Sunteți pe pagina 1din 12

Biotehnologii cosmetice

1. Generalități

Cosmetica sau cosmetologia este disciplina care se ocupă cu îngrijirea şi înfrumuseţarea


externă a corpului cu ajutorul unor preparate sau tratamente.
Prin produs cosmetic se înţelege orice substanţă sau preparat destinat să fie aplicat pe
diferite părţi ale corpului în scopul spălării, protejării şi menţinerii lui, pentru a modifica aspectul
estetic sau a corecta mirosurile corporale.
Produsele cosmetice și de parfumerie sunt amestecuri de substanțe chimice, naturale sau
sintetice, care se folosesc în scopul îngrijirii corpului, în vederea asigurării menținerii echilibrului
fiziologic și a stării de sănătate corespunzătoare.
Prin tradiţie în farmacii se prepară creme, emulsii, loţiuni utilizate în scop cosmetic şi de
igienă. Formularele farmaceutice cuprind uneori şi formule de produse cosmetice. Pentru
conceperea, prepararea şi elaborarea acestor produse este nevoie de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice.
Unele dintre aceste produse sunt foarte apropiate de anumite medicamente şi din acest motiv
trebuie făcută diferenţa dintre produs cosmetic şi medicament. In general nu se admite ca produsele
de igienă să fie prezentate ca având proprietăţi preventive sau curative faţă de anumite maladii. De
asemenea, produsele de igienă nu pot să conţină substanţe puternic active.
Pielea este un înveliş care acoperă corpul în întregime, suprafaţa totală medie este de 1,5 –
2 mp. şi are o greutate de 4 kg. Grosimea ei variază în funcţie de sex, vârstă şi regiune.
Din punct de vedere histologic se disting 3 straturi:
- Epiderma
- Derma
- Hipoderma
Pielea este constituită din : apă, elemente minerale, substanţe organice şi vitamine. Apa
este un component biochimic cu rol important în metabolismul organismului. Elementele minerale
sunt reprezentate de metale şi metaloizi, pielea este organul cel mai bogat în sulf. Substanţele
organice sunt : hidraţi de carbon( glucoză, glicogen, celuloză), compuşi azotaţi, lipide sau grăsimi.
Dintre vitamine în epiderm se găsesc vitaminele A, D. B1,B2, B6, acidul pantotenic, vitamina H,
P şi acidul ascorbic.
Pielea intactă, datorită structurii sale, este o barieră reală pentru pătrunderea substanţelor
şi numai tegumentul lezat permite trecerea diferitelor substanţe prin epidermul nevascularizat.
Există câteva tipuri de piele care pot fi caracterizate astfel : piele normală, piele uscată, piele grasă,
piele seboreică, piele cu alteraţii vasculare, piele ridată.
Pielea normală are o coloraţie roză, cu aspect compact, este netedă dar nu lucioasă. Nu
prezintă pori dilataţi, puncte negre, exfolieri, aspect roşcat. Întreţinerea pielii normale este în
general uşoară şi urmăreşte curăţirea şi protejarea de factorii externi. În general se recomandă ca
persoanele tinere cu pielea normală să nu facă apel la preparate cosmetice. Curăţirea zilnică se face
cu săpun sau lapte demachiant cu pH acid. Protecţia zilnică se urmăreşte pentru a evita efectele
neplăcute provocate de vânt, praf, frig.
Pielea uscată apare ca urmare a unor deficienţe datorită conţinutului mai redus de grăsimi
şi a deshidratării când işi pierde din elasticitate şi apar ridurile. Uneori pielea este doarte uscată
datorită lipsei grăsimilor deşi hidratarea este normală, dar este posibil ca deshidratarea să apară
numai datorită deshidratării. Pielea uscată este subţire, sensibilă şi are nevoie de aplicarea unor
produse care să asigure rehidratarea, un aport de lipide emoliente şi protectoare. Curăţirea se face
cu loţiuni hipoalergice cu pH acid. Protecţia zilnică se asigură cu creme semigrase, bogate în
substanţe rehidratante cu putere de penetrare mare. Trebuie evitată aplicarea direct pe piele a
produselor pentru machiaj. Se impune şi un tratament seara cu creme nutritive, revitalizante care
să conţină grăsimi, vitamine, biocatalizatori într-o formă uşor asimilabilă.
Pielea grasă este o urmare a hiperfuncţionării glandelor anexe din piele, secreţia glandelor
sebacee şi sudoripare fiind anormală. Pielea are un aspect lucios şi pori dilataţi, apare acneea,
seboreea, puncte negre şi comedoane.
Cosmetica se structurează pe trei nivele:
- Cosmetica terapeutică – preîntâmpinarea și tratarea bolilor corpului și a pielii
- Cosmetica de modelare – prevenirea și corectarea defectelor fizice
- Cosmetica decorative (cosmetica de înfrumusețare): ascunde defectele și pune în prim
plan trăsăturile frumoase
Clasificarea produselor cosmetice:
1. Articole de parfumerie : apa de colonie / toaleta, parfumuri, sprayuri

