DERMATOFARMACIE SI COSMETOLOGIE

24.11.2012 – SAMBATA, 09-11

Asigurarea asistentei farmaceutice a populatiei implica furnizarea de servicii competente in

scopul realizarii corecte a tratamentelor nu doar cu medicamente ci si cu alte produse pentru
sanatate.
In acest context, conform Ordinului Ministrului Sanatatii Publice nr. 639 din 05.06.2006, a
fost stabilita lista produselor, altele decat medicamentele, ce pot fi detinute si eliberate prin
farmacii si drogherii.
Aceasta lista cuprinde produse cosmetice, preparate din plante, suplimente nutritive etc.
Lista produselor, altele decat medicamente, ce pot fi detinute si eliberate prin farmacii si drogherii:
1. Dispozitive medicale pentru uz individual inclusiv consumabile pentru acestea, cu exceptia
dispozitivelor medicale implantabile;
2. Dispozitive medicale de diagnostic in vitro, destinate a fi utilizate de consumatori (dispozitive
de autotestare);
3. Materiale, articole si accesorii necesare ingrijirii bolnavilor sau a persoanelor in varsta;
4. Articole si accesorii utilizate in aplicarea unui tratament medical sau in administrarea
medicamentelor;
5. Produse destinate intretinerii sau aplicarii lentilelor de contact ocular;
6. Plante medicinale in produse derivate, uleiuri esentiale;
7. Articole si aparate utilizate in igiena buco-dentara si/sau corporala;
8. Produse dietetice de regim si articole sau accesorii speciale necesare utilizarii lor;
9. Produse cosmetice pentru ingrijire corporala;
10. Insecticide si acaricide destinate a fi aplicate pe om;
11. Suplimente alimentare;
12. Echipamente de protectie acustica;
13. Produse de puericultura precum biberoane, suzete, sterilizatoare, tetine, lapte praf etc, cu
exceptia articolelor de imbracaminte, incaltaminte, mobilier, carucioare, carti pentru copii, jucarii,
articole de papetarie, detergenti.

COSMETOLOGIA
Cosmetologia este stiinta care se ocupa cu mentinerea si asigurarea frumusetii maxime a
corpului omenesc, in special a epidermei.
Este denumita in mod obisnuit comestica (gr. kosmeticos= podoaba, arta de a-si face toaleta;
logos=stiinta).
Ramura a dermatologiei care se ocupa cu probleme de bioestetica si studiaza mijloacele
individuale de mentinere a pielii in perfecta sanatate si frumusete pe un interval de timp cat mai
lung posibil.

1
 Cosmetologia are 2 parti importante:
- Cosmetica integrala;
- Cosmetica decorativa.
Cosmetica integrala – cuprinde regulile generale care privesc mentinerea in stare
corespunzatoare a sanatatii corpului si pielii prin procedee ca: bai, dusuri, masaje, gimnastica,
produse de parfumerie.
Cosmetica decorativa – foloseste tratamentele cosmetice, produsele cosmetice si produsele
de machiere (farduri, rujuri, pudra).
Legislatie – in vederea aderarii la UE si astfel la Piata Unica, Romania a transpus legislatia UE
in legislatia nationala pentru a oferi un cadru legislativ armonizat cu cel al celorlalte State Membre.
O legislatie armonizata in cadrul UE sprijina principiile de functionare ale unei piete competitive ce
incurajeaza libera circulatie a marfurilor.
In cadrul pachetului legislativ transpus in legislatia nationala, se afla si reglementarile cu
privire la produsele cosmetice.
Astfel, Romania a transpus Directia UE privind produsele cosmetice in legislatia nationala
prin legi specifice, alaturi de alte reglementari adiacente, urmarind reglementarea clara a cerintelor
pentru un produs cosmetic sigur, care sa circule liber in cadrul Pietei Unice.
Directiva care reglementeaza produsele cosmetice in UE e Directiva nr. 76/768/CEE.
Prevederile ei sunt transpuse in legislatia romaneasca prin Legea nr. 178/2000 privind
produsele cosmetice, cu modificarile si completarile ulterioare.
Principiul lex specialis afirma ca legislatia specifica predomina legislatia generala.
Conform acestui principiu, prevederile Directivei privind produsele cosmetice, respectiv ale
Legii nr. 178/2000, republicata, predomina cerintele legislatiei generale (protectia consumatorilor,
siguranta produselor etc) in domeniul produselor cosmetice.
Directiva 76/768/CEE se abroga de la 11 iulie 2013.
Definitie – produs cosmetic – “orice substanta sau amestec destinat punerii in contact cu
partile externe ale corpului uman (epiderma, parul, unghiile, buzele si organele genitare externe)
sau cu dintii si mucoasele cavitatii bucale, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, de a le
parfuma, de a le schimba aspectul, de a le proteja, de a le mentine in conditii bune sau de a corecta
mirosurile corpului.”
Produse cosmetice – cremele, emulsiile, lotiunile, gelurile si uleiurile pentru piele, mastile
pentru fata, fondurile de ten (lichide, paste, pudre), pudrele de machiaj, pudrele dupa baie, pudrele
igienice, sapunurile de toaleta, sapunurile deodorant, parfumurile, apele de toaleta si apele de
colonie, preparatele pentru baie si dus (saruri, spume, uleiuri, geluri), depilatoare, produse de
barbierit (crème, spume, lotiuni), produse pentru machiere si demachiere, produse destinate
aplicarii pentru buze etc.
Hotarari de guvern – nr. 562/2008 privind unele masuri pentru pastrarea confidentialitatii
unor ingrediente din compozitia produselor cosmetice, publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr.
417/03.06.2008.

2
 Controlul pe piata – nr. 1.223/512/2005 al Ministrului Sanatatii si al presedintelui Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind aprobarea limitelor de competenta in
efectuarea controlului pe piata la produselor cosmetice, publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr.
1052/25.01.2005.
Buna practica de fabricatie – ordinul nr. 308/2001 al ministrului industriei si resurselor
pentru aprobarea ghidului privind principiile de buna practica de fabricatie.

Autoritatile care reglementeaza si urmaresc aplicarea legii

Autoritatea competenta pentru evidenta produselor cosmetice pe piata este Ministerul
Sanatatii Publice prin Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana sau a Municipiului Bucuresti in a
carei raza teritoriala se afla adresa indicata pe eticheta produsului.
Autoritatile abilitate pentru controlul produselor cosmetice si supravegherea modului in care
e aplicata legea privind produsele cosmetice:
Controlul – activitate desfasurata de reprezentantii, imputerniciti ai Ministerului Sanatatii
(MS) si Agentiei Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC), care consta intr-o verificare
oficiala a tuturor documentelor, facilitatilor, inregistrarilor, standardelor aplicabile, specificatiilor,
sistemelor de asigurare a calitatii si a oricarui alt element care are legatura cu plasarea pe piata,
inclusiv publicitatea si aplicarea sanctiunilor in cazul constatarii contraventiilor.
Reprezentanti imputerniciti ai MS au urmatoarele atributii:
a. efectuarea controalelor in scopul depistarii pericolului de imbolnavire a populatiei care
consuma produsele cosmetice, in conditii normale.
d. verificarea si interzicerea folosirii in produsele cosmetice a substantelor clasificate ca fiind
cancerigene, mutagenice sau toxice pentru reproducere, din categoriile 1,2,3 prevazute in anexa nr.
2 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice
periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 937/2010;
e. verificarea notificarilor facute de producator, reprezentantul sau autorizat, de beneficiarul
fabricarii produselor cosmetice sau persoana responsabila pentru punerea pe piata a produsului
cosmetic importat care trebuie sa fie inregistrati legal in Romania, in conditiile legale in vigoare.
Reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au urmatoarele
atributii:
A. Verificarea etichetarii produselor cosmetice, conform prevederilor articolelor 16, 17 si 19 din
Legea nr. 178/2000, republicata.
B. Verificarea datelor continute in dosarul produsului cosmetic, conform prevederilor
articolelor, 13, 14, 15 din legea nr. 178/2000, republicata.
“Substanta” inseamna un element chimic si compusii sai, in stare naturala sau obtinut prin
orice proces de fabricatie, inclusiv orice aditiv necesar pentru pastrarea stabilitatii si orice
impuritate care deriva din procesul utilizat, cu exceptia oricarui solvent care poate fi separat fara a
influenta stabilitatea sau fara a-i schimba compozitia.
“Amestec” = un amestec sau o solutie compusa din doua sau mai multe substante.

3
Clasificarea produselor cosmetice:
a. Produse de ingrijire a pielii – preparate de curatare
- Preparate cu actiune astringenta;
- Preparate de hidratare;
- Masti cosmetice, creme;
- Preparate de protectie solara (creme, lotiuni).
b. Produse pt ingrijirea parului – sampoane
- Preparate de conditionare;
- Combinatie sampon – produs de conditionare;
- Produse pentru coafura (styling agents), cum ar fi fixativele, spumele si gelurile de fixare;
- Produse de modificare a culorii parului (colorare/decolorare).
c. Articole de toaleta – sapunuri
- Sampoane (sunt citate si la produsele de ingrjire a parului);
- Produse pentru baie;
- Produse de barbierit;
- Agenti de conditionare;
- Paste de dinti;
- Deodorante si antiperspirante.
d. Produse de machiaj (cosmetica decorativa)
- Fond de ten;
- Pudra;
- Machiaje pentru ochi : creioane dermatograf, mascara, farduri pentru pleoape, agenti de
umbrire;
- Rujuri;
- Produse pentru ingrijirea tenului;
- Lacuri de unghii.
e. Produse de parfumerie
- Parfumuri si ape de colonie;
- Lotiuni tip after-shave (dupa ras);
- Pudre de baie.

Exceptii:
In sensul definitiei din legea cosmeticelor, anumite articole nu sunt considerate produse
cosmetice.
De exemplu, perucile sau dispozitivele (aparatele) de infrumusetare nu sunt considerate
produse cosmetice.

4
 Exista anumite articole care sunt impregnate cu produse cosmetice (servetele demachiante,
parfumate).
Articolul in sine nu e considerat un produs cosmetic, insa daca substanta sau preparatul care
e continut in acel articol e eliberat si absorbit de tesuturile organismului, atunci acesta e considerat
produs cosmetic si intra sub incidenta legislatiei in domeniu.
Tatuajele temporare (si anume, un desen in miniatura care e umezit si apoi aplicat pe piele
prin presare) sunt produse cosmetice, pentru ca amestecul de coloranti e considerat un preparat,
iar aplicarea se face pe piele, avand ca scop modificarea aspectului acesteia.
Ex: tatuaje de hena
Fata de prevederea redata mai sus, nu fac parte din categoria cosmeticelor produse cum ar
fi:
- Guma de mestecat, inhalatoarele, tatuajele permanente, piercingurile.
De aceea, evaluarea fiecarui produs se face dupa caz, tinand cont de criterii obiective cum ar
fi prezentarea produsului si modul uzual de aplicare.
Produsele care nu corespund scopurilor specificate in definitia produsului cosmetic nu sunt
considerate ca facand parte din aceasta categorie.
De exemplu, produsele destinate stimularii activitatii sexuale si lubrifianti sexuali nu sunt
considerate produse cosmetice.
In conformitate cu reglementarile legislative ale CEE, produsele cosmetice trebuie sa
corespunda unor prevederi referitoare la:
- Circulatia lor pe piata tarilor membre;
- Substantele interzise a fi folosite in formulare;
- Substantele admise si precizarea sferei de aplicare, a concentratiei maxime, a conditiilor de
utilizare;
- Utilizarea agentilor coloranti, a conservantilor antimicrobieni, a filtrelor UV;
- Conditiile de ambalare si etichetare;
- Metodele de analiza pentru verificarea compozitiei;
- Criteriile de puritate chimica si microbiologica si metodele de verificare in acord cu aceste
criterii.
Realizarea acestor preparate impune respectarea unor conditii:
- Sa nu se resoarba si sa nu exercite un efect nociv in organism;
- Sa fie stabilite iar intrebuintarea lor sa fie simpla si comoda.
Principalele actiuni urmarite prin aplicarea cosmeticelor sunt:
- Mentinerea hidratarii normale, a gresarii fiziologice a tegumentului;
- Revitalizarea pielii, cresterea turgescentei, a continutului in elemente minerale si proteine;
- Procedeele sau tratamentele cosmetice se adreseaza pielii, parului, unghiilor, mainilor,
picioarelor si altor organe.
Ingredient cosmetic – orice substanta sau amestec de origine sintetica ori naturala folosit in
compozitia unui produs cosmetic, cu exceptia impuritatilor din materiile prime folosite,

5
materialelor tehnice auxiliare folosite in preparatul produsului final, dar care nu sunt prezente in
acesta, si materialelor folosite in cantitati strict necesare ca solvent sau purtatori de parfum ori
compozitii aromatice.
Se vor mentiona ingredientele in concentratie mai mica de 1% fara o ordine anume, dupa
cele a caror concentratie e mai mare de 1%.
Lista ingredientelor – ambalaj exterior (secundar) precedata de termentul “INGREDIENTE”.
Acolo unde nu exista ambalaj exterior (secundar), lista trebuie sa apara pe recipient.
Aceasta lista trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- Sa contina toate ingredientele adaugate in produs;
- Sa utilizeze denumirea data in Terminologia pentru ingredientele cosmetice din Ordinul
ministrului industriei si resurselor si ministrului sanatatii si familiei nr. 309/2001 privind inventarul
pentru ingredientele folosite in produsele cosmetice publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr 756
bis din 28 noiembrie 2001 (denumirea INCI – International Nomenclature for Cosmetic Ingredients)
cu modificarile si completarile ulterioare.
In absenta denumirii INCI se folosesc denumirile agreate de International Nomenclature
Committee (INC) sau se aplica prevederile de la Hotararea Guvernului nr. 560/2001 privind unele
masuri pentru pastrarea confidentialitatii unor ingrediente din compozitia produselor cosmetice.
Compozitia cantitativa si calitativa a produselor cosmetice, inclusiv indentitatea chimica a
substantelor (inclusiv denumirea chimica, INCI, CAS, EINECS/ELNICS, acolo unde e posibil) si functia
preconizata a acestora.
In cazul compozitiilor parfumante si aromatice, indicarea denumirii si a numarului de cod ale
compozitiei si identitatea furnizorului.
Pentru a facilita identificarea substantelor, se utilizeaza urmatorii descriptori:
- Denumirile comune internationale DCI (non-proprietary names – INN), pentru produsele
farmaceutice OMS, Geneva, aug. 1975);
- Nr. CAS (Chemical Abstracts Service);
- Nr. CE care corespunde fie numarului din Inventarul European al substantelor chimice
existente introduse pe piata (European Inventory of Existing Commercial Chemical Substances –
EINECS) sau numerelor din Lista europeana a substantelor chimice modificate (European List
Notified Chemical Substances – ELNICS) sau numarul de inregistrare furnizat in conformitate cu
regulementul (CE) nr. 1907/2006;
- XAN care e denumirea aprobata de o anumita tara (X), de exemplu USAN care corespunde
denumirii aprobate in SUA;
- Denumirea din glosarul denumirilor comune ale ingredientelor.
Lista ingredientelor – pentru agenti de colorare se utilizeaza denumirea CI (COLOUR INDEX).
Nu e necesara declararea compozitiilor de parfumare si a materiilor prime ale acestora, folosindu-
se doar termenul “parfum”, cu exceptia celor 26 de ingrediente din compozitiile de parfumare sau
uleiurile esentiale, a caror mentionare e obligatorie (atunci cand concentratia sa depaseste 0,001%

6
in produsele care nu se indeparteaza prin clatire si 0,01% in produsele care se indeparteaza prin
clatire).
Nu e necesara declararea compozitiilor de aromatizare si a materiilor prime ale acestora.
Acestea pot fi descrise prin utilizarea termenului “aroma”.
Ingredientele trebuie listate in ordinea descrescatoare a greutatii in momentul incorporarii
lor in produs. Listarea ingredientelor prezente in concentratii mai mici de 1% este aleatorie.
Colorantii se mentioneaza la sfarsitul listei fara o ordine anume, folosindu-se numarul CI (color
index) sau denumirea din anexa Numarul 3, partea 1 si 2 la AOMS 1448-2005. Pentru cosmeticele
decorative comercializate in diferite nuante si culori, toti colorantii vor fi enumerati si vor fi
precedati de sintagma “poate contine” sau simbolul ±. Pentru materiile prime sub forma de
copolimeri se specifica toti monomerii separati de semnul “/” exemplu: acrilatis/steareth 50 acrilat,
copolimeri.
“NANOMATERIAL” inseamna un material insolubil sau biopersistent, produs in mod
intentionat cu una sau mai multe dimensiuni externe, sau cu o structura interna, la o scara de la 1
la 100 nm.
Pasi:
 Identificarea nanomaterialului, inclusiv denumirea sa chimica (IUPAC) si alti descriptori
specificati;
 Specificatia nanomaterialului, inclusiv dimensiunea particulelelor lor, proprietatile fizice si
chimice;
 estimarea cantitatii de nanomaterial continut in produse cosmetice, destinate a fi introduce
pe piata anual;
 Profilul toxicologic al nanomaterialului;
 Datele referitoare la siguranta nanomaterialului in relatie cu categoria de produse cosmetice
in care este utilizat;
 Conditiile de expunere previzibile in mod rezonabil.

