ARGUMENT

Produsul cosmetic este o substanță sau un preparat care vine în contact cu părțile
externe ale corpului uman și are ca scop principal îngrijirea acestora. Îngrijirea poate consta în
curățarea, parfumarea, corectarea mirosurilor, modificarea aspectului, protejarea sau
menținerea în bună stare a pielii, părului, ochilor, buzelor, organelor genitale, unghiilor sau
dinților și mucoasei bucale.

Procedurile de fabricație variază în funcție de funcția fiecărui produs cosmetic și de tehnicile

producătorului. Cu toate acestea, există câteva proceduri comune

Inaintea aparitiei cuvantului “cosmetica”, oamenii au cautat sa capete o infatisare

armonioasa si mai atragatoare, infrumusetandu-si trupul si imbracamintea. La toate
popoarele notiunea de frumusete este asociata cu notiunea de curatenie.

Denumirea lor deriva de la cuvantul grecesc "Kosmeticos",ce inseamna igiena pielii

Din cele mai vechi timpuri se cunosc numeroase exemple privind preocuparea pentru
infrumusetare: vopsirea parului cu henna, utilizata si astazi, intensificarea culorii negre a
parului prin tratare cu o fiertura obtinuta din scoarta arborelui mesquite, prepararea
samponului din seva unor plante (yuca) de catre indienii americani. Gasim in Egiptul antic
preocupari pentru utilizarea produselor cosmetice in toaleta egiptencelor care a ajuns la un
rafinament complicat: dupa avlutiuni, (spalari parfumate), corpul era uns cu farduri, fata era
meticulos machiata cu amestecuri foarte complicate, intre care cu renumitul “kohol de
Ispahan” pentru inviorarea ochilor.

In timpul reginei Cleopatra, apare primul formular de cosmetica “Cleopatra gynoeciarum

libri”, in care sunt indicate retetele preparatelor utilizate de ea pentru a-si pastra frumusetea,
distrus in incendiul renumitei biblioteci din Alexandria.

Produsele destinate igienei, ingrijirii si infrumusetarii omului s-au diversificat in ultimile

decenii devenind un auxiliar necesar in viata moderna.

Interesul pentru estetica exterioara si pentru mentinerea sanatatii depline pentru o perioada
cat mai lunga, au dezvoltat preocuparea pentru diversificarea preparatelor cosmetice utile si
necesare la orice varsta.
 Cosmetologia este stiinta care se ocupa cu mentinerea si asigurarea frumusetii maxime a
corpului omenesc in special a epidermei. Este denumita in mod obisnuit cosmetica (gr.
Kosmeticos = podoaba, arta de a-si face toaleta; logos = stiinta); deci este o ramura a
dermatologiei care se ocupa cu probleme de bioestetica si studiaza mijloacele individuale de
mentinere a pielii in perfecta sanatate si frumusete pe un interval de timp cat mai lung posibil.
CAPITOLUL 1

1.1. Produse cosmetice si de parfumerie

Produse cosmetice si de parfumerie sunt amestecuri de substante chimice naturale sau

