ridicate sau scazute a corpului. Actiunea frigului produce un reflex vasoconstrictor
prin care muschiul erector al firului de par se contracta; se produce astfel o contractie a pielii,
19
19
19
19
19
19

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
suprafata ei se micsoreaza, iar prin presiune se elimina sebumul ce ajunge la suprafata pielii;
astfel se impiedica pierderea caldurii. In schimb, la actiunea caldurii, suprafata pielii se intinde,
cu dilatarea concomitenta a vaselor si un aflux arterial crescut. Are loc si actiunea secretorie a
glandelor sudoripare; sudoarea se varsa la suprafata pielii, unde prin evaporare, produce o racire
a organismului.
E. -senzoriala preluarea informatiilor tactile, termice si dureroase de catre zona receptoare
cutanata.
F. -imunologica
Culoarea pielii este dederminata de:
1.
cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm
2.
vascularizatia dermului
3.
cantitatea de caroten in exces
4.
concentratia sangelui in oxihemoglobina si hemoglobina redusa
5.
dispersia luminii prin grosimea epidermului

20
20
20
20
20
20

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
6.
conditiile de viata si starea de sanatate
PIELEA STRUCTURA HISTOLOGICA

Pielea este organul cutanat format din tesuturile epiteliale ale epidermului, glandelor si
fanerelor (unghii si par) si din straturile conjunctive ale dermului si hipodermului (organ
conjunctivo-epitelial).
Notiunea de tesut epitelial tesutul epitelial este caracterizat prin celule care au in
general forma poligonala, paralelipipedica sau prismatica cu foarte putina substanta intercelulara
numita cement. Forma si structura celulelor si faptul ca substanta intercelulara este redusa,
demonstreaza diferentierea si adaptarea acestui tesut la functia de acoperire, invelis protector sau
de secretie.
Notiunea de tesut conjunctiv tesutul conjunctiv cuprinde grupurile de tesuturi din
organism, cu rol trofic si mecanic. El intra in constitutia tuturor organelor, fiind elementul de
unire a partilor componente. De aceea se mai numeste si tesut de sustinere si legatura.
21
21
21
21
21
21

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Este format din celule asezate la distanta unele de altele, substanta fundamentala
(intercelulara), in interiorul careia s-au diferentiat fibre de colagen, fibre elastice (elastina) si
fibre reticulare.
De la exterior catre interior pielea este formata din trei straturi:
1. epidermul
2. dermul
3. hipodermul
1. EPIDERMUL
Epidermul este constituit dintr-o succesiune de straturi de celule in diferite stadii de viata.
Celulele noi, formate la baza epidermului, se deplaseaza in timp spre suprafata,
pierzandu-si hidratarea si aplatizandu-se. Aceste celule care imbogatesc suprafata pielii, fiind
moarte si aplatizate, sunt apoi exfoliate, facand loc celulelor inlocuitoare. Din profunzime spre
suprafata se disting mai multe zone, in continuitate, dar de morfologie diferita:
22
22
22
22
22
22

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1.
stratul bazal (germinativ)-alcatuit dintr-un singur rand de celule,cu forma cilindrica. Intre
aceste celule sunt intercalate melanocite, celule Langerhans si celule Merkel. La acest nivel se
observa o bogata activitate germinativa.Prin proliferarea si alunecarea spre exterior a celulelor
bazale se formeaza celelalte randuri de celule epiteliale ale epidermului.
2.
stratul Malpighi- este portiunea cea mai groasa a epidermului si este format din 6-20
randuri de celule dispuse in mozaic.

3.
stratul granulos- este format din 1-4 randuri de celule romboidale. In unghie si corticala
firului de par acest strat lipseste.

4.
stratul lucidum (transparent) este mai evident la palme si plante (talpi).La granita dintre
stratul granulos si straturile supraiacente se produce modificarea morfologica esentiala, celulele

pierzandu-si nucleul si organitele citoplasmatice.
5.
stratul cornos este format din 4-10 randuri de celule turtite, lamelare, care si-au pierdut
nucleul si celelalte organite. Partea superficiala este formata din elemente care se pot desprinde
la cele mai mici traumatisme. In acest stadiu, celulele isi pastreaza rezistenta lor, insa forta de
coeziune slabeste progresiv.
23
23
23
23
23
23

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Cand celulele stratului cornos sunt eliminate prea rapid, asistam la formarea excesiva a
cojilor sau a crustelor.
Aceasta stratificare evidentiaza procesul morfologic si biochimic de transformare treptata
ce-l sufera keratinocitele in migrarea lor din stratul bazal pana la suprafata epidermului, unde
ajung ca celule cornoase, complet keratinizate.
Reanoirea fiziologica a epidermului se realizeaza intr-o perioada de 26-28 zile
2. DERMUL
Dermul sau stratul intern, mai este numit si pielea adevarata.Dermul constituie
aproximativ 90% din masa pielii, furnizeaza suportul nutritional si structural pentru
epiderm.Dermul se compune din tesut dens si neregulat format din fibre de elastina, fibre de
colagen si celule conjunctive.
In derm se afla: terminatii nervoase libere pentru sensibilitatea tactila, receptorii pentru
frig, receptorii pentru cald si receptorii pentru algoreceptie si prurit). De asemenea, se mai
gasesc: foliculii pilosi, canalele excretoare ale glandelor sudoripare si sebacee, reteaua vasculara
dermica si fibroblaste.
24
24
24
24
24
24

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Fibrele de colagen asigura tonusul si rezistenta pielii, iar fibrele de elastina confera
elasticitate. Substanta fundamentala sau matricea dermului contine 1/10 din apa corpului.
Dermul are rol de sustinere, nutritie pentru epiderm si rezerva de apa pentru organism.
3. HIPODERMUL
Hipodermul este un tesut conjunctiv lax, format din numeroase fascicule conjunctive.
Intre aceste fascicule se gasesc celulele conjunctive care
acumuleaza grasime (celulele
adipoase), determinand la acest nivel un tesut adipos. In acest segment se gasesc glomerulii
glandelor sudoripare, bulbii firelor de par, vase sangvine, limfatice si terminatii nervoase. Scopul
final al activitatii epidermice este producerea keratinei si a unei substante grase, grasimea care
imbiba stratul cornos.
Keratinizarea se produce cu scopul de a se forma in stratul cornos un invelis compact si
rezistent la actiunile mediului extern. Modificarile metabolice se accentueaza pe masura ce
celulele epiteliale se indeparteaza de celula materna a stratului germinativ. In timp ce unele
celule cornoase se desprind, epiderma isi reface altele.In stratul cornos, procesul de keratinizare
25
25
25
25
25
25

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
se finalizeaza prin transformarea celulei intr-o celula moarta, turtita. Prin suprapunerea acestor
celule moarte se constituie lama compacta ce formeaza stratul cornos.
Putem spune ca din punct de vedere cosmetic stratul cornos este deosebit de important,
de caracteristicile lui depinzand aspectul pielii.
TIPOLOGII DE PIELE
TIPURI DE PIELE SENSIBILA
In functie de nivelul de tolerabilitate al pielii aceasta poate fi:
1.
Sensibila iritabila
Pielea iritabila prezinta o tendinta innascuta spre iritare si reactioneaza mai rapid si mai
intens la agresiunile externe. Prezinta urmatoarele simptome: senzatie de caldura, mancarime,

intindere si mici intepaturi. Se produce o dilatare a vaselor superficiale si o reactie inflamatorie,
determinata de factorii externi.
Iritarea difera de alergie, deoarece este vorba de o reactie inflamatorie non-imunologica,
in care lipseste o sensibilizare anterioara si antigenul nu este memorat de limfocite. Invers,
26
26
26
26
26
26

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
iritarea poate favoriza alergiile de contact, deoarece usureaza patrunderea alergenilor. Tipurile de
piele sensibila prezinta tulburari ale permeabilitatii cutanate, care favorizeaza patrunderea
substantelor iritante, reducand pragul de toleranta cutanata.
Sfaturi pentru acest tip de piele: Trebuie evitati factorii externi de predispunere.
2. Intoleranta
Pielea intoleranta prezinta reactii de intoleranta la produse cosmetice, tratamente
medicale si chirurgie plastica, dar si la factori de tip mecanic (epilare sau ras).
Simptome: intepaturi, usturimi,senzatii de arsura si tensiune cutanata, prurit.
Tipuri de intoleranta:
Intoleranta constitutionala: piele uscata, piele atopica, toate stadiile de rozacee, dermatita
seboreica.
Intoleranta ocazionala: afecteaza toate tipurile de piele prin cosmetice nepotrivite,
curatare agresiva, agresiuni climatice, efecte secundare ale tratamentelor dermatologice.
27
27
27
27
27
27

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
In cazul unui ten intolerant trebuie evitate cauzele provocatoare. Curatare non agresiva
urmata de aburi, dupa care se aplica creme emoliente si hidratante pentru cresterea tolerantei
cutanate.
3. Hiper-reactiva sau alergica
Substantele responsabile de hiper-reactivitate sunt alergeni (de obicei de contact,
ca de exemplu produsele cosmetice sau medicamentele de uz topic) care apar pe un teren
predispus. Din punct de vedere clinic reactia apare dupa al doilea contact cu substanta
alergizanta, dupa un interval variabil. De obicei este vorba de o eczema acuta: inrosiri, edem,
intepaturi, prurit si arsuri in regiunea cea mai intinsa a zonei de contact initial.
Alergia consta in reactia organismului la o substanta capabila sa actioneze ca antigen, la care
organismul devine mai sensibil cu ocazia celui de-al doilea contact. Un antigen este o substanta
capabila sa dezlantuie o reactie imunitara.
Alergia de contact este o hipersensibilitate intarziata care se manifesta in trei faze:
Faza de sensibilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenul

28
28
28
28
28
28

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Faza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor imunitare
(limfocite), care se sensibilizeaza si se transforma in limfocite memorie, dobandind capacitatea

de a reactiona in mod specific contra antigenului in cazul unor contacte ulterioare.
Faza reala, efectiva, care se manifesta clinic in cazul unui contact ulterior cu un antigen si
limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie.

Tratamentul: consta in primul rand in detectarea substantei responsabile
(consultatie alergologica). Aplicarea de ser fiziologic, urmata de aplicarea de cortizon timp de 46 zile fac sa dispara pruritul si simptomele locale. Se folosesc antihistaminici pe cale orala.
In perioada de identificare a alergenului se curata fata cu un produs non-agresiv si se
aplica o crema hidratanta cu cea mai simpla formula posibila, fara parfum, conservanti, silicon si
tensioactivi.
PIELEA USCATA
Cauze:
Uscata constitutional- deficit al filmului hidrolipidic- ph= 5.5

29
29
29
29
29
29

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Filmul hidrolipidic = sebum + ciment intercelular+ factori naturali de hidratare (NMF)

-ciment intercelular= AGE+ceramide +colesterol
-NMF= uree+acid lactic + aminoacizi + ac. Pirolidincarbonic
Uscata secundar datorita unor agresiuni climatice, chimice (detergenti, sapunuri) si
medicamentoase.
Uscata ocazional depinde de varsta, dupa 40 de ani 75% dintre oameni au pielea uscata -
xeroze senile.
Sfaturi: Curatarea pielii se va face cu produse blande hipergrase, apoi se vor aplica creme
hidratante, emoliente, fara parfum, cu rol de a reface filmul hidrolipidic.
PIELEA ATOPICA
Atopia consta intr-un caracter ereditar poligen, ale carui diverse manifestari clinice
(dermatoza atopica, rinita alergica si astmul) afecteaza 1/3 din populatie.
Simptomele subiective ale dermatozei atopice sunt un prurit intens, mai ales in cazul
crizelor acute, senzatii de intindere si mancarime.
30
30
30
30
30
30

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Simptomele obiective sunt: uscarea pielii (care se manifesta la nou-nascuti in a doua luna
si se poate prelungi toata viata) si crizele de eczema acuta (prurit intens, inrosirea obrajilor,
fruntii, barbiei, genunchilor, coatelor, vezicule care se sparg si asuda, cruste si apoi coji). Adesea
evolutia bolii este agravata de supra- infectii bacteriene.
Tratamentul consta in aplicarea de creme pe baza de cortizon pe perioade scurte de timp,
sub supraveghere medicala. In afara perioadei de criza acuta, se impune un tratament al
uscaciunii pielii pe baza de hidratanti, emolienti si substante hipergrase, precum si o baie calduta
pe zi cu emulsii ce se adauga in apa.
TIPURI DE TEN
Definirea tipului de piele se face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui specialist, fie
prin metode simple, fie prin folosirea unei aparaturi adecvate- sebometre, ph -metre.
Examenul vizual- determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta unor anomalii
de natura pigmentara sau vasculara.
Examenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii- neteda sau aspra, gradul de hidratare,
caracterul sau tonic sau flasc, consistenta si grosimea stratului adipos.
31
31
31
31
31
31

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Examenul cu lupa- se pot observa mai bine porii deschisi.

Tipurile de ten se clasifica dupa urmatoarele criterii:
A. - dupa continutul de lipide, in functie de care distingem-tenul normal (eudermic), tenul
gras(seboreic), tenul uscat si cel mixt;
B. - dupa continutul de apa avem tenul normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat;
C. - dupa unele modificari fiziologice, aflate la granita cu patologia: tenul acneic
(complicatia tenului gras), tenul ridat si atrofiat, tenul cuperozic.

A. Dupa continutul de lipide
1. Tenul normal
Pielea normala are aspectul neted, catifelat, cu porii greu vizibili, de culoare roz, luciu
discret si tonus muscular bun. Are ph-ul ideal: 5.5. Nu necesita ingrijiri speciale, ci doar
profilactice impotriva procesului fiziologic de imbatranire.
Sfaturi:Sapunul de fata trebuie evitat, oricat de calitativ ar fi el, deoarece este alcalin.
Curatarea ideala a fetei consta in demachierea cu o emulsie demachianta, urmata de o lotiune
32
32
32
32
32
32

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
tonica. Profilaxia imbatranirii incepe prin folosirea unor creme in jurul ochilor, iar profilaxia
deshidratarii tenului este obligatorie, cel putin in sezonul rece. Machiajul poate fi folosit fara
restrictii, dar folosirea prealabila a unei creme de protecie (de regula hidratanta) este
obligatorie,pentru ca pulberile din componenta fardurilor si a pudrelor sunt puternic absorbante.
2. Tenul gras
Tenul seboreic sau gras are un aspect lucios, mai ales in zonele in care glandele sebacee
sunt mai bine reprezentate: frunte, aripi nazale, barbie (zona T).
Distingem doua tipuri de ten gras:
-
tenul gras uleios are aspect lucios (fara leziuni), dar cu pori dilatati
tenul gras asfixic caracterizat prin exces de sebum, comedoane, asociate sau nu cu acnee
Comedoanele sunt formate prin obturarea porilor cu sebum si inchiderea acestui depozit
gras printr-un strat cornos dezvoltat . Procesul de formare a comedoanelor se datoreaza

hipercheratinizarii stratului cornos si a secretiei sebacee in exces si este favorizat de slaba
vascularizatie si oxigenare a celulelor.
33
33
33
33
33
33

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Masurile de ingrijire cosmetica a acestui tip de ten trebuie sa urmareasca aducerea la

normal a ph-ului pielii (la valoarea sa acida), altfel inhibitia bacteriana nu este posibila, folosirea
de produse astringente si absorbante pentru grasimi, corectarea dezechilibrului endocrin si o
alimentatie saraca in lipide de origine animala.
3. Tenul uscat
Tenul uscat este consecinta insuficientei secretiei sebacee. Carenta de lipide si de apa
diminueaza protectia naturala impotrva agresiunilor externe. Ridica cele mai multe probleme.
Este o piele aspra la pipait, rugoasa, lipsita de elasticitate, da senzatia ca trage.
Aspectul tenului este subtire, fragil, iritabil, usor descuamabil si prezinta riduri.
Cauzele ce determina o astfel de piele sunt fie disparitia sau diminuarea filmului
hidrolipidic fie deshidratarea stratului cornos sau dereglarea procesului de keratinizare.
La modul teoretic, trebuie facuta distinctia intre tenul alipic (sarac in lipide) si tenul
deshidratat (sarac in apa). Realitatea ne arata ca cele doua entitati se suprapun, pentru ca,
principala cauza a deshidratarii este tocmai pierderea lipidelor cu rol protector.
34
34
34
34
34
34

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pielea alipica este determinata de lipsa sau insuficienta lipidelor cutanate, diminuare sau
lipsa determinata fie de existenta unui numar redus de glande, fie datorita metabolismului lor
prost (secreta cantitati mici de sebum si sudoare). Astfel, cantitatile mici de lipide secretate au o
contributie redusa la constituirea filmului lipidic protector (nu pot impiedica evaporarea
transepidermica a apei).
Principalele ingrijiri, la care se supune acest tip de ten, sunt reprezentate de folosirea unor
produse puternic emoliente si nutritive, care sa aduca aportul de lipide necesar protectiei pielii.
Lotiunile tonice trebuie sa fie complet analcoolice. Mastile nutritive nu trebuie sa fie mai rare de
o data pe saptamana, ca frecventa de aplicare.
4. Tenul mixt:
Pielea mixta apare la persoane la care aspectul si calitatea pielii difera in anumite zone
ale fetei. Putem intalni mai multe situatii: piele normala si grasa, ten gras si reactiv, sau gras si
foarte uscat, uneori ten uscat iritabil si ten reactiv aproape alergic.
B.
Dupa continutul de apa:
1.
Tenul hiperhidratat:
35
35
35
35
35
35