2. Produse de toaleta:
a) Paste de dinți și alte produse pentru îngrijirea cavității bucale
b) Crème
c) Sapunuri
d) Produse pentru baie
e) Deodoranți și antitranspiranți
f) Diverse: crème depilatoare, dizolvant, lac de unghii

3. Produse pentru îngrijirea epidermei și pentru înfrumusețare


a) Creme și emulsii pentru față, mâini, corp (pentru ten normal, uscat și gras)
b) Produse pentru plajă: crème și emulsii pentru bronzare, pentru calmarea arsurilor
c) Loțiuni: antiacnee, demachiante, dupa ras, calmante
d) Produse de fardare

4. Produse capilare
a) Produse de spălare și colorare a părului
b) Fixativ-fixatori-loțiuni capilare

5. Produse cosmetic cu diverse destinații


a) Pentru curățirea și întreținerea articolelor textile din piele si blană
b) Pentru curațirea și întreținerea locuinței
c) Deodorante și odorizante casnice
Datorită multitudinii scopurilor și utilizărilor produselor cosmetice, precum și formele
complexe de realizare a produselor comerciale, industria fabricării acestora necesită materii prime
si auxiliare pe cât de numeroase, pe atât de diverse, materiale care cunosc o dinamică de
dezvolatare ascendentă, permanentă și în continuă completare.
Industria cosmetică își are resursele de materii prime din toate regnurile: natural, animal,
vegetal și mineral, precum si produse de sinteză, care ocupă, de asemenea , un rol important și care
sunt din ce în ce mai mult asimilate și diversificate.

2. Fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie

1. Procese tehnologice

Tehnologia obținerii produselor cosmetice și de parfumerie reprezintă o specialitate a chimiei


organice, caracterizată prin specificitatea operațiunilor, a utilajelor și a metodologiei de lucru.
Operațiunile sunt, în general, fizice, de condiționare a amestecurilor obținute din materiile prime
folosite conform recepturilor. Materialele prime necesare obținerii produselor cosmetice nu fac
obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substanțe de proveniență
naturală sau sintetică obținute prin tehnologii bazate pe procesele chimice fundamnetale.
Tehnologiile de obținere a produselor cosmetice și de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au
ele în comun, în funcție de produsul final ce trebuie realizat.
Astfel, există o tehnologie generală pentru obținerea produselor cosmetice solide
(ruj,rimel.creioane contur e tc.), alta pentru obținerea produselor de parfumerie ,alta pentru
obținerea cremelor și asa mai departe.
In cadrul fiecărei linii de fabricație, prin schimbarea rețetelor atât din punctul de vedere al
materiilor prime chimice cât și al dozării lor, se pot obține variante de produse finite care să difere
între ele prin culoare ,parfum , consistență etc. .