sintetice, care se folosesc in scopul ingrijirii corpului omenesc,in vederea asigurarii mentinerii
echilibrului fiziologic si a starii de sanatate corespunzatoare.
Denumirea lor deriva de la cuvantul grecesc “Kosmeticos”,ce inseamna igiena pielii.
Progresele stiintei si tehnicii au precizat si fundamentat factorii care intervin in fizilogia
pielii.Acesta a determinat o largire a gamei de materii prime si implicit a sortimentelor care sa
acopere necesitatile de utilizare.
Notiunea cuprinde o sfera mai larga si anume de:
-Cosmetica fiziologica bazata pe ingrijirea pielii, fetei, corpului, a parului etc., pentru a le
asigura functii de nutritie si dezvoltare normala.
-Cosmetica decorativa bazata pe obtinerea unui aspect cat mai placut,curat si atragator.
Tehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie consta in procese de conditionare.
Obtinerea in faza pilot productiv (pentru produsele noi lansate in vederea prospectarii pietii
si a formulelor proprii), dar mai ales la scara industraiala a produselor cosmetice realizeaza un
dublu scop , si anume : valorificarea resurselor de materii prime naturale, prin transformarea
in produse de larga si eficienta utilitate, dar si producerea bunurilor de larg consum.
Inainte de a introduce in consum un produs cosmetic, dupa ce cercetarile si probele de
laborator au dat completa satisfactie, se efectueaza aplicatii sistematice si “teste epicutanale”
in clinici de specialitate,atat cu produsul respectiv,cat si - dupa caz – cu unii componenti ai
retetei spre a verifica eficienta produselor si respectiv inofensivitatea acestora sau a
componentilor pe care ii contin.
La avantul industriei cosmetice a contribuit chimia.
1.2. CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE
Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice,
sunt utilizate urmatoarele criterii, si anume : modul de intrebuintare si efect , modul de
prezentare etc. ; insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finalitate
si respectiv de scopul utilizarii – scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele
cosmetice.
A. Produsele de igienă
1. Săpunurile de toaletă, spumante şi şampoane de baie
- conţin substanţe grase (78-80%) şi apă (aprox.14%)
a. Săpunurile de toaletă:
- gama sortimentală: - săpunuri de toaletă obişnuite
- săpunuri de toaletă fine şi extrafine
- săpunuri medicinale şi dezodorizante: - săpun cu sulf 10%
- săpun cu borax 2%
- săpun cu gudron de fag 5%
- săpun special cu vitamina F
- săpunuri transparente cu alcool -> pentru tenuri grase
- săpunuri pentru copii (materii prime de calitate excepţională)
- săpunuri dezodorizante (pt. îndepărtarea florei microbiene nocive la nivelul pielii)
b. Spumante: - pe bază de detergenţi cu putere mare de spumare + extracte de nămol sau
plante
c. Şampoane: - concentraţie redusă de detergenţi
Caracteristici de calitate:
Aspect: produsul se examineaza vizual , urmarndu-se starea suprafetei.Omogenitatea
produsului ,calitatea stantarii si inscriptiilie aplicate pentru produsul in cauza.
Consistenta: se determina prin pipaire si apasare normala a suprafetei,tendinte de sfarmare.
Mirosul: Se observa daca este placut,specific sortimentului si adaosurilor.
Culoarea: se examineaza vizual si se compara cu mostra etalon.Este un indice de calitate
important in ceea ce priveste estetica produsului ,dand indicatii asupra materiei prime folosite.
Prosusul se ambaleaza in invelitoare de hartie velina,apoi se introduc in hartii de carton
colectiv sau in pachete de 6,12,18,24 bucati. Cutiile se asigura cu banderola.Cutiile la randul
lor se ambaleaza in lazi sau containere.
Marcarea se face pe bucatile de produs prin stantare cu sepcificatiile: denumirea
comerciala,marca de fabrica,pretul,masa si norma tehnica sau STAS,pret si masa.
Depozitarea se face in incaperi uscate ,racoroase ferite de razele solare si de sursele de
caldura.Patrearea se face la o temperatura cuprinsa intre -5 C pina la 25 C si umiditate relativa
a aerului 80 %
Transportul se face cu mijloace curate,acoperite ,uscate si fara mirosuri straine.Termenul de
garantie nu depaseste 12 luni.
2. Săpunuri şi creme de ras
- săpunurile de ras sunt obţinute din săpun superior obişnuit cu adaos de ulei de cocos
- cremele de ras sunt pe bază de glicerină
- se clasifică în: - spumoase
- nespumoase (conţin: acid stearic, ulei de cocos, parafină)
Caracteristici de calitate:
Din punct de vedere calitativ cremele de ras trebuie sa aiba o consistenta
moale,omogena ,onctuoasa; culoare uniforma ,alb-galbuie, sau verzuie;miros placut,specific
adaosurilor folosite, actiune emolienta rapida.
Se ambaleaza in tuburi de aluminiu sau flacon tip aerosoli.
Transportul se face cu mijloace curate,acoperite ,uscate si fara mirosuri straine.Termenul de
garantie nu depaseste 12 luni.
1.3.PRODUSUL COSMETIC

Produs cosmetic - ,,Orice substanta sau preparat care urmeaza sa fie pus in contact cu
diverse parti externe ale corpului uman, precum piele, par, unghii, buze, organe genitale
externe sau cu dintii si mucoasa bucala, cu scopul exclusiv sau principal de a le curata, a le
parfuma, a le modifica aspectul si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a
le mentine in buna stare."