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Acest gen de ten nu constituie o varianta de ten recunoscuta unanim, ci mai degraba, un
semn clinic intr-un proces patologic de retentie hidrica. De regula, retentia si tendinta la edem
sunt localizate in tesutul cel mai lax al fetei: zona suborbitala. Edemele sunt mai evidente
matinal, urmand in cursul zilei sa se dreneze, o data cu activarea tonusului general si venos.
2.
Tenul deshidratat:
Pielea deshidratata se caracterizeaza prin continut scazut in apa, datorita incapacitatii
celulelor cornoase de a retine apa fie datorita modificarilor continutului lipidic, fie ca urmare a
scaderii factorului natural de umectare al pielii (NMF).
Desi stratul cornos este o membrana practic moarta, el are capacitatea naturala de a-si
mentine umiditatea si de a-si regla propria hidratare datorita unui complex intracelular
hidrosolubil-NMF. Compusii hidrosolubili ai complexului sunt protejati de lipidele care ii
inconjoara, astfel e impiedicata dizolvarea lor cand pielea vine in contact cu apa din exterior. La
mentinera apei in stratul cornos contribuie si lipidele cutanate care datorita hidrofobiei lor
constituie o bariera impotriva pierderii hidrice ceramidele sunt in cantitatea cea mai mare in
stratul cornos.
36
36
36
36
36
36

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Astfel deshidratarea se accentueaza o data cu imbatranirea (continutul de apa al stratului

cornos scade sub 7% - normal fiind 10-12%); apare si un proces de descuamare.
Pielea deshidratata este brazdata de riduri, lipsita de supleta, aspra, cu descuamatie
vizibila. Pielea normala sau grasa se deshidrateaza datorita folosirii alcoolului si a acetonei, ce
produc o degresare exagerata prin dizolvarea si indepartarea grasimilor cutanate favorizand
pierderea apei din stratul cornos.
C. Dupa modificari fiziologice

1. Tenul acneic
Acneea este o maladie a folicului pilo-sebaceu, care survine pe un teren predispus
genetic.Ea apare la nivelul fetei (in 90% din cazuri), al cefei, toracelui, regiunii superioare a
spatelui si a umerilor, asadar in zonele in care exista foliculi pilo-sebacei.
37
37
37
37
37
37

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Foliculul pilo-sebaceu este compus dintr-un folicul pilos, una sau mai multe glande
sebacee si un muschi care provoaca zbarlirea parului. Pana la preadolescenta, glanda sebacee
este foarte putin sau deloc functionala.
Glandele sebacee secreta sebum. Sebumul este constituit din elemente diverse:
trigliceride, acizi grasi, fosfolipide, ceara, steroli, acid linoleic etc.
Compozitia calitativa si cantitativa a sebumului normal garanteaza vascozitatea necesara
evacuarii acestuia din interiorul glandelor sebacee.
Hiperseborea corespunde unei hipersecretii de sebum.
In cazurile de acnee, modificarile hormonale legate de intrarea in perioada de adolescenta
provoaca o stimulare excesiva a glandelor sebacee, ceea ce antreneaza o supraproductie de
sebum. Acest fenomen poate dura pana la varsta adulta, iar la unele femei pana la 45 de ani.
Pielea devine grasa,lucioasa, isi pierde netezimea, iar porii se maresc. La acest aspect se
mai adauga hipercheratinizarea. In cazurile de acnee, celulele se multiplica excesiv. Orificiul
canalului pilo-sebaceu este obstructionat, impiedicand evacuarea sebumului.
38
38
38
38
38
38

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Retentia de sebum in interiorul folicului pilo-sebaceu da nastere la doua tipuri de leziuni

retentionale:comedonul inchis sau punctul alb si comedonul deschis sau punctul negru.
Punctul alb sau microchistul este o mica proeminenta cutanata, de culoarea pielii, constituita
din sebum, celule cheratinizate si bacterii. Pe masura ce glandele sebacee produc sebum,
comedonul se umfla, existand riscul permanent ca el sa se deschida in derma.
Daca acest comedon inchis nu se rupe sau nu este eliminat in mod spontan, el continua sa
se dilate si sfarseste prin a se deschide la suprafata pielii, dand nastere punctului negru, numit
si comedon deschis. De cele mai multe ori punctul negru apare direct sub aceasta forma , fara a
mai trece prin faza punctului alb. Culoarea neagra rezulta din contactul sebumului oxidat cu
oxigenul si razele UV.
FORMELE ACNEEI
1. Formele comune
Acneea polimorfa juvenila
Este forma cea mai frecventa: apare in general intre 14 si 17 ani la fete si intre 16 si 19
ani la baieti, afectand 80% dintre adolescenti.
39
39
39
39
39
39

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Este asociata cu prezenta leziunilor retentionale - de la microchisturi (puncte albe) si

comedoane deschise la leziuni inflamatorii, papule si pustule- pe un fond seboreic. Aceste
leziuni afecteaza fata (in 99% din cazuri) si mai rar partea superioara a toracelui.
Acneea retentionala
Aceasta forma de acnee se intalneste in special la adolescentii tineri. Este asociata cu o
hiperseboree manifestata prin multiple comedoane deschise si microchisturi si este prezenta in
special la nivelul nasului, obrajilor si fruntii. Daca aceste comedoane sunt foarte vizibile,
microchisturile nu sunt intotdeauna usor de evidentiat, necesitand un examen al pielii efectuat
sub lumina razanta. Forma benigna in majoritatea cazurilor, acneea retentionala se poate agrava
prin cresterea foarte mare a numarului de microchisturi sau comedoane.
2. Formele grave
Acneea nodulochistica
Este o forma severa de acnee care apare mai frecvent la barbati.
40
40
40
40
40
40

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Se caracterizeaza prin prezenta numeroaselor leziuni inflamatorii profunde (noduli si

chisturi). In functie de intensitatea afectiunii, nodulii pot evolua provocand abcese (acumulari de
puroi care lasa cicatrice dupa ce dispar). Leziunile pot atinge nu numai zonele afectate de acnee
in mod obisnuit, ci si trunchiul pana la nivelul taliei, uneori si partea superioara a bratelor.
Acneea conglobata
Aceasta forma de acnee ii afecteaza pe uni adolescenti si adulti intre 20 si 30 de ani,
instalandu-se la nivelul fetei, gatului si trunchiului. Se manifesta prin prezenta leziunilor
retentionale care evolueaza transformandu-se in papule si pustule ce dau nastere unor abcese
supurante. In urma acestor leziuni raman cicatrice profunde din cauza carora chipul pare ciupit
de varsat.
3. Alte forme de acnee:
Acneea excoriata
Este o forma aproape exclusiv feminina care rezulta din agresarea leziunilor cutanate
usoare. Se caracterizeaza prin raritatea leziunilor retentionale (puncte negre si albe) si prezenta
41
41
41
41
41
41

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
insemnata a leziunilor inflamatorii (papule si pustule), asociate cu excoratii, (jupuieli ale pielii)
acoperite cu coji.
Acneea sugarului si a copilului mic
Mai frecventa la baieti, aceasta forma de acnee poata sa apara la cateva saptamani dupa
nastere, fiind de fapt o acnee tranzitorie provocata de o reactie exagerata a glandelor sebacee la
anumiti hormoni maternali. Este localizata pe pometi si uneori pe fruntea si barbia copilului
afectat. Dispare spontan, in cateva saptamani, dar poate persista uneori mai multe luni sau chiar
3-4 ani.
Acneea cosmetica
Este o forma de acnee care le afecteaza mai ales pe femeile cu varste cuprinse intre 20 si
50 de ani, fiind provocata de aplicarea produselor comedogene (responsabile de producerea
comedoanelor). Se caracterizeaza prin aparitia comedoanelor la nivelul barbiei si al obrajilor
(fara frunte).Aceasta forma de acnee se vindeca dupa incetarea utilizarii produselor comedogene.
Substantele responsabile de aparitia ei sunt uleiurile vegetale (uleiuri de in, de migdale dulci, de
masline) si vaselina.
42
42
42
42
42
42

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Acneea medicamentoasa
Este cauzata de utilizarea medicamentelor care provoaca aparitia si persistenta acneei.
Acestea sunt: androgenele, contraceptivele orale, corticoizi sistemici si cei locali,
antispasmodicele, antidepresivele, medicamentele anti-tuberculoza, sarurile de litiu (administrate
pe cale orala), vit. B12, produsele care contin halogeni (iod, brom, clor, flor).
Acneea profesionala
Se manifesta mai ales in cazul mecanicilor, frezorilor etc. Rezulta din contactul pielii cu
un ulei mineral comedogen. Leziunile se mai numesc si cosuri de ulei.
Tratamentele acneei
Tratamentele recomandate depind de forma acneei, de intensitatea ei si de tipul de piele
afectata. In primele zile de tratament se observa in mod frecvent o agravare a leziunilor, ca
rezultat al fenomenului iritativ generat de substantele active utilizate.
43
43
43
43
43
43

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Exista doua tipuri importante de tratamente medicamentoase: tratamente locale si

tratamente administrate pe cale orala.
Tratamentele locale utilizeaza trei elemente diferite: vitamina A acida (tretinoina),
peroxidul de benzoil si antibioticele (eritromicina si clindamicina). Desi sunt foarte des
recomandate de catre dermatologi, antibioticele locale nu mai dau rezultate satisfacatoare.
Exista patru tratamente anti-acneice orale importante: izotretinoina, antibioticele
(ciclina), tratamentele hormonale (pilula contraceptiva) si gluconatul de zinc.
In cazul tenului acneic se folosesc produse de igiena usoare, non-agresive.
Sapunurile prea dure nu sunt recomandate, ele provocand distrugerea filmului lipidic de
la suprafata pielii si putand declansa o secretie de sebum exagerata care favorizeaza agravarea
leziunilor.
Poduse de ingrijire, necomedogene, cu o mare putere de hidratare pentru prevenirea si
ameliorarea efectelor secundare produse de medicamentele anti-acneice, in special a uscaciunii
cutanate intense.
44
44
44
44
44
44

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Produse complementare lipsite de grasimi, necomedogene, care actioneaza asupra tuturor

problemelor acneice (hiperseboree, hipercheratinizare si proliferarea bacteriana), pentru
potentializarea tratamentelor madicamentoase.
Proliferarea bacteriilor
In stare normala, flora cutanata prezenta la suprafata pielii si in foliculul pilo-sebaceu este
constituita, printre altele, din Propionibacterium acnes (P. acnes), bacterie saprofita (non
patogena), lipofila si totodata anaeroba (care se multiplica in mediile sarace in oxigen).
In cazurile de acnee, sunt indeplinite toate conditiile: exista si lipide (sebumul din folicul)
iar nivelul oxigenului este diminuat datorita dopului format.
Astfel, P.acnes joaca un rol important in dezvoltarea inflamatiilor si in producerea unor
substante cum ar fi:
-
Enzyme (lipaze) care transforma anumite elemente continute de sebum in acizi grasi liber
iritanti, comedogeni si pro-inflamatori;
45
45
45
45
45
45

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
alte tipuri de enzime (proteaze si hialuronidaze) care degradeaza peretele folicului pilo-
sebaceu ;
-
mediatori care vor intretine reactia inflamatorie, provocand astfel o dilatare a vaselor
sangvine.Leziunile (cosurile) capata atunci un aspect caracteristic prin culoarea rosiatica.

In momentul cand peretele foliculului cedeaza si se declanseaza reactia inflamatorie,
comedonul se transforma incos rosu si dureros.
In functie de evolutia reactiei inflamatorii, pot sa apara diverse leziuni:
-
papule: leziuni inflamatorii cu un diametru mai mic de 5mm, care au aspectul unor mici
ridicaturi rosiatice. Acestea se pot transforma in pustule.

-
pustule: leziuni cutanate elementare superficiale sau profunde, constituite dintr-o
proeminenta epidermica localizata care contine puroi. Spontan sau in urma presarii, aceste
leziuni se pot rupe, lasand, in unele cazuri cicatrice.
-
nodul: leziuni rosii- violacee profunde, de cel putin 5 milimetri, constituite din puroi
amestecat cu sebum.
46
46
46
46
46
46

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
chisturi: leziuni inflamatorii care rezulta din alaturarea mai multor noduli. Chisturile pot
avea dimensiunii de cativa centimetrii. Dupa eliminarea chisturilor raman cicatrice.
PARTICULARITATILE PIELII MASCULINE

Diferentele structurale anatomice dintre pielea masculina si feminina sunt minime,
invelisul cutanat avand la ambele sexe aceleasi functiuni fiziologice.
Factorii de diferentiere sunt: cantitatea, calitatea si distributia pilozitatii, secretia de
sebum si transpiratia.
Pielea este un organ care contine numerosi receptori hormonali. Ea este hormonosensibila si hormono-dependenta.
Hormonii androgeni (hormonii masculini) se gasesc in cantitati mai mari la barbati decat
la femei. Concentratia testosteronului liber (produs de testicule) este mai mare la barbati, avand
mai multe consecinte:
47
47
47
47
47
47

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
creste densitatea pielii; hormonii androgeni sunt anabolizanti (de exemplu, determina
cresterea masei musculare in timpul dopajului); creste numarul straturilor din epiderma,
vascularizatia, densitatea dermului si cantitatea de colagen din acesta.
stimuleaza foliculul pilos; apare prin urmare barba si mustata;
actioneaza asupra glandelor sudoripare, modificand compozitia sudorii;
actioneaza asupra glandelor sebacee; creste numarul si dimensiunea glandelor sebacee.

Prin urmare pielea barbatilor este mai groasa, mai bogata in colagen, mai ferma si mai
elastica decat cea a femeilor. Secretia de sebum este de doua ori mai mare decat la femei; prin
urmare pielea barbatilor este predominant mixta sau grasa, iar acneea este mai frecventa.
Deoarece barbieritul inlatura stratul natural lipidic de protectie si straturile cele mai
superficiale ale epidermei, utilizarea dupa ras a unui gel astringent este contraindicata. Cele mai
numeroase probleme sunt cauzate de faptul ca barbatii utilizeaza produse care irita pielea. Deci,
este important sa-i propuneti un produs de curatare usor care-i va mentine stratul lipidic de
protectie a pielii, dar si un gel de barbierit neastringent.
48
48
48
48
48
48

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pielea masculina este mai grasa decat cea a femeilor, produsele galenice din gama
barbateasca trebuie deci sa tina cont de criterii importante: ele nu trebuie sa fie nici prea grase
nici prea astringente; sunt preferate produsele de curatare usoare care impiedica aparitia efectului
de stralucire a pielii. (Ex. Gelul spumant pentru ten normal sau mixt de la Avene).
Tenul cuperozic
Aceasta categorie de ten se datoreaza unei dilatatii anormale a capilarelor, la persoanele
cu o fragilitate capilara mai mare, fie determinata genetic, fie datorate unor procese patologice ce
duc la carenta in sinteza colagenului (avitaminoza C, hipercorticism), dar si fiziologic, prin
inaintarea in varsta (dupa 40 de ani), cand turnoverul colagenului devine negativ. Tenul
cuperozic este foarte sensibil si trece foarte usor la stadiul de rosacee.
Rosaceea este caracterizata prin roseata obrajilor, nasului, barbiei sau fruntii, cu episoade care
apar sau dispar in functie de dieta, stres, expunere la temperaturi extreme. Netratata la timp,
roseata se accentueaza si devine permanenta, apar capilare vizibile si eruptii care imita acneea.
Simptomele difera de la individ la individ si in functie de gravitatea lor le putem imparti astfel:
49
49
49
49
49
49

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Faza 1- senzatii de caldura combinate cu inrosiri trecatoare, care apar si dispar, mai ales
dupa ce s-au consumat alimente calde sau alcool sau in urma unor schimbari bruste de
temperatura.
Faza 2- roseata devine permanenta, apar capilare vizibile, teleangectaziile.
Faza 3- aparitia de eruptii asemanatoare acneei, dar fara comedoane, senzatie de iritatie,
piele uscata si aspra.
Faza 4 umflaturi ale pleoapelor si nasului, mai frecventa la barbati caracterizata de
fibroze si cresterea in volum a glandelor sebacee (rhinophuma).