Coloranti cosmetici
Utilizati in anumite conditii si limite de admisibilitate;
Dupa domeniul de aplicare se impart in 4 grupe:
1. Coloranti admisi in toate produsele cosmetice;
2. Colorantii admisi in toate produsele cosmetice, cu exceptia celor destinate aplicarii in
vecinatatea ochilor, in special produsele de demachiere si emachiere a ochilor;
3. Coloranti admisi numai in produsele cosmetice ce vin in contact cu mucoasele;
4. Coloranti admisi numai in produsele cosmetice ce vin in contact cu pielea.

PRODUSE COSMETICE PROFESIONALE

7
 Secretul comercial
Articolele 17 ale legii arata ca furnizorul unui produs cosmetic poate fi exceptat de la
obligativitatea de a inscriptiona pe eticheta toate ingredientele cosmetice din motiv de secret
comercial. Hotararea Guvernului nr. 562 din 2008 privind unele masuri pentru pastrarea
confidentialitatii unor ingrediente din componentele produsului cosmetic descrie procedura prin
care furnizorul unui produs cosmetic poate fi exceptat de la cerinta de a specifica unul sau mai
multe ingrediente din motiv de secret comercial. Autoritatea competenta pentru aplicarea
prevederilor din hotararea Guvernului numarul 562/2008 este Ministerul Sanatatii Publice (MPS).
In acest context, produsul sau importatorul din terte tari poate inlocui denumirea unei substante
sau preparat din lista de ingrediente printr-un cod numeric format din 7 cifre, obtinut de la MSP pe
baza cererii de confidentialitate intocmita in conformitate cu prevederile articolului 4.
Cererile de confidentialitate pot fi primite pe baza unei justificari intemeiate si doar daca
respectivele ingrediente sunt folosite pentru prima data intr-un produs cosmetic sau daca li se
atribuie alta functie decat cea cunoscuta si folosita pana in prezent. Absenta substantei sau a
preparatului din inventarul INCI poate fi o dovada a faptului ca acel ingredient a mai fost folosit intr-
un produs cosmetic. Pentru noi utilizari ale unui ingredient cosmetic din inventarul INCI trebuie
furnizate de catre MSP dovezi stiintifice intemeiate asupra noii functii atribuite ingredientului.

Denumirea ingredientelor
Denumirea utilizata la etichetare (articolul 17) este prevazuta in decizia comisiei…
Aceasta denumire a fost aprobata de toate statele membre.
Este recunoscuta ca denumire INCI (International Nomenclature of Cosmetic Ingredients)
avand obiectul de a satisfice un sistem international de etichetare. In ciuda efortului de armonizare,
exista anumite diferente in domeniul INCI din SUA si Europa privind denumirea colorantilor si a
extractelor vegetale. Pentru aceste denumiri, importatorul trebuie sa specifice obligatoriu
denumirea europeana alternativa. Exemplu: water (aqua) sau aqua (water)
santalum album (sandal wood oil) sau sandal wood (santalum album) oil.
In ceea ce priveste aceste diferente foarte mari a denumirii colorantilor din Europa si SUA, in
ceea ce priveste producerea si modificarea produsului cosmetic este realizata sub patronarea FDA
(alimentar si cosmetic). Cosmeticele din Romania sunt eliberate fara retete, in schimb in SUA,
pentru unele cosmetice (paste de dinti), eliberarea se realizeaza pe baza de prescriptie medicala.
Un numar de ingrediente cosmetice este de origine animala. Pentru a se opri posibilitatea de
transmitere a encefalopatiilor spongiforme transmisibile (boala Creuts Veld si Kjak) forma PSE de
boala vine la om (se impune controlul surselor de materii prime de la animale (bovine, ovine si
caprine). Este interzisa furnizarea de materii prime cosmetice ce contin sulf, indicate ca
reprezentand un risc si specificate in anexa numarul 5 a Regulamentului whatever 999 din 2001.
Aceasta interdictie se aplica si ingredientelor care sunt derivate din altele, respect materiilor prime
de origine animala. Snt permise impuritatile care din punct de vedere tehnic nu pot fi evitate in

8
timpul sau dupa fabricatie. Producatorul de materii prime trebuie sa certifice siguranta acestor
produse (certificate BSE).

Conservanti
Substante care se adauga in produsele cosmetice in scopul principal de a inhiba dezvoltarea
microorganismelor in aceste produse.
Filtre ultraviolete – substante care se adauga in produsul cosmetic pentru a filtra anumite
radiatii UV, in scopul protejarii pielii de efectele nedorite ale acestor radiatii. Utilizarea produselor
pentru protectie solara – atentionari si instructiuni de utilizare conform recomandarii 2006/47 PCE
67 BINGO.
In recomandarea 2006/647/CE sunt prezentate recomandari privind atentionarea si
instructiuni de utilizare cu privire la protectia solara.
Se recomanda ca pe produsul pentru protectie solara sa fie mentionate atentionarile:
a. nu ramaneti timp indelungat la soare chiar daca utilizati un produs de protectie solara;
b. nu expuneti bebelusii si copiii mici direct la soare;
c. expunerea excesiva la soare afecteaza sanatatea.
De asemenea in recomandare se recomanda:
a. aplicati produsul de protectie solara inainte de expunerea la soare;
b. reaplicati fecvent produsul pentru mentinerea protectiei, mai ales daca ati transpirat, ati
inotat sau v-ati sters corpul;
c. atentie, reducand cantitatea de … diminua semnificativ nivelul de protectie.
Se utilizeaza pictograme.

Ingrediente (INCI)
Aqua (natural), gliceryn (vegetal), helix aspersa (secretion/polielixani naturali) dicabil nu este
etc.
Lot de fabricatie – o cantitate definita in materie prima, material de ambalare sau produsul
finit, fabricata in conditii identice printr-un proces sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi
considerata omogena.

Numar de lot de fabricatie

O combinatie distincta de numere si/sau de litere, care in mod specific identifica un lot;
trebuie marcat atat pe ambalajul primar (recipient ) cat si pe cel secundar (cutie). Daca produsul nu
este realizat in loturi atunci se aplica un cod prin care se poate identifica locul si data fabricatiei. In
cazul unui ansamblu de produse (produs care include intr-un ambalaj secundar mai multe produse
in ambalaje primare - vezi cazul vopselelor de par) numerele de lot ale produselor pot fi diferite cu
conditia ca producatorul sa faca unu sistem de identificare exacta, atat pentru fiecare produs din
cadrul ansamblului cat si pentru ansamblu ca atare.

9
 Data minima de durabilitate – indicata prin sintagma “a se utiliza inainte de“ urmata de data
sau de indicarea lotului de pe ambalaj, unde se afla inscriptionata aceasta data. Data trebuie clar
mantionata in ordine si cu cifre arabe fie luna si anul, fie ziua, luna si anul. Daca este necesar,
aceasta informatie poate fi suplimentata cu o indicare a conditiilor care trebuie indeplinite pentru a
se garanta durabilitatea afirmata. Indicarea datei de durabilitate nu este obligatorie pentru
produsele cosmetice; durabilitatea minima depaseste 30 de luni. Pentru acestea mentiuni se
completeaza cu indicarea perioadei (dupa deschiderea produsului cosmetic) in care acesta poate fi
folosit in siguranta de catre consumatori.

“Perioada dupa deschidere” (PAO):

Produsele cu data de durabilitate mai mare de 30 de luni: (Period after opening) sunt pe
ambalajul primar cat si pe cel secundar. Simbolul este reprezentat de o cutie cu capacul deschis.
Acest simbol trebuie insotit de perioada de luni sau ani specificata, printr-un numar localizat in
interiorul sau in imediata apropriere a simbolului. Comisia Europeana si statele membre au agreat
utilizarea literei M pentru a simboliza lunile insa asupra versiunii scurte pentru reprezentarea anilor
nu s-a cazul de acord. Astfel, la nivelul UE s-a agreat folosirea numarului de luni pentru ilustrarea
perioadei dupa deschidere atunci cand perioada este de jumatate de an, un an, simbolul fiind astfel
6M, 12M sau 18M.
Nu este necesara inscriptionarea simbolului PAO in anumite situatii:
- cand nu poate exista o deschidere fizica deoarece produsele sunt ambalate in recipiente
care nu pot permite contactul produsului cosmetic cu mediul inconjurator, (ex: aerosolii din deo
spray);
- pentru produsele de unica folosinta (monodoze – vopsele de par, esantioanele pentru o
singura folosinta, etc. );
- nu exista risc de prejudiciere a consumatorului pentru ca nu exista un risc de deteriorare si
astfel sanatatea umana nu este afectata (ex: produsele cu alcool in procent ridicat – neoferind
posibilitatea produsului de a fi alterat din punct de vedere microbiologic).

Notificarea demersului administrativ care consta in transmiterea in forma scrisa de catre

Ministerul Sanatatii de punere pe piata a unui produs cosmetic
Principii de buna practica de fabricatie a produselor cosmetice – ansamblul de reguli care
grupeaza principii generale, proceduri, actiuni si verificari ce se exercita asupra procesului de
fabricatie a produselor cosmetice.
Eticheta – orice material scris care contine elemente de identificare a produselor si, dupa
caz, instructiuni de utilizare pentru consumator.
Aplicare: se indeparteaza impuritatile folosind laptele demachiant cu extract din melc, apoi
se clateste tenul cu apa calda. Crema se aplica de doua ori pe zi pe tenul curat prin masare usoara.
Se observa o imbunatatire a aspectului pielii dupa o saptamana de utilizare.

10
 Ambalaj primar: material care vine in contact direct cu produsul cosmetic folosit la
mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului pe toata perioada de valabilitate.
Ambalaj secundar: material folosit pentru protejarea ambalajului primar.
Produs cosmetic finit: produs cosmetic in formula sa finala, asa cum este pus pe piata si
oferit consumatorului final sau prototipul acestuia.
Prototip: primul model sau design al unui produs cosmetic care nu a fost fabricat in locuri si
de la care produsul cosmetic este copiat sau dezvoltat.
Produsele cosmetice cu alta sursa de provenienta, produsele cosmetice comercializate in
vrac, ambalaje mici sau atipice: ele fac o exceptie de la toate tipurile de produse cosmetice de care
ne-am legat.
Acolo unde din motive practice legate de dimensiunea sau forma recipientelor ori
ambalajelor nu este realizabila inscriptia prevazute, acestea se inscriu pe o banderola prospect,
pliant, care este alaturat produsului. In cazul sapunului sau al bilelor pentru baie si a altor produse
unde este imposibil, acestea vor fi scrise pe un pliant si puse imediat in vecinatatea produsului, sau
a recipientului in care este pus spre vanzare.
Inspectarea sintagmei “produse de dimensiuni mici” unde este practic imposibil din motive
de dimensiuni: atat legea cat si directiva cosmeticelor nu definesc sintagma; din cauza varietatii
ambalajelor pentru cosmetice, nu pot fi elaborate definitii in care sa se cuprinda acesti termeni in
contextul etichetarii. Hotararea Guvernului stabileste ca produse cu dimensiuni mici cele care au
greutatea cuprinsa intre 10 si 50 de grame: ruj, rimel, fard de pleoape, eyeliner, etc.
Produsele ambalate colectiv (multipack): Exista intr-o varietate de forme cum ar fi doua sau
mai multe exemplare din acelasi produs sau din produse diferite ambalate impreuna.
Etichetarea ingredientelor – unde se afla in exterior, fiecare produs poate fi listat separat sau
combinat intr-o singura lista.
Acolo unde, din motive practice de forma sau marime, este imposibila etichetarea in
exteriorul ambalajului, se aplica prevederile prevazute in articolul 16 – listarea ingredientelor pe
ambalajul produs in forme incomode si de dimensiuni mici.
Limba folosita la etichetarea produselor cosmetice: trebuie scrisa in limba romana cu
exceptia ingredientelor unde se vor folosi denumiri din ordinul industriilor si Ministerului Sanatatii
si Familiei privind inventarul pentru ingrediente folosite in produsele cosmetice sau in NIPPC sau,
dupa caz, se aplica prevederile cuprinse in …/2001.
Inscriptionarea in limba romana este obligatorie: continutul nominal acolo unde este cazul,
data minima de durabilitate prin sintagma “a se folosi preferential inainte de” urmata de data sau
indicarea lotului de pe ambalaj unde se afla inscriptia, precautiiile speciale la utilizare prevazute in
coloana 5 a anexelor 3, 6, 7 de la OMSP si numarul de lot sau indicele care permite identificarea
produsului .
Produse cosmetice pentru prospectarea pietei: un produs este definit ca fiind destinat
prospectarii pietei doar daca respecta urmatoarele cerinte:

11
- orice persoana care ia sau furnizeaza produsul este informata inainte sau in momentul
furnizarii asupra experimentului de prospectare a pietei;
- consumatorului nu i se percepe nicio modalitate de plata pentru produsul cosmetic;
- pentru produsul destinat prospectarii nu este necesara etichetarea de minima durabilitate a
perioadei de etichetare si a numarului de lot si precautii speciale de utilizare si lista ingredientelor
trebuie inscriptionata cu exceptia cazurilor datorate dificultatilor practice.
Produsele distribuite in hoteluri: produsele cosmetice disponibile clientilor in camerele de
hotel se supun tuturor cerintelor. De la aceste cerinte poate fi exceptate etichetarea ingredientelor,
din cauza diferentelor de forma si dimensiune a ambalajului, caz in care informatiile vor fi furnizate
printr-un prospect, eticheta, banderola, pliant sau fluturas atasate sau aflate in apropierea
poduselor.
Produsele cosmetice din utilitati publice si facilitati din toaletele publice se supun tuturor
prevederilor legii. Produsele cosmetice din distributii automate, cerintele de etichetare stabilite
prin lege se aplica egal.
Pasta de dinti: are o concentratie de fluor de 0.1% si 0.5% daca nu este deja cu eticheta care
mentioneaza ca este contraindicata copiilor. Urmatoarea eticheta este obligatorie: la copiii de 6 ani
sau mai mici sa se foloseasca sub supravegherea unui adult si de dimensiunea unui bob de mazare
pentru a se evita ingerarea. Daca sunt utilizate suplimente de fluor din alte surse se consulta
stomatologul sau medicul de familie.
Cerintele privind interzicerea testarii pe animale: este interzisa testarea pe animale a
produselor cosmetice finite incepand cu data de 01.01.2007 a ingredientelor sau a combinatiilor de
ingrediente incepand cu data de 11.09.2009 sau pentru testele de toxicitate repetate pentru
reproducerea pentru pentru toxicocinetica. Producatorul sau persoana responsabila cu lansarea pe
piata UE se poate folosi de faptul ca produsul nu a fost testat pe animale specificat pe ambalaj sau
alt document.
Ex: Formula cremei cuprinde polyhelixan, ulei de jojoba sau alte substante paroase,
totalizand 29% ingrediente de origine naturala. Nu contine parabeni, parafine, siliconi, coloranti,
sulfati. Nu a fost testat pe animale.
Integrarea legala in Romania si notificarea produselor cosmetice:
1. Informatia privind importatorul/producatorul de produse cosmetice;
2. Informatia produsului cosmetic (IPC).

1. Numele, denumirea producatorului, importatorul, adresa sediului, tara de origine, locul de

depozitare, numele persoanei care a evaluat produsul cosmetic.
2. Denumirea comerciala si grupa de produs cosmetic, componenta calitativa si cantitativa, datele
fiind precentate conform INCI sau CI. Ingredientele pentru care s-a acordat dreptul de
confidentialitate se inscriu sub forma unui cod numeric format din 7 cifre; caracteristicele
fizicochimice sau microbiologice ale materiei prime sau ale produsului cosmetic sub forma
fotocopiei a unor buletine de analiza de laborator cunoscute prin practicarea principiilor de buna

12
practica in laborator, metoda de fabricare prin descrierea detaliata a produsului tehnologic prin
respectarea principiilor de buna practica de fabricatie pentru produsele cosmetice, aprobat prin
ordinul 308/2001 al Ministerului Iindustriei si Resurselor.
Metode de analiza pentru controlul calitatii produsului cosmetic:
- metoda de analiza folosita sau descrierea metodei folosite pentru reproducerea ei;
- informatii privind stabilitatea produsului cosmetic prin prezentarea metodei de evaluare a
stabilitatii si prezentarea acesteia in conditii de transport si depozitare;
- evaluarea riscului pentru sanatatea umana prin examenul toxicologic al ingredientelor
folosite rezultate pe baza documentelor de evaluare ale riscului pentru sanatatea umana si semnat
de persoana raspunzatoare care a efectuat evaluarea.
- Denumirea si adresa laboratorului care a efectuat testele;
- numele si adresa persoanei raspunzatoare;
- datele referitoare la efecte nedorite pentru sanatatea umana ce pot fi provocate de produsul
cosmetic inregistrat de producator/importator pe baza reclamatiilor primite de la consumator;
- dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic (in cazul in care natura acestuia o
justifica), efect prin teste in vitro sau in vivo.
Efecte nedorite – reactie nedorita pentru sanatatea umana atribuita utilizarii normale sau a
celor imprevizibile a unui produs cosmetic;
Efect nedorit grav inseamna un efect de incapacitate functionala temporara sau
permanenta, handicap, spitalizare, anomalii congenitale, risc vitalic imediat sau un deces.