Industria cosmetica s-a dezvoltat si a devenit un domeniu foarte complex si specializat. Acest
domeniu a combinat cunostintele de farmacie si dermatologie cu cele de herbologie
traditionala, precum si cu cunostinte moderne despre procesarea tehnologica si elemente
foarte avansate de psihologie de marketing. Toate acestea pentru a exploata si satisface
instinctele omului de a-si dori sa fie considerat atragator sanatos in mediul sau social.

Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt
utilizate urmatoarele criterii, si anume: modul de intrebuintare si efect, modul de prezentare
etc.; insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finalitate si respectiv
de scopul utilizarii - scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele cosmetice.

Calitatea produsului-cosmetic

Calitatea produsului cosmetic constituie una dintre conditiile esentiale ale succesului.
Aceasta se reflecta in primul rand in produse, intr-o structura organizatorica bine pus la punct,
logica si operativa a companiei producatoare, in resursele disponibile (personal, cladiri, dotari,
aparatura), resurse la un nivel stintific cat mai avansat, cat si in procedeele de productie si in
materiile prime necesare fabricarii produselor.

Un aspect important in calitatea produselor cosmetice se refera la normele de igiena, norme

care trebuie respectate riguros in toate etapele procesului de productie, din momentul
cercetarii noului produs pana in momentul comercializarii acestuia.

In prezent, calitatea unui produs cosmetic nu mai este privita doar din perspectiva
ingredientelor sau a actiunii sale, pentru consumator devine din ce in ce mai important
conformitatea acestuia cu cerintele de bicompatibilitate.

Testele sunt efectuate de laboratoare omologate de Ministerul Sanatatii si Familiei, iar

documentul care atesteaza caracterul dermofil al produsului se numeste: ,,Document de
evaluare a riscului pentru sanatatea umana a produsului cosmetic" elaborat in conformitate cu
Legea nr. 178/2000 si Legea nr. 508/2002 privind produsele cosmetice, art. 10 lit. C
 Specialistii in cosmetica au gasit numeroase metode de a demonstra eficacitatea unui
produs cosmetic, de la cele mai simple (pe baza ingredientelor active) pana la cele mai
complicate (metodele instrumentale aplicate pe voluntari), toate din dorinta de a convinge
consumatorul final.

Pentru a pune pe piata un produs cosmetic trebuie insa indeplinite conditiile legale, conditii
care au la baza trei concepte fundamentale in conformitate cu natura si modul de aplicare a
produsului: securitate, calitate, eficacitate. Astfel, o atentie speciala ar trebui acordata:

selectarii ingredientelor cosmetice, ca acestea sa fie lipsite de toxicitate la concentratia

prevazuta pentru produsul finit;

verificarii tolerantei locale pentru produsul finit;

alegerii unui ambalaj adecvat care sa mentina calitatea produsului si sa evite, pe cat posibil,
riscul utilizarii incorecte sau accidentale;
CAPITOLUL 2

Cosmetologia

2.1.Cosmetologia are doua parti importante:

-cosmetica integrala;

-cosmetica decorativa.

Cosmetica integrala, cuprinde regulile generale care privesc mentinerea in stare

corespunzatoare a sanatatii corpului si pielii, procedee ca: bai, dusuri, masaje, gimnastica,
produse de parfumerie.

Cosmetica decorativa uzeaza de tratamentele cosmetice, de produsele cosmetice si de

produsele de machiere (farduri, rujuri, pudra).

In ultimul timp a fost posibila diferentierea preparatelor cosmetice de cele

biocosmetice care contin substante biologic active, apropiate de preparatele de uz

dermatologic si care realizeaza o cosmetica terapeutica.