Puseele nu sunt cauzate de un aflux instantaneu de sange arterial al fetei, ci de o
intarziere in golirea vinisoarelor, care in timp afecteaza microcirculatia si progresiv produce o
alterare a vaselor, ducand la aparitia cuperozei.
Punctul de plecare este o modificare functionala a venei faciale, care are un rol precis in
controlul temperaturii cerebrale. In mod normal, in vena faciala, sangele curge incet de la creier
spre fata. In cazul cresterii temperaturii corporale, se manifesta o inversare a fluxului venos, care
merge de la fata spre creier, ducand la creier sangele care s-a racit in contact cu aerul
50
50
50
50
50
50

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
inconjurator. Acest mecanism protejeaza impotriva supraincalzirii cerebrale. La persoanele care

sufera de acnee rozacee, in cazul cresterii temperaturii corporale nu se produce inversiunea
fluxului venos si intarzierea in golirea vinisoarelor determina pusee vasomotorii, care apar in
toate situatiile si care fac sa creasca temperatura (mancaruri calde, emotii, efort fizic). Astfel de
mecanisme vasculare nu justifica aparitia leziunilor specifice stadiului trei. Se crede ca edemul
cronic (lichid in derma), derivat din alterarea vaselor mici devenite mai permeabile, produce o
reactie inflamatorie, care in anumite cazuri poate duce la aparitia de papule sau pustule.
Concluzie: roseata + capilare vizibile+ eruptii= semne foarte probabile de rosacee.
Tratament
Rolul tratamentului cosmetic in acest caz este de a hidrata si mai ales de a calma pielea.
Se vor folosi produse neiritante, fara alcool, ulei mineral sau parfumuri artificiale.
Este importanta informarea pacientului asupra factorilor care agraveaza aceasta afectiune:
alimentele piperate, bauturile alcoolice, expunerea la soare sau frig, sauna, produsele cosmetice
care contin iritanti etc.
51
51
51
51
51
51

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
PRODUSE DE INGRIJIRE A TENULUI

Cei trei pasi de ingrijire a tenului sunt :
- Curatare
- Tonifiere
- Hidratare
A. CURATARE
Agentii de curatare (Cleansers) elimina murdaria, celulele moarte, grasimea sau
machiajul. Demachierea se executa in fiecare seara si in fiecare dimineata, iar in timpul zilei, de
fiecare data cand se schimba machiajul. Seara - pentru a inlatura de pe fata produsele de machiaj,
impuritatile depuse in timpul zilei si produsele de secretie care raman pe piele si se descompun;
dimineata pentru a inlatura sebumul si produsele de secretie.
Produsul demachiant se va alege in functie de natura tenului si in functie de preferinta
pentru demachiere in prezenta apei.
52
52
52
52
52
52

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Persoanele care nu agreeaza utilizarea apei pentru demachiere au la dispozitie:

-
crema demachianta
lapte demachiant
lotiune demachianta
Aceste produse sunt recomandate in special tenurilor normale, deshidratate si uscate, dar
pot fi folosite pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse agresiunilor climatice.
Unele brand -uri recomanda folosirea aceluiasi demachiant si pentru curatirea zonei din
jurul ochilor, altele au creat produse speciale destinate demachierii ochilor.
Persoanele care prefera demachierea in prezenta apei pot alege:
-
gel spumant
crema spumanta
Aceste produse sunt recomandate in special tenurilor mixte/grase, dar pot fi folosite
pentru curatirea oricarui tip de ten, mai ales a celor expuse la temperature ridicate.
53
53
53
53
53
53

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Agentii de curatare spumanti pot fi pe baza de sapun, sau fara sapun, depinzand de tipul
de detergent folosit. Sapunul este o mixtura de grasimi animale sau vegetale, saruri alkaline. Din
pacate agentii de curatare spumanti bazati pe sapunuri au tendinta de a lasa in urma reziduuri
care durifica apa. Exemplele includ varietatile vechi de sapunuri de toaleta. Agentii de curatare
spumanti fara sapun, cunoscuti comercial ca sapunuri fara sapun folosesc detergenti sintetici
care sunt derivati de petrol. Ei sunt mai putin alcalini si multi dintre ei sunt etichetati ca PH
echilibranti. Grasimile sunt adaugate la agentii spumanti, pentru a determina mai putin uscarea
pielii (sapunuri supergrase); faina de ovaz poate fi adaugata pentru proprietatile ei calmante; la
sapunuri antiacneice se adauga agenti de exfoliere ca: benzoil peroxide, acidul salicilic si sulfura,
iar la sapunurile deodorante agenti antibacterieni ca triclosan.
B. TONIFIERE
A doua etapa a procesului de demachiere consta in aplicarea de lotiuni tonice. Lotiunile
tonice completeaza operatiunea de demachiere, indepartand orice urma de machiaj sau impuritati
de pe fata, activeaza circulatia sangelui si exercita o actiune tonica asupra muschilor fetei.
In cazul tenurilor sensibile si uscate se vor folosi lotiuni tonice fara alcool (hidratante),
care confera o senzatie de catifelare si confort, iar persoanele cu ten mixt sau gras vor opta
54
54
54
54
54
54

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
pentru lotiuni tonice slab alcoolizate (astringente si matifiante), cu actiune antibacteriana si

antimicrobiana; acestea confera o senzatie de improspatare si redau luminozitatea acestor tipuri
de ten. Acidul glicolic si acidul salicilic sunt adaugati ca agenti exfolianti.
Demachiantele integrale asigura atat indepartarea produselor de machiaj si a impuritatilor
de pe fata cat si tonifierea si improspatarea fetei.
Exista produse demachiante special destinate curatirii zonei perioculare si a buzelor. Pot
fi emulsii sau formule bifazice. Acestea actioneaza pentru indepartarea rapida a produselor de
machiaj, inclusive a celor rezistente la apa (tip water-proof).
C. HRANIRE / HIDRATARE
a. Produse hidratante:
Folosirea produselor hidratante are drept scop realizarea sau mentinerea unei hidratari
cutanate echilibrate, astfel incat pielea sa-si pastreze elasticitatea si luminozitatea naturala cat
mai mult timp.
55
55
55
55
55
55

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Unele companii cosmetice au lansat pe piata produse diferite pentru zi (cu filtre solare) si
pentru noapte, iar altele recomanda folosirea aceluiasi produs atat dimineata cat si seara. Ex:
Messager de la Galenic.
In general aceste produse se propun in doua variante de textura:
- crema- recomandata tenurilor normale/uscate
- fluid (emulsie sau gel)-recomandat tenurilor normale, mixte sau grase.
Multe dintre asa numitele creme anti-rid, de intinerire, sau de reinnoire celulara sunt de
fapt doar bune hidratante. Ele reduc flaciditatea prin strangerea (compactarea) celulelor stratului
cornos si prin umflarea celulelor sale fac ca tenul sa para mai neted. Suprafata mai neteda
permite ca mai multa lumina sa fie reflectata si pielea sa arate mai stralucitoare si mai putin
mata.Uneori, hidratantele contin ingrediente speciale cum ar fi colagenul si elastina, care ar
trebui sa repare distugerile, dar in realitate acestea sunt prea mari pentru a penetra derma.
Colagenul si elastina au oricum bune abilitati de a lega apa si de aceea sunt foarte buni hidratanti.
Ce fac hidratantele este sa umfle celulele stratului cornos si in acest fel pielea sa apara neteda
aproape imediat. Atentie la cremele anti-rid care afirma ca pot reduce ridurile peste noapte!
56
56
56
56
56
56

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Adevarul este ca necesarul de colagenul nu poate fi adus peste noapte. Aceste creme nu fac
altceva decat sa ascunda liniile. Cu alte cuvinte sunt doar bune hidratante.
Atunci cand facem baie statul cornos se hidrateaza dar nu se pastreaza pentru mult timp
pentru ca atmosfera il usuca repede. Pentru a hidrata pielea trebuie sa aducem apa in stratul
cornos si sa o pastram aici. Este exact ce fac hidratantele. In termeni medicali acestea reduc
pierderea de apa trans-epidermala. Sunt doua grupe de ingredienti in hidratante care fac asta.
Primele sunt lubrifiantii (uleiuri minerale sau vegetale si lanolina) care reduc pierderea
apei prin evaporare, acoperind pielea cu un strat de protectie nepenetrabil de apa.
Al doilea grup de ingredienti sunt umectantii care atrag si pastreaza apa in stratul cornos.
Exemple de umectanti includ acidul lactic, ureea (ureea gasita in crme este produsa sintetic din
combinarea unei molecule de carbon dioxid cu doua molecule de amoniac nu din urina), acid
hialuronic (capabil sa retina de 1000 de ori greutatea lui in apa), propilene glicol, glicerina,
sorbitol, gelatina, lecitina, etc. Umectantii sunt ceea ce se numesc hidratante fara ulei (oil-free
moisturizers).
Produse nutritive
57
57
57
57
57
57

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
In aceasta categorie intalnim produse care au in compozitie acizi grasi esentiali necesari
functionarii celulelor cutanate si lipide specifice stratului cornos, deficitar in cazul tenului uscat.
Aceste produse au o textura cremoasa si sunt propuse atat in varianta de zi cat si in varianta de
noapte.
PRODUSE DE INGRIJIRE SPECIALA
1. Produse specifice regiunii perioculare.
Regiunea perioculara prezinta o epiderma mult mai fina (lipseste hipodermul) si mai
fragila decat restul fetei si de aceea necesita o atentie speciala. Trebuie stimulata microcirculatia
si regenerarea celulara a epidermei din jurul ochilor. Exista diverse produse cu efect
decongestionant, de prevenire sau corectare a cearcanelor, pungilor, ridurilor sau formatiunii
cunoscuta sub numele de laba gastii in functie de necesitati si prioritati.
Aceste produse sunt hipoalergenice, testate dermatologic si oftalmologic.
2. Produse anti-age: cu actiune anti-rid si de redare a fermitatii (cu efect lifting).
58
58
58
58
58
58

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Procesul de imbatranire incepe in jurul varstei de 25 de ani cand procesele naturale

regenerative incep sa incetineasca si devine evident dupa 45 de ani. Datorita schimbarilor
hormonale se produce subtierea pielii, aceasta devenind fragila si vulnerabila.
Spiralele de colagen si elastina sufera rupturi si distrugeri la legaturile dintre ele, ca
urmare pielea pierde mult din fermitate si elasticitate. Sub actiunea concomitenta a fortei
gravitationale care trage pielea, se constituie ulterior ridurile, pungile de sub ochi sau de sub
barbie.
Hidratarea scade, si ca urmare a acestei scaderi, pielea devine uscata si se descuameaza.
Numarul de vase de sange din piele scade si de aceea pielea isi pierde stralucirea si culoarea
tinereasca. In plus, acest proces de imbatranire este exacerbat de factori ca frigul sau caldura
extrema, expunerea excesiva la soare (UVA, UVB),stresul extern fiziologic sau nutritia
improprie.
In functie de diversele stadii ale procesului de imbatranire cutanata avem la dispozitie:
-
produse care previn procesul de imbatranire cutanata
59
59
59
59
59
59

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Terapiile de prevenire a imbatranirii sunt metode de incetinire a procesului de imbatranire

prin terapii antioxidante, dieta bogata in vitamine si putine calorii, exercitii fizice.
-
produse care au efect de intinerire sau pot corija efectele trecerii anilor.
Terapiile de intinerire sunt metode noi, mult mai agresive care fac sa intoarca ceasul
biologic al unui organ la starea biologica si fizica apropiata de cea existenta la varsta tineretii.
3. Produse exfoliante. Masti
a. Exfoliantele
Sunt produse destinate curatirii in profunzime a pielii. Prin gomaj se indeparteaza
celulele moarte si orice urma de impuritati de la suprafata pielii, lasand-o sa respire in voie.
Tenul isi recapata frumusetea si stralucirea. Totodata, dupa aplicarea unui exfoliant, tenul
este pregatit pentru aplicarea altor produse cosmetice, carora le favorizeaza si intensifica
actiunea (tenul exfoliat va avea o mai mare putere de absorbtie a componentelor nutritive
continute in crme).
Produsele exfoliante se vor folosi de 1 3 ori / saptamana, in functie de tipul de ten.
60
60
60
60
60
60

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
In cazul tenurilor grase, asfixice, cu puncte negre, se recomanda utilizarea unui exfoliant
de 3 ori / saptamana. Astfel, tenul nu va mai avea coloratia cenusie datorata celulelor moarte
neeliminate de la suprafata pielii.
Produsele exfoliante se aplica pe fata perfect curata si umeda, prin masaj circular, evitand
zona perioculara. Se indeparteaza prin clatirea abundenta cu apa calduta. Pentru obtinerea unui
efect deosebit se recomanda, dupa exfoliere, aplicarea unei masti (masti hidratante, energizante,
nutritive).
Un gomaj puternic capata denumirea de peeling. Peelingul foloseste mijloace chimice
pentru indepartarea stratului superficial al pielii, provocand formarea unui nou tesut cutanat.
Totodata, prin peeling se excita in acelasi timp celulele profunde ale dermei care formeaza un
colagen nou. Epiderma este astfel intinsa, ridurile se atenueaza, iar cele mai putin profunde
dispar pentru o anumita perioada. Se recomanda ca peelingul sa fie executat sub supreaveghere
medicala.
De retinut: gomajul se executa mecanic cu produse ce contin particule abrazive, iar
peelingul se executa chimic sub supraveghere medicala.
61
61
61
61
61
61

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
b. Mastile
Cosmetica moderna cunoaste in prezent multe si variate tipuri de masti. Folosite corect si
adecvat tipului de ten, mastile aduc pielii numeroase avantaje. Dupa aplicarea lor, pielea apare
neteda, curata, supla si intinerita. Mastile stimuleaza circulatia sangvina, regenereaza tesuturile,
inchid porii si atenueaza ridurile.
Mastile sunt produse cosmetice care aplicate pe piele si mentinute un timp suficient au o
actiune emolienta, hidratanta, calmanta, decongestionanta, sicativa sau tonifianta, in functie de
formula.
1. Mastile de curatire - in general toate mastile au rol de curatire, avind in compozitie substante
care absorb murdaria, excesul de sebum si celule ale stratului cornos aflate in diverse stadii de
descuamare.
Inainte de a aplica mtii trebuie sa se demachieze foarte bine tenul. In caz contrar, masca
va astupa impuritatile, iar efectul va fi invers celui scontat.
Mastile de curatare sunt aproape ca o a doua piele, un film ce se aplica pe intreaga
suprafata a fetei, exceptand regiunea ochilor. Masca se indeparteaza dupa ce s-a uscat timp de
62
62
62
62
62
62

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
aprox. 20 de minute, dintr-o singura miscare executata de jos in sus. O astfel de masca se aplica o
data pe saptamana.
2. Mastile nutritive Sunt indicate pentru regenerarea epidermei si atenuarea sau intarzierea
aparitiei ridurilor.
3. Mastile calmante Sunt destinate tenurilor care se irita usor.
Produsul trebuie sa fie bogat in agenti anti-inflamatori. Este o masca relaxanta, dupa
aplicarea careia pielea devine din nou supla si stralucitoare. Se aplica o data pe saptamana, pe
fata curata, apoi se lasa sa se absoarba 10-15 minute. In functie de brand necesita sau nu clatire
cu apa calduta. Adeseori excesul se sterge cu un servetel, prin tamponari usoare.
4. Masti pentru inchiderea porilor (masti purifiante sau astringente) sunt destinate tenurilor
mixte/grase, cu pori deschisi. Au ca rezultat improspatarea si curatirea perfecta a tenului,
controleaza secretia glandelor sebacee, absorb sebumul, micsoreaza diametrul porilor si elimina
crustele.
Aceast masca se aplic o data sau de doua ori pe saptamana, timp de 10 minute, pe pielea foarte
bine curatata apoi se aplic o crema hidratanta energizanta.
63
63
63
63
63
63

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
5. Masti hidratante sunt recomandate tenurilor deshidratate, avind rol de a completa necesarul
de apa al pielii.
Dupa aplicarea mastii, pielea va fi mult mai neteda si mai catifelata. Senzatia de piele
trasa va disparea, facand astfel posibila actiunea produsului si in zona apropiata din jurul
ochilor, ceea ce este benefic pentru micile riduri ce se formeaza aici. Sfatuiti-va clienta sa
utilizeze o astfel de masca cu regularitate.Masca nu se clateste. Surplusul se inlatura cu un
servetel. Timpul de actiune este intre 2 si 10 minute (depinde de brand).
6. Masti revitalizante, cu actiune tonica sunt indicate tuturor tipurilor de ten devitalizate, ridate
inainte de vreme sau dupa perioade de stres, oboseala sau convalescenta. Au efect de
improspatare si netezire rapida a tenului, stimuleaza metabolismul pielii, ameliorand calitatea
schimburilor intercelulare.
c. Tratamente intensive
Pentru persoanele care doresc rezultate spectaculoase intr-un timp foarte scurt sau in
cazurile in care se resimt acut efectele unei ingrijiri necorespunzatoare a tenului sau persoane al
64
64
64
64
64
64

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
caror comportament cutanat este afectat de diversi factori interni sau externi, exista produse de
ingrijire intensiva care se folosesc periodic sau in cure.
Aceste produse pot fi de:
-
corectare;
hidratare;
domolire a reactivitatii tenurilor sensibile;
luminozitate, etc.
Protectia si ingrijirea buzelor

Spre deosebire de ten, pielea buzelor, are o textura progresiva in grosime, de la interior
spre exterior. In plus, pielea buzelor nu poseda nici glande sebacee, nici glande sudoripare sau
foliculi ca celelalte parti ale epidermei.
In general, uscarea buzelor este cauzata de o stare de deshidratare ce se agraveaza si mai
mult in prezenta frigului, vantului si a umiditatii slabe.
65
65
65
65
65
65

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Seara, dupa demachiere, se aplic pe buzele crapate un strop de produs exfoliant care va
ajuta la eliminarea pielitelor, apoi o crema grasa. In anotimpul rece buzele se vor proteja zilnic
cu un balsam pentru buze. Acesta se va aplica sub produsul de machiaj pentru a preveni efectele
temperaturii scazute din timpul iernii
Balsamul de buze contribuie la restaurarea barierei de hidratare numai daca aplicarea lui
se face in mod consecvent.
Tema 3. INGRIJIREA PARULUI
In lunga istorie a omenirii, aspectul podoabei capilare a fost de multe ori insemnul unei
epoci, al unui comportament social, expresia unui stil de viata, a apartenentei la o clasa si nu in
ultimul rind o manifestare a sexualitatii. Parul a fost, dupa imbracaminte si podoabe, cea mai
vizibila expresie a individualitatii sau anonimatului fiintei umane.
Conceptul de par normal din punct de vedere cosmetic este inevitabil subiectiv. El
depinde de factori sociali, culturali si profesionali diferiti de la o persoana la alta. Un par sanatos
si normal este curat, moale, matasos, stabil si cu firul integru.
66
66
66
66
66
66

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Firul de par se naste la nivelul epidermului, in foliculul pilar, si este format din radacina
sau bulb, aflat intr-un sac la care se ataseaza glanda sebacee si muschiul firului, precum si din
firul propriu-zis, sau tija, a carui culoare difera de la o persoana la alta. Format din celule moarte
bogate in proteine, din care cea mai cunoscuta este keratina, parul are o structura fibrilara
concentrica. Culoarea este data de melanocite, celulele producatoare de pigmenti. Cind dintr-un
motiv oarecare acestea isi inceteaza activitatea, parul albeste. Persoana adulta poseda cam
100.000-120.000 de fire in podoaba capilara. Vrem sau nu vrem, acestea au o evolutie
permanenta. Fiecare fir creste un milimetru la trei zile, ceea ce face cam 12-15 centimetri pe an.
Ca lucrurile sa fie si mai complicate, in virful capului parul creste mai repede decit la ceafa, in
functie de sex, virsta, caracter etnic sau sezon
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
Firul de par este alcatuit din 85% proteina (keratina), aproximativ 12% apa, si 0,1%
pigmenti (melanina). Firul de par isi are originea la nivelul dermului profund, partea sa inferioara
fiind irigata de vasele de sange din derm.
Structura firului de par:
67
67
67
67
67
67

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1.
trunchi partea vizibila a firului de par este alcatuita, in general, din celule moarte;
2.
radacina singura parte vie a firului de par; se gaseste sub scalp, intr-o adancitura numita
folicul. Fiecare dintre noi are in structura scalpului intre 100 000 si 150 000 de foliculi.
Fiecare fir de par este compus din trei straturi:
1.
Cuticula (stratul exterioar) invelisul protector al firului de par, este alcatuit din solzi
fini, care se suprapun unul peste celalalt, precum tiglele pe acoperis. Parul este moale si are
stralucire cand suprapunerea solzilor este aproape uniforma. Cand aceasta suprapunere este
deterioarat fizic sau chimic, parul isi pierde stralucirea, se rupe, se incurca usor.
2.
Cortexul (stratul urmator de cuticule) este format din fibre ce contin celule ce confera
rezistenta si elasticitate firelor de par. Cortexul contine pigmentul denumit melanina care da
culoarea naturala firului de par.
3.
Maduva (interiorul firului de par) - este formata in celule delicate de keratina. Aceasta
ofera substantele hranitoarea necesare celorlalte doua straturi.
68
68
68
68
68
68

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Textura firului de par este determinata de marimea si forma foliculului pilos, care este o
caracteristica genetica controlata de varsta si rasa. Sebumul este cel care confera stralucire
naturala firului de par. Acesta este un ulei ce contine ceara si grasimi, este eliminat prin foliculul
pilos de catre glandele sebacee, responsabile de producerea sebumului. Acesta ofera o protectie
eficienta firului de par, uniformizand suprapunerea solzilor cuticulei si mentinand elasticitatea
firului de par si nivelul optim de hidratare.
Ciclul de viata al firului de par:
-
parul creste mai repede intre 16-24 de ani , viteza de crestere este de 0,3-0,4 mm/zi; intr-o
luna firul de par creste cu aproximativ 1 cm.