2. Operații și utilaje specifice

Așa cum s-a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor cosmetice
se bazează pe câteva operații comune ce au un caracter general, ca topire,solubilizare,decantare,
filtrare, amestecare, (malaxare) etc. , operații ce se realizează în utilaje specifice.
De menționat este faptul că utilajele necesare realizării operațiilor de sinteză și condiționare a
produselor cosmetice sunt specifice domeniului.
Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atât pentru pregătirea materiilor
prime, precum și pentru efectuarea proceselor propriu-zise , au o flexibilitate și o elasticitate din
punct de vedere al sorturilor(tipurilor) de produse care se obțin.
Operația de topire,este prima operație la fabricarea oricărei creme sau emulsii sau când se
folosesc grasimi sau uleiuri în rețete,se efectuează în vase (cazane) cilindrice din otel inoxidabil
sau emailate prevazute cu manta dubla, fund și pereti dubli, numite și cazane duble dublicator,
având capacități de 50 - 100 litri.
Încălzirea se efectuează prin mantaua dublă cu abur sau apă caldă.
Pentru golirea usoara, cazanele de topit sunt prevazute cu dispozitive de basculare sau, dupa
caz, transvazarea grasimilor topite se face cu pompe. În mod obligatoriu,materiile prime topite se
filtrează printr-un filtru simplu (pânză de filtru textilă, de nailon sau pânză fină metalica,
inoxidabila), ce retine impuritățile mecanice în suspensie sau decantate la fundul cazanului.

1. Cazan duplicator de topire:

1. Cazan; 2.Manta; 3.Dispozitiv de basculare; 4.Suporturi de sustinere


Solubilizarea constituie operatia de baza pentru fabricarea produselor de parfumerie
alcoolice precum și a loțiunilor pentru îngrijirea feței etc. În aceste scop, aparatele pentru obtinerea
solutiilor sunt prevazute cu agitatoare și manta dublă pentru incalzire, iar dupa caz - racire.
În general, aparatele sunt construite din otel inoxidabil sau din fontă, respectiv oțel emailat.
Aparatele sunt prevăzute cu canale de golire, gură de încarcare si gură pentru curățire.
În functie de solventii folositi, de cele mai multe ori acestia fiind volatili si inflamabili,
intregul echipament electric trebuie sa fie de tip "antiex".
Decantarea se efectueaza fie în aparatele în care s -a facut solubilizarea, fie în vase și
rezervoare speciale. Vasele sau rezervoarele pentru decantare au fundul conic. Concomitent cu
decantarea, prin depozitarea convenabilă are loc și procesul de maturizare a produselor.
Filtrearea se efectueaza pentru produse decantate, dar mai ales nedecantate. Se folosesc
filtre si materiale filtrante, având diverse grade de finețe.
Schema funcționării filtrului presă: 1.intrarea produsului brut; 2.ieșirea produslui brut;
Ca material filtrant se folosesc plăci celulozice sau din azbest având diverse grade de
porozitate.

Emulsionarea și omogenizarea sunt procese de bază pentru fabricarea cremelor cosmetice


și a laptelui de înfrumusețare. Particulele fazei dispersate ajung la dimensiuni de 0,1 pana la 10 μ.
Operațiile au loc in malaxoare.
Emulsionarea și omogenizarea se mai pot efectua și pe aparate cu discuri mobile, care se
învârt cu câteva mii de turatii pe minut si pe care sunt fixati o serie de dinti.

Emulsor-omogenizator

Omogenizarea substantelor pulverulente este operatia care sta la baza fabricarii pudrelor,
a fardurilor, a rosului de buze, a produselor de machiere, a depilatorilor de tip praf etc. Operatia
are loc in malaxoare-cernatoare.
Schema malaxorului cernator

Masini de umplut tuburile cu creme si paste cosmetice .