Substantele biologic active actioneaza ca un adjuvant eficient in revitalizarea si mentinerea

troficitatii pielii. D’Arcy arata ca preparatele cosmetice continand medicamente fac trecerea
intre preparatele cosmetice si dermatologice, Janistyn realizeaza urmatoarea clasificare a
preparatelor cosmetice:

2.2.Preparate cosmetice cu actiune de intretinere, curatire si protectie;

2.Preparate cosmetice care se folosesc in retusarea aspectului exterior;

3.Farmaco-cosmetice, care contin ca substante biologic active hormoni, vitamine, enzime,

alcaloizi, aminoacizi, antibiotice, antiseptice, astringente, dezodorizante, substante
fotoprotectoare, compusi cu fluor.
 Realizarea acestor preparate impune respectarea unor conditii: sa nu se resoarba si sa nu
exercite un efect nociv in organism, sa fie stabilite iar intrebuintarea lor sa fie simpla si
comoda.

Principalele actiuni urmarite prin aplicarea biocosmeticelor sunt: mentinerea hidratarii

normale, a gresarii fiziologice a tegumentului, revitalizarea pielii, cresterea turgescentei, a
continutului in elemente minerale si proteine.

Procedeele sau tratamentele cosmetice, se adreseaza pielii, parului, unghiilor, mainilor,

picioarelor si altor organe.
2.3.. ETALAREA MĂRFURILOR –COSMETICE

. Magazinul poate fi considerat un vânzător, fie că este organizat în forma de vânzare cu