In mod normal la nivelul scalpului se gasesc in jur de 100 000 fire de par. Dintre acestea
in medie cad aproximativ 100 de fire pe zi in cazul unei persoane normale. Caderea acestor fire
de par este explicabila prin cele 3 faze ale ciclului de viata pe care il parcurg firele de par:
anagen,catagen si telogen.
Faza anagena faza in care firul de par creste si are o durata variabila, determinata
genetic, specifica fiecarei persoane, intre 2 si 6 ani.
69
69
69
69
69
69

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Faza catagena este o perioada mai scurta, de circa 1-2 saptamani, in care firul de par se
opreste din crestere si in final moare, fara a se desprinde de scalp.
Faza telogena - firele de par care deja au murit raman pe scalp o periaoada de
aproximativ 3-4 luni si abia apoi se elimina spontan sau la o minima tractiune, smulgerea lor
fiind absolut nedureroasa.
Din acest motiv este important ca orice tratament pentru caderea excesiva a parului sa fie
urmat minim 3-4 luni pana cand cad toate firele care erau deja moarte in momentul inceperii
sale. Abia dupa aceasta perioada se poate constata reala eficienta a tratamentului recomandat. La
o persoana normala, in orice moment al vietii sale, 90% din firele de par sunt in anagen si doar
10% dintre acestea se gasesc in catagen si telogen. Perioada in care se elimina in mod spontan de
pe scalp aceste fire de par si care uneori este favorizata de stres, deficite alimentare si vitaminice,
sarcina sau convalescenta se numeste efluviu telogen. In aceasta situatie aflata la limita dintre
patologic si normal, cele mai indicate sunt suplimentele nutritive cu continut specific,
asemanatoare parului, si aplicatii locale sub forma de sampoane sau lotiuni cu vitamine si
substante vasodilatatoare. Cel mai frecvent se utilizeaza vitaminele din grupuil B: B5 cu rol
hranitor si hidratant, B6 implicata in sinteza keratinei, derivati de vitamina E si substante care
70
70
70
70
70
70

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
fac vasodilatatie la nivelul vaselor din derm ajutand la o buna irigarea radacinii firului de par
nicotinat tocoferol.
Principalele probleme ale firului de par :
1.
Alopeciile caderile excesive ale parului din diferite cauze;
2.
Starile peliculare- matreata

Starile peliculare - matreata
Aceste afectiuni au o cauza comuna care are la baza hipersecretia de sebum. Dupa cum
bine se stie, glandele sebacee la indivizii normali sunt mai bine reprezentate in zonele in care
acestia nu prezinta pilozitate accentuata: fata, spate, palme, plante. In aceste zone apare de obicei
acneea, afectiune determinata de secretia excesiva de sebum. In mod normal, in zonele bine
acoperite de par (scalpul), glandele sebacee ar trebui sa aiba dimensiuni mai reduse si sa secrete
mult mai putin sebum. Atunci cand nu se intampla asa, apare , la nivelul scalpului, o stare
peliculara, denumita popular matreata. Aceasta apare datorita unui fung-ciuperci saprofite (se
gaseste in numar mic in mod obisnuit in piele) Pityosporum Ovale care se mai numeste si
Malassezia Furfur.
71
71
71
71
71
71

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Dezvoltarea in exces a acestei ciupeci este favorizata de cantitatea crescuta de sebum pe

care o secreta in mod normal glandele sebacee la nivelul scalpului. In acest moment apare o stare
peliculara uscata , denumita de dermatologi Pityriasis Capitis matreata uscata. Aceasta se
manifesta printr-o descuamare accelerata a straturilor superficiale ale pielii scalpului datorita
inmultirii excesive a Pityosporum Ovale care reduce ritmul de reinnoire celulara epiteliala de la
28 de zile pana la 7-8 zile. Pacientii prezinta acel tip de matreata cu scuame mici, uscate, care
cads ca faina pe umeri. Aceste cazuri beneficiaza de tratament cu sampoane pe baza de substante
antifungice: ketoconazol Nizoral, clotrimazol Triazol, disulfura de seleniu care are si rol
antiseboreic Selegel.
In anumite cazuri, situatia se poate complica prin aparitia inflamatiei si iritatiei, datorate
descompunerii sebumului de catre Pityosporum Ovale. Din acest motiv, unii dintre pacienti
prezinta asa-zisa forma de matreata grasa, cu scuame mari, lucioase, aderente de scalp, care la
desprinderea fortata lasa mici eroziuni si care se insotesc de prurit si uneori chiar de un miros
neplacut al parului. Aceasta forma de matreata este denumita de dermatologi Pityriasis Steatoid.
Tratamentul acestei afectiuni consta in sampoane cu o compozitie complexa, formata din
substante keratoreductoare, keratolitice si antiiritante: ihtiol, acid salicilic, piroctonolamine,
72
72
72
72
72
72

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
salicilat de Zn, asocieri care lupta impotriva tuturor mecanismetlor de aparitie a matretei grase.
Uneori exista forme severe cere ne se remit la administrarea unor astfel de substante pe care le
contin produsele dermatocosmetice si este necesara consultatia de specialitate care recomanda
derivati corticoizi si alte produse farmaceutice.
Dermatita seboreica este o afectiune benigna cronica, foarte raspandita (diagnosticata in
3-10% din consultatiile dermatologice).
Se manifesta prin prurit pe pielea capului si pe fata, insotit de pete rosiatice acoperite de
coji grase, localizate mai ales in asa numitele zone seboreice, unde glandele sebacee sunt mai
numeroase:
pe fata : pometi, sprancene, baza parului ;
pielea capului;
zona pre - sternului.

Este favorizata de frig, umezeala, emotii,alcool si stre si este provocata de Pityrosporum
ovale. In cazul dermatozei se produc modificari ale ph-ului cutanat facandu-l mai acid. Tocmai
73
73
73
73
73
73

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
acest fenomen favorizeaza proliferarea ciupercii Malassezia. O consecinta a acestui fenomen este
accelerarea regenerari epidermei asociat cu descuamari ale pielii asemanatoare matretii sau
cojilor.
Tratamenul este in principal topic: crme pe baza de derivati imidazolici, antimicotici.
Tratamentul de intretinere se face cu produse pe baza de pirocton olanina sau zinc pirition.
Se spala scalpul de 2-3 ori pe saptamana (in functie de recomandarile producatorului) cu
sampon pe baza de antimicotici, ca de exemlu pirocton olamina, climbazol, zinc pirition,
reductori ca ihthiol (gudronul in prezent este interzis) si cheratolitici, ca rezorcina sau acidul
salicilic. In cazulspalarile se pot executa la intervale mai mari de timp, alternand cu sampoane
echilibrante ( ex. Elution si Extra-doux de la Ducray)
Psoriazisul
Psoriazisul afecteaza zonele extinse ale marilor articulatii: coate si suprafata lunara a
antebratului, genunchi, regiunea lombo sacrala, pielea capului, dar si unghiile.
74
74
74
74
74
74

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Suprafetele corpului pot fi afectate intotdeauna in aceleasi zone sau se pot schimba in
diferitele faze de revenire a bolii.Boala poate afecta numai o parte a pielii capului sau, in asociere
cu alte leziuni cutanate (aparitia de coji mari pe o suprafata inrosita), poate acoperi uneori
intreaga suprafata a scalpului.Ea poate provoca prurit si rani din cauza scarpinatului si chiar
lichefiere (adica ingrosarea pielii).
Afecteaza rar fata, insa ungiile sunt adesea afectate, in aproximativ 30-50% din cazuri
observandu-se aparitia de mici denivelari punctiforme sau de striatii transversale de-a lungul
suprafetei unghiei, pana la distrugere totala a unghiei.
Aspectul clinic - prezenta la nivelul pielii a numeroase pete rosii si descuamate, de forma
rotunda sau iesite usor in relief. Cojile care acopera petele sunt albicioase, aspre, uscate si adesea
foarte ingrosate. Aceste pete pot avea dimensiuni mici sau pot fi unite intre ele, formand placi
extinse.
Psoriazisul apare la orice varsta, durata perioadei de vindecare sau reaparitia acestuia
fiind imprevizibila.Din punct de vedere histologic, epiderma afectata de psoriazis prezinta o
crestere semnificativa a capacitatii de reproducere a celulelor( numarul de mitoze creste de la 9
75
75
75
75
75
75

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
la 12 ori, in comparatie cu o piele sanatoasa), timpii de turnover scurtandu-se, asadar, cu

aproximativ de 28 de zil;e, de la stratul bazal, inspre stratul cornos.
Tratamente: in prezent nu exista terapii pentru vindecarea complecta a psoriazisului.
In functie de formele clinice, se folosesc substante cheratolitice (acid salicilic, AHA),
reducatoare (sulf, ihtiol), antralina (ditranol), corticosteroizi topici, derivati ai vitaminei D3
(calcipotriol, tacalcitol0, retinoizi (tazaroten) etc.
TIPURILE DE PAR
Sunt determinate de starea naturala a parului, de cat de mult sebum produc glandele
sebacee. Vopsitul si coafatul influenteaza si ele modificari ale parului.
1.
PAR USCAT
Caracteristici:
-
lipsit de stralucire;
se simte uscat la pipait;

76
76
76
76
76
76

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
se incurca usor;
greu de pieptanat, in special cand este ud;
gros la radacina, sau subtiat la varfuri.
Cauze:
-
spalatul excesiv cu sampon nepotrivit tipului de par;
utilizarea indelungata a instrumentelor de coafat;
folosirea gresita a vopselei de par si a solutiilor de coafat;
expunerea la soare;
temperaturi extreme;
alimentaie defectuoasa.
SFATURI:
77
77
77
77
77
77

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
utilizarea unui sampon si a unui balsam hidratant acesta reechilibreaza si hraneste firul
de par, conferindu-i un aspcet sanatos si stralucitor.

-
uscarea naturala a parului
utilizarea tratamentelor specifice
2. PAR NORMAL
Caracteristici:
-
nu este nici foarte gras, nici foarte uscat;
isi mentine pentru o perioada mai lunga forma de coafare;
SFATURI:
-
utilizarea unui sampon si a unui balsam regenerator sau a unui sampon 2 in 1; samponul
regenerator reechilibreaza si hraneste parul, conferindu-i un aspect sanatos si stralucitor

-
utilizarea produselor cu factori de protectie UV.
3. PAR GRAS
78
78
78
78
78
78

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Caracteristici:
-
are un aspect gras;
nu are volum;
este lipicios.
Cauze:
-
problemele hormonale determina producerea in exces a sebumului;
stresul;
temperaturile extreme (foarte cald sau foarte frig)
periatul excesiv al parului;
trecerea frecventa a mainilor prin par;
transpiratie;
dieta bogata in grasimi.

79
79
79
79
79
79

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
SFATURI:
-
utilizarea unui sampon si a uni balsam care sa confere volum indeparteaza excesul de
grasime si impuritatile, confera volum si stralucire parului.

-
balsamul se foloseste mai mult pe varfuri, evitand radacina firului de par;
este recomandata folosirea sampoanelor care au ingredienti absorbanti.
4. PAR COMBINAT
Caracteristici:
-
este gras la radacina si uscat la varfuri
Cauze:
-
tratamente chimice;
expunere la soare
utilizarea frecventa a instrumentelor de coafat.

80
80
80
80
80
80

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
SFATURI:
-utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa confere volum si in acelasi timp sa hraneascan
varfurile si sa protejeze impotriva vremii;
-
este recomandata utilizarea produselor ce contin ingredienti sicativi (absorbanti) si
hidratanti.
5. PAR VOPSIT SI COAFAT
Caracteristici:
-
parul vopsit este poros si casant la varfuri.
SFATURI:
-
utilizarea unui sampon si a unui balsam care sa neutralizeze reactiile alcaline produse in
timpul vopsirii;aceste produse contin acizi esentiali.

Cauzele deteriorrii prului sunt urmtoarele:
81
81
81
81
81
81

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1.
dieta deficitara sanatatea si sstralucirea firului de par depind de o dieta echilibrata si
bogata in substante hranitoare;

2.
alcoolul nu este compatibil cu mineralele si vitaminele necesare pentru a avea un fir de
par sanatos;
3.
cafeaua si ceaiul sunt stimulenti puternici si actioneaza asupra sistemului nervos,
respirator si cardiovascular, reducand astfel retinerea mineralelor necesare unui fir de par
sanatos;
4.
aerul conditionat si incalzirea centrala au un efect de uscare a firului de par, afectand
nivelul de hidratare;
5.
hormonii o activitate hormonala excesiva poate cauza o stimulare a glandelor sebacee
printr-un surplus de sebum, parul devenind gras; daca activitatea hormonala este redusa, parul de
vine uscat; pe masura ce se inainteaza in varsta nivelul estrogenilor scade determinand uscarea si
caderea parului.
82
82
82
82
82
82

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
6.
vremea - frigul extrem afecteaza nevelul de hidratare si rezistenta firului de par, in timp
ce vremea umeda este o problema pentru parul coafat; parul ondulat se carlionteaza iar parul
drept capata un aspect lasat;
7.
soarele si apa salina afecteaza nivelul de hidratare si uleiurile naturale ale parului.
PRODUSE COSMETICE PENTRU NGRIJIREA PRULUI

Produse cosmetice pentru ngrijirea prului sunt urmtoarele:
loiunile pentru pr;
loiuni tonice ;
loiuni contra cderii prului;
ampoane;
ampoane detergente;
preparate pentru aranjarea prului;

83
83
83
83
83
83

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
brigantine (produs cosmetic gras, lichid sau de consistena unei paste, care servete
pentru a da strlucire prului) ;
fixative pentru pr;
preparate pentru colorarea i decolorarea prului.
LOIUNI PENTRU PR
Loiunile de pr au rol n ngrijirea prului n sensul de a-i da un aspect normal, de a-i da
vitalitate, de a-l hrni prin stimularea circulaiei la nivelul scalpului, pentru a-i asigura revenirea
prompt i pentru a mpiedica cderea prului.
Loiunile conin un vasodilatator, care s mreasc cantitatea de snge de la nivelul
papilelor dermice i s stimuleze mecanismul de alimentare al pielii, vitamine sau aminoacizi cu
sulf, necesari n biosinteza keratinei, antiseptic, loiunile se utilizeaz n scop preventiv i estetic
cu efecte tonice, dezinfectante, loiunile pentru pr nu trebuie s aib o aciune degresant
puternic, fapt pentru care se utilizeaz un alcool 6070.
84
84
84
84
84
84

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Deoarece aceste preparate se utilizeaz zilnic pot s produc uscarea prului, efect care se
poate preveni prin asocierea uleiului de ricin. ampoanele sunt ageni de curire pentru pr i
pielea capului, ingredientul principal fiind un detergent. n compoziia lor intr surfactantul
principal pentru efectul de detergent i spumare; surfactantul secundar pentru condiionare;
aditivii care dau efecte speciale. ampoanele pot fi gsite sub diferite forme de prezentare:
lichide, creme sau paste, aerosoli sau sub form de pulbere. Marea lor majoritate sunt lichide,
transparente sau opace (perlate).
Calitile amponului nu se limiteaz la o simpl curare: prul trebuie s fie frumos,
strlucitor, moale la atingere, suplu, uor de coafat, fr s se electrizeze, tonic, cu volum etc.
Caracterele obinuite ale unui ampon cosmetic normal sunt:

-
lipsa alcalinitii, necesar pentru ca prul s nu devin splcit;
s nu aib efect degresant prea puternic;
s nu irite pielea capului;

85
85
85
85
85
85

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
s posede o real capacitate de curire, chiar cu o ap calcaroas;
s emulsioneze n ap impuritile, grsimea, mtreaa i s le disperseze;
s produc o spum abundent i care s nu fie influenat de impuritile care rezult .
Formularea ampoanelor
Baza de splare este cel mai adesea o asociere ntre produi tensioactivi anionici i
amfoteri, cu aditivi: polimeri cationici (avnd afinitate pentru cheratin favorizeaz descurcarea
prului), polimeri anionici sau amfoteri (pentru revigorarea prului).
ampoanele pentru copii, sunt ampoane blnde, care au ca imperativ primordial
calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragil a scalpului i de mucoasa ocular a copilului.
Baza de splare este mai puin detergent i are n compoziie cel mai adesea ageni
tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici. ampoanele pentru prul uscat, fragil
sau deteriorat datorit decolorrii, vopsirii, permanentului produc o curare blnd i o
condiionare bun, putnd conine ulei de ricin, ulei de avocado, acizi grai eseniali.
86
86
86
86
86
86

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Prin coninutul de ageni tensioactivi cationici fac ca prul s poat fi pieptnat mult mai
uor.
FORMULA GENERAL A AMPOANELOR
Sampoanele conin urmtoarele:
-
Tensioactivi: 15-30%
Stabilizatori de spum: 3-4%
Ageni de cretere a vscozitii : 2-10% Aditivi

-
Conservani
Colorani
Ap
STABILIZATORI DE SPUM
87
87
87
87
87
87

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Una dintre cele mai importante caliti ale unui ampon din perspectiva consumatorului
este capacitatea de spumare. Consumatorii sunt convini c un ampon care are caliti spumante
slabe, are de asemenea caliti de curare slabe.
Cele mai multe ampoane conin ageni de spumare pentru a introduce bule de aer n ap.
Spuma, este important, deoarece are funcia de a mprtia detergentul pe pr i pe scalp,
dar nu particip la curire.
Este adevrat c un ampon aplicat pe prul murdar nu va spuma la fel de mult ca acelai
ampon aplicate pe prul curat. Acest lucru se datoreaz faptului c sebumul inhib formarea
bulelor. Astfel, un ampon va spuma mai puin la prima amponare i mai mult la amponarea a
doua.
STABILIZATORI DE SPUM
n prezena materiilor grase ca sebumul, stabilitatea spumei de ampon se poate reduce
drastic. Aa numiii superspumani acioneaz ca stabilizani i de asemenea modific structura
spumei mbogind-o, dndu-i densitate i baloane mai mari (alcanol amidele).
88
88
88
88
88
88

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Cel mai important tip sunt monoetanolamidele, ce sunt obinute prin amidarea acizilor
grai cu monoetanolamin.
Dietanolamidele sunt obinute de regul, prin amidarea acizilor grai metilester sau a
trigliceridelor (uleiul de cocos) cu dietanolamine. Monoetanolamidele sunt cei mai utilizai
superspumani dar sunt dificil de ncorporat datorit punctului lor de topire ridicat (aproximativ
800C). Dietanolamida bazat pe ulei de cocos este una dintre cele mai cunoscute, dar efectul de
ngroare este redus datorit glicerolului. Preul este relativ sczut i producerea este mai uor de
realizat n comparaie cu amidele pure bazate pe metil ester.
AGENI DE NGROARE
Sunt substane care permit creterea vscozitii preparatului; ei previn alunecarea
amponului pe fa i n ochi, n timpul splrii. Ca ageni de ngroare sau consisten, se
folosesc fie electrolii (clorura de sodiu sau de amoniu) asociai cu tensioactivi anionici, fie
macromolecule geloformatoare (alginai, derivai celulozici sau acrilici).
Un alt tip de modificatori ai proprietilor reologice sunt bentonitele inorganice, ce pot fi
folosite pentru obinerea unui punct de randament i stabilitate a soluiilor. Bentonitele confer
89
89
89
89
89
89

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
stabilitate particulelor din ampoane i anume agenii de perlare sau chiar substane active (zinc
piriton) ce au tendina s sedimenteze.
Sistemele se comport des tixotropic, i la agitarea recipientului, capt proprieti de
curgere, iar la o lips de agitare devin aproape solide.
Clorura de sodiu
-
clorur de sodiu natrii chloridum. Clorura de sodiu conine cel puin 99,5% i cel mult
100,5% NaCl raportat la substan uscat. Descriere: cristale incolore sau pulbere cristalin alb,
fr miros, cu gust srat. Solubilitate uor solubil n ap, solubil n glicerol, puin solubil n
alcool.
FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
Fazele procesului tehnologic al obinerii ampoanelor sunt urmtoarele:
-
livrarea materiilor prime;
cntrire;
dizolvare;
90
90
90
90
90
90

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
filtrare;
completare la masa prevzut (m/m);
stocarea intermediar (i controlul amponului produs semifinit);
condiionare primar a amponului;
marcare, grupare i ambalare.

Procedeul poate fi considerat a fi fcut n patru pai:
dizolvarea surfactanilor n ap cu amestecare; de notat c ordinea adugrii este
important; n general stabilizatorii de spum se adaug ultimii.

-
se adaug aromele, coloranii, conservanii, etc., i se amestec pn la obinerea unei
soluii uniforme.
-
se ajusteaz pH-ul pn la aciditatea stabilit n formula.
se adaug agenii de ngroare pn la obinerea vscozitii dorite.
91
91
91
91
91
91

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
ampoanele sunt fabricate prin amestecarea substanelor cu agitatoare ce se rotesc cu

viteze mici datorit capacitii mare de spumare ale ingredientelor utilizate. De asemenea trebuie
precizat c temperaturile amestecurilor sunt de 40 80 0C cel mult. Amestecarea lichidelor cu
densiti diferite se efectueaz adugnd lichidul cu densitate mai mare peste cel cu desitate mai
mica. Substanele volatile, tincturile, extractele se adaug de regul la sfrit dup filtrarea
produsului de baz.
La condiionarea primar a ampoanelor se folosete n general metoda gravimetric,
ntruct sunt lichide vscoase. Multe balsamuri i ampoane ce conin i balsamuri sunt emulsii
ulei n ap, iar fabricarea lor este mai complex dect cea descris mai sus.
Procesul de fabricaie este cel al emulsiilor:
-
se dizolv ingredientele solubile n ap, prin amestecare i nclzire (dac este necesar) -
A,
-
dac este necesar, se nclzesc componentele uleioase, i se topesc n ele toate
componentele solide -B
92
92
92
92
92
92

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Cnd se adaug A peste B, se va nclzi A cu aproximativ 100C deasupra punctului de
topire al componentelor din B,

-
Se adaug i se amestec,
se continua amestecarea pentru cel puin 1015 minute,
se rcete amestecul i se adaug conservani, arome, colorani;
se ajusteaz pH-ul i apoi vscozitatea;
CONTROLUL FIZICO-CHIMIC
De asemenea ofer detalii privind stabilitatea ampoanelor:
-
-stabilitate fizic:
-n timp;
-prin centrifugare (10 minute la 2000 de rotaii/minut);

93
93
93
93
93
93

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
-stabilitate chimic;
-stabilitate microbiologic;
-stabilitate la transport i depozitare.

Metode de analiz pentru controlul fizico-chimic sunt urmtoarele:
examen cu caracter macroscopic:
vizual: culoare dat de colorani i ingrediente folosite;
aspect, consisten, omogenitate sunt omogene, transparente sau opace, perlate, etc.;
caracteristici tactile: tueul gras, onctuos, granulos, neted, evanescent.
olfactiv: mirosul este dat de regul de extractele de plante, sau parfumul ce se afl n
compoziie.
-
-examen microscopic i distribuia granulometric se plaseaz o pictur de ampon
ntre o lam i o lamel i se studiaz omogenitatea produsului,

-
-analiz reologic determinarea vscozitii,

94
94
94
94
94
94

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
-deteminarea pH-ului,
-determinarea masei totale pe recipient,
-determinarea formrii de spum i a stabilitii acesteia.
-dispersarea murdriei.
Se determin pH-ului amponului, pentru formulare n funcie de necesiti, Soluiile
alcaline determin deschiderea cuticulei, se folosesc de obicei nainte de colorarea prului,

pentru a permite colorantului s penetreze n cortexul firului de pr i s-I coloreze. Soluiile
alcaline dau prului un aspect ncreit. Soluiile acide nchid cuticula, se utilizeaz ca
neutralizante dup colorarea prului, dau prului un aspect mai neted. Pentru un ampon obinuit
pH-ul trebuie s fie situat ntre 5,5 i 6, pentru toate vrstele.
PROCENTULUI DE SUBSTANE SOLIDE DIN AMPON

Dac un ampon conine o cantitatea foarte mare de substane solide va fi dificil de
manipulat, de utilizat i de ndeprtat din pr. Dac coninutul de substane solide este prea mic,
95
95
95
95
95
95

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
amponul va fi prea apos i va fi ndeprtat prea rapid din pr. Cantitatea optim de substane
solide este de 20 - 30%.
VSCOZITATEA AMPONULUI
Vscozitatea este dat n bun parte de procentul de substane solide prezente n ampon.
Un ampon bun nu trebuie s fie foarte vscos pentru c se utilizeaz cu dificultate i se
ndeprteaz greu de pe pr, dar nici prea lichid deoarece curge, i dificil de utilizat i este
ndeprtat prea rapid de pe pr,
CAPACITATEA DE SPUMARE A AMPONULUI I STABILITATEA SPUMEI
Deoarece spuma este unul din criteriile importante de apreciere a unui ampon,
majoritatea persoanelor apreciind ampoanele care formeaz spum mult i durabil. Se
considera ca un volum de spum de minim 100 mL caracterizeaz un ampon de calitate, iar
sferele de spum trebuie s fie mici (cu ct sunt mai mici cu att spuma va fi mai persistent).
96
96
96
96
96
96

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
STABILITATEA SPUMEI
Pentru un ampon de calitate trebuie s persiste spuma timp de minim 5 minute.
DENSITATEA SPUMEI
Este cu att mai mare cu ct diametrul bulelor de spun este mai mic, aceast determinare
fiind cea care aproximeaz cel mai bine percepia consumatorului referitor la "calitatea" spumei.
CAPACITATEA DE DISPERSARE A IMPURITILOR DE PE PR
Pentru a putea aprecia proprietatea de curare a amponului unul din testele efectuate
utilizeaz un colorant, pentru care se apreciaz dispersarea sa la nivelul spumei. Un ampon de
calitate trebuie s prezinte o cantitate minim de colorant n spum, deoarece impuritile trebuie
s rmn la nivelul soluiei apoase. Impuritile care trec n spum sunt dificil de ndeprtat i se
vor redepune pe pr.
BRIANTINE
Briantinele sunt preparte cosmetice utilizate pentru ngrijirea prului cruia i confer
luciu, l face mai moale i ajut la fixarea lui. Ele redau forma natural sau artificial a prului, n
97
97
97
97
97
97

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
funcie de consistena lor fluid sau solid. Ele pot fi lichide, solide sau sub form de geluri i pot
fi colorate i parfumate. Briantinele au ca i constituent principal uleiul mineral cu vscozitate
mic sau asocieri de substane grase care imprim o vscozitate corespunztoare.
Se utilizeaz frecvent uleiul de parafin, uleiul de floarea soarelui. Uleiurile minerale
utilizate n briantine trebuie s fie pure, incolore, fr nici o nuan fluorescent, fr miros i
fr urme de hidrocarburi nesaturate care pot cauza iritaii.
Briantinele solide, conin n afar de uleiuri i ageni de vscozitate potrivii, colorani i
parfumuri. Ca ageni de consisten se utilizeaz vaselina, parafina, ceara sau alte ceruri sintetice.
Coloranii pot s fie galbenul sau culoarea verde. Briantinele se utilizeaz n special n rile cu
climat cald. Briantinele grase, denumite i ulei de pr, conin uleiuri minerale sau vegetale
asociate cu parfumuri i colorani. Briantinele alcoolice, sunt constituite din asocieri de ulei de
ricin 30% i alcool, parfum.
Briantinele geluri, conin ulei mineral cu vscozitate sczut (1520%), emulgatori
neionogeni tensioactivi polietoxilai (eter polietoxilat al acoolului oleic sau alcool lauric
polietoxilat), ageni de creterea vscozitii (sorbitol, PEG, lanolin sau alcooli de ln) i ap
distilat 5070%, Preparatele fluide se introduc n tuburi unde urmeaz a se gelifica.
98
98
98
98
98
98

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FIXATIVE (LACURI)
Fixativele sunt preparate cosmetice utilizate pentru fixarea i meninerea ondulaiilor
prului. Dup consisten pot fi creme fixative sau lichide, Lacurile pentru pr sau spray-urile,
se folosesc dup ondulare i au drept scop de a menine forma prului, fr a modifica n vreun
fel forma artistic, plastic final. Fixativele sunt constituite dintr-o substan formatoare de film
dizolvat ntr-un solvent potrivit, un plastifiant i parfum. Dintre substanele formatoare de film se
utilizeaz macromolecule, cum sunt: guma tragacanta, derivai de celuloz, gelatin,
polivinilpirolidon, carbopoli, rezine, etc.
Tema 3. PREPARATE FOTOPROTECTOARE

REACIA PIELII LA EXPUNEREA LA SOARE
Expunerea organismului uman la radiaii solare din regiunea 290 315 nm este esenial
pentru formarea vitaminei D3 n piele, cu consecine benefice asupra dezvoltrii sistemului osos.
99
99
99
99
99
99

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Efectele imediate dup expunerea la soare, observate la nivelul tegumentului, sunt

apariia eritemului i pigmentarea, eritemul fiind o consecin a dilatrii vaselor de snge din
derm.
Radiaiile UVA penetreaz nivelul dermului unde poate determina un potenial
carcinogen precum i fotombtrnirea, UVB penetreaz n epiderm unde determin eriteme
solare.
Preparatele fotoprotectoare sunt utilizate pe scar larg pentru protecia pielii mpotriva
radiaiei solare situat n special n domeniul UV (200-400 nm).
Radiaia UV este subclasificat n 3 domenii:
UVC - 200 - 280 nm, UVB - 290 - 320 nm, UVA II - 320 - 340 nm, UVA I 340
400 nm.
Radiaia solar care ajunge la suprafaa pmntului este alctuit n principal din UVA i
o cantitate mai mic de UVB, restul fiind absorbite de ozonul din atmosfer. Mai mult de 80 %
din radiaia UVA este transmis prin stratul superficial cornos al pielii i determin efectul de
pigmentare imediat. Cu toate acestea, radiaiile UV constituie un factor de risc pentru apariia
100
100
100
100
100
100

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
cancerului cutanat i a unor tulburri oculare. Pentru persoanele care fac tratament cu ageni
imunosupresori, recomandarea reducerii expunerii este i mai strict, ntruct aceste persoane
prezint un risc de 500 de ori mai ridicat, dect persoanele obinuite, de apariie a cancerului.
De asemenea, copii i adolescenii sunt mult mai susceptibili la carcinogenez indus de
iradierea UV dect persoanele adulte.
Cele mai comune efecte ale fotombtrnirii la caucazieni sunt apariia ridurilor i
depigmentarea.
Depigmentarea este o component major a fotombtrnirii n cazul pielii albilor.
Depigmentarea nu chiar observabil devine mult mai vizibil prin fotografierea cu UV sau prin
folosirea lmpii Wood.
PROTECIA FA DE EXPUNEREA LA SOARE

Fotoprotecia natural a pielii este asigurat de stratul cornos, melanina, acidul urocanic,
lipidele de pe piele.
101
101
101
101
101
101

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Fotoprotecia artificial - urmrete diminuarea hipersensibilitii cutanate, se realizeaz

utiliznd substane medicamentoase (furanocumarine psoralen, bergapten, clorochina,
hidroxiclorochina). Fotoprotecia cosmetic este data de preparate care s permit expunerea la
soare i bronzarea fr arsuri).
CLASIFICAREA
PREPARATELOR
PENTRU
BRONZARE
MPOTRIVA
ARSURILOR SOLARE
Preparatele pentru bronzare i mpotriva arsurilor solare sunt:
ecrane solare (ecran de protecie), care constituie cele mai importante preparate
care permit bronzarea cu arsur minim;
paleative, destinate s calmeze durerile i iritaiile rezultate prin expunerea
excesiv la soare;
102
102
102
102
102
102

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
preparate simulative, desemnate pentru persoanele
care doresc s simuleze o
bronzare a pielii ntr-un timp scurt i cu minime posibile dureri sau tulburri (conin colorani
maron pentru piele sau promotori ai sintezei melaninei din piele).
PREPARATE COSMETICE FOTOPROTECTOARE
FORMULAREA PREPARATELOR COSMETICE FOTOPROTECTOARE
SUBSTANE ECRAN;
SUBSTANE
FILTRU
NCORPORATE
DIFERITE
TIPURI
DE
VEHICULE;
SUBSTANE
AUXILIARE
(COLORANI,
CONSERVANI
ANTIMICROBIENI).
SUBSTANE ECRAN
Substanele ecran sunt substane opace, care exercit o aciune fizic asupra radiaiilor
solare, reflectndu-le. Dintre substane menionm: oxid de zinc, dioxid de titan, caolin,
carbonatul de calciu, oxid de magneziu, talc, sulfatul de bariu.
103
103
103
103
103
103

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Dioxidul de titan este cel mai eficace i este considerat superior oxidului de zinc.
Celelalte substane prezint inconvenientul c pot suprima melanogeneza. n formulele n care nu
se nominalizeaz substana ecran ci doar meniunea agent ecran concentraia va fi de 5%.
SUBSTANE FILTRU
Substanele filtru sunt substane care absorb selectiv radiaiile UV. Ele conin n molecula
lor nuclee aromatice, mai frecvent benzenul dect nucleele policiclice bogate n duble legturi
conjugate sau nu cu catenele laterale sunt de preferin nesaturate.
Dintre acestea menionm:
1. Antranilai (metilantranilat );
2. Benzofenone (dioxibenfenazon, oxibenofenon);
3. Cinamai (dietanolamin-p-metoxicinamat, etilhexil-p-metoxicinamat);
4.
Acid
para-aminobenzoic
derivai
(acid
aminobenzoic,
etil
4(bis(hidroxi)aminobenzoat, gliceril p-aminobenzoat, Padimate A, Padimate B);

5. Salicilai (2-etil-hexilsalicilat, trietanolaminosalicilat);
104
104
104
104
104
104

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
6. Diverse (acid 2-fenilbenzinidazol- 5-sulfonic).

Vehiculele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de calitate:
sa fie stabili,
neutrii,
negrasi,
ne-degresanti,
neiritanti,
nedeshidratanti,
nesicativi,
fr miros,
eficienti pe orice tip de piele uman,
s poat include cel puin o proporie de 50% de ap,

105
105
105
105
105
105

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
s aib stabilitate mare i persisten n timp, pe perioada stocrii,
s poat solubiliza ingredientele care asigur protecia solar.

Alegerea vehiculului depinde de filtrul folosit pentru absorbia radiaiilor
ultraviolete i n plus de formularea final dorit: loiune, emulsie, gel, stick sau aerosol.
Uleiurile naturale (uleiul de nuc de cocos, de arahide, de msline, ulei de nuc, de
bumbac, care au o mare putere de absorbie a razelor UV eritemogene (uleiul de nuc 24%,
uleiul de cocos i cel de msline 23%, uleiul de bumbac 26%, de susan 39%), asociate cu un
antioxidant i parfumuri. Uleiurile minerale nu prezint nici un fel de absorbie n acest domeniu.
baze eficiente se pot obine din amestecuri de uleiuri minerale i naturale sau prin asocierea
acestora prin esteri ai acizilor grai superiori, cum sunt miristatul de izopropil sau palmitatul de
isopropyl. Se pot asocia i lanolin, vaselin sau alte baze de unguente, n proporii bine definite.
SUBSTANE
COMPLEMENTARE
UTILIZATE
PREPARATELE
FOTOPROTECTOARE
106
106
106
106
106
106

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Antioxidani - substane care combat stresul oxidativ indus de radiaia UVA (protejeaz
mpotriva radicalilor liberi): vitamine (E i C), oligoelemente (seleniu, cupru, zinc, magneziu),
flavonoide, carotenoide (-caroten), polifenoli din extracte vegetale (ceaiul verde, Ginko biloba);
Ceramide - asociate pentru a ntri funcia barier a stratului cornos (protecia natural);
Hidratani, emolieni - cu rolul de a corecta efectele de suprafa ale pielii expuse la soare
(uscarea, hiperkeratoza).
CONSERVANI
Pentru a asigura fotostabilitate produselor de protecie solar chimice, conservanii sunt

adugati n cele mai multe produse de protecie solar.
Aceti conservani pot prelungi perioada de valabilitate a produselor de protecie solar
dup fabricaie.
Dintre conservani menionm: clorometilisotiazolinona, butilcarbonat, diazolidiniluree
(DU) i diveri parabeni.
107
107
107
107
107
107

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
UNT DE SHEA
Unt de karite (nucile arborelui Shea-Karit)
ncorporat n fracia lipidic a preparatelor aplicate dup expunerea la soare.
conine o fracie mare nesaponificat reprezentat de alcooli terpenici i sterolici
gsii aproape exclusivi ca esteri ai acidului cianamic, fitosteroli (stimularea creterii celulare).
conine butilhidroxitoluen (BHT), dar i numeroi catecholi.
Are o fraciune gliceridic nesaturat care l face folositor ca protector UV.
Are proprieti hidratante, calmante, anti-mbtrnire i antiinflamatoare.
EVALUAREA EFICIENEI PRODUSELOR FOTOPROTECTOAREFACTORUL DE PROTECIE SOLAR (SPF)

SPF - reprezint raportul dintre energia UV necesar pentru producerea unei doze minime
de eritem (MED) pe pielea protejat i energia UV necesar unei doze minime de eritem pe
pielea neprotejat; MED reprezint cantitatea minim de energie radiat, care produce prima
108
108
108
108
108
108

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
nroire detectabil a pielii albe ca urmare a expunerii la radiaii de o anumit lungime de und i
de o intensitate constant. SPF are valori ntre 2 i 100, pentru ultraprotecie. Se apreciaz c
un produs avnd valoarea SPF-ului de 15 sau mai mare, este necesar pentru a obine un grad de
protecie adecvat. Cele mai multe ecrane cu SPF mai mare dect 30 conin cel puin trei ageni n
concentraii crescute pentru a oferi o fotoprotecie crescut, ns acest fapt crete riscul reaciilor
alergice i al iritaiilor.
De exemplu, un indice de fotoprotecie 10 nseamn o protecie de 10 ori mai mare dect
protecia natural a pielii.
Astfel, dac pielea neprotejat poate rmne la soare 30 min. fr s se ard, pielea
protejat cu un produs cu SPF 10 poate rmne 300 de min. (5 ore), n aceleai condiii de
iradiere. Cu ct valoarea SPF este mai mare, cu att gradul de protecie conferit de acel produs
este mai mare.
Exmemplu de preparate cosmetic fotoprotectoare.
SOLUIE FOTOPROTECTOARE
Esculetin
8,00 g
109
109
109
109
109
109

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Miristat de izopropil
40,00 g
Alcool
Parfum
Conservant
Substan ecran
Miristat de izopropil
Glicerin
10,00 g
Alcool la
100,00 g
Ulei de msline
20,00 g
Ulei de vaselin
30,00 g
Ulei de arahide
50,00 g
Colorant brun
52,00 g
0,20 g
0,15 g
8 10 g
40,00 g
1,00 g
110
110
110
110
110
110

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Antranilat de benzil (metil)
1,00 g
Ulei de parafin
49,00 g
Ulei de arahide
50,00 g
Gliceril p-aminobenzoat
3%
Propilenglicol ricinoleat
10,00 g
Glicerol
10,00 g
Alcool
65,00 g
Parfum
q.s.
EMULSII FOTOPROTECTOARE
Emulsiile fotoprotectoare ptrund uor n piele i formeaz o pelicul subire uniform
protectoare. Pentru a mri rezistena peliculei n unele formule se asociaz i ulei de silicon
111
111
111
111
111
111

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Ele sunt emulsii U/A sau A/U iar substana de protecie se ncorporeaz n una din fazele
emulsiei. Emulsiile tip AlU au acceptabilitate mai redus dect emulsiile UlA dar au gradul de
protecie mai ridicat i o rezisten mai mare fa de ap;
Produsele sunt condiionate n recipiente presurizate ce formeaz la evacuare spum sau
aerosol, sunt preferate datorit senzaiei plcute de rcoare la aplicare, dar i datorit facilitii de
aplicare.
Geluri apoase - au o utilizare redus, confer grad redus de protecie, au rezisten redus
fa de ap, ns la aplicare dau o senzaie plcut de rcoare.
Batoanele (stick) - se utilizeaz ca baz pentru preparate care asigur protecie maxim,
destinate zonelor cele mai expuse: nas, urechi, pomeii obrajilor.
CREME FOTOPROTECTOARE
Sunt preparate mult utilizate datorit filmului uniform pe care-l formeaz pe piele i care
nu poate fi uor ndeprtat de pe piele de ap sau de secreiile sudorale abundente.
112
112
112
112
112
112

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Bazele grase rezulta prin asocieri de lanolin, vaselin, alcool cetilic, cetaceum, etc., ca
atare sau hidratate, coldcreme, creme cu stearai uor grase.
Unele unguente posed o consisten mult mai sczut dect cele obinuite, n vederea
etalrii cu uurin pe piele.
AERSOLI - sunt mult utilizai datorit uurinei cu care se aplic, senzaiei plcute de
confort pe care o produc i uniformitatea peliculelor i se pot utiliza numai substane solubile n
alcool sau solveni hidroalcoolici, uleiuri.
RECOMANDAREA PRODUSELOR COSMETICE FOTOPROTECTOARE
Culoarea natural a pielii este dat de cantitate a de pigment melanic care se gsete n
piele. Expunerea la radiaia UV este urmat de o stimulare a sintezei de melanin, care va duce la
apariia unei coloraii mai mult sau mai puin intense, dependent de cantitatea de melanin care
exist n pielea fiecrei persoane, care este asociat cu o serie de particulariti programate
genetic: culoarea pielii, a prului, tendina la arsuri solare, capacitatea de bronzare a fiecrei
persoane. innd cont de aceste aspecte se disting ase moduri reacionale la expunerea la soare,
numite fototipuri.
113
113
113
113
113
113

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Tabel I. Clasificarea fototipurilor de ten
114
114
114
114
114
114

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
115
115
115
115
115
115

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
REGULI PRIVIND EXPUNEREA LA SOARE
Expunere raional la soare (evitarea expunerii ntre orele 11 i 16).
Utilizarea cremelor protectoare cu indice de protecie minim 15.

116
116
116
116
116
116

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Preparate protectoare contra UVB i UVA.
Reaplicarea preparatelor la interval de 2 h.
Pentru copii se asociaz protecia vestimentar (plrie, tricou) cu creme
fotoprotectoare cu indice de protecie minim 30.
Fototipurile 1 i 2 au o sensibilitate foarte mare la soare.
Fototipul 1 nu se bronzeaz, trebuie s se protejeze de soare cu msuri
suplimentare: creme fotoprotectoare un produs fotoprotector care are SPF 30 sau mai mare i
protejeaz i mpotriva radaiilor UVA.
Fototipul 2 se bronzeaz rar i foarte slab; pentru acesta se indic reducerea pe ct
posibil a expunerii la soare prin utilizarea de creme fotoprotectoare cu SPF minim 30, asociat cu
protecia vestimentar i ochelari de soare.
Fototipul 3 se poate expune la soare, dar progresiv i limitat.
Preparatele fotoprotectoare trebuie s aib SPF minim 15.

117
117
117
117
117
117

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Fototipul 4 se poate expune la soare progresiv. Pentru protecie va utiliza
preparate fotoprotectoare cu SPF minim 10 n primele zile.
Fototipurile 5 i 6 au rezistena cea mai mare la soare, nu se ard dac se expun
progresiv.
Au nevoie de o protecie minim, produsele care le sunt destinate au SPF 2 sau 4.
n toate cazurile dup expunerea la soare se recomand aplicarea unei creme
hidratante pe zona expus la soare.
Indicele UV este un indicator al cantitii de radiaie UV ce exist la suprafaa
pmntului i riscul pe care l reprezint expunerea prelungit la soare pentru piele ntr-o anumit
zi, la o anumit or, ntr-un anumit loc.
Indicele de UV este reprezentat prin cifre, de la 1 la 10, unde 1 indic un risc
minim la expunere prelungit la soare, iar 10 reprezint un risc maxim.
FOTOPROTECIA OCULAR
118
118
118
118
118
118

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Fotoprotecia ochilor este necesar datorit efectelor secundare care pot s apar pe
termen lung (cataract, afectarea retinei). n funcie de gradul de filtrare a radiaiilor UV,
ochelarii de soare sunt grupai n patru categorii (tabel IV):
PREPARATE AUTOBRONZANTE
Preparatele autobronzante nu sunt produse fotoprotectoare. Ele au rolul de a
colora pielea, fr ca aceasta s fie expus la soare.
Aceste preparate conin 1,3-dihidroxiacetona (DHA) o substan incolor la aplicare, care

se combin cu aminoacizii din keratina i coloreaz pielea maroniu, ntr-o nuan apropiat de
bronzul natural. Intensitatea culorii este influenat de grosimea pielii din zona unde s-a aplicat
preparatul. n zona clcielor, a genunchilor i a coatelor se va aplica produsul ntr-un strat mai
subire pentru a obine o coloraie de aceeai intensitate ca n restul corpului.
Culoarea se elimin n 5-7 zile.
ATENTIE!
119
119
119
119
119
119

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Aceste produse nu confer protecie fa de radiaia UV numai dac sunt asociate n

formulare substane fotoprotectoare.
120
120
120
120
120
120

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
ARTICOLE DE TOALET , ANTIPERSPIRANTE I DEODORANTE

ANTIPERSPIRANTE - produse astringente, destinate diminurii secreiilor glandelor
apocrine (regiunea axilara, anala, genitala) i ecrine, sunt formulate ca spray-uri, stick-uri, rollon.
MECANISME DE ACIUNE - srurile metalice se combin cu fibrele de cheratin
formnd conglomerate care nfund porii sudoripari i mpiedic astfel eliminarea spontan a
transpiraiei ,
DEODORANTELE sunt produse destinate mascrii mirosului de la nivelul axilei sau
micorrii numrului bacteriilor axilare (Staphilococus aureus, Corynebacterium i Aerobacter
aerogenes).
De aceea, multe deodorante conin substane antibacteriene care reduc pH-ul
axilar la 4,5 sau mai puin (clorura de benzetoniu, clorhexidina, triclosan etc.).
Table 2. Antiperspirante.
121
121
121
121
121
121

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
122
122
122
122
122
122

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Transpiraia uman este n mare msur, inodora pn cnd este fermentata de bacterii.
Axila este n mod constant printre cele mai calde zone de pe suprafaa corpului uman, i glandele
sudoripare ofera umiditate. Cnd axilele unui adult sunt splate cu sapunuri alcaline, pielea i
pierde pH-ul acid (pH 4,5 - 6) si are loc creterea pH-ul pielii si perturbarea barierii de protectie
a pielii.
123
123
123
123
123
123

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
n formularea deodorantelor, unele vehicule (alcoolul etilic), ca i unele produse (timol

i eugenol ) pot avea aciune antibacterian
Aciditatea marcant (pH 1,8 - 4,2 ) i decolorarea mbrcminii din fibre naturale sunt
principalele dezavantaje ale utilizrii lor.
PRODUSE DEODORANTE AEROSOL (SPRAY)
Conin:
Deoparfumuri (cu sau fr activitate antimicrobian);
mic cantitate de substan antiperspirant (3-4 % pudr de clorur de aluminiu);
substan cu activitate antimicrobian (triclosan);
un emolient (dimeticon), esteri;
alcool;
propulsor;
124
124
124
124
124
124

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
PRODUSE DE PARFUMERIE
Produsele de parfumerie sunt folosite la dezinfectarea, nviorarea i parfumarea pielii sau
a prului i la parfumarea vestimentatiei, sunt produse limpezi, lichide, cu miros plcut,
coninnd uleiuri volatile naturale, substane mirositoare sintetice i colorani, toate fiind
dizolvate ntr-un amestec de alcool i ap.
Dup concentraia lor n substanele mirositoare i n alcool produsele de parfumerie sunt:
-
ape de colonie cu gradul alcoolic de 40;
ape de colonie i de toalet cu gradul alcoolic;
60-65 i 5-10 g la litru uleiuri volatile;
ape de colonie i ape de toalet cu gradul alcoolic de 75-80 cu 15-25 g la litru uleiuri
volatile;
parfumuri cu gradul alcoolic de 80-90 i 91-150 g la litru uleiuri volatile.

125
125
125
125
125
125

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
n funcie de utilizare, produs ca atare, sau baz de parfumare pentru alte formule, un parfum bun
trebuie s ndeplineasc mai multe condiii:
-
care vizeaz persistena,
-poteniala iritabilitate, stabilitatea i compatibilitatea cu celelalte ingrediente n care

este ncorporat.
exist firme specializate care fac, la cerere, compoziii de parfumare (baza, uleiul de
parfum), iar productorii l cumpr de la acetia , l dilueaz i l ambaleaz.
compoziia bazelor de parfumare este extrem de complex i de o variabilitate

infinit,
Ponderea n formula produselor de parfumerie a concentratului de parfum (ulei de

parfum) este urmtoarea:
126
126
126
126
126
126

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
127
127
127
127
127
127

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
STRUCTURA PARFUMURILOR
SUBSTANELE ODORANTE SE CLASIFIC N
N TREI GRUPE MARI, N
FUNCIE DE VOLATILITATE
128
128
128
128
128
128

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1. NOTE DE VRF; COMPUII CU VOLATILITATEA CEA MAI RIDICAT, CARE

SE EVAPOR PRIMII - creeaz prima impresie asupra compoziiei n momentul
mirosirii, dup care, datorit volatilitii componentelor se evapor lsnd locul unei
evolutii lente a acordului de baz.
2. NOTE DE MIJLOC (NUMITE I MODIFICATORI), care au o volatilitate medie;
constituie inima parfumului, se dezvaluie pe durata a cateva ore.
3. NOTE DE BAZ, care includ substane cu volatilitatea cea mai mic (persista
aproape 24 de ore).
Evaluarea volatilitii se realizeaza n condiii standard, pe benzi de hrtie absorbant. S-a
stabilit ca moment final al evaporrii momentul dispariiei notei caracteristice mirosului natural
al substanei, cnd pe benzile de hrtie absorbant nu mai rmne dect mirosul residual. Un
sistem clasificare bazat pe aprecierea subiectiv a duratei relative de evaporare a peste 300 de
substane odorante de sintez, uleiuri volatile, extracte i alte materii prime acordnd coeficientul
maxim, 100, substanelor cu cea mai mare durat de volatilizare ( extractul de licheni de stejar ),
iar cele mai volatile, care se evapor n mai puin de o zi au primit cifra 1.
129
129
129
129
129
129

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
130
130
130
130
130
130

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Dup Carles (1961), structura parfumului poate fi reprezentat sub forma unei diagrame
triunghiulare, divizate pe orizontal n trei poriuni, care reprezint cele trei tipuri de note.
131
131
131
131
131
131

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
132
132
132
132
132
132

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
CONCENTRAIILE N PARFUM ALE DIFERITELOR PRODUSE COSMETICE

SUNT
133
133
133
133
133
133

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
- n apele de pr: 0,6-0,8 % parfum
- n preparatele de ras : 0,5- 1 % parfum
- n apele de colonie: 2-3% parfum
- parfumuri concentrate : 8-15 % parfum
CLASIFICAREA PARFUMURILOR
Introducerea parfumului n produsele de ngrijire personal are ca scop i mascarea
mirosului neplcut al unor ingrediente din formule, cum sunt: ingredientele din preparatele de
permanent (tioglicolatul de amoniu), acidul tioglicolic sau alt compus cu grupare tiol, care poate
desface puntea disulfur din pr ), compuii cuaternari de amoniu (quats), utilizai, de regul, n
produsele de condiionare a prului; proteinele utilizate n produsele de ngrijire a prului i
pielii; o mare parte a emolienilor (grsimi i ceruri, cum ar fi uleiul de ricin), emulgatorii, o serie
de ageni tensioactivi, modificatorii de vscozitate); alcoolul etilic, n special atunci cnd este
ntr-o concentaie mare n preparat (fixative pentru pr, de exemplu).
134
134
134
134
134
134

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
PARFUMURILE POT FI DIVIZATE N PATRU CLASE MARI
parfumuri naturale;
parfumuri organice;
parfumuri sintetice;
parfumuri artificiale
PARFUMURI NATURALE
MOSCUL - denumit de literai "parfumul regal ", Moscul este o substanta secretat de o
gland abdominal a unei specii de antilop din Tibet (Moschus moschiferus). Aceast gland,
care se gseste numai la masculul speciei, secret o substan de culoare maron ro cat,
consistent, al crei miros puternic exercit o puternic atracie sexual pentru femela speciei. De
asemenea, antilopa, gazel african care triete n Peninsula Arabic i Siria posed glande
secretoare a unui parfum deosebit de apreciat n Orient. Exist, de asemenea, animale marine cu
proprieti odorante, cum ar fi o specie de cefalopode, care, dup uscare i calcinare erau utilizate
n Roma Antic pentru prepararea parfumurilor. Parfumul este un produs natural al plantei, al
135
135
135
135
135
135

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
crui rol fiziologic nu a fost stabilit, nc, cu precizie. Uneori, ns, formarea parfumurilor
naturale este rezultatul unui proces patologic, care apare la plante, deseori inodore, ca o
consecin a unui traumatism (ulei de pin, a balsamurilor de Peru, Tolu, Benzoe, Styrax).
Materialele odorante brute sunt, de cele mai multe ori, amestecate cu elemente nevolatile sau
insolubile n alcool sau ali solveni.
Un exemplu clasic este uleiul de terebentin, obinut din rinoase.
Acesta constituie un punct de plecare pentru obinerea terpineolului (alcool cu
miros de liliac) i a acetatului de terpinil (miros de bergamot).
De asemenea, din uleiul de terebentin se obine borneolul (miros de camfor) i
acetatul de bornil ( miros de ulei de brad ).

PARFUMURI ORGANICE
Sunt obinute din esenele de mai sus prin diferite operaii fizico chimice.
Prin aceste operaii se obin diferii constitueni ai esenelor ca: citronelolul, geraniolul
sau alte substane care nu exist ca atare n esene: iononele, aldehida anisic, heliotropina.
136
136
136
136
136
136

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
PARFUMURI SINTETICE
Sunt constituieni ai esenelor naturale, reprodui prin metode chimice, esene reproduse
sintetic, prin amestecarea componentelor (esena de iasomie, de exemplu ).
Din punct de vedere chimic, componenii unui parfum pot aparine unor clase de compui
foarte diferite: terpenoide (ionone), uleiuri eterice (ulei de ylang ylang, patchouli, lavand,
santal), alcooli (alcool fenil etilic), aldehide, cetone, acetali, eteri, esteri, lactone etc.
Parfumurile sintetice sunt produse chimice al cror miros se apropie de cel al produselor
naturale (de exemplu, moscurile sintetice, vanilina, cumarina).
EXIGENE ACTUALE FA DE PARFUMURILE DIN AEROSOLI SUNT:
s se dizolve complet n solvent, pentru pstrarea omogenitii i evitarea
recristalizrii care ar atenua mirosul dup cteva ntrebuinri;
2) pH-ul s fie potrivit pentru conservarea preparatului i a recipientului pentru a
nu se produce corodarea acestuia;
3) evitarea reaciilor fotochimice datorit luminii, razelor U.V. ;

137
137
137
137
137
137

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
4) efectul emulgatorului s fie durabil, eficient;
5) stabilitatea n timp s fie asigurat i testat prealabil prin stocaj accelerat (45-
6) s se asigure stabilitatea la cldur.
50 );
Prepararea compoziiei clasice a apei de colonie sub forma aerosolizat creaz serioase
dificulti. Se vor utiliza, n acest scop, esene lipsite de terpene, esena de bergamote, portocale,
lmie, acetat de linalil, citral, dietil acetal pentru aceeai compoziie, n aerosoli. Esena de
lavand poate deveni acid n aerosoli, Se amestec cu esena de rosmarin cnd se mbuntete
stabilitatea odorant. Esena de pin siberian capt un miros de terebentin n aerosoli. Esenele
sintetice de conifere conin esteri de borneol, aldehid anisic, acetat de stirolil, prezentnd o mai
bun stabilitate. Sunt foarte stabili: esenele de geraniu, Ylang- Ylang, lemn de santal, iasomie.
FORMULAREA PARFUMURILOR
MATERIILE PRIME UTILIZATE N PREPARATELE DE PARFUMERIE SUNT:
Alcoolul etilic este folosit ca solvent, vehicul i diluent;

138
138
138
138
138
138

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Avantajele alcoolului etilic sunt:
temperatura de fierbere sczut, care permite o volatilizare adecvat, gradual, a
componentelor odorante,
alcoolul etilic de cea mai bun calitate este cel obinut din orez, prin fermentaie,
alcoolul provenit din fermentaia vinului i cel de sintez au un miros specific,
care nu dispare integral dup distilare,
introducerea unei cantiti mici de miristat de izopropil (cca. 1 %) n parfum
favorizeaz evaporarea ceva mai lent i mai nuanat;

Dac o serie de ingrediente se dizolv ceva mai greu i este necesar o etap de nclzire,
uleiurile eseniale i alte extracte florale, termosensibile, se introduc numai dup rcirea soluiei.
Concentratul de parfum este supus maturaiei o anumit perioad, dup care este diluat cu
alcool i filtrate.
139
139
139
139
139
139

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pentru prevenirea precipitrii coloidale i a unor dificulti de dizolvare, diluarea

concentratului de parfum se face iniial cu o cantitate egal de alcool, dup care restul de alcool
se dilueaz cu cantitatea de ap prescris (corespunztoare diluiei impuse) dup care cele dou
componenente se amestec. Mrirea concentraiei n ulei de parfum, n scopul creterii
intensitii i tenacitii parfumului, are un efect contrar, n scopul scderii tonalitii parfumului
i ridicrii preului de cost. Prezena unei cantiti de ap, strict determinat, crete persistena
parfumului.
ULEIURI VOLATILE
Esena de bergamot se extrage din Citrus bergamia sau bergamotierul din familia
Rutacee, care crete n Italia (Calabria ), Africa (fructe necomestibile, cu gust acid i amar),
Uleiul esenial reprezint, materia prim fundamental pentru parfumuri,
Mirosul plcut este furnizat de acetatul de linalol care se gsete n proporie de
60-70 % ,
Mai conine: d-limonen, acetat de linalil, linalol, alcool dihidrocumiric, nerol,
cumarine substituite (bergapten, bergaptol, citropten, bergamotin).

140
140
140
140
140
140

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
ULEI VOLATIL DE IASOMIE
se extrage din planta Jasminum officinalis care crete n Italia, Egipt, Algeria,
Rusia, Bulgaria, China,
Esena se obine prin macerare, care conduce la un randament dublu, dar este mai
laborioas, sau prin extracie cu solveni ,
Pentru macerare, se supun florile culese n orele dimineaii la presare ntre 2
plci, timp de 24-48 de ore i se extrage uleiul volatil cu solveni.
Un alt procedeu const n extragerea cu solveni ca: eter de petrol hexan sau
benzen, apoi se supune distilrii pentru ndeprtarea solventului.
Principalii componeni sunt: linalol, acetat de benzil, antranilatul de metil, alcool
benzilic, antranilat de metil, indol.
Enfleurage se aplic n cazul florilor delicate, care nu rezist condiiilor de
antrenare cu vapori, cum sunt cele de iasomie sau tuberoze.
141
141
141
141
141
141

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Grsimea de extracie, numit i "pomad" este alctuit dintr-un amestec de seu
de bovine i grsime de porc, ntr-o astfel de proporie nct s corespund cerinelor

tehnologice; suficient de moale pentru a permite absorbia, suficient de dur pentru a permite
aderena florilor i apoi nlocuirea acestora.
Proporia grsimilor purificate n prealabil, este de aproximativ l/3 seu de bovine
i 2/3 grsime de porc .
Pomada se ntinde pe plci de sticl, prinse ntr-un cadru de lemn.
Dup extracie, grsimea este separat de flori prin filtrare i apoi splat cu
alcool 95 % de cteva ori, pn cnd devine inodor .
n cazul pomadelor se efectueaz 4-5 spIri , iar cantitatea de alcool se
calculeaz astfel, nct pentru un kg. de grsime s rezulte 1,0 -1,5 extract.
Pomada epuizat se utilizeaz apoi la fabricarea de spunuri.
PASTA DE DINI
DENTIFRICELE
142
142
142
142
142
142

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Dentifricele sunt substane sub form de past sau pudr aplicate pe dini cu ajutorul
periei n scopul curirii suprafeelor gingivodentare i a lustruirii suprafeelor dentare accesibile.
Istoric
Epoca Antic:
3000 5000 .H. n Egiptul Antic a fost descris utilzarea unor amestecuri, pentru
curirea dinilor, cu coninut de: cenu din viscerele vitelor cornute, piatra ponce, smirn i praf
de coaj de ou. Probabil aceste amestec se aplica pe suprafaa dinilor cu ajutorul degetelor.
n China Antic amestecurile pentru curirea dinilor conineau: sare, mosc (Substan cu
miros ptrunztor i plcut, secretat de masculul moscului, care se folosete n industria

parfumurilor, n cosmetic i n medicin) i alte substane.
n India Antic curirea dinilor era considerat un ritual religios, promovat pe larg de
Budha. Aceast procedur se efectua cu beioarele i praf de piatra ponce cu acizi naturali.
n Grecia Antic, unde o mare atenie se acorda frumuseii fizice, pentru ngrijirea dinilor
se utilizau amestecuri de cenu, praf de piatr, praf ars de scoici, talc, corali, sare i miere.
143
143
143
143
143
143

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Romanii au preluat obiceiurile grecilor, dar foloseau i alte amestecuri ce conineau: praf
din coaj de perl, cenu de viscere ale vitelor cornute, cenu din coarnele de vite i petale de
trandafir sau smirn pentru arom. De asemena pentru combaterea mirosului neplacut se
practicau ape de gur cu lapte de capr.
n Persia se foloseau amestecuri din praf de coarne de cerb, coaj de melc i ghips ars. De
asemenea au fost descrise indicaiile i contraindicaiile, precum i calitile abrazive ale unor
substane.
n Evul Mediu dezvoltarea dezvoltarea metodelor i mjlaocelor de igienizare a cavitii
bucale s-a stopat, i chiar a regresat.
De exemplu ntr-o perioad, pentru curirea dinilor, se recomanda folosirea unui praf cu
coninut de pesmei puin mucai de oareci.
O alt reet din epoca medieval descria un amestec de: oase de sepie, scoici de mare,
piatra ponce, coarne arse de cerb, sare, trestie de zahr, rdcin de iris, care aduse la forma de
praf.
144
144
144
144
144
144

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1674 - analiznd sub microscop un frotiu cu con inut din cavitatea sa bucal a depistat o
multime de bacterii, iar dup clatire cu ap cu sare, numrul bacteriilor a scazut aproape de zero.
Epoca Modern
Praful de dini, iar mai apoi i paste de dini asemntoare cu cele contemporane apar la
nceputul Epocii Moderne (sfritul sec. XVIII) n Marea Britanie. Aceste amestecuri se
comercializau n vase de ceramic sub form de praf sau past.
La nceput n compoziia lor intrau: praf de caramid, porelan marun it, a chi, lut, cret
i sapun. Aceste componente duceau la o abraziune considerabil.
1824 capt o mare popularitate sapunul de dini, care coninea sapun neutru, praf de
cret i ulei de ment.
n Rusia majoritatea populaiei utiliza cret marunit sau carbune de mesteacn.
Pna n a doua jumtate a secolului XIX, pastele de dini erau produse de farmaci ti, care
amestecau praf de cret, scorioar, salvie i uleiuri volatile.
145
145
145
145
145
145

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Totui primele paste de dini apar n a doua jumtate a secolului XIX. n componen a lor
intra praf de cret repartizat uniform intr-o mas gelatinoas. Iniial n calitate de liant era folosit
amidonul n soluie de glicerin, care ulterior a fost nlocuit cu carbonat de sodiu.
1873 compania american Colgate-Palmolive prezint prima din lume past
comercializat n borcane.
1890 Colgate-Palmolive ncepe comercializarea pastelor de dini n tuburi identice celor
contemporane, aceste fiind mult mai igienice i practice.

Epoca Contemporan
1915 n compoziia pastelor sunt adaugate extracte de eucalipt, ment, capun .a.
Tot la nceputul sec. XX n compoziia pastelor de din i a fost adaugat fermentul pepsina,
care conform convingerilor productorului asigura nalbirea dinilor.
Un pas important n producerea pastelor de dini a fost introducerea n compoziia lor a
fluorului, n anii 50 a sec XX.
146
146
146
146
146
146

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
1955 - Procter & Gamble prezint prima past de dini cu aciune anticarioas - Crest
with Fluoristat, care conine fluor.
Anii 70-80 pe lng fluor n compoziia pastelor se adaug calciu.
1987 n compoziia pastelor intra componentul antibacterian triclosanul.
n 2006 apar primele paste de dini care conin hidroxiapatit sintetic.

Formularea pastelor de dinti
Pe lng 20-42 % ap pastele de dini pot avea n compoziia sa diverse ingridiente, dar
cele de baz sunt: abrazivele, fluorul i detergenii.

Un sistem abraziv
Constituie aproximativ 50% din volumul pastei de dini. Sunt particule insolubile care
contribuie la nlturarea depunerilor dentare. De cele mai dese ori n rolul de abrazive l au
particulele de hidroxid de aluminiu (Al(OH)3), carbonat de calciu (CaCO3), diferii hidrofosfai
de calciu, silicai i zeolii, i mai rar hidroxiapatita sintetic (Ca5(PO4)3OH).
147
147
147
147
147
147

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pe lng depunerile dentare substanele abrazive nltur trepatat i unele poriuni de

smal, cement i dentin dezgolit.
Polimerii: CMC ageni de ngroare
Fluorurile - Fluorurile n diferite forme s-au dovedit a fi cele mai efectiv n preven ia
cariei. Fluorurile utilizate cel mai frecvent: fluorura de sodiu (NaF), fluorura de staniu (SnF 2) i
monfluorofosfat de sodiu (Na2PO3F). Concentraia fluorurilor variz ntre 1000 i 1500 ppm.
Surfactani - Multe paste de dini conin lauril sulfat de sodiu care asigur distribu ia lor
uniform i marete efectul de curire.
Alte componente: Ageni antibacterieni triclosan (clorura de zinc) reduce gingivitele i
are aciune antiplac, Aromatizani uleiuri volatile, mentol, ulei de lamaie. Au rol de a face mai
placut folosirea pastelor, Substane remineralizante nanocristale de hidroxiapatit i fosfaii de
calciu.
Abrazivii
148
148
148
148
148
148

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Abrazivul este componentul individual major al pastelor nalt abrazive/slab umectate, de

tipul II. Dimensiunea, forma i cantitatea particulelor, dar i mpachetarea acestora influen eaz
reologia pastelor de dini. Problema principal care se pune n acest caz este men inerea n
suspensie a particulelor, deci evitarea sedimentrii lor atunci cnd produsul este depozitat.
Particulele abrazive sunt suspendate ntr-un mediu pseudoplastic care, asesea, manifest i prag
de tensiune i de aceea reologia unor asemenea sisteme este complex.
Formularea pastelor de dinti
Pn n anul 1960 sistemul abraziv costituia jumtate din pasta de dini i era reprezentat
de o sare de calciu (fosfat dicalcic dihidrat, cret).
Compatibilitatea acestui abraziv cu componenta fluorurat a pastelor cu fluor nu a fost
cea dorit, deoarece abrazivul i fluorura interacioneaz cauznd insolubilizarea acesteia din
urm. Problema a fost parial rezolvat prn folosirea monofluorfosfatului de sodiu ca surs de ion
fluorur n locul fluorurii de sodiu sau de staniu. O alt soluie a fost utilizarea unui abraziv mai
compatibil i mai eficace, cum ar fi silicea amorf hidratat n concentra ie relativ mic. Aceast
nlocuire a abrazivului cu silice a adus o serie de avantaje n formulrile de paste de din i, ca:
aspect plcut, claritate, compatibilitate sporit cu o gam larg de ageni de combatere a cariilor
149
149
149
149
149
149

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
i de protecie a gingiei, arom mai puternic, senzaia de prospeime i proprieti

corespunztoare de utilizare i cost redus al ingredientelor.
Produslele cu silice abraziv au fost rapid adoptate de public i de industrie i
comercializate n dou variante: transparent i opac. Din acest motiv se utilizeaz de ctre
consumatori i comerciani nomenclatura de gel (tip I) pentru produsele clare, transparente i de
past (tip II) pentru produsele opace. Aceste denumiri, ns, sunt improprii, avnd n vedere
unele interferene n compoziie i proprieti ale celor dou tipuri de produse.
Pastele silice- abrazive i cele convenionale sunt formulate pe principii diferite.
Din analiza celor dou reete rezult c ntre ele exist diferen e de tipul i propor ia de
abraziv, tipul i proporia de polimer pentru structurare, greutatea specific i transparen.
Trebuie precizat faptul c n pasta de tipul I reologia este determinat de sistemul
polimer/umectant, pe cnd n pasta de tipul II reologia este puternic dependent de propor ia
mare de abraziv.
150
150
150
150
150
150

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Industria de fabricare a pastelor de dini este considerat o surs continu de noi produse
care sunt introduse ocazional pe pia, bazndu-se n special pe efectul emoional i mai pu in pe
superioritatea din punctul de vedere terapeutic i al capacitii de curire.
Polimerii
Polimerii sunt introdui n compoziia pastelor de dini i au rolul de ageni de ntrire i
de ngroare, prin capacitatea lor de a forma structuri tridimensionale n sisteme srace n
solvent. Atributele speciale cerute de gumele i rinele precum i de la polimerii sintetici
selectai pentru formulrile de paste de dini sunt legate de posibilitatea de a crea sisteme srace
n solvent, care sunt pseudoplastice, tixotrope i au prag de tensiune.
Interaciunea dintre polimer i solvent este important mai ales pentru pastele de tipul I.
De exemplu, n acest tip de produse trebuie s se utilizeze PEG pentru realizarea structurii atunci
cnd polimerul este NaCMC, dar nu i n cazul cnd n calitate de polimer se folose te
hidroxietilceluloza.
n formularea pastelor de dini de tipul I- gel sunt recomandate cinci categorii de
polimeri: NaCMC, silicele hidratate, acizi poliacrilici, gume xantan i carrageenani, considerai
151
151
151
151
151
151

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
capabili de structurare n reele tridimensionale, cu bune caracteristici organoleptice i de

stabilitate.
Carboxilmetilceluloza de sodiu (NaCMC) este un polimer folosit n mai multe variante,

astfel nct unele soluii de NaCMC sunt pseudoplastice i altele nu, unele sunt tixotrope i altele
nu. Tixotropia este o funcie de gradul de substituie al celulozei precum i de uniformitatea
acestei substituii. Vscozitatea soluiilor de NaCMC i de amestecuri ale NaCMC cu al i
polimeri depinde nu numai de istoria forfecrii ci i de timpul scurs ntre ncetarea forfecrii i
momentul msurrii vscozitii. Reologia produsului este influenat i de ali factori, cum ar fi
proporia de ap n sistemul srac n lichid, prezena srurilor, concentraia i compozi ia
amestecului de polimeri.
Toate pastele de tipul I conin silice hidratat n sortimentele care cuprind de la xerogeluri
la silice pirogenice. Xerogelurile sunt preferate datorit dimensiunilor particulelor i faptul c
acestea sunt substane inerte, dar i capacitii de a forma re ele tridimensionale puternice ntr-un
sistem srac n solvent.
152
152
152
152
152
152

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Carbomerii (acid poliacrilic(Carbopol)) formeaz geluri puternice, clare, cu apa i cu

sistemele srace n solvent, la concentraii foarte sczute i pH neutru. Ei dau structuri cu prag de
tensiune mare, capabile s suspende particulele abrazive i s fluidifice rapid produsele cnd e
depit pragul de tensiune. Pastele de tipul I formulate cu carbomer i ali modificatori reologici
prezint prezint o stabilitate excelent, curgere lin la aplicarea unui efort i recuperare extrem
de rapid a structurii cnd efortul se relaxeaz. Aceste caracteristici se reflect n band moale de
past cu ntrerupere ferm dup extrudare, rmnnd intact pe perie i dispersabilitate rapid n
gur. Viteza de restructurare este att de mare deoarece relaxarea efortului este att de rapid,
nct scderea lui sub pragul de tensiune are loc aproape instantaneu.
Guma xantan este utilizat ca stabilizator de suspensie n pasta de dini, avns avantajul
unui prag de tensiune i al unei vscoziti practic independente de temperatur i de pH. De
asemenea xantanul este chimic inert fa de ceilali ingredieni ai pastei de din i. Solu iile de
gum de xantan sunt puternic pseudoplastice.
n formulrile pentru pastele de dini pot fi incluse i alte gume sau r ini, unele chiar
fr prag de tensiune, dar cu proprieti specifice de stabilizare a spumei sau de senzaie plcut
n gur.
153
153
153
153
153
153

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Carrageenanul - tolereaz solvenii miscibili cu apa i de aceea se folosesc ca agen i de

ngroare n pastele de dini.
Detergenti
Detergenii i ali aditivi pot influena reologia pastei de dini.
Detergenii, cum ar fi sarea sodic a sulfatului de lauril utilizat n pasta de din i, sunt fie
fr efect asupra vscozitii sistemului, fie pot micora vscozitatea pastelor slab abrazive. Este
dificil de prevazut efectul detergentului deoarece el depinde de tehnica de prelucrare, de tipul de
formulare a pastei, de tipul i concentraia polimerului, de mrimea forfecrii exercitate n
amestecare etc. Se poate aprecia c efectul asupra umectrii i a solubilizrii ulterioare a
polimerului reprezint influena majora a detergentului din sistem.
Indicaiile de baz sunt:
Curirea suprafeelor dinilor, gingiilor, limbii i a spaiilor interdentare de resturi
alimentare i depuneri dentare.
Aciune curativ-profilactic asupra esuturilor dure dentare i mucoasa cavitii bucale.

154
154
154
154
154
154

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Clasificarea pastelor de dini:

Pastele de dini se mpart n dpu grupe mari:
Paste igienice
Paste curativ-profilactice
1) Paste ce conin substane biologic - active;

2) Paste cu coninut de sruri minerale;
3) Paste ce conin fermeni;
4) Paste cu suplimente biologice- propolis;
5) Paste cu efect anticarios:
a) paste ce conin calciu i fosfat
b) paste cu coninut de fluor.
Pastele igienice
155
155
155
155
155
155

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Acest tip de paste asigur un efect de curare i mprosptare i nu con ine componente
curativ-profilactice.
Compoziia este urmtoarea:
- Carbonat de calciu 38-40 %
- Glicerin 20-22 %
- Ap 32,5-39,3 %
- Carboximetilceluloz de sodiu 1-1,5 %
- Ulei volatil 1 %
- Laurisulfat de sodiu 0,2-2 %
- Odorizant 0,5-1 %
Pastele curativ-profilactice
Acest tip de paste pe lng componentele de baz mai con ine i adjuvan i biologic activi:
vitamine, extracte, infuzii de plante medicinale, sruri, fermeni, microelemente. Pastele curativ156
156
156
156
156
156

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
profilactice sunt preconizate att pentru ingrijirea zilnic a cavitii bucale n scop igienic i
profilactic, ct i pentru profilaxia concret a cariei, bolilor parodontale, afeciuni ale mucoasei.
Pastele curativ-profilactice pentru utilizare zilnic trebuie:
- s nu conin componente antibacteriene agresive i substane active de albire (peroxid de
carbamid).
- indicele de abrazivitate sa fie nu mai mare de 100 (ntre 70 i 80).
- in calitate de componente antibacteriene in pastele de folosire zilnic sa fie prezente extracte
vegetale.
1) Paste ce conin substane biologic - active
Pastele ce concin substane biologic active mbuntesc procesele metabolice,
stimuleaz regenerarea esuturilor, contribuie la scderea gingivoragiilor, posed caliti

deodorante nalte.
Unele paste conin hidroxiapatite, care asigur prelucrarea esuturilor dentare cu ioni de
calciu i fosfat, nchid microfisurile, micoreaz hipersensibilitatea esuturilor dentare, au efect

157
157
157
157
157
157

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
antiinflamator local pronunat, aciune local analgezic, diminuiaz creterea i dezvoltarea

bacteriilor, au aciune antistatic asupra stafilococului alb i auriu i streptococilor.
2) Paste cu coninut de sruri minerale
Pastele cu coninut de sruri minerale
mbuntesc circulaia sanguin, stimuleaz
procesele metabolice, are aciune antiinflamatoare, asigur un slab efect analgezic.

Efectul este datorat coninutului sporit de calciu la o concentraie optim de componeni
magneziu-sulfai. Srurile contribuie la dizolvarea mucusului, mpiedic formarea depunerilor
dentare moi, i favorizeaz desprinderea microorganismelor de pe suprafaa smalului.
3) Paste ce conin fermeni
Pastele ce conin fermeni fac parte din mijloacele de igien cu o nalt aciune de
curare. Ele dizolv depunerile dentare moi, resturile alimentare, depunerile de nicotin,
mbuntind astfel igiena cavitii bucale.
158
158
158
158
158
158

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Anume pastele de dini ce conin fermeni se recomand n fazele acute ale bolilor
parodontale i afeciunilor mucoasei. Componentele active sunt polivinilpirolidonua, proteaza.
dextronaza, hialuronidaza, mucinaza, twin-40.
Mecanismul de curire pronunat este dat de proprietatea enzimelor de a dizolva
depunerile dentare moi, neinfluennd smalul dentar.
4) Paste cu suplimente biologice
Pastele cu suplimente biologice posed aciune antiinflamatoare i regenerativ, fapt ce
permite utilizarea lor n tratamentul gingivitelor, parodontitelor i afeciunilor mucoasei.
Pastele ce conin 10 % gliceroborat posed aciune antiseptic, bacteriostatic,
fungiostatic i fungicid. Indicaiile utilizrii sunt: candidozele acute i cronice, stomatite,
glosite, gingivite, parodontite. Pastele ce conin vit B5 au ac iune antiinflamatorie i de
regenerare a esuturilor moi . Se utilizeaz n caz de afeciuni inflamatorii.
5) Paste cu efect anticarii
159
159
159
159
159
159

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pastele cu efect anticarie ntresc esuturile minerale i previn formarea depunerilor

dentare. Aceast se realizeaz datorit adaosului de fluor, fosfor i calciu.
Efective sunt pastele ce conin 1-3 mg de fluor la 1 g de past.
Cercetrile au artat c folosirea pastelor cu fluor la copii scad riscul apariiei cariei cu 15
35 %.
Efectul anticare se explic prin faptul c fluorurile mresc rezistena smal ului.
Ptrunderea fluorului n structura smalului creaz un sistem mult mai rezistet de fluorapatit,
favorizeaz fixarea legaturilor dintre calciu i fosfai, i n plus suprim cre terea microflorei n
depunerile dentare moi.
Cel mai activ efectul anticarie al pastelor ce conin fluoruri se manifest n perioada
maturrii smalului, adic n copilrie. Astfel e necesar de a folosi aceste paste preponderent n
copilrie. n ara noastr, unde este un deficit de fluor n ap, folosirea pastelor cu fluoruri este
chiar necesar, dar aceasta nu nseamn c ele trebuie utilizate n mas de ctre toi cetenii.
Se recomand pastele de dini profilactice cu fluor:
160
160
160
160
160
160

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
-tuturor adulilor, ca prevenie;

-tuturor pacienilor, indiferent de riscul cariogen (excepie fac copii sub 2 ani), de dou ori pe zi;
-n cazul pacienilor cu carioactivitate medie sau crescut, cnd se recomand mai mult de dou
periaje pe zi;
-pentru desensibilizare dentar;
-celor cu xerostomie.
Paste cu efect anticarie
Pastele cu efect anticarie ce conin sruri de calciu i fosfat amelioreaz structura i
componena smalului dentar, asigurnd o carierezisten nalt, micoreaz permiabilitatea
esuturilor dentare. Sunt eficiente n tratamentul i profilaxia cariei dentare n stadiul de macula
alb, n caz de hipersensibilitate dentar. Unele paste au n componena s-a glicerofosfatul de
calciu i antiseptice. Glicerofosfatul de calciu contribuie la ntrirea matricei i activeaz
procesele de mineralizarea a esuturilor dure dentare.
161
161
161
161
161
161

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Pasta de dini Blend-a-med conine Fluorur de sodiu, care datorit activitii biologice
nalte bine se asimileaz de ctre esuturile dure dentare, asigurnd protecia mpotriva cariei.
Fluorul asigur retenia calciului n smal, meninnd astfel integritatea cristalelor de HA.
Pasta de dini Aquafresh de asemnea conine fluorur de natriu, care posed activitate
biologic nalt asigurnd esuturilor dure dentare o cariorezisten nalt. Pasta de din i gust
plcut, mprospteaz i deodoreaz cavitatea bucal.
Pasta Colgate conine fluorur de natriu, care asigur protecia mpotriva cariei, crete
ceriorezistena. Pasta scade hipersensibilitetea esuturilor dure dentare, improspteaz i
deodoreaz cavitatea bucal.
Proprietile fizico-chimice -reologia
Caracteristicile fizico-chimice ale pastei de dini sunt de o importan major n
fabricarea unui produs atractiv pentru consumator.
Unele dintre aceste caracteristici cum sunt: aroma, prezena unei fluoruri eficace,
capacitatea de a inhiba formarea tartrului sau a plcii i costul, nu sunt legate de reologia
produsului.
162
162
162
162
162
162

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Proprietile reologice
Condiiile cheie ale comportrii pastei de dini, care sunt dependente de proprietile
reologice sunt:
Formarea unei benzi continue i uniforme de past la extrudarea din tub;
Lipsa curgerii pastei din tub n absena unei presiuni de extrudare;
Efort minim pentru extrudarea pastei din tub;
ntreruperea ferm a jetului de past, dup ce cantitatea dorit a fost extrudat pe peria de
dini;
Pasta extrudat s rmn intact pe periu, fr a se scurge printre perii acesteia
(proprietatea de stand-up);
Dispersia rapid a pastei n cavitatea oral;
Rspndirea rapid a aromei;
Spuma format s fie plcut i n volum apreciabil;

163
163
163
163
163
163

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Posibilitatea cltirii rapide i complete dup periaj;
Limpezirea uoar a salivei;
Stabilitatea fizic n timpul depozitrii i transportului pastei ambalate;
Compatibilitatea cu mecanismul de debitare;

Translarea condiiilor necesare de comportare a pastelor de dini n termeni reologici
conduce la urmtoarele caracteristici:
Vscozitate mare;
Pseudoplasticitate;
Existena pragului de tensiune;
Tixotropie (transformarea unui gel n solid);
Refacerea rapid a structurii dup deformare;
164
164
164
164
164
164

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Vscozitatea ridicat a pastei de dini ofer asigurarea c aceasta nu va curge afar din
tub cnd capacul este scos i c nu va avea loc scurgerea pastei printre perii periu ei de din i.
Dezavantajele vscozitii mari sunt:
Extrudarea dificil,
Obinerea unui jet neuniform de past;
Dispersarea lent n timpul periajului;
Producerea unei spume groase, adezive i dificil de ndeprtat;
Aceste caliti nu afecteaz funciile pastei de dini, dar pot avea influen negativ
asupra operaiei de periaj, mai ales pentru anumite grupe de consumatori ca btrni, handicapai,
copii.
Plasticitatea
Pseudoplasticitatea este o proprietate de curgere independent de timp. Lichidele
pseudoplastice se subiaz la forfecare i i refac instantaneu vscozitatea atunci cnd forfecarea
nceteaz.
165
165
165
165
165
165

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Fluiditatea la forfecare este un atribut important al pastei de dini. La viteze mici de

forfecare vscozitatea trebuie s fie destul de mare pentru a preveni scurgerea ei afar din tub sau
printre perii periuei de dini. La viteze mari de forfecare , ca cele din timpul periajului,
vscozitatea trebuie s fie mic pentru a se realiza o dispersie uoar a pastei n jurul structurilor
orale.
Pragul de tensiune
Pragul de tensiune este definit ca efortul minim ce trebuie aplicat pentru ca un material s
nceap s curg. Cu alte cuvinte pragul de tensiune reprezint efortul necesar pentru a
transforma un sistem cu reologie de solid n unul cu reologie de lichid.
O valoare suficient de mare a pragului de tensiune este important pentru o past de din i
care nu va curge dect dup aplicarea unui efort destul de mare pentru a depi starea de solid.
De asemenea existena pragului de tensiune ajut la meninerea n suspensie a particulelor
abrazive puternic imobilizate n starea de repaus a produsului.
166
166
166
166
166
166

FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
FARMACIE anul III
Tixotropia este o proprietate dependent de timp. Sistemele tixotrope devin mai pu in

vscoase dac sunt solicitate la forfecare, iar cnd ele rmn n repaus o perioad de timp, apare
o cretere a vscozitii aparente. n cazul pastelor de din i restructurarea n repaus poate ajuta la
meninerea solidului abraziv n suspensie.
Cu ct este mai puin ap n pasta de dini cu att este mai puternic tixotropia
sistemului, deci cu att este mai lung, timpul necesar pentru refacerea structurii. Comportarea
tixotrop este o indicaie asupra formrii unor structuri tridimensionale n polimerii con inu i de
pasta de dini.
Refacerea rapid a structurii dup deformaia produs de extrudarea pastei de din i sau de
alte fore este foarte important deoarece ea restaureaz starea reologic original pregtind-o
pentru urmtoarea extrudare i face ca banda de past extrudat s stea pe periu. n plus, viteza
de relaxare a efortului imediat dup extrudare trebuie s fie destul de mare pentru ca efortul de
forfecare s scad sub pragul de tensiune sau sub un efort de forfecare la care curgerea este
absent sau foarte redus. Cu ct restructurarea este mai rapid cu att sistemul va atinge mai
rapid starea de relativ imobilitate.
167
167
167
167
167
167

Cosmetologie Curs 2014-2015

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cosmetologie Curs 2014-2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Curs - PRODUSE COSMETICE SI PARAFARMACEUTICESPECIALIZAREA ASISTEN DE

COSMETOLOGIA este tiina care se ocup cu meninerea i asigurarea frumuseii

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

COSMETICA INTEGRAL - cuprinde regulile generale care privesc meninerea n

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

LEGISLAIA PRODUSELOR COSMETICE

n vederea aderrii la uniunea european i astfel la piaa unic, Romnia a transpus

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

n cadrul pachetului legislativ transpus n legislaia naional, se afl i reglementrile cu

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Ministerul sntii a emis un ghid referitor la controlul produselor cosmetice - GHID

REFERITOARE LA PRODUSELE COSMETICE

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Document ghid pentru delimitarea dintre Directiva produselor cosmetice 76/768/CEE i

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Recomandarea Colipa nr. 23 / 24.02.2009 (aprobat de ctre PCPM): importan a utilizrii

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Ordin nr. 1448/2005 privind categoriile de produse cosmetice i listele cuprinznd

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

substanele ce pot fi utilizate n compoziia produselor cosmetice, cu modificrile i completrile

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Ordin nr. 308/2001 al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Ghidului

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul de mediu, cu

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Tema 2. PIELEA CARACTERISTICI, STRUCTUR, FUNCII

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Pielea este un organ conjuctivo-epitelial, ce acopera intreaga suprafata a corpului si care

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

C. - secretorie si excretorie secretia sebacee si sudoripara este realizata de glandele sebacee si

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

cantitatea si tipul de melanina din epiderm si derm

cantitatea de caroten in exces

concentratia sangelui in oxihemoglobina si hemoglobina redusa

dispersia luminii prin grosimea epidermului

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

conditiile de viata si starea de sanatate

PIELEA STRUCTURA HISTOLOGICA

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

randuri de celule dispuse in mozaic.

firului de par acest strat lipseste.

stratul granulos si straturile supraiacente se produce modificarea morfologica esentiala, celulele

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

acumuleaza grasime (celulele

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

intens la agresiunile externe. Prezinta urmatoarele simptome: senzatie de caldura, mancarime,

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Faza de sensibilizare, in timpul careia organismul recunoaste antigenul

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Faza de dezvoltare, in timpul careia antigenul este prezentat celulelor imunitare

(limfocite), care se sensibilizeaza si se transforma in limfocite memorie, dobandind capacitatea

limfocite-memorie, care determina o reactie inflamatorie.

Uscata constitutional- deficit al filmului hidrolipidic- ph= 5.5

SPECIALIZAREA ASISTEN DE FARMACIE anul III

Filmul hidrolipidic = sebum + ciment intercelular+ factori naturali de hidratare (NMF)