Se folosesc mașini cu piston vertcal sau rotativ, care la fiecare început de lucru se încarcă
cu crema sau pasta respectiva, din pâlnia de alimentare. Apoi doza de cremă sau pastă este presată
în tubul gol, care ajunge de fiecare dată în dreptul orificiului de golire,cu ajutorul unui disc carusel
portant, prevazut cu alveole. În operațiile urmatoare se execută închiderea tubului, în mai multi
timpi cu ajutorul unor gheare. Un dispozitiv cu celulă fotoelectrica oprește descărcarea pistonului
încarcat, dacă în dreptul tijei de umplere lipsește tubul de alveola.
Alimentarea mașinii se execută de o banda rulanta sau de o platforma tip carusel, rotativa,
care aduce flacoanele in dreptul unor dispozitive de umplere, de obicei multiple.
In continuare, liniile de umplere sunt formate din masini de busonat si etichetat. În functie
de tipul de constructie si de capacitatea flacoanelor se construiesc linii avand capacitati de la 1500
- 2500 de flacoane pe ora,pana la 5500 - 6500 de bucati pe ora.
Fluxul tehnologic pentru obtinerea cremelor
Fluxul principal de obtinere a produselor de parfumerie si a lotiunilor
3. Coldcremele

Coldcremele sunt preparate cosmetice emoliente pe bază de ceară de albine care conţin o
cantitate însemnată de apă. Sunt denumite şi cerate. Cantitatea mare de apă pe care o conţin
produce o senzaţie de răcorire, de unde şi denumirea de coldcreme( cold= rece). Sunt indicate
pentru întreţinerea pielii normale şi uscate fiind utilizate ca şi crème de zi şi noapte.
Ingredientul principal al coldcremelor este ceara de albine, iar prepararea lor se face prin
topirea cerii în uleiul vegetal, după care se încorporează apa, încet, sub continuă triturare. Se obţine
o emulsie A/U. Aceste unguente au la bază amestecuri de ceară, stearină, ulei vegetal, cetaceu,
borax, iar pentru produsele superioare diferiţi emulgatori lipofili. În unguentele emoliente rezultă
o pseudoemulsie, datorită proprietăţilor slab emulgatoare a cerii de tip A/U, care se desface pe
piele şi permite evaporarea apei producând o senzaţie de răcoare. Consistenţa unguentului depinde
de reacţia dintre borax şi acidul cerotic liber din ceară, cu care formează săpunul de sodiu, care
acţionează ca emulgator U/A şi va emulsiona apa. Cantitatea de ceară necesară pentru cremele
normale poate varia între 5-16%. Cremele cu cantitate mai redusă de ceară sunt mult mai moi,
consistenţa lor putând fi crescută prin adaos de parafină solidă sau alcool cetilic. Cremele cu un
conţinut sub 45% apă sunt emulsii A/U, iar peste această valoare sunt emulsii U/A. Prin adăugarea
altor excipienţi la sistemul ceară – ulei – apă se poate schimba aspectul, consistenţa, capacitatea
de întindere, emolienţa. Adăugarea de lanolină poate determina creşterea capacităţii emoliente, dar
are tendinţa de a subţia crema, uleiurile vegetale măresc emolienţa dar au tendinţa de a face
unguentul grunjos, cetaceul în proporţie de până la 5% duce la creşterea emolienţei, a strălucirii şi
a opacităţii cremelor. Alcolul cetilic 1% provoacă creşterea emolienţei şi uneori îmbunătăţeşte
stabilitatea.
Parafina măreşte consistenţa. Cremele au strălucire, se întind uşor şi au proprietăţi de curăţire.
Ca tehnică de lucru se disting 3 etape principale:
topirea ingredientelor,
emulsionarea
răcirea.
Atenţie deosebită se va acorda procesului de emulsionare şi răcire a unguentului.
Temperatura optimă pentru emulsionarea iniţială este de 70-75%, adăugarea apei se face relativ
încet, excesul de apă trebuie evitat deoarece favorizează emulsii multiple. După emulsionare
amestecul se răceşte încet, amestecîndu-se până la temperatura de 40-45 grade când se adaugă
parfumul.