autoservire, fie în forma clasică unde progresele înregistrate în prezentarea mărfurilor, la
vederea clientului, ca şi aspectul modern al acestuia preiau unele atribute din munca
vânzătorului. Magazinul nu este un simplu „vânzător”, ci şi un creator de valoare, care se
adaugă produselor vândute. Magazinul oferă consumatorului un serviciu în plus faŃă de cel
asigurat de producător prin produsul creat. Acest serviciu se referă la concentrarea în acelaşi
loc a unor produse diferite, care se adresează unor nevoi diferite. Frecventând un magazin,
consumatorul „economiseşte” timp, efort, nefiind nevoie să se adreseze fiecărui producător
pentru a-şi acoperi nevoile de consum. Magazinul nu este un simplu intermediar între
producători şi clienŃi. ClienŃii aşteaptă idei, informaŃii, satisfacŃii diverse. O satisfacŃie
„îmbătrânită” devine rapid o obişnuinŃă şi nu mai este percepută ca atare. Adevărata artă a
vânzării nu se limitează numai la obŃinerea de comenzi, ea implicând, în acelaşi timp şi
comunicarea cu clienŃii reali şi potenŃiali. Comunicarea se poate face direct, utilizând forŃa
de vânzare a comerciantului sau indirect, apelând la tehnicile promoŃionale, în cadrul cărora
un loc bine individualizat îl deŃin etalarea mărfurilor, publicitatea la locul de vânzare şi
reclama. Etalarea mărfurilor, privită ca un ansamblu de procedee şi reguli de prezentare a
mărfurilor, reprezintă o componentă de bază a tehnologiei comerciale. Etalarea, ca element
fundamental al promovării vânzării mărfurilor, acŃionează asupra consumatorului astfel: •
pune în valoare articolul, realizează o legătură între publicitatea din presă, radio, televiziune şi
locul de vânzare al acestui articol; • poate modifica dorinŃa de cumpărare a unui client, care
hotărât să cumpere un anumit produs, renunŃă şi cumpără un alt produs; • furnizează anumite
informaŃii despre utilizarea produsului, pe care-l pune în valoare creând noi nevoi de
cumpărare. Scopul final al etalării constă în: − atenŃionarea clientului despre existenŃa
produsului; − atragerea şi oprirea clientului spre informare; − naşterea unei cereri de impuls; −
materializarea impulsului într-o cumpărare efectivă; clientul ia hotărârea de a cumpăra, sub
impulsul informaŃiilor furnizate asupra preŃului, calităŃii şi modalităŃilor de întrebuinŃare
a produselor oferite. Etalarea mărfurilor poate fi realizată şi prin intermediul vitrinei. Vitrina
reprezintă, în miniatură, mijlocul cel mai eficient de realizare a dialogului dintre comerciant şi
clienŃii săi. Ea se organizează într-un spaŃiu special amenajat pentru prezentarea mărfurilor.
Vitrina este şi cel mai 772 direct mod de informare a cumpărătorului despre varietatea şi
calitatea mărfurilor existente în magazin. Etalarea corespunzătoare a mărfurilor în vitrine
presupune realizarea următoarelor cerinŃe: − selecŃionarea cu multă grijă a produselor care
urmează să fie expuse, evitându-se prezentarea unui număr prea mare de articole; − fiecare
produs etalat să constituie un punct de atracŃie pentru cumpărători; − etalarea să fie logică,
mesajul publicitar uşor de înŃeles; − etalarea pe grupe de utilităŃi pentru a le identifica cu
uşurinŃă; − etalarea pe orizontală a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontală
întrerupânduse prin pauze de decor pentru a evita monotonia; − etalarea pe verticală asigură
observarea tuturor tipodimensiunilor la sortimentele expuse; − produsele cu ambalaje care au
un aspect publicitar pronunŃat se pot etala ambalate, cu condiŃia ca cel puŃin unul să fie
dezambalat şi prezentat în stare de funcŃiune; − produsele care prezintă accesorii (robotul de
bucătărie, aspiratorul etc.) se etalează împreună cu acestea, dispuse în aşa fel încât să sugereze
modul lor de folosire, iar produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta în
stare asamblată (biciclete, corpuri de iluminat); − perfecta stare de curăŃenie a tuturor
produselor etalate şi a întregii vitrine. Se cunoaşte că diferitele niveluri ale mobilierului
comercial nu au aceeaşi „valoare”. Există trei niveluri principale pe care pot fi etalate
mărfurile: − nivelul la sol (1); − nivelul din dreptul ochilor (2); − nivelul de sus (3).
Cercetările au evidenŃiat că nivelul (2) este cel mai rentabil, nivelul (3) are o rentabilitate
medie, iar nivelul (1) are potenŃialul de vânzare cel mai slab. Este indicat ca pe nivelul (1) să
se localizeze: articolele de cerere curentă (aşa-numitele produse de „apel”), produsele
voluminoase, produsele al căror înscris pe ambalaj are o lizibilitate verticală. La nivelul (2) se
amplasează produsele cu vânzare rapidă, iar la nivelul (3) vor fi localizate articolele cu
desfacere lentă. Studiile arată că urcarea unui produs pe un raft de la nivelul mâinilor, la
nivelul ochilor a sporit vânzările cu 60%, în timp ce aceeaşi mişcare în sens invers a diminuat
vânzările cu 30%. Aceste diferenŃe nu pot fi ignorate. Pentru utilizarea intensivă a
suprafeŃelor de vânzare se va folosi întreaga capacitate de expunere a rafturilor şi gondolelor,
practicându-se două sisteme cunoscute: − prezentarea orizontală a mărfurilor, care constă în a
acorda un nivel întreg de etalare a unei familii de produse; − prezentarea verticală, care constă
în etalarea aceleiaşi categorii de articole pe toate nivelurile mobilierului. Prezentarea
orizontală permite să se etaleze articolele în ordinea crescătoare a preŃurilor de vânzare, în
raport cu sensul circulaŃiei clienŃilor; clienŃii iau cunoştinŃă dintr-o singură privire de
întreaga familie de produse; ei pot să efectueze fără dificultate comparaŃii între mărci, în
funcŃie de preŃuri. Prezentarea verticală este mult mai frecvent utilizată, din mai multe
raŃiuni: − frânează deplasarea clienŃilor, aceştia fiind obligaŃi să parcurgă vizual toată
înălŃimea mobilierului de vânzare pentru a găsi produsul dorit. Datorită acestui lucru,
anumite produse, a căror cumpărare nu era prevăzută