1. Lista substantelor interzise in produsele cosmetice:

 N 5-clorbenzoxazol-2-ilacetamida;
 Acid aminocaproic;
 Cincofen( NN) si sarurile sale;
 Spironolactona;
 Hidroxizi de sodiu si de potasiu.

2. Lista coloranti permisi:

Betacaroten conc max 5% , culoare portocalie

3. Lista conservanti permisi:

 Sulfiti si bisulfiti anorganici conc max pt data de utilizare 0,2% in dioxid de sulf liber
 Clorbutanol
 Nipagin
 Nipasol

4. Lista filtre UV premise:

 Dioxid de titan conc max 25%
13
 4- benizilidencamfor conc max 4%

Formularea produselor cosmetice

Faza apoasa ( hidrofila)

-apa purificata prin demineralizare, osmoza inversa, mai rar prin distilare
-pentru a impiedica contaminarea cu microorganisme apa este mentinuta adesea sterila inainte de
incorporarea in produsele cosmetice
- apa aromatica: de roze, de trandafiri, de flori de portocala,de hamamelis.
-emulsii de tip L/H, in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub forma de
mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti antimicrobieni.

Faza uleioasa (lipofila)

A.Esterii acizilor grasi

- esterii acizilor grasi cu alcooli cu greutate moleculara mica si anume: stearati de butil, de
izopropil, palmitat sau miristat de izopropil
- esterii acizilor grasi cu polioli: monostearati de propilenglicol, de etilenglicol, polietilenglicoli

B. Acizii grasi
- acizii grasi : acid miristic, palmitic, stearic
- acidul stearic este un agent ocluziv care, spre deosebire de alte produse lipofile, transmite pielii
o senzatie uscata , negrasa

C. Alcolii grasi
Sunt intrebuintati in proportii mari in lotiuni si crème pentru maini.
- alcoolul miristic, cetilic, stearic, lauric sunt mai mult sau mai putin hidrofili, ei produc filme
ocluzive care permit hidratarea pielii.

Ceruri
Ceruri naturale de origine vegetala (cerura de Carnauba) sau animala (lanolina, ceara de
albine, cetaceu).
Dintre cerurile prelucrate se folosesc alcooli de lana si derivatii lanolinei (lanolina acetilata,
etoxilata).

Hidrocarburi
- vaselina, parafina, ulei de parafina, perhidroscualen
- unele caracteristici ale componentelor lipofile au importanta pentru calitatea produselor
cosmetice

14
- consistenta lichida (uleiuri vegetale), vascoasa (lanolina, gliceride polietilozilate) sau solida (ceara,
cetaceu) imprima caracterul fluid, moale sau dur al produsului finit

Uleiurile vegetale cel mai des folosite :

- migdale - crème sau emolienti
- arahide -ulei de par
- ulei de ricin - ulei de par, lotiune, lipstick
- ulei de masline - lotiuni, crème, ulei de baie

Uleiuri minerale cel mai des folosite:

- parafina lichida - ulei de baie, par, lotiuni
- parafina solida

Tensioactivi
Substante amfifile avand simultan afinitate pentru faza hidrofila si lipofila pe care le
emulsioneaza.
Substantele tensioactive sunt intrebuintate de obicei in cuplu, asociindu-se un agent
tensioactiv preponderent hidrofil cu altul lipofil si invers deoarece amestecurile de emulgatori sunt
de regula mai eficace in realizarea si stabilizarea emulsiei.
Tipuri de surfactanti: anionici, cationici, neionici, amfolitici.

Agenti de ingrosare sau de consistenta

Agentii de ingrosare intra in compozitia emulsiilor de tipul L/H si prin marirea vascozitatii
fazei apoase extreme imprima produsului o consistenta adecvata
- compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o structura de gel sau
solutii vascoase.
- polimeri de origine vegetala : in compozitia fazei apoase a unui preparat cosmetic intra : polioze,
geloza, gume, celuloza, alginati
- derivati de semisinteza : se folosesc derivati de celuloza: metilceluloza, etilceluloza,
hidroxipropilmetilceluloza.
- derivati de sinteza: se utilizeaza unii polimeri acrilici (carbomeri).

Umectanti
Substante ce retin apa datorita puterilor higroscopice.
Se adauga in faza apoasa a unei emulsii crème de tip L/H cu scopul de a impiedica
deshidratarea produsului cosmetic in timpul stocarii si folosirii sale, mai ales in conditii de umiditate
relativa joasa si temperatura crescuta.

15
- alantoina (5-ureidohidantoina) are proprietati similare la care se adauga o usoara capacitate
antiinflamatoare
- acidul lactic : poate creste capacitatea stratului cornos de a retine umiditatea
- poliolii (glicerol, propilenglicol sau sorbitol): sunt substante foarte higroscopice care pot avea un
rol pozitiv sau negativ, ele putand retine apa intr-o atmosfera umeda, dar pierzand-o rapid daca
gradul higrometric scade la 20-30%. In aceste conditii si in concentratii mari ele devin
deshidratante.

Ureea indeplineste un rol dublu:

- in concentratii mari peste 10% solubilizeaza cheratina
- in concentratii mici 3-5 % se fixeaza prin legaturi de hidrogen pe proteinele stratului cornos carora
le mareste afinitatea pentru apa.

Tipuri de umectanti:
-anorganici - clorura de calciu care nu se utilizeaza datorita problemelor de
compatibilitate
-metale organice: -lactat de sodiu utilizat in lotiuni de protectie solara
-organici: -polietilenglicol, glicerol, sorbitol.

Conservantii antimicrobieni
Sunt indispensabili in preparate in care faza continua este apoasa. Sunt considerati dupa
parfumuri substantele cele mai alergizante. Totusi, numarul cazurilor de iritatii si dermatite alergice
de contact datorate lor este mai important fata de avantajele folosirii lor. Ei reduc posibilitatea
aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un produs cosmetic.

Incarcatura microbiana a produselor cosmetice trebuie sa corespunda urmatoarelor conditii :

a). O limita maxima de 1000 germeni/ ml sau g exceptand :

-cosmeticele folosite in zona ochilor - max 50 germeni/ ml sau g
-cosmeticele utilizate pentru ingrijirea nou-nascutilor,crème de ras, produse de igiena genital-
urinara,produse aplicate pe mucoase, produse antisolare
-max 100 germeni/ ml sau g
b). Produsele cosmetice nu trebuie sa contina germenii Pseudomonas aeruginosa si Staphilococus
aureus

c). In produsele pentru copii mici este obligatorie absenta Enterobacteriaceelor si a germenilor lor
indruditi( Clostridium).

Tipuri de conservanti:

16
- agenti antimicrobieni: acid benzoic, formaldehida, crezol, tiomersal,fenol.
- antioxidanti: acid citric, tocoferol,etanolamina,lecitina,acid ascorbic,acid galic.
- antioxidanti sinergici: maresc eficacitatea antioxidantilor: acid citric, acid ascorbic.

Coloranti
Substante anorganice sau organice de origine naturala sau de sinteza:
-dioxid de titan
-oxid de zinc
-sulfat de bariu,aluminiu
-caolin
-cromati
-argila
-saruri de fier,carmin,clorofila,violet de gentiana,verde malichit.
Colorantii trebuie sa fie stabili,netoxici,nealergizanti,necancerigeni.
Colorantii sunt identificati pe baza unui indice numeric si imprima produselor cosmetice o varietate
de culori: alb, rosu, verde, galben, violet.

Parfumuri

Parfumurile si aromele au importanta foarte mare in formularea cosmeticelor datorita capacitatii

intrinseci de a imprima un miros placut corpului si de a masca mirosurile neplacute ale materiilor
prime, imbunatesc calitatea unui produs cosmetic si determina in mare parte alegerea lui de catre
consumator.

- componente naturale de origine animala sau vegetala si produse de sinteza

- uleiuri volatile cele mai folosite sunt uleiurile de bergamot, pelargon(geranium),
lamaie, lavanda, rozmarin,iasomie,trandafir.
- arome sintetice se pot intrebuinta : acetatul de benzil, salicilatul de benzil,alcoolul feniletilic,
vanilina.

Pielea-caracteristici, structura, functii

Pielea -invelis conjunctiv,epitelial, care acopera corpul in intregime si se continua cu

semimucoasele si mucoasele cavitatilor naturale.
Suprafata medie : 1,5-2 m²
Greutate: 3,5-4 kg - 60% din greutatea totala a corpului.
Grosimea ei variaza in functie de varsta,sex si regiune ( 1,5-5 mm, in functie de regiunile pe care le
acopera, fina pe ploape, foarte groasa pe talpa piciorului).
Culoarea - determinata de mai multi factori, mai importanti fiind:

17
 - cantitatea de melanina din epiderm si derm
- gradul de vascularizatie al dermului superficial, concentratia de
oxihemoglobina si hemoglobina redusa
- cantitatea de caroten din stratul cornos si hipoderm.

Din punct de vedere cosmetic exista 3 tipuri principale de piele:

- alba -data de prezenta keratohialinei din stratul granulos din structura dermului
-galbena -datorata stratului cornos
-bruna(neagra)-datorita prezentei melaninei.

Pielea separa organismul de mediul inconjurator, opune rezistenta la presiunea exterioara,

asigura izotermia si perceptia senzoriala si schimburile de substante. Ea constitue o bariera care se
opune actiunii agentilor externi de natura fizica( lovire, taiere, zgariere,expunere la soare), chimica (
produse toxice) sau bacteriologica ( patrunderea bacteriilor).
Suprafata pielii este neteda, catifelata, onctuoasa si usor umeda. Suprafata pielii cu exceptia
palmelor si plantelor este acoperita cu peri.
Elasticitatea este foarte mare datorita structurii sale speciale.

Pielea
-pliurile sau cutele pielii-

-evidente - pliuri inghino-genitale

- submamare
- interfesiere
-discrete- fata de flexiune a articulatiilor
-santuri fine, scurte si profunde.

Particularitate: desenul proeminentelor pulpelor degetelor ,caracteristica fiecarui individ

( amprenta).
Depresiuni infundibuliforme (porii) corespunzatoare glandelor sudoripare, iar altele foliculului
polisebaceu.
Pielea este formata din 3 straturi principale: epiderm, derm, hipoderm.

Epiderm
-epiteliu pluristratificat pavimentos cu evolutie progresiva spre conificare, grosime variabila in
functie de regiune : - 6-36 mm pe fata
- 1 mm palma, talpi

18
- este alcatuit din 5 straturi de celule:
- strat cornos
- strat lucid
- strat granulos
- strat filamentos spinos sau strat mucos Malpighi
- strat bazal sau germinativ.

Stratul cornos
Stratul extern al epidermei compus din celule mari, poliedrice ( corneocite) moarte, incolore,
plate, complet keratinizate, dipuse unele peste celelalte .
Chimic : - 60% keratina
-10% alte proteine
-10-20% lipide
Cheratina este o scleroproteina bogata in cisteina care are legaturi disulfurice ce se afla in reactie
de echilibru cu gruparile tiol, in cadrul unui proces de oxido-reducere . Gruparile tiol se gasesc mai
ales in partile vii ale epidermului.

Stratul lucid
Strat omogen alcatuit din celule fusiforme, clare, omogene, anucleate care contin elaidina
(granulatii fine de grasime) care confera pielii aspectul lucios caracteristic. Denumit si stratul
bariera . Impreuna cu stratul granulos formeaza stratul precornos.

Stratul granulos

Rand de celule aplatizate si fusiforme continand un nucleu pe cale de degenerare si organite

citoplasmatice (elemente vii). In citoplasma celulelor de la acest nivel apar granulatiile unei
substante, cheratohialina cu rol in elaborarea lipidelor epidermice.

Stratul filamentos ( strat spinos)

Celule cilindrice care contin un nucleu mare si oval si citoplasma bogata in organite celulare.
Rol- asigura reinnoirea celulara permanenta a epidermului.

Dermul
Tesut conjuntiv cu o grosime 3-5 mm consolidat de fibre proteice care contin colagen 90%,
elastina 10%, ereticulina in cantitate foarte mica.

19
Rol - reteaua elastica are un rol important in asigurarea proprietatilor biomecanice ale
pielii( rezistenta si elasticitate).

Derm papilar
-fasciculele de colagen sunt subtiri, fibre elastice numeroase fine, retea reticulata
-2 tipuri de celule: - fixe (fibroblasti)
- legate intre ele prin prelungiri citoplasmatice
- mobile
-fibre nervoase care se ramifica in filamente care pot sa ajunga in epiderm sau se opresc in organe
senzoriale
Rol - tesut de sustinere
- nutritie pentru epiderm
- rezervor de apa pentru organism

Dermul reticular
-derm propiu-zis
Colagen-scleroproteina, parte a tesutului conjunctiv ce formeaza majoritatea masei proteice a
tendoanelor, ligamentelor, oaselor, cartilajelor,pielii.
Rol: fibrele de colagen asigura tonicitatea si rezistenta pielii. Fibrele de elastina asigura elasticitatea
pielii.

Hipoderm
-tesut adipos subcutanat, cel mai profund strat al pielii, constituit din tesut conjunctiv lax bogat in
depozite grase, care infiltreaza un numar mare de celule.
-datorita stratului adipos este un bun izolant care asigura termoreglarea si constituie rezerva pentru
organism
-se gaseste in glomerulii glandelor sudoripare, bulbii pilosi, elemente vasculare si nervoase.

Protectia pielii fata de stimulii externi

- bariera mecanica
- bariera microbiologica
- bariera chimica
- bariera impotriva radiatiilor
- bariera electrica
- bariera termica
- mecanisme de reglare a temperaturii

Receptia pielii pentru stimulii externi

20
-functie exteroreceptoare
-pielea percepe diferite senzatii : - termice ( frig, caldura)
- durerea (algireceptia)
Senzatiile sunt captate de terminatiile nervoase libere sau de corpusculii specializati si transmise
cortexului cerebral.

Sinteza si metabolism
Sinteza cheratinei
-in toate straturile epidermului
- rol important in diferentierea si evolutia spre suprafata cutanata il are dermul ce produce un
factor ce influenteaza proliferarea celulelor bazale.
-cheratina : - moale (epiderm, teaca firului de par)
- dura.

Sinteza melaninei
-capacitatea melanocitelor inserate printre celulele stratului bazal de a sintetiza pigmentul
melanocitar cu rol esential in fotoprotectie.

Functia de temoreglare
Functia secretoare

-capacitatea de a elimina reziduurile biochimice , secretiile glandulare ale glandelor sudoripare si

sebacee
-secretiile acestor glande formeaza filmul superficial hidrolipidic acid care alaturi de stratul cornos
mentin homeostazia si adaptarea organismului la mediul ambiant.
-astfel, regleaza pierderea apei prin piele, are capacitatea de tamponare a substantelor cu caracter
acid sau alcalin, modereaza functiile biochimice, prin compozitia sa are efect fungistatic si
bacteriostatic.

Filmul hidrolitic de suprafata

-stratul cornos ( cel mai important din punct de vedere cosmetic) este acoperit de filmul hidrolitic
de suprafata
-compusi care provin din transpiratie si sebum, agregate celulare cheratinizate
-acest film este etalat pe suprafata pielii relativ continuu
-2 fractiuni : hidrosolubila si liposolubila.

Fractiunea hidrosolubila
-saruri minerale continute de transpiratie ( natriu, clor, citrati, lactati)

21
-compusi azotati (acizi aminati) -din straturile profunde ale pielii.

Fractiunea liposolubila
-lipide
-lipide cutanate de suprafata( 95% din sebum,constituenti ai transpiratiei, 5% unele substante grase
elaborate de celulele epidermice in cursul degenerescentei lor din procesul cheratinizarii).

Lipidele sebumului
-gliceride( trigliceride) : - acizi grasi liberi 60%
- scualen
- ceruri esterificate.
Lipide de natura epidermica: trigliceride, steroli , steroli esterificati , acizi grasi liberi.

Filmul hidrolipidic de suprafata prezinta variatii regionale datorita repartitiei inegale de glande
sebacee si sudoripare pe suprafata pielii, grosimea diferita a stratului cornos. Varsta, sexul, tipul
constitutional, stari patologice pot influenta compozitia stratului hidrolipidic de suprafata.
Inainte de pubertate, dermatoze descuamative- filmul este bogat in colesterol.
Seboree, acnee- proportie mare de acizi grasi, C<14.

Film hidrolipidic-rol

Protector
-impiedica penetrarea substantelor in organism
-impiedica deshidratarea sau excesul de umiditate(fractiunea lipidica a filmului contribuie la
mentinerea apei in stratul cornos impreuna cu membranele corneocitelor)

Antimicrobian
-acizi grasi liberi si esterificati cu actiune bactericida si fungicida

Ph-ul cutanat
Pielea sanatoasa - ph acid, valori medii 5-5,5
-concentratia ionilor de hidrogen a elementelor constitutive ale transpiratiei si sebumului a
substantelor hidrosolubile din stratul cornos si a H2CO3(straturi profunde - difuzie spre suprafat
pielii).
-valorile ph-ului sunt diferite in functie de regiunea corporala:
-valoare min -pielea capului - ph 4
-valoare max- spatiul interdigital -ph 7
Flora cutanata :

22
-suprafata cutanata (normal)- flora microbiana saprofita
-profunzimea glandelor sebacee - Propiobacterium acnes
Rol - protectia pielii fata de dezvoltarea unor germeni patogeni.

Functia imunitara
Pielea este capabila sa induca, sa regleze, sa inhibe un raspuns imunitar declansat de diferiti factori.
Exista o stransa interdependenta intre sistemul general imunitar si cel al pielii.
Anomaliile in functiile sistemului imunitar cutanat sunt la originea unor dermatoze: eczema de
contact, cea atopica, psoriazisul,lupus eritematos.

Senescenta clinica cutanata

-dupa 40 ani
-vizibila mai intai la partile expuse la radiatii uv
-peste 60 ani - keratoze seboreice, efelide solare senile
-semnele senescentei : dermul si hipodermului se atrofiaza, modificari esentiale observandu-se la
nivelul colagenului, expresia scaderii epidermopoezii cu subtierea progresiva a epidermului.
-fibrele de colagen isi modifica structura biochimica, isi scad capacitatea de fixare a apei, avand o
tendinta de hipermineralizare cu depunere de calciu.
-modificari esentiale apar si la nivelul mucopolizaharidelor si elastinei
-fibrele de elastina devin groase cu traiect mai putin sinuos , reteaua vasculara ca si rezistenta
capilara sunt diminuate
-scad reactiile oxidate ale metabolismului glicogenului cu diminuarea actiunii unei serii de sisteme
enzimatice. Ca aspect pielea devine mai aspra, atrofica,plisabila prin diminuarea secretiei de sebum
si glandelor sudoripare si scaderea continutului de apa.
-prin diminuarea tesutului grasos,subiacent, reteaua venoasa devine superficiala

Senescenta cutanata are cauze complexe:

-scaderea metabolismului general si al pielii
-cauze endocrine
-alterari in sistemul general responsabile cu turnover-ul epidermei
-factori nocivi externi: chimici, fizici, mecanici.

Pielea este singurul organ la care semnele imbatranirii sunt evident vizibile:
-formarea ridurilor
-pigmentare inegala
-pierderea elasticitatii
-pierderea umiditatii

23
-asperizare crescuta
-prurit cutanat

Imbatranirea este inteleasa ca rezultatul unei complexe interactiuni intre procesele biologice
cauzate atat de factori genetici( imbatranire cronologica sau intrinseca) cat si de procesele de
mediu sau comportamentale(imbatranire prematura sau extrinseca).

Schimbari dermice
Cu inaintarea in varsta si din cauza iradierii uv imbatranirea pielii prezinta un dezechilibru in
crestere intre asamblarea si defalcarea colagenului( unul din principalele componente ale
dermului).
Motivul pentru aceasta sunt nivelurile inferioare ale colagenului nou sintetizat, o schimbare
in raportul de tipuri de colagen si o activitate crescuta a enzimelor care degradeaza
colagenul(MMP1 colegenaza sau matricea metaloproteinazelor).
Lumina UV influenteaza alte componente dermice: elastina si glucozaminoglicanii (GAGs)
provoaca acumularea de material elastic, o masa nefunctionala de fibre elastice si pierderea GAGs
din derm.Aceasta lipsa de regenerare a tesutului dermic conjunctiv , reorganizarea structurala a
colagenului si elastinei, scaderea GAGs, impreuna cu o reducere a lichidului tisular si capacitatea de
legare a apei, joaca un rol important in procesul de formare a ridurilor.
Chiar si in pielea tanara regenerarea colagenului este lenta( pe parcursul unor luni),
caracteristicile de extensibilitate ale pielii sunt alterate devenind mai subtire, mai putin elastica.
Fenotipic, extrinsec, aceasta cauzeaza si accelereaza imbatranirea prematura a pielii, manifestata
intr-o stare avansata cu formarea asperitatilor.
Ridarea pielii este rezultatul urmatoarelor procese: imbatranirea, dereglari genetice.
Imbatranirea pielii este un proces de atrofiere, cele mai importante modificari au loc in derm.
Grosimea dermului descreste odata cu varsta, fibrele elastice se distrug si scade cantitatea
de colagen.

Schimbarile morfologice vizibile asociate cu procesul de imbatranire sunt:

-scaderea structurilor osoase
-diminuarea grosimii si elasticitatii pielii
-scaderea aderentei pielii la straturile subiacente
-caderea gravitationala a tesuturilor moi
-formarea ridurilor in zonele de aderenta cu structurile profunde in zonele de insertie a muschilor.

Tipuri de ten
Ten-aspectul sau starea anumita a pielii
Clasificare :

24
In functie de gradul de functionare normala a tuturor elementelor anatomice care alcatuiesc pielea
si se reflecta in aspectul pielii.
In cazul unei functionari normale si al unei varste nu prea inaintate avem de a face in general cu o
piele normala.

Daca se tine seama de cele 2 tipuri de glande ale pielii, glande sebacee si sudoripare se pot
distinge :
-piele normala (ten normal)
-piele uscata ( ten uscat)
-piele grasa (ten gras seboreic)
-piele mixta ( ten mixt).

Daca se ia considerare gradul de hidratare pielea poate fi:

-foarte deshidratata
-deshidratata
-normal hidratata
-infiltrata - foarte hidratata, stare anormala, bolnavicioasa a pielii.

De aceea despre un ten sau despre o piele nu se poate spune numai ca este uscata sau grasa
ci se va tine seama ca poate fi vorba de o piele care sa fie uscata si deshidratata sau o piele uscata ,
hidratata normal dar alipidica.

Dupa continutului in lipide:

Ten normal-ten endemic

Se caracterizeaza prin pori foarte putin vizibili, piele mata, filmata, supla, catifelata, nu lasa
pe foita de tigara decat urme fine.
Este un tip de piele ideal care se intalneste foarte rar.
In general copii mici sau in anii de pubertate au un astfel de ten.
Ten uscat
Fin , subtire,fragil,iritabil, se descuameaza usor, rugos, aspur la pipait, fara elasticitate, uneori se
observa si riduri fine.
Daca o foita de tigara se trece peste fata si apoi este privita in zare nu se observa pete grase si
inseamna ca tenul este uscat.

Tenul uscat din lipsa de grasime- ten alipic

Ten uscat lipsit de apa-ten deshidratat

25
 Pielea deshidratata este stearsa, brazdata de riduri fine. Prinsa intre doua degete pune in
evidenta lipsa ei de suplete si elasticitate.
Tenul uscat se mai poate recunoaste si prin faptul ca este foarte sensibil la frig (pete rosietice din
loc in loc), vant, soare, sapun, crème pe baza de glicerina, lotiuni alcoolizate. Tenul deshidratat se
intalneste si la persoanele mai in varsta ca o consecinta normala a imbatranirii.

Tenul gras
-lucios,lipsit de suplete,unsuros in special pe frunte, aripile nasului,,barbie,piele groasa si rezistenta
-stratul cornos este hipercheratinizat ce imprima un colorat galbui.
Persoanele brunete, care se broneaza usor, acest tip de ten se poate prezenta sub 2 variante in
functie de gradul in care glandele sebacee secreta sebumul:
-ten gras sau piele grasa
-ten gras seboreic sau piele seboreica

A. Ten gras lucios cu pori deschisi, prezinta exces de sebum secretat de glandele sebacee, care
confera pielii aspect lucios si cu puncte negre.
Cauze - pubertatea, tulburari de menopauza, tulburari glandulare.

B. Ten gras in care excesul de grasime este retinut in piele din cauza porilor astupati, pielea pare
aspra, ingrosata si prezinta puncte negre.
Cauze - folosirea excesiva a unor lotiuni alcoolice cu puternica actiune astrigenta care astupa porii
,tulburari glandulare circulatorii, constipatie, starea de suboxigenare a organismului.

C. Ten gras seboreic - seboreea se pune usor in evident prin aplicarea pe piele a unei foite de hartie
de matase care se pateaza. Daca presam pielea intre doua degete se constata filamente seboreice
pe care le putem face sa iasa din pori.

Ten mixt
-este cel mai des intalnit
-pielea este in parte de tipul tenului uscat, in parte de tipul tenului gras.
-astfel ea este uscata pe obraji si in jurul ochilor, dar este grasa pe frunte,nas, barbie.

Dupa unele tulburari care influenteaza aspectul tenului avem urmatoarele tipuri de ten:
-ten pletoric(surplus)-piele groasa,aspect carnos,congestionata permanent,porii
dilatati si o pilozitate crescuta
- intalnit in cazul unor tulburari in metabolismul proteinelor
sau glucidelor
- se recomanda consultarea medicului, regim alimentar
adecvat

26
-ten casetic - intalnit in cazul in care functiile pielii sunt diminuate, chiar atrofiate,
hranirea fiind insuficienta
- pielea este subtire, uscata,lipsita de elasticitate,palida, cu aspect de
pergament
-ten cuperozic- localizare la nivelul pometilor si a aripilor nasului
- se caract prin roseata usoara si duce la aparitia unor vinisoare fine(
dilatarea vaselor capilare ale pielii)
- apare dupa 30-35 ani frecventa la persoanele cu fata sensibila si
uscata si poate aparea si la ten gras
- se considera ca aceasta afectiune poate fi provenita si din tulburari
de circulatie, digestive, glandulare,nervoase
- schimbarile bruste de temperatura, expunerea prelungita la soare,
frigul o agraveaza

Ingrijirea zilnica a tipurilor fundamentale de ten

Ten normal
Dimineata - apa moale, calduta sau rece
- sapun 1-2/saptamana
-sapunuri neutre sau acide
-emulsii sau crème demachiante
Seara - demachiere cu crema sau lapte demachiant
- lotiune calmanta si tonica sau lotiune usor astringenta
- ochi- crema grasa ( lanolina, colesterol)
-masti cosmetice si masaj.

Ten uscat
Contraidicat - sapunuri , apa calda sau dura, crème pe baza de stearati
Demachiere - crème grase, lotiuni grase
-lapte demachiant.

Ten uscat alipic

Dimineata - spalare cu apa la temperatura camerei
- crème demachiante grase
- crema grasa sau semigrasa
O zi crema hidratanta, ziua urmatoare crema nutritiva- o ora
Seara - crema sau lapte demachiant
- masti cu caolin, galbenus, fructe, miere
- masaje cu crème semigrase, sucuri naturale de castraveti si morcovi.

27
Ten uscat deshidratat
Dimineata - apa moale fara sapun
- solutii alcoolice astringente, lotiuni tonice, infunzii din plante
- crema hidratanta si hranitoare
Seara - demachiere cu emulsii U/A
- crème hidratante cu continut mare de apa sau emulsii hidratante si
vitaminizate
- masti cosmetice hidratante cu sucuri naturale din plante

Ten gras
Dimineata - spalare cu apa, crema cu stearati
Seara - apa si sapun cu borax
- emulsii demachiante
- lotiuni alcoolice
- spirt camforat
Masti cu efect degresant, absorbante, emoliente.

Ten acneic
Dimineata si seara - apa si sapun acid sau cu sulf
- lotiune degresanta si antiseptica
- crema de zi
- eliminarea punctelor negre saptamanal
- masaje

Ten cuperozic
- curatirea fetei seara si dimineata
- emulsii demachiante
- lotiuni cu infuzii de musetel si flori de tei
- fara lotiuni si sapunuri alcaline
- masti cu efect calmant si decongestiv
- crème grase, hidratante, hranitoare
- regim alimentar adecvat, bogat in vitamine

Ten pletoric
- ingrijire asemanatoare tenului gras
- regim alimentar adecvat
- sport

28
Ten casectic
- tratamente de hranire, revitalizare, tonifiere
- seara , curatire cu emulsii pentru ten uscat, infuzii tonice
- masaje zilnice cu crème hidratante cu substante bioactive

Ingrijirea tenului in functie de varsta

Ten intre 15-25 ani
Ten mixt - curatirea cu lapte sau gel demachiant, lotiune tonica sau astingenta
- crema hidratanta- produs negras - oil free , care sa ofere protectie
solara, fata de radiatiile UV, cu factor de protectie 15
- masca hidratanta sapatamanal
- exfoliere saptamanala

Ten intre 25-35 ani

-demachiante adecvate tipului de ten
- produse exfoliante
- crema de zi hidratanta cu fractor de protectie 15,formula grasa sau continut mediu de
substante grase
- gel antirid pentru conturul ochilor
- gomaj saptamanal, secondat de aplicatia unei masti specifice

Ten intre 35-45 ani

-demachiante adecvate tipului de ten
- seruri antirid pentru ochi si tensori pentru fata aplicate in fiecare zi dupa
demachiere
- crema hidratanta antirid, pentru fata cu continut mediu de substante grase si factor de
protectie solara 15
- crema contur ochi antirid, crema de noapte , cu vitamina A si E, aplicate seara
- gomaj saptamanal
- masca hidratanta saptamanal, alternativ cu masca antirid si fermitate.

Ten peste 45 ani

- demachiante adecvate tipului de ten ( crème demachiante si tonice fara alcool)
- seruri antirid pentru ochi si tensori pentru fata aplicate in fiecare dimineata dupa
demachiere cu efect antirid si fermitate
- crema hidratanta antirid si fermitate pentru fata cu continut mare de substante grase si factor de
protectie solara minim 15

29
- crema contur ochi, crema de noapte cu vitamina A,C,E si oligoelemente cu efect antirid si lifting
aplicate seara
- gomaj saptamanal
- masca exfolianta, urmata de masca hidratanta antirid aplicate de 2 ori pe saptamana
- crema pentru maini si unghii.

NMF- Natural Moisturizing Factor

Apa continuta de piele este responsabila de mentinerea supletii si flexibilitatii. Pielea uscata
trebuie corectata prin crème hidratante. Cremele hidratante mentin continutul in apa al pielii,
previn uscarea prin absorbtia apei. Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de
Hidratare ( NMF), un complex mucoproteic sau lipomucopolizaharidic.

Diagnosticul cosmetic al pielii

In acest scop, se realizeaza o autodiagnosticare cosmetica sau autoidentificare pt a ne

orienta asupra produselor cosmetice pe care urmeaza sa le utilizam. Definitia tipului de piele se
poate face prin autoexaminare sau cu ajutorul unui specialist, folosind de cele mai multe ori
procedee simple sau metode stiintifice bazate pe utilizarea unei aparaturi adecvate (ph-metru,
sebometru).
Examenul visual determina aspectul aparent al pielii, culoarea, prezenta unor anomalii de
natura pigmentara sau vasculara.
Examenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii (neteda sau aspra), gradul de
hidratare/deshidratare, caracterul sau tonic sau flask, consistenta si grosimea stratului adipos.
Examenul cu lupa completeaza examenul cu ochiul liber; se pot observa mai bine porii
deschisi, coloratia si grosimea pielii, fapt ce ajuta la stabilirea mai usoara a tipului de ten.
Cu ajutorul lampii Wood se determina fluorescenta pielii, ce difera in functie de continutul in
apa al acesteia. O metoda simpla dar eficace de autodiagnosticare a tipului de piele se bazeaza pe
aprecierea producerii de sebum de pe nas, de-a lungul zilei:
- dc pielea e acoperita de sebum la o ora dupa spalarea fetei dimineata, tenul e foarte gras;
- daca e acoperita de sebum la 12, tenul e gras;
- dc nu se constata o scretie de sebum pana la 17, tenul e foarte uscat;
- o secretie minima la 17 e expresia unuio ten normal.

Metode de diagnosticare in vivo a eficientei produselor cosmetice

Principalele metode instrumentale folosite la laborator pt a verifica eficienta produsului

dermo-cosmetic atunci cand il lanseaza pe piata, sunt:

30
Corneometria

- e metoda cea mai acceptata pentru evaluarea hidratarii epidermului;

- se bazeaza pe masurarea permeabilitatii electrice a epidermului.
Apa determina o constanta dielectrica mare (81), total diferita de a altor substante organice
din structura epidermului (majoritatea < 7). Astfel, o mica crestere a concentratiei apei din epiderm
va determina o crestere mare si sesizabila a constantei dielectrice a epidermului.
Metoda e extrem de sensibila si utila pt a evalua capacitatea hidratanta a unui produs
cosmetic ce se doreste a fi hidratant (produse ce contin uree, ceramide, alfa- hidroxiacizi).
Multi Skin Test Center e un aparat la care se pot atasa mai multe sonde pt a masura diferiti
parametri ai pielii: gradul de hidratare, TEWL, ph, elasticitate, gradul de pigmentare.
Principiul de masurare al gradului de hidratare: metoda se numeste corneometrica
(masurarea capacitantei) si se bazeaza pe diferenta dintre constanta dielectrica a apei (aprox. 80) si
constanta dielectrica a celorlalte substante de pe piele (cu valori < 7).
Orice modificare a constantei dielectrice a pielii apare ca urmare a variatiei hidratarii
superficiale a acesteia, modificand capacitanta unui condensator cu sensibilitate mare. Hidratarea e
masurata la suprafata pielii la o adancime de 10 – 20 micrometri in stratul cornos.

Gradul clinic al pielii Unitati corneometrice

foarte uscat <30
uscat 30 – 40
normal >40

Determinarea pierderii de apa transepidermic (TEWL)

TEWL este o metoda de masurare a functiei de bariera a pielii si e definita ca suma totala a
pierderii de vapori de apa prin piele si anexe, in conditii de netranspirare.

Sebometria

E metoda cea mai acceptata pt evaluarea ratei secretiei sebacee. Principiul metodei consta
in masurarea fotometrica a lipidelor de la suprafata pielii.
Masurarea corecta trebuie sa se realizeze pt mai multe zone de piele, pe o durata de 30 sec.
Rezultatul se exprima in mg sebum / cm 2 suprafata cutanata. Metoda e utila pt a evalua
capacitatea seboreglatoare a unor noi ingredienti antiseboreici inhibitori naturali de 5- alfa
reductaza, fitoestrogeni, masti cu Zn.

Metode pt determinarea elasticitatii pielii

Cutometria

31
 Se bazeaza pe aspiratia sau elongatia straturilor profunde cutanate (epiderm, derm
superficial si profund) atunci cand se aplica o presiune negativa: 20-500 mbar pe o suprafata mica
cutanata. Cu cat patrunderea stratului profund in deschiderea aparatului e mai mare, cu atat
elasticitatea tesutului e mai buna.

Twis
Ofera rezultate similare dar se bazeaza pe capacitatea de vibratie cutanata indusa de un
resort milimetric. Determinarea elasticitatii cutanate e necesara pt evaluarea unui produs ce-si
propune sa aiba efect anti-aging de stimulare a ciclului de viata a fibroblastului sau a unui produs
cu elastina sau colagen.
Pentru determinarea reliefului cutanat, inclusiv riduri, si evolutia in timp a ridurilor sub un
anume tratament cosmetic, exista unele metode imagistice: ecografia cutanata si skin-visiometria.
Aceasta din urma se bazeaza pe transmiterea luminii data de o amprenta fina de silicon a unei arii
cutanate. Amprenta e colorata in albastru, iar absorbtia luminii e o constanta cunoscuta.
Vizualizarea acestei probe se bazeaza pe legea absorbtiei luminii aplicata pentru proba de silicon si
transpusa tridimensional pe monitor. Imaginile pot fi stocate si repetate in timp pt a fi comparate
evolutiv.

Masti cosmetice

- Numite de romani <<Vultus domesticus>> (fata de acasa);

- Denumite de francezi <<le masque au mari>> (masca pt barbat).
 Preparate fluide sau paste
 Amestecul de diferite substante
Aplicate pe piele determina o actiune:
- emolienta, calmanta;
- absorbanta a impuritatilor;
- tonifianta, hidratanta.
- Stimuleaza circulatia sangelui si tenul va avea un plus de prospetime;
- Imbunatatesc culoarea si textura pielii
- Curata in profunzime
- Invioreaza tenul oboist
- Atenueaza ridurile.

Consideratii teoretice
Mastile reprezinta preparate destinate aplicarii pe diferite parti ale corpului, in special la
nivelul fetei, in strat de grosime variabila in functie de tipul mastii, ce se mentin un timp
determinat, cu scopul de a produce pe piele diferite efecte.

32
 Mastile se pot clasifica dupa mai multe criterii:
- compozitie: cu argila, cu hidrocoloizi, cu ceara si tip crema.
- Temperatura de aplicare: se aplica la temp camerei sau la cald
- Mod de indepartare: prin spalare, stergere, prin exfoliere.
- Functia pe care o indeplinesc: curatare, hidratare a straturilor superficiale ale pielii, hranire,
astringente, refacere a tonusului pielii.
Mastile cosmetice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- sa se aplice usor;
- sa nu prezinte particule dure care sa lezeze pielea;
- sa se usuce rapid dupa aplicare si sa formeze un strat aderent
- sa se indeparteze usor, fara a crea senzatie de durere
- sa nu irite pielea.
In compozitia mastilor cosmetice se pot gasi o serie de substante, cu roluri bine stabilite.

Materii prime
Ceruri, Parafine

- stare topita, strat impermeabil, ce hidrateaza pielea, indeparteaza murdaria;

- se aplica la 50-60 grade
Ou
- albus: ten gras;
- galbenus: ten uscat (diluare cu ulei vegetal).

Uleiuri vegetale
- pt ten uscat;
- ulei de floarea soarelui, masline, germeni de porumb, migdale dulci;
- se aplica caldut
- inmoaie stratul cornos al pielii.

Hidrocoloizi
- gume
- gelatina, P.V.P.;
- formeaza filme uniforme ce se usuca rapid;
- silicate naturali (caolin, bentonita);
- caolin => pt ten normal,uscat sau gras. Este emolient, calmant.

Sucuri de legume si fructe

- castraveti => pt tenure deshidratate;
- suc de fragi,capsuni – actiune tonica

33
- suc de gutui => astringent, tonic (ten gras);
- suc de morcovi => efect calmant, emollient (ten uscat).

Infuzii din plante

- musetel, flori de tei, nalba => calmante, decongestive.

Solutii extractive
- patlagina, levantica, albastrele => efecte astringente (ten gras cu pori dilatati).

Exemple de masti

Masca tip gel ce formeaza un film rezistent

- alcool polivinilic, glicerol (umectant, plastifiant), apa, Neolone 950 (conservant bactericid),
Tween 80 (tensioactiv), ulei de masline (emolient), alcool, dioxid de titan (opacifiant), caolin
(cresterea vascozitatii produsului).
- Utilizare: pt piele imbatranita; pt netezirea pielii si curatare; toate tipurile de ten
- Indepartare: desprinderea filmului dformat.

Masca cu ceruri
- parafina (emolient, formator de film, agent de crestere a consistentei), alcool cetilic
(emolient), ceara de albine (emolient, formator de film).
- Utilizare: pt ten uscat, pt hidratare si emoliere
- Aplicare: se umezeste tenul cu apa, se aplica o fasie de tifon, peste care se aplica masca
incalzita, cu ajutorul unei pensule sau al unei spatule. Se mentine 20-30 min
- Indepartare: odata cu fasia de tifon, apoi cu un disc demachiant umed se indeparteaza
resturile ramase.
! se verifica temperatura mastii inainte de aplicare !

Caracteristicile mastilor
- Culoarea: e data de componentele produsului, modificarea culorii in timp poate fi un
indicator al unor reactii de degradare petrecute in sistem.
- Aspect: granulos, omogen, stralucitor, opac, vascos;
- Etalare: usoara, dificila;
- Senzatia la aplicare: placuta, neplacuta;
- Uscare: rapida, lenta;
- Modul de indepartare: spalare, stergere, exfoliere;
- Senzatia dupa indepartarea mastii: piele curata, grasa, uscata, catifelata.

34
Alegerea mastilor
- ten normal: masti tip gel, crema;
- ten uscat: tip gel, tip crema, cu ceara;
- ten gras: masti cu argile, tip gel, tip crema
- ten mixt: masti cu argile pe zonele grase, combinate cu masti hidratante pe portiunile
normale sau uscate, tip crema;
- ten matur: masti tip gel, tip crema.

Produse cosmetice destinate exfolierii tenului

Exfolierea pielii reprezinta un proces de curatare in profunzime a pielii, are rolul de a

indeparta celulele moarte de la suprafata tenului, permitand deblocarea porilor pielii. Aceasta are
efect atat in ceea ce priveste aspectul tenului, care va aparea mai neted, mai luminos, dar si pt a
impiedica formarea de comedoane.
In cadrul acestei etape se diferentiaza 2 operatii: gomajul (exfoliere mecanica, superficiala ce
are loc prin indepartarea celulelor moarte de la suprafata pielii) si peeling-ul (exfoliere chimica ce
poate afecta unul sau mai multe straturi ale pielii).
Produse pt gomaj: produse de tip emulsii U/A in care s-au incorporate particule abrazive
fine, naturale (caolin, pudra de samburi de fructe) sau sintetice (granule de polietilena)
Gomajul se realizeaza de 2 ori pe saptamana pt ten gras, o data pt ten normal si uscat.
Toate tipurile de masti realizeaza o exfoliere importanta, cele mai eficiente fiind mastile
peliculabile.
Peeling-ul se realizeaza cu ajutorul unor produse pe baza de substante cu rol keratolitic: alfa-
hidroxiacizi. De preferinta, aceste produse sunt utilizate in cabinete de cosmetica sau de dermato-
cosmetica, sub supravegherea specialistilor, pt ca pot produce efecte secundare grave la utilizarea
necorespunzatoare.

Exfoliant pt corp
- agenti tensioactivi anionici
- uleiuri,ceruri si grasimi;
- umectanti: glicerina
- agenti abrazivi: nuci
- amplificatori de spuma
- agenti de emulsionare
- agenti de ingrosare
- parfum
- coloranti, conservanti, ap, agenti antimicrobieni.

Produse de ingrijire personala si hidratare a pielii

35
Efectele sistemelor de curatare

Obiectivul unui agent eficient de curatare este acela de a ajuta, de a permite si a grabi
indepartarea facila a reziduurilor cutanate acumulate la nivelul suprafetei, inclusive secretiile pielii
(sebum, corneocite de descuamare), murdaria, microorganismele si produsele aplicate extern
(cosmetice, produse de ingrijire a pielii).
Agentii de curatare ce contin componente iritante sau abrazive pot accentua pierderea
integritatii epidermei si functia acesteia de bariera.
Curatarea necorespunzatoare sau agresiva si spalarea in exces sunt cauzele comune ce
produc iritarea, xeroza si deteriorarea epidermei.
Sapunurile sunt printre cele mai utilizate produse destinate igienei pielii. Ele sunt de mai
multe tipuri:
- sapunuri fara aditivi (de rufe);
- sapunuri de toaleta;
- imbogatite cu subst grase;
- sapunuri sintetice;
- sapunuri lichide.
Particulele de impuritati ce se gasesc pe piele sunt mentinute in suspensie cu ajutorul sapunurilor,
grasimile sunt emulsionate cu ajutorul sapunurilor, fiind apoi indepartate prin clatire cu apa curata.

Formula de baza a agentului de curatare

Dezvoltarea unor calupuri de detergent sintetic fara sapun (‘syndet’) si a unor agenti de
curatare lichizi, non-lipidici, a imbunatatit in mod semnificativ acceptabilitatea si toleranta
formulelor de curatare a pielii. Calupurile de syndet sunt formule eficace de curatare, limitand in
mod eficace deteriorarile aduse barierei cutanate; sunt foarte populare pe piata.
Aceste formule se compun din mai putin de 10% sapun si sustin un ph ajustat de 5,5 – 7,
utilizand detergenti sintetici si subst de umplere ce sunt asociate cu o curatare eficienta si un grad
scazut sau inexistent de iritatie.
Formulele lichide, non-lipidice sunt agenti eficace de curatare care pot crea o pelicula
subtire, hidratanta, producand un grad scazut de iritatie a pacientilor cu piele normala, sensibila,
imbatranita sau bolnava.
Sunt eficienti si pentru indepartarea machiajului.
Componente de baza: apa, alcool cetilic, alcool stearic si glicerina., tensioactivi sintetici, stabilizatori
de spuma si un agent de crestere a vascozitatii (polimeri de carboxivinil, derivati de celuloza). Din
aceasta categorie fac parte si gelurile de dus.
Termenul de usor sau bland implica faptul ca iritatia e in mod semnificativ minimizata sau
absenta, datorita combinatiei de ingrediente sau a ph-ului ajustat, al formulei si nu sugereaza o
lipsa a eficientei.

36
 Unele calupuri combinate (‘combars’) utilizeaza aditivi pt a imbunatati “aroma” formulei si pt
a reduce uscaciunea, creand un sapun supersaturat sau adauga umectanti (glicerina). Totusi, aceste
formule de obicei mentin un ph > 9, alcalin, avand tendinta de a se dizolva rapid dupa utilizare.
Toate tipurile de produse de curatare care contin sapun in compozitia lor formeaza cu apa solutii
alkaline (ph = 9 - 10) si au proprietati detergente puternice, indepartand complet filmul hidrolipidic
protector de la suprafata pielii.
Produsele de curatare ce contin sapun sintetic au un ph apropiat de ph-ul cutanat (5 - 6), au
capacitate buna de curatare, dar clatirea se realizeaza relativ dificil.

Produse cosmetice utilizate pt demachiere

Acestea sunt destinate indepartarii de la suprafata pielii a prafului, sebumului, bacteriilor,
transpiratiei, a celulelor moarte dar si a machiajului aplicat.
Demachierea clasica presupune utilizarea a 2 tipuri de produse: un demachiant propriu-zis,
urmat de o lotiune ce are rolul de a indeparta impuritatile solubilizate, dar exercita si o actiune
proprie, prin substantele continute in formulare. Demachierea se efectueaza zilnic, dimineata si
seara, inaintea aplicarii unui nou fard si se efectueaza intotdeauna inaintea tuturor tratamentelor
cosmetice.
Pt. demachiere se utilizeaza emulsii, creme, spume.
Toate produsele demachiante trebuie indeparate de pe ten cu exceptia celor pe ca se
mentioneaza “fara clatire”.Pt. a le indeparta se poate utiliza apa de la robinet cu conditia ca acesta
sa nu aiba o duritate mare.
În cazul în care apa reprezintă duritate mare sau se doreşte obţinerea unui efect ţintit
(reducerea dimensiunii porilor, hidratare, matefiere) se utilizează loţiunile faciale pt a îndepărta
demachiantul.
Solutii apoase- lotiunile de curatare cu sau fara clatire – indeparteaza sebumul prin
emulsionare; impuritatile hidrosolubile sunt incorporate in faza apoasa si apoi sunt indepartate.
Solutii uleioase- uleiurile demachiante-indeparteaza sebumul prin dizolvare; impuritatile
hidrosolubile sunt emulsionate in momentul aplicarii apei sau a lotiunilor tonice si apoi
indepartate.

Mecanisme de acţiune
Geluri apoase – îndepărtează sebumul prin emulsionare, dizolvă şi îndepărtează impurităţile
hidrosolubile.
Şerveţelele demachiante – emulsii sau loţiuni de curăţare fixate pe un suport textil sau de
celuloză.
Îndepărtează sebumul prin emulsionare.
Emulsii demachiante sau de curatare (cleaning milks).
Emulsiile demachiante=lapte de toaleta, de frumusete, datorita aspectului laptos rezultat
prin emulsionarea in apa a unor grasimi.

37
Avantaje
- se aplica in strat subtire, uniform
- se aplica seara si dimineata
- pe langa rol de curatare,au rol de ingrijire a tenului caruia ii imprima un aspect fraged,
catifelat
- sunt emulsii de tip U/A sau A/U cu diferiţi emulgatori naturali sau sintetici, trietenolamină,
săpunuri, tween, span, lauril sulfat de sodiu
- nu se asociază emulgatori care pot fermenta (gumă arabică sau tragacanta), parfumuri care
pot irita sau păta pielea, alcool peste 10% deoarece pot destructura emulsiile, substanţe
acide
- după natura substanţelor şi emulgatorilor utilizaţi sunt menţionate emulsii cu ulei de
migdale, emulsii pe baze trietenolamine, săpunuri, etc.
- Emulsiile mai pot conţine mici cantităţi de sorbitol, cetaceu, alcool cetilic, care au un efect
de catifelare şi de stabilizare a emulsiilor
- Emulsiile demachiante cu trietanolamine sunt preferate datorită faptului că ele sunt uşor
alcaline, nu irită faţa şi formează emulsii stabile

Faza apoasa a emulsiei - Componente: apa distilata, glicerol, sorbitol, propilenglicol(umectanti);

parabeni (conservanti).

Caracteristicile produselor demachiante

Caracteristici organoleptice
Culoarea- data de componentele produsului; modificarea culorii in timp poate fi un indiciu al
unor procese de degradare petrecute in sistem
- aspect granulos, omogen, strălucitor, opac
- vâscozitate (valoare)
- textura produsului: senzaţia dată la atingere
- etalare: uşoară, dificilă

Aprecierea senzatiei la aplicare

Mod de lucru: se cantaresc 0,5g de produs, se aplica pe o suprafata de piele de 2cm 2 .Se
noteaza senzatia perceputa la aplicare: placuta, neplacuta.

Aprecierea gradului de penetrare in piele

Se apreciaza viteza cu care produsul a penetrat in piele
Mod de lucru: se cantaresc 0,5g de produs care se aplica prin miscari circulare pe o suprafata
de 2cm2 de pe fata dorsala a mainii.

38
 Aprecierea gradului de penetrare în piele
- se notează nr de mişcări necesare pt ca produsul să penetreze în piele (să nu mai se simtă la
suprafaţa pielii)

Aprecierea senzaţiei după îndepărtarea produsului de curăţare

- se precizează cum se simte pielea după îndepărtarea produsului de curăţare, piele uscată

Lotiuni faciale - rol de a indeparta laptele demachiant de pe ten, pt. a completa demachierea;
mai pot avea rol de reimprospatare, calmare sau rol astringent.
Loţiunile faciale sunt produse cosmetice în care ingredientul principal este apa distilată sau
apele florale (de roze, hammamelis, flori de portocal, etc).
Celelalte ingrediente se aleg în funcţie de tipul de ten
Ten uscat - substante cu rol umectant (glicerol, sorbitol), produse de origine vegetala cu rol
calmant, emolient (extracte de Calendula, Althaea); nu se admite prezenta alcoolului.
Ten gras: substante cu rol astringent (alaun, taninuri,extract de Hammamelis); se poate adauga
alcool pana la 40%, dar tendinta actuala este de a se renunta la alcool chiar si pentru formularile
destinate tenului gras.
- toate loţiunile trebuie să conţină agenţi antifungici şi antibacterieni pt a preveni dezvoltarea
microorganismelor.
- Opţional, în loţiuni se mai pot încorpora parfumuri şi coloranţi
- În categoria loţiunilor faciale sunt incluse şi produse de tip suspensie, care au încorporate
pudre absorbante pt a obţine un efect matifiant (împiedică apariţia aspectului lucios al
tenului)
- Aceste produse se utilizează după o prealabilă agitare

Lotiune tonica
Utilizari: se aplica dupa demachiere cu ajutorul unui disc demachiant. Dupa aplicare, pielea trebuie
uscata prin stergerea cu un servetel.
Avantaje: completeaza demachierea, hidrateaza pielea, are efect emolient

Loţiunea astringentă
- utilizare: se aplică după demachiere cu ajutorul unui disc demachiant.
După aplicare pielea trebuie să fie uscată prin ştergere cu un serveţel.
Avantaje
- completează demachierea, hidratază pielea
- reduce dimensiunea porilor, corectând astfel efectul de “coajă de portocală” caracteristic
tenului gras.
Criterii de alegere a produselor de curatare: tip de ten, varsta, prezenta unor afectiuni ale pielii.

39
 Atenţie la persoanele care prezintă antecedentele de alergii cutanate pt acestea se vor alege
produse hipoalergenice.

Demachiante pt. ten uscat.

- baze de spalare neagresive,lapte demachiant, crema demachianta, sapunuri sintetice imbogatite
cu substante grase.

Demachiante pt ten gras si mixt

- săpun sintetic, lapte demachiant (formulat pt ten gras), loţiune demachiantă, gel
demachiant, spumă demachiantă.

Demachiante pt ten normal si mixt

- săpun sintetic sau lapte demachiant

Produse de curatare pt.copii (piele normala sau uscata, sensibila).

- formularile cele mai simple, hipoalergene- sapun sintetic lichid.
- daca se utilizeaza un sapun alcalin se alege unul cu adaos de substante grase.

Produsele de curăţare pt vârstnici (piele uscată şi sensibilă)

- se utilizează baze de curăţare neagresive, care să îndepărteze uşor prin clătire
- nu se recomandă săpunul alcalin

Produse de curatare utilizate in cazul pielii care prezinta dermatoze.

-sapunuri sintetice antiseptice- durata limitata, recomandata de medic.
Produsele trebuie sa fie foarte simple(fara conservanti,fara coloranti, fara parfum), testate
dermatologic, utilizate pana cand pielea isi reface proprietatile normale de suprafata.

Alegerea loţiunii faciale

- loţiunea facială pt ten uscat – loţ tonice, ape termale
- loţ facială pt ten gras – loţ astringente
- loţ faciala pt ten mixt – loţ tonice pt zona normală sau uscată a tenului şi loţ astringente pt
zona grasă a tenului

Creme cosmetice

Creme- notiune atribuita unguentelor in care faza apoasa emusionata depaseste 10%.
Scopul utilizarii

40
 - mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici, suplinirea lipsei de secretie naturala
de grasime a pielii;
- menţinerea în limite normale a umidităţii pielii
- refac elasticitatea pielii
- întârzie formarea ridurilor prin acţiunea emolientă şi de revitalizare
- efect de curăţire a pielii
Conditii
-materii prime de calitate, cu grad de finete avansat
-inofensive,neiritante
-capacitate de penetrare in straturile superficiale ale epidermului sau in tesuturile mai profunde, in
vederea hranirii si vitalizarii lor
-sa realizeze un strat protector in orice anotimp, pt. a proteja pielea contra agentilor atmosferici
Să se utilizeze în corcondanţă cu tipul de ten.
Să fie conservabile în timp.

Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice

Substante grase
- de origine animala: ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana
-de origine vegetala: unt de cacao, uleiuri(floarea-soarelui, maslin,arahide,germeni de cereale,
ricin)
- de origine minerala: ulei de parafina, vaselina, parafina solida
- alte substanţe grase – stearina, alcoolul cetilic
- emulgatori – lanolina, span, tween, săruri de acizi graşi cu amine organice (trietanolamine)
- substanţe biologic active – vitamine, hormoni, aminoacizi, lecitine hidrolizate de proteine,
fermenţi, enzime.
- Parfumuri 0.5 – 0.8 %, se încorporează treptat

Clasificare
Scop – creme de curatare(demachiante), emoliente,pt. masaj, nutritive,creme de zi, de
noapte,fotoprotectoare, antirid, de protectie, hidratante, astringente,pt. maini, fata, corp, de fond,
terapeutice.
Compozitie – creme pe baza de ceara(coldcreme), de lanolina, vaselina, creme pe baza de
stearati(evanescente), creme cu substante bioactive, nutritive.

Mod de preparare – simplă amestecare şi omogenizare, creme, emulsii A/U sau U/A
- cantitatea fazei grase – creme cu un conţinut ft ridicat în grăsime – peste 90%, crescut – 50-
90%, mediu 25-50%, scăzut sub 25%

Creme emoliente

41
 – corecteaza diminuarea flexibitatii pielii determinata de diversi factori
Emolientii= substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului de apa in stratul
cornos si mentinerea elasticitatii dupa scaderea continutului de apa.
- ele au un efect maxim atunci când sunt asociate cu un agent oclusiv (substanţă hidrofobă care
acţionează ca barieră a evaporării apei de pe suprafaţa pielii, permiţând rehidratarea stratului
cornos)

Substante emoliente
Substante emoliente solubile in apa- glicerina,sorbitol,propilenglicol,polietilenglicol cu
efecte de emoliere in concentratii corespunzatoare(1-5%).
Aceşti emolienţi alimentează cu apă epiderma, întârzie evaporarea apei din faza externă a
emulsiei U/A, absorb umiditatea din aer în condiţii specifice de umiditate şi temperatură.

Substanţe emoliente solubile în ulei – lanolina şi derivaţi, colesterol, acizi graşi superiori
(lauric, stearilic, cetilic), ulei vegetal şi mineral, lecitină.
In alegerea emolientilor se are in vedere faptul ca acestia sa aiba o compozitie cat mai
apropiata de grasimile naturale ale pielii, care sunt bogate in acizi gasi nesaturati,steroli(9,3%),
gliceride(50% din sebum si 5,5-37,5% la suprafata pielii)

Creme hidratante
Apa continuta de piele este responsabila de mentinerea supletii si flexibilitatii; pielea uscata
trebuie sa fie corectata prin creme hidratante.
Cremele hidratante mentin continutul in apa al pielii, previn uscarea ei prin absorbtia apei.
Starea de hidratare a pielii se exprimă prin Factorul Normal de Hidratare (NMF – Natural
Moisturing Factor) un complex mucoproteic sau lipomucopolizaharidic.
Preparatele hidratante conţin o mare cantitate de apă 60-80% încorporată sub formă de
emulsie U/A – A/U cu emulgatori sintetici ionogeni, neionogeni şi ceruri autoemulgatoare.
La retinerea apei in piele concura:
- proteinele, prin constituientii hidrosolubili, care se dispun intre lanturile proteinelor si care permit
penetrarea usoara a moleculelor de apa; ureea faciliteaza acest proces.
- hidraţi de C din stratul cornos reprezentat de o fracţiune neutră de zaharuri (fructoză, glucoză,
manoză, lactoză)
- lipidele cutanate din stratul cornos care protejează substanţele higroscopice din piele (sarea de
Na, ac 2-pirolidon-5-carboxilic, lactat de Na)

Factorul natural de hidratare (NMF)

-20% si 30% din greutatea uscata stratului cornos si sunt gasiti intercelular cat si extracelular.

42
Contribuitorii majori ai factorului intracelular(NMF) sunt aminoacizi de baza si derivati ai acestora,
cum ar fi acid 2-pirolidon carboxilic, aceştia cuprinzând până la 50% din greutatea totală a NMF
- conc de NMF variază în funcţie de vârstă şi profunzimea pielii
- în straturile cele mai adânci ale stratului cornos, la indivizii între 50-60 ani, conc NMF este scăzută

Acid hialuronic(HA)
-component al dermei care mentine hidratarea si integritatea structurala
- moleculele leaga apa si functioneaza ca un lubrifiant intre colagen si retelele elastice.
În stratul cornos, nu are funcţie numai de umectant, dar şi interacţionează cu lipidele intercelulare
şi reglează proprietăţile mecanice.

Acidul lactic
- hidroacid, incolor, miscibil cu apa, alcool si glicerol, insolubil in cloroform, hidroscopic.
-poate exista in forme DL,D sau L(enantiomeri).
Utilizări generale
- reţine apa
- în combinaţie cu alţi agenţi de exfoliere este folosit în peeling chimic.
Siguranta
Acidul lactic are un efect caustic asupra pielii,a ochilor, mucoaselor in concentratie mare.
Pe pielea normala, iritatiile pot fi cauzate de aplicarea acizilor cu o concentratie mare si pH redus.
- creşterea sensitivităţii la raze UV a fost de asemenea descoperită
- din cauza datelor insuficiente, FDA recomandă ca acidul lactic sa fie folosit până la un nivel
maxim de 2,5% şi un pH = 5 sau mai mare

PCA si saruri de PCA

Efecte asupra pielii
Tratamentul cu o crema continand 5% sodiu, PCA a marit capacitatea de mentinere a apei in
comparatie cu o crema de baza.
Siguranta
In studiul pe animale nu a fost notata nicio iritatie a ochilor sau a pielii la o concentratie pana la
50%.
- minim, o iritaţie trecătoare a fost produsă de 50% PCA
- iritaţia a apărut după 5 min şi a dispărut după alte 30 min de la aplicare
- PCA nu ar trebui folosit în produse cosmetice în care componentele N-nitro se pot forma

Ureea
Descriere - substanta naturala din tesutul uman, sange, urina(contine 2% uree)
- solubila in apa, putin solubila in alcool si practic insolubila in eter

43
Efectele asupra pielii
- o capacitate mărită de reţinere a apei
- îmbunătăţiri în funcţia barierei pielii
Siguranţa
- nu există evidenţe de iritaţii acute în tratamentul cu uree dar senzaţii de usturime au fost
raportate după tratamentul cu 4%-10% uree în creme aplicate pe pielea uscată şi cu leziuni.

Lipidele stratului cornos – joaca un rol important in mentinerea pielii hidratate

Lipide intercelulare: 40-90% ceramide,20-25% cholesterol, 15-25% acizi grasi,5-10% sulfat de
colesterol, in raport molar aprox. 1:1:1(ceramide: acizi grasi: colesterol).
Acestea reprezintă cam 15% din greutatea uscată a stratului cornos.
Aceste lipide intercelulare sunt aranjate lamelar cu ft puţine cantităţi de apă prezente,
interacţionând cu grupurile polare de lipide.
Hidratarea stratului cornos folosind lotiuni si creme- cea mai buna metoda de a hidrata
pielea.
Hidratarea se poate realiza prin folosirea unor forme emulsionante care contin umectanti,
emolienti, agenti oclusivi.
Termenul de emolient provine de la o derivaţie din limba latină care înseamnă “material
făcut pentru a face pielea moale”.
Agentii oclusivi impiedica pierderea apei prin evaporare, formand o pelicula hidrofoba la
nivelul pielii si stratului interstitial cornos
Vaselina este un agent comun de ocluzie.
Aplicarea de materiale hidrofobe ca vaselina poate preveni uscarea pielii.
- în momentul de faţă, producătorii încorporează lipide pt a forma bistraturi lamelare în
scopul de a mări proprietatea de barieră a pielii.
Derivatii de silicon- sunt de asemenea des utilizati:
- efect oclusiv,cat si emolient
- nu dau senzatia de ingrasare a pielii
- efect de protectie a barierei
- încorporaţi în cremele de mâini
- în combinaţie cu vaselina pt a obţine o mai bună formulă acceptată cosmetic (reducerea
consistenţei grase din textura produsului)

Apa in exces- expunerea pielii la apa externa este considerata inofensiva.

Warner a aratat ca supraexpunerea pielii la apa cauzeaza o dezmembrare a ultrastructurii
intercelulare lamelare a stratului cornos in vitro,cat si in vivo
Aceste studii arată că hidratarea prelungită a stratului cornos poate întrerupe direct bariera
de lipide.

44
Ingrediente si aditivi speciali
Ingredientele speciale pot fi adaugate formulelor de baza ale cremelor pt a obtine produse
de hidratare tintite.
Alfa-hidroxiacizii (acid glicolic, acid lactic) au fost adaugati pentru a crea efect hidratant,
adesea produselor marcate ca produse anti-imbatranire.
Pt. a reduce posibilele iriatii, este comuna reducerea utilizarii agentilor de neutralizare.
Totuşi aducerea la un pH>4.8 duce la pierderea eficacităţii.
Retinolul (vitamina A) şi palmitatul de retinol sunt adăugaţi unor produse antiîmbătrânire pt
a reduce ridurile fine şi îngroşarea tactilă.
Ambele necesită conversie enzimatică la acid retinoic.
N-acinamida este folosită datorită solubilităţii crescute în apă, se pare că are un efect
exfoliant şi este folosit în produsele anti-aging.

Coldcreme
Definitie - unguente,emulsii pe baza de ceara-borax,proportii variabile de uleiuri vegetale
sau minerale, cu un continut crescut de apa
În momentul aplicării pe piele, cvasiemulsia se desface şi se eliberează apa aflată în cantitate
mare.
- prin evaporare, aceasta produce o senzaţie de răcorire
- se aplică pe piele normală şi uscată

Formula standard coldcrema: ceara de albine(18-20%), ulei vegetal(56-60%), borax(0.5-1%),

apa(20-33%). Alte componente: cetaceu (creste emolienta, stralucirea), parafina lichida etc.
In procesul de preparare a cremelor, acizii grasi din ceara(acid cerotic), reactioneaza cu NaOH
rezultat din disocierea alcalina a boraxului in solutie apoasa,formand sapunul de sodiu care va
emulsiona apa, rezultand o emulsie U/A.
Proportia optima de borax pt neutralizarea completa a acizilor grasi din ceara este 5-7% borax
fata de greutatea cerii luate in lucru.
În sistemul ceară-borax se obţin creme de tip U/A, A/U fără intervenţia unui adaos de alţi
emulgatori în funcţie de raportul dintre cantitatea de apă şi ulei.
Astfel într-un sistem constituit din ceară-ulei mineral-apă total neutralizat cu borax care conţine
mai putin 45% apă, rezultă emulsii A/U peste această valoare se formează emulsii U/A.
- uleiul vegetal se poate înlocui cu ulei mineral, rezultă un unguent cu o capacitate mai bună
de întindere, în defavoarea emolienţei aceste creme se pretează mai mult pentru curăţirea
feţei.

Unguente cu stearati (creme de zi, creme evanescente)

45
 Aplicate pe piele patrund cu usurinta, dispar de unde si denumirea de evanescente (vanishing
creams). Se folosesc ca atare sau in asociere cu pudre cand trebuie sa serveasca ca fond pt machiaj,
constituind un strat aderent pt pudra.
Cremele de zi si de fond trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase un aspect
mat, acoperit de o pelicula luminoasa.
Unguentele cu stearaţi sunt preparate obţinute prin saponificarea acidului stearic cu substanţe
alcaline şi emulsionarea excesului de acid stearic într-un vehicul hidroglicerinat sub formă de
emulsie U/A.
La obţinerea lor participă stearina (amestec de acid palmitic, stearic, urme de acid oleic),
substanţe alcaline, glicerina.
- emulgatorul care se formează este săpunul (stearaţii)

Imbatranirea tesutului conjunctiv al pielii

Pielea- aspect pliat, pierde din elasticitate, sensibila la actiunea agentilor externi.
Modificări ale unor componente ale ţesutului conjunctiv – colagenul, elastina, mucopolizaharidele.
Complex
- reactii chimice de oxido-reducere, aminari,dezaminari
- reactii enzimatice
- reactii neurohormonale
- scăderea potenţialului la nivelul diferitelor reacţii
- intervenţia produsului de catabolism
- modificarea turnoverului metabolic al majorităţii compuşilor biochimici

Teorii in legatura cu imbatranirea dermului

A.Imbatranirea macromoleculelor de colagen
-scaderea cantitatii de colagen solubil, cresterea fractiunii insolubile
- scăderea capacităţii de hidratare, creşterea rezistenţei mecanice a fibrelor proteice
- îmbătrânirea – compuşi cu o grupare aldehidică, un grup terminal formil

Agenti de imbatranire
-aldehida glicerica,piruvica-din metabolismul glucidic
-aldehida glucolica- metabolism protidic
-acroleina,aldehida crotonica- metabolism lipidic

Turnoverul metabolic al fibrelor de colagen

- scade de la suprafaţa pielii spre profunzime

Modificari in compozitia mucopolizaharidelor

46
- perioada embrionara: acid hialuronic predominant(formeaza complecsi care contribuie la
hidratarea fibrelor de colagen)
-adult: condroitin sulfat B

Tendinţa de refracţie a polimerilor în direcţia energiei libere minime

- apropierea grupărilor reactive a lanţurilor polipeptidice cu formarea de noi legături
- apropierea lanţurilor polipeptidice, îndepărtează apa dintre macromoleculele care devin
rigide
Gruparile reactive ramase libere pot crea punti de hidrogen intre lanturi.
Hidroxiprolina participa la formarea puntilor de hidrogen.
Viteza activitatii enzimatice – declin al metabolizarii colagenului, imbatranirea fibroblastilor.

Factori externi
- efectul razelor de soare asupra pielii – modificări cantitative ale unor aa din macromolecula de
colagen, tirozină, histidină, fenilalanină.

Cosmetice antiimbatranire
-Cosmetice hidratante = hidrantatele clasice sunt folosite pt a trata uscarea pielii deteriorate (polioli
, uree,saruri lactoza, acid hialuronic)
-Agenti de netezire a suprafetei pielii ;derivati din silicon
-Retinoizii utilizarea de acid retinoic ca ingredient antiaging de actualitate a fost intens investigata,
utilitatea lui a fost repede dovedita – reverseaza riduri fine pigmentarea neomogena
-Antioxidantii- in principal tinta lor este sa capteze moleculele ROS produse in piele ex: vit C,E
coenzima Q si acid lipoic

Analiza senzioriala a cremelor= disciplina care masoara, analizeaza si interpreteaza caract.unor

produse pe baza simturilor umane: atingere,miros,gust,auz.Initial s-a dezvoltat pentru industria
alimentara,ulterior pt parfumerie,devenind in prezent f importanta si pt industria cosmetica.
Analiza senzoriala poate fi utiliazata pt a caract.o materie prima, pentru a compara diferite
formulari sau pt a evalua un produs cosmetic la preparare sau in timp. Aceste informatii sunt
importante pt marketing in vederea evaluarii finale inainte de lansarea pe piata a unui produs sau
pt a situa un produs in raport cu alte produse concurente.
Analiza senzoriala cuprinde mai multe tipuri de teste
TESTE EFECTIVE: realizate pt a obtine informatii obiective despre produs cu ajutorul testelor
discriminative care detecteaza diferentele intre produse.Necesita personal calificat,antrenat pt a le
efectua,utilizeaza minim 30 pers.
TESTE AFECTIVE: informatii subiective despre produs reflecta preferintele consumatorilor,nu
necesita personal calificat ,poate participa oricine la testare, dar este nevoie de un nr mare de
partecipanti ,peste 50

47
TESTE CARE VIZEAZA PERCEPETIA: aspectele biochimice si fiziologice ale senzatiilor manifestate.
Studiul acesteia este realizat fie prin analiza descriptiva in care un nr de 6-30 persoane calificate
evalueaza dupa o anumita scala intensitatea caract.evaluate, fie prin teste hedonice in care se
evalueaza perceptiile, in functie de preferintele consumatorului- placut sau neplacut, referitor la o
anumita caracteristica a produsului.

ANALIZA SENZORIALA A CREMELOR

FERMITATEA PRODUSULUI: caracteristica ce este data de forta necesara pt a comprima produsul in
degetul mare si aratator evaluata pe o scala de la 1-10. (1 f mic, 10 f mare)
ADEZIVITATE: este data de forta necesara pentru a separa degetele unite printr-un strat de produs.
Se apreciaza de la o scala de la 1-10 forta necesara desprinderii
CONSISTENTA PRODUSULUI: evaluata prin aprecierea cantitatii de produs ce este perceputa intre
cele 2 degete , mare si aratator, utilizandu-se o scala de la 1-10.
CAPACITATEA DE INTINDERE: apreciaza usurinta cu care cremele se etaleaza la suprafata pielii. Se
utilizeaza scala de la 1-10 (1- produsul se intinde f greu, 10-produsul se intinde f usor)
FILM GRAS REZIDUAL: senzatia de grasime perceputa dupa aplicarea produsului (scala 1-10 , 1 nu
se simte aproape deloc, 10 se simte f gras la suprafata pielii)
GRAD DE PENETRARE IN PIELE: apreciaza viteza cu care produsul este absorbit in piele. Se noteaza
nr. de miscari necesare pt ca produsul sa penetreze in piele. (sa nu se mai simta la suprafata pielii)

PRODUSE COSMETICE PT INGRIJIREA PARULUI

PAR
 protectie
 Componenta sprancenelor retine transpiratia si o impiedica sa se scurga in ochi
 De pe cap ajuta efectiv procesul de transpiratie si respiratie si dreneaza apa de pe piele dupa
ploaie si baie
 Organ senzitiv, tactil foarte fin, care la atingerea genero declanseaza un reflex de clipire a
pleoapelor
 Un filtru al aerului din nas si protejeaza urechea impotriva insectelor si a corpilor straini.

J.Stock mentioneaza ca dupa pubertate parul se poate clasifica in 3 tipuri:

-par care exista la ambele sexe a carui crestere aparent nu este influenzata de hormonii sexuali:
sprancene, gene, vellus (par moale, par fin, catifelat care creste pe corp)
-par a carui crestere este stimualta la ambele sexe de hormoni: par axial, par pubian
-par care imprima caract.secundare specifice:parul barbii, parul de pe piept la barbati

ASPECTE MORFOLOGICE

48
Lungimea parului este de 1-1,5 cm la barbati iar la femei mai lung
Diametrul parului pielii capului variaza intre 40-120 milimicroni
STRUCTURA FIRULUI DE PAR
Cuticula protejeaza interiorul firului de par
La un par normal, sanatos, aceste invelisuri ale cuticulei sunt alaturate, astfel incat parul este
uniform, matasos, stralucitor si usor de pieptanat
Parul deteriorat este rar, aspru, lipsit de stralucire, dificil de pieptanat, nu are rezistenta
impotriva factorilor novici
Cortexul este partea cea mai mare a firului de par, 70-90% continand pigmentii naturali
Maduva contine granule de grasimi si bule de aer, parul subtire neavand maduva

ANEXELE FIRULUI DE PAR

Muschiul erector prins de teaca conjunctiva fibroasa

La adult : 120000 fire de par

La persoanele blonde densitatea este mai mare 150000, decat la cele brunete 110000 si roscate
90000,
cad zilnic 10-15 fire, la perso anele tinere, sanatoase

STUDIUL CRESTERII PARULUI ARE 3 PERIOADE:

ANAGEN- perioada de dezvoltate rapida 2-6 ani
CATAGEN- perioada de activitate piloformatoare mai redusa, si inceputul perioadei de repaus 2-
3 saptamani
TELOGEN-perioada de repaus complet si de eliminare a firului de par 3-4 luni
Intr-o tricograma normala se gasesc 85-90% din foliculi in anagen, 8-14% catagen, 1% in
telogen.
Viteza medie de crestere este de 0,1-0,4 mm pe zi. viteza cea mai mare de crestere se
inregistreaza pe scalp si in barbie.
Mai rapida la femei decat la barbati

INFLUENTA HORMONILOR ASUPRA PARULUI

Hormonii sexuali influenteaza sistemul pilosebaceu
Hormonii androgeni stimuleaza glandele sebacee cu tendinta de a produce hiperkeratoza si
seboree
Hormonii estrogeni exercita un efect contrar, de diminuarea a activitatii glandelor sebacee si
keratinizarii.

CULOAREA PARULUI- caracteristica ereditara, se datoareaza MELANINEI SI FEOMELANINEI.

Parul rosu continte o cantitate mai mare de fier decat celelalte nuante.

49
 Pigmentul rosu al parului –tricosiderina, contine complecsi ai fierului.
GRESAREA PARULUI- parul este lubrifiat de sebum.
COMPOZITIA CHIMICA:
keratina 65-95% din greutatea parului, rezultata din condensarea aminoacizilor existenti in
celulele corticale, ea imprimand proprietatile caracteristice parului.
Parul contine aprox. 50 de proteine.

Aminoacizii izolati din par: lizina, arginina, histidina, acid aspartic, treonina, serina, acid glutamic,
prolina, glicina, alanina, cistina, valina, metionina, isoleucina, leucina, tirozina si fenilalalina.
Cistina se gaseste in cantitea cea mai mare, si cea mai mica metionina.
Maduva contine o cantitate mica de cistina si cantitati mai mari din ceilalti aminoacizi.

CONSTITUENTI MINERALI: CALCIU, mg, strontiu, bor, aluminiu, staniu, sodiu, k, zn, mn, fe, argint,
aur, titan, molibden, iod, P, seleniu, - pot influenta, vopsitul, decolorarea, in special FIERUL.
W.Strain arata ca Zn din par reflecta continutul in zinc al tesuturilor organismului si ca prin circuitul
sanguin ajunge si el ca si alte metale in par.
Lipsa unor elemnte din par constituie un indicator pt anumite afectiuni.

Tipuri de par: par normal, gras, uscat – in fct de cantitea de sebum excretata de glandele sebacee.
Parul normal : mladios, stralucitor, acoperit de un strat protector de grasime.Pielea capului este
supla, hidratata normal si intacta. Conditia unei stari normale a parului inseamna o alimentatie
coresp care sa aduca un raport de elemente (viaminte, in special B6, calciu, iod, fier, sulf)
Pt santatea si frumuseata parului trebuie mentinut in organism un echilibru hidric (cel putin 2 l de
lichid pe zi)
Parul uscat: nu e protejat de o secretie sebacee suficienta, fapt pt care el este fragil, casant, se
rupe usor, aparent sters, nu are luciu.Cauze: insuficienta secretiei de sebum, traumatisme care il fac
friabil, devitalizat. Modificarile care pot sa apara in struct. firullui de par se pot datora unor ingrijiri
necorespunzatoare sau pot fi cauzate de unele tulburari suferite in starea generala a organsimului:
alimentatie necorespunzatoare, stari febrile.
Parul gras: exces de sebum, are firul lucios, fire lipicoase, pielea capului este grasa. Apare matreata
care impreuna cu sebumul formeaza un strat umed, care adera la firul de par.

CURATIREA PARULUI:
pt a asigura o igienta coresp. : spalat la 7-14 zile, in fct de natura parului
par uscat: inainte de spalat: ulei de ricin , sau de masline, putin caldut,apoi se infasoara capul cu un
prosop inmuiat in apa calda si stors bine, care se pastreaza 1-2 h, apoi se spala; se recomanda o
spalare saptamanala cu sapun sau sampon sau cu galbenus de ou cu care se frectioneaza pielea
capului. Se prefera sampoane pe baza de musetele, lanolina, galbenus de ou, ele asigurand
grasimea necesara.

50
Par gras: cel putin o data pe sapt, cu sapun, de preferinta cu sampon. Se poate spala si cu decoct de
urzici. Putem adauga si sucul de la o jumatate de lamaie.
PARUL normal - baie de ulei de ricin sua ulei de masline.

MASAJUL: scop: activarea circulatiei sanguine, reglarea secretiei glandulare, dezvoltarea suportului
muscular, avand ca rezultat o hranire corespunzatoare parului. Masajul se efectueaza zilnic – de la
frunte spre vertex si de la ceafa spre vertex.Parul gras se maseaza usor cu o lotiune speciala.

PERIATUL: Zilnic, pt scop estetic, dar si pt a il debarasa de praf, impuritati, aerisire, pt a raspandi
uniform grasimea pe toata lungimea parului. PT PARUL uscat – periat cu forta, pt a atinge pielea
capului. Par gras – periat usor pt a nu provoca o excitare a secretiei glandulare.

PRODUSE COSMETICE PT INGRIJIREA PARULUI:

 LOTIUNI PT PAR,
 LOTIUNI TONICE,
 LOTIUNI CONTRA CADERII PARULUI
 SAMPOANE,
 SAMPOANE DETERGENTE, PREPARATE PT ARANJAREA PARULUI,
 BRIANTINE (PRODUSE UTIL PT A ASIGURA UN ASPECT PLACUT SI LUCIOS AL FIRULUI DE PAR),
 FIXATIVE,
 PP PT COLORARE SI DECOLORARE

Lotiuni: dau parului un aspect normal, vitalitate, hranesc prin a stimula circulatia la nivelul
scalpului, asigura revenirea prompta si impedica caderea parului.
Un vasodilatator care sa mareasca cantitatea de sange de la nivelul papilelor dermice si sa
stimuleze mecanismul de alimentare al pielii
Vitaminte si aa cu sulf, necesari in biosinteza keratinei
Antiseptice
Lotiuni- scop preventiv si estetic, au efecte tonice, dezinfectante
Nu trebuie sa aiba actiune degresanta puternica, fapt pt care se utilizeaza un alcool 60-70
grade.

Sampoane- agenti de curatire pt par si pielea capului, ingredientul principal fiind

detergentul.
In compozitia lor intra surfactantul principal pt efectul de detergent si spumare, surfactantul
secundar pt condtionare, aditvii pt efecte speciale.
Sampoanele pot fi gasite sub diferite forme de prezentare: lichide, creme sau paste, aerosoli
sub forma de pulbere.
Marea lor majoritate sunt lichide, transparente sau opace.
Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatare: frumos, stralucitor, matasos,
suplu, usor de coafat.

51
 Caractere obisnuite ale samponului:
 lipsa alcalinitatii, necesara pt ca parul sa nu devina spalacit
 sa nu aiba efect degresant prea puternic
 sa nu irite pielea capului
 capacitate mare de curatire, chiar cu apa calcaroasa
 sa emulsioneze in apa impuritatile, grasimea, matreata si sa le disperseze
 sa produca o spuma abundenta si care sa nu fie influentata de impuritati
formularea unui sampon:
baza de spalare – o asociere intre produsi tensioactivi anionici si amfoteri cu aditivi: polimeri
cationici ( afinitate pt keratina care favorizeaza descurcarea parului)
sampoane pt copii- sampoane blande, au ca imperativ primordial calitatea de a fi perfect tolarate
de pielea fragila a scalpului si de mucoasa oculara a copilului. Baza de spalare este mai putin
detergenta si are in compozitie cel mai adesea agenti tensioactivi anionici f slabi.

Sampoane pt par uscat, produc o curatare blanda si o conditionare buna putand contine ulei de
ricin, avocado, ulei de vizon, acizi grasi esentiali.
Continutul de agenti tensioactivi cationici fac ca parul sa fie pieptanat mult mai usor.
Tipuri de surfactanti
Anionici (laurisulfati, sarcozine, sulfati laurileterici, sulfosuccinati) –curata in profunzime, pot lasa
parul aspru
Cationici (lanturi lungi de amino esteri, esteri de amoniu) –putere de curatare slaba, slab spumanti,
confera moliciune si maniabilitate
Formula generala:
 tensioactivi 15-30%
 stabilizatori de spuma 3-4%
 agenti de crestere a vascozitatii 2-10%
 aditivi : conservanti, coloranti, apa

controlul fizico chimic - stabilitate fizica, in timp, prin centrifugare (10 min la 2000 de rotatii)
stabilitate chimica, stabilitate microbioologica , stabilitate la transport de depozitare

metode de analiza:
 examen cu caract macroscopic
 vizual : culoare data de colorantii si ingredientele folosite
 aspect, consistenta, omogenitate- omogene, transparente sau opace, perlate
 caracteristici tactile: tuseul –gras, onctuos, granulos, neted, evanescent
 olfactiv-mirosul dat de extractele de plante sau parfumuri
 Examen microscopic si distributia granulometrica : se plaseaza o picatura de sampon
intre o lama si o lamela si se studiaza omogenitatea produsului.
 Analiza reologica: determinarea vascozitatii
 Determinatea pH-ului

52
  Determinarea masei totale pe recipient
 Determinarea formarii de spuma si a stabilitatii acesteia
 Dispersarea murdariei
Se determina pH-ul samponuluii in functie de necesitati
Solutiile alcaline determina deschiderea cuticulei, se fol de obicei inainte de colorarea parului pt a
permite colorantului sa penetreze in cortexul firului de par si sa il coloreze
Solutiile alcaline dau parului un aspect incretit
Solutiile acide inchid cuticulele, se utilizeaza ca neutralizante dupa colorarea parului, datorita
aspectului mai neted
Pt un sampon obisnuit pH = 5,5-6 pt toate varstele.

PROCENTUL DE SUBST SOLIDE DIN SAMPON

Daca un sampon contine o cantitate mare de substante solide va fi dificil de manipulat, de utilizat si
de indepartat din par
Daca continutul este prea mic samponul va fi prea apos si va fi indepartat prea rapid din par
Cantitea optima de subst solide este de 20-30%

Vascozitatea samponului este data in buna parte de procentul de substante solide prezente in
sampon. Un sampon bun nu trebuie sa fie prea vascos pt ca se util cu dificultate si se indeparteaza
greu.

Capacitatea de spumare si stabilitatea spumei- spuma este unul din criteriile importante de
apreciere a unui sampon, majoritatea persoanelor apreciind sampoanele care formeaza spuma
multa si durabila.
Se considera ca un volum de spuma de minim 100 ml caracterizeaza un sampon de calitate, iar
sferele de spuma trebuie sa fie mici (cu cat sunt mai mici cu atat spuma va fi mai persistenta)

Stabilitatea spumei: pt un sampon de calitate terbuie sa persiste spuma in timp – minim 5 minute.

Densitatea spumei: este cu atat mai mare cu cat diametrul bulelor de sapun este mai mic, aceasta
determinare fiind cea care aproximeaza cel mai bine perceptia consumatorului referitor la
‘calitatea’ spumei.

Capacitatea de dispersare a impuritatilor de pe par: pt a putea aprecia proprietatea de curatare a

samponului, unul din testele efectuate utilizeaza un colorant pt care se apreciaza dispersarea sa la
nivelul spumei.
Un sampon de calitate trebuie sa prezinta o cantitate minima de colorant in spuma deoarece
impuritatile trebuie sa ramana la nivelul solutiei apoase
Impuritatile care trec in spuma sunt dificil de indepartat si se vor redepune pe par.

53
Preparate cosmetice pt igiena cavitatii bucale
Fac parte si produsele destinate igienii cavitatii bucale
Pastele de dinti favorizeaza intretinrea unei bune igiene a cavitatii bucale, se diferentiaza in 2 tipuri:
1.cosmetice- rol de curatare a dintilor si de improspatare a respiratiei
2.terapeutice-contin un principiu activ care va determina o actiune tintita asupra unei probleme de
la nivelul cavitatii bucale: paste de dinti anticarie, antibacteriene, antitartru, paste pt tratarea
gingivitei, pt reducerea hipersensibilitatii dentinare, pt efect de albire.
Subst utilizate la preparare:
a)subst cu rol abraziv: curata dintii si decoloreaza dintii patati : carbonat de calciu, fosfat de calciu,
pirofosfat de calciu, silicati, polietilena, duritatea lor trebuie sa fie mai mica decat a dintelui (maxim
3 pe scara Mohr)
b)subst cu rol spumant sau detergent:favorizeaza activitatea de curatare prin emulsionarea salivei
si a filmului bacterian dentar (laurilsulfat de sodiu, laurilsarcozinat de sodiu)
c)subst cu rol umectant: favorizeaza pastrarea consistentei pastei (sorbitol, glicerol, xilitol care are
si actiune bacteriostatica si cariostatica)
d)subst cu rol de crestere a vascozitatii : asigura stabilitatea pastei (derivati de celulol, carboximetil
celuloza, alginat de sodiu, guma xantan, poliacrilat de sodiu).
e)aromatizanti: indeparteaza mirosul neplacut al componentelor pastelor
 pt adulti: ulei volatil de menta (peppermint, spearmint)
 pt copii: arome de fructe
f)edulcoranti: zaharina sodica, sorbitol
g)coloranti:rosu = E122 , verde E142, albastru E131
h)apa : regleaza consistenta si vascozitatea pastei

 APA DE GURA =sunt produse destinate igienei cavitatii bucale, pot fi formulate in scop
cosmetic pt reimprospatarea respiratiei sau in scop terapeutic pt a preveni cariile si pt a trata
bolile periodontale
 se utilizeaza de obicei diluate, dupa periaj, pt a completa igiena cavitatii bucale
 mai putin utile sunt apele de gura care se utilizeaza inainte de periaj cu rolul de a
dezorganiza placa dentara in vederea facilitarii indepartarii ei.
 nu este recomandata copiilor sub 6 ani

Componente:
 apa,
 alcool etilic, izopropilic,
 solubilizanti tensioactivi,
 aromatizanti,

54
  conservanti (paraben, benzoat de sodiu)
 edulcoranti (zaharina sodica, xilitol, sorbitol)
 coloranti,
 substante tampon (tampon fosfat, citrat)

articole de toaleta, antiperspirante si deodorante

o antiperspirante – produse astringente, destinate diminuarii secretiei glandelor
apocrine si ecrine, sunt formulate ca si spray-uri, stick, roll-on
 mecanism de actiune: sarurile metalice se combina cu fibrele de keratina intraductala
formand conglomerate care infunda porii sudoripari si impedica astfel eliminarea spontana a
transpiratiei
o deodorantele – produse destinate mascarii mirosului de la nivelul axilei, sau
micsorarii nr bacteriilor axilare (stafilococus aureus, corinebacterium, aerobacter
erogene)
o multe deodorante contin subst antibacteriene care reduc pH ul axilat la 4,5 sau mai
putin (clorura de benzetoniu, clorhexidina, triclosan)
o transpiratia umana este in mare masura inodora pana cand este fermentat cu
bacterii,axila este in mod constant printre cel emia calde zone de pe suprafata
corpului uman si glandele sudoripare ofera umidiitate .
o cand axilele unui adult sunt spalate cu sapunuri alcaline, pielea isi pierde pHul acid
4,5-6 si are loc cresterea pHului pielii si perturbarea barierei de protectie a pielii.

Roll on pe baza de apa – clorura de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, zirconiu aluminiu,

tetraclorohidrat glicol
Roll on pe baza de pudra aluminiu zirconiu, tetraclorhidrat glicol

In formularea deodorantelor, unele vehicule (Alcool etilic) ca si unele produse (timol si

eugenol) pot avea actiunea antibacteriana
Aciditatea marcanta (1,8-4,2) si decolorarea imbracamintii din fibre naturale sunt
principalele dezavantaje ale utilizarii lor.

Produse deodorante aerosoli (spray)

 deoparfumuri (cu sau fara activitate antimicrobiana)
 mica cantitate de subst antiperspiranta (3-4% pudra de clorura de aluminiu)
 subst cu activitate antimicrobiana (triclosan)
 un emolient, esteri, alcool si propulsor

SOARELE – prieten sau inamic ?

 soarele emite un spectru de raze: radiatii gamma, raze X, raze ultraviolete (UVA, UVB,
UVC) lumina vizibila, undele radio, IR.
 parte importanta este absorbita de patura de ozon, picaturile din atm si de praf
 Razele ultraviolete sunt alcatuite in general din 95%UVA si 5%UVB
55
  Datorita faptului ca razele UVA aproape nu sunt blocate de stratul de ozon emisia
acestora ramane aprox neschimbata de-a lungul anului.
TIPUL RADIATIEI SI LUNGIMEA DE UNDA.
 UVC 40-290 atinge suprafata pamantului DOAR LA ALTITUDINI MARI
 UVB 290-320 atinge, dar la INTENSITATE MAXIMA LA MIEZUL ZILEI
 UVA 320-400 ATINGE SUPRAFATA PAMANTULUI
 LUMINA VIZIBILA 400-800 ATINGE suprafata pamantului
 IR 800-105 ATINGE suprafata pamantului
INTENSITATEA RADIATIILOR SOLARE
 Anotimp: intensitatea UV este maxima la data de 21 iunie, fiind de 100 de ori mai mare
decat la 21 dec
 Ora: intre 12-15 valoarea maxima UVB
 Latitudine: ecuator si tropice –cea mai mare intensitate UVB
 Altitudine: la fiecare 300 m parcursi, radiatia UV este mai mare cu 4%
 Prezenta norilor: norii retin partial IR, nu si radiatiile UVA si UVB
 Reflexia la sol : 85% pt zapada, 17-25% pt nisip, 5% pt apa, 3% iarna

Indice UV
 un indicator al cantitatii de radiatii UV care exista la suprafata pamanatului,
 riscul pe care il reprezinta expunerea prelungita la soare pt piele intr-o anumita zi la o
anumita ora, intr-un anumit loc,
 este reprezentat prin cifre de la 1 la 10

 depigmentarea este o componenta majora a fotoimbatranirii in cazul pielii albilor

 depigmentarea nu chiar observabila devine mult mai vizibila prin fotografierea cu UV sau
prin folosirea lampii WOOD
LENTIGO SOLAR = PETE brun-deschise pana la brun-inchise, care apar in zonele expuse, fata dorsala
a mainilor, torace superior si fata, zonele de extensie ale antebratelor
Efectele nefavorabile ale radiatiilor UV asupra pielii
ERITEM SOLAR (ARSURA SOLARA)
Lepre - reactia infamatorie la niv pielii produsa de UVB, semne clasice de inflamatie: roseata,
caldura, durere si eritem. Apare de la 30 min pana la 8 h.
KERATOZA ACTINICA: leziunea precancerosa ce se poate transforma destul de usor intr-un
epiteliom spinocelular cu risc cancerigen f inalt. Se localizeaza pe fata, gat, dosul mainilor; apare la
cei cu tenul mai deschis, ochi albastri.

56
MELANOMUL: tumora maligna de origine melanocitara, metasteaza la distanta, e f agresiv, ducand
la deces in cativa ani
IMUOSUPRESIA: poate duce la cresterea posibilitatii aparitiei unor bloli infectioase : herpes
simplex, altereaza ADN-ul (putand duce la carcinogeneza) posibilitatea exacerbarii unor afectiuni cu
fotosensibilitate (lupus eritematos)

Efecte benefice:
 actiune antirahitica si sinteza vitaminei D,
 sinteza vitaminei A, indispiensabila integritatii pielii si ochilor
 actiunea calorica a radioatiilor IR
 efectul relaxant la terapii.

Fotoprotectia naturala a pielii

1.stratul cornos
2.melanina- ecran biologic, actioneaza ca un filtru optic, disperseaza radiatiile prin difuzie
3.acid urocanic (in stratul cornos 0,60%)
4.lipidele care absorb radiatiile UV

Fotoprotectia cosmetica- utilizarea topica de produse speciale fotoprotectoare eficiente si bine

tolerate pe zonele de piele expuse la soare
 Emulsii, solutii, geluri, creme, batoane, spray-uri, care asigura si hidratarea, emolierea si
nutritia tegumentelor
 Ingrediente utilizate – subst de tip ecran sau subst tip filtru, utilizate singure sau asociate
 Asociere de antioxidanti in preparatele administrate topic.

Preparate cosmetice fotoprotectoare

 Subst ecran,
 subst filtru incorporate in diferite tipuri de vehicule
 subst auxiliare (coloranti, conservanti antimicrobieni)

Substante ecran -reflexia radiatiilor solare

 DIOXID DE TITAN, OXID DE ZINC,
 Se utilizeaza in special pt realizarea filtrelor cu protectie f mare in concentratie de 3-10%
asociate cu filtre solare
Avantaje:
 efectul nu diminueaza in timp
 nu penetreaza in piele (nu provoaca alergii cutanate)
 in formulele in care nu se nominalizeaza subst ecran, ci doar mentiunea ‘agent ecran’, conc
va fi de 5%.

57
Substante filtru-Absorb selectiv radiatiile UV, permit traversarea acelora care asigura bronzarea
(340nm)
 Contin nuclee aromatice
 Antranilati
 Benzofenone
 Cinamati
 Acid paraaminobenzoic si derivati
 Salicilati
 Derivati de benziliden, camfor si benzinidazol
 Derivati de dibenzoilmetan
 Derivati de benzotriazoli

 VEHICULE: trebuie sa formeze pe piele un film uniform,

 stabil rezistent la apa si transpiratie,
 influenteaza acceptabilitatea cosmetica a preparatelor,
 rol important in eficienta produselor solare prin modificarea proprietatileor filtrante ale unei
molecule si prin influentarea caracteristicilor de etalare, a uniformitatii filmului aplicat pe
piele.

Vehicule si substante auxiliare

Uleiuri naturale: ulei de nuca de cocos, arahide, masline, nuca, bumbac,
capacitate de absorbtie: nuca 24%, cocos si masline 23%, bumbac 26% , susan 39%, asociate cu un
antioxidant si parfumuri
amestecuri de uleiuri minerale si naturale

substante complementare:
 antioxidanti (Combat stresul oxidativ) – vitamine (E si C) oligoelementi (seleniu, cupru, znic)
flavonoide, carotenoide, polifenoli din extracte vegetale
 ceramide: intaresc functia de bariera a stratului cornos
hidratanti, emolienti – corecteaza efecele de suprafata ale pielii expuse la soare
substante cu rol antiinflamator- limitarea agresiunilor razelor UV: alantoina, ape termale, acid 18-
beta-gliciretinic
 conservanti
 unt de shea (unt de karite) –contine o fractie mare nesaponificata reprezentata de alcooli
terpenici si sterolici gasiti aproape exclusiv ca esteri ai acidului cianamic, fitosteroli
contine butilhidroxitoluen, compusi catehici numerosi , fractiune gliceridica nesaturata

58
evaluarea eficientei produselor fotoprotectoare- FACTORUL DE PROTECTIE SOLARA (SPF)=ESTE
rapotul dintre energia UV necesara pt producerea unei doze minime de eritem pe pielea protejata
si energia UV pe pielea neprotejata
 SPF are valori intre 2-60 pt ultraprotectie
 SPF mai mare de 30 – cel putin 3 agenti in concentratii crescute pt a oferi o fotoprotectie
crescuta.

Uleiuri
 SPF REDUS (nu permit incorporarea unor concentratii mari de absorbanti UV)
 Rezistenta mare fata de apa

Emulsii: Permit asocierea filtrelor lipofile si hidrofile si a subst filtru cu cele de tip ecran.
Emulsii de tip L/H, cel mai mult utilizate, f bine acceptate dpdv cosmetic, rezistenta redusa fata de
apa, replicare frecventa, grad de protectie variat
Emulsii de tip H/L, acceptabilitate mai redusa decat L/H, rezistenta mare la apa, grad de protectie
ridicat
Produse conditionate in recipiente presurizate: formeaza spuma sau aerosoli, senzatie placuta de
racoare, facilitate la aplicare
Geluri apoase: utilizare redusa, grad redus de protectie, rezistenta redusa la apa, senzatie de
racoare placuta
Batoane

Fotoprotectie vestimentara
FACTOR DE PROTECTIE ULTRAVIOLETE (FPU) = raportul de iradiere medie UV transmisa fara
material fata de iradierea UV medie transmisa prin tesatura
Tesaturi
 Valorea FPU –protectie medie 15-24
 Protectie f buna 40-50 si 50 plus
Fibre (absorbtie UV)
 Grupa 1: poliester, cel mai bun absorbant de UV
 Grupa 2: lana, matase, nylon
 Grupa 3: bumbac si fibre celulozice

Criterii de alegere
 Fototipul pielii
 Indice UV
 SPF, UVA-PF
 Varsta
 Stare fiziologica

59
  Polipatologii
 Tipul si cantitate de produs
 Conditii de expunere: anotimp, ora, conditii atmosferice (vant, soare, nori), pozitie
geografica

Fototipul de ten: culoarea naturala a pielii este data de cantitatea de melanina din piele
Atentie!!!
 Copii: preparatele se fac cu substante minerale
 Copii si femei insarcinate: se evita subst fotoprotectoare (cinamane, benzofenone)
 Pers predispose la alergii: fara benzofenone 3, benzofenone 4
 Evitarea tratamentlor cu medicamente fotosensbilizante admin p.o.
 Evitarea medicamentelor sensibilizante cu aplicare locala (medicatie antiacneica,
antimitotice, antiseptice, medictia pt psoriasis, AINS: ketoprofen)
 Evitarea subst. fotosensibilizante: ulei volatil de bergamot, lamaie, cedru, lavanda

Recomandari: stergerea pielii dupa baie, aplicare zilnica a fotoprotectorului indiferent de anotimp,
de zile noroase
Fotoprotectie oculara, vestimentara, reaplicarea la 2 h si dupa baie si piscina a produselor
fotoprotectoare
Fata si gat : 3 ml crema
Brate si umeri: 3 ml pe fiecare parte – uleiuri si emulsii cu vascozitate mica
Trunchi: 3 ml fata 3 ml spate – uleiuri si emulsii cu vascozitate mica
Picioare: 6 mil – uleiuri si emulsii cu vascozitate mica

60