Exemple de coldcreme:
Ingrediente necesare:
- Ceară albă 17 gr
- Stearină 17 gr
- Parafină lichidă 56 gr
- Apă distilată 10 ml
- Ulei de lavandă 2 pic
Preparare:
Ceara, stearina şi uleiul de parafină se topesc pe baia de apă.
Omogenizarea se poate face în 2 moduri: amestecul se triturează continuu până la consistenţa
semisolidă când se adaugă în porţiuni mici apa încălzită la 40 grade, iar după răcire se adaugă
uleiul de lavandă până la omogenizare. - amestecul se lasă în mojar să se solidifice, se
omogenizează treptat toată masa, se adaugă apa şi apoi uleiul de lavandă.
Coldcreme cu diferite substanţe active .
Pentru corectarea ridurilor şi pentru a preveni atrofierea ţesuturilor şi degenerarea pielii, se
utilizează creme nutritive şi revitalizante. Acestea conţin substanţe biologice active, naturale,
sintetice şi fitoterapeutice ca: vitamine, hormoni, proteine, aminoacizi, produse apicole, fermenţi,
gerovital, produse care influienţează direct procesele vitale stimulând funcţiile pielii.

4. Creme fotoprotectoare

Lumina solară obişnuită conţine atât raze ultraviolete care produc insolaţia cât şi raze UV care
produc pigmentarea sau bronzarea pielii. Acţiunea razelor UV se manifestă în funcţie de cantitatea
şi lungimea lor de undă. Sensibilitatea faţă de UV variază considerabil de la o persoană la alta,
cele blonde sunt mai sensibile faşă de cele brunete, bărbaţii mai sensibili decât femeile, copii mai
sensibili decât adulţii. Pentru a fi eficace preparatele antisolare aplicate pe piele trebuie să absoarbă
complet razele UV medii care produc insolaţia, şi să permită penetrarea UV lungi care activează
cel mai mult pigmentarea( care produc bronzarea). Un preparat fotoprotector se compune din: o
substanţă activă( ecran, filtru), un vehicul, subst. auxiliare, conservanţi, antioxidanţi. Sunt
preparate utilizate prevenirea insolaţiei. Ele se prezintă sub formă de creme, uleiuri, pudre, spray-
uri. Substanța activă are rolul de a acţiona ca un filtru de protecţie, care să absoarbă sau să reflecte
total sau parţial razele UV, împiedicându-le să ajungă în contact cu pielea. Cele care opresc total
razele UV se numesc ecran, iar cele care opresc parţial se numesc filtru.
Bibliografie

1. Günther Schneider, Sven Gohla, Jörg Schreiber, Waltraud Kaden, Uwe Schönrock,
Hartmut Schmidt-Lewerkühne, Annegret Kuschel, Xenia Petsitis, Wolfgang Pape, Hellmut
Ippen and Walter Diembeck "Skin Cosmetics" in Ullmann's Encyclopedia of Industrial
Chemistry 2005, Wiley-VCH, Weinheim.
2. H. Panda: Handbook On Ayurvedic Medicines With Formulae, Processes And Their Uses
3. Millikan, Larry E. (2001). "Cosmetology, cosmetics, cosmeceuticals: Definitions and
regulations". Clinics in Dermatology.
4. Vuşcan M.,Bojiţă M. An Evaluation of the Rules of Good Practice in Manufacturing of
Cosmetic and Dermato-cosmetic Products at S.C. Farmec S.A. Cluj-Napoca.Clujul
Medical.2010;
5. Vuşcan M., Bojiţă M. Research of Possibilities to Ensure the Quality of Dermatocosmetic
and Cosmetic Products through Application of Quality Management Tools.Farmacia,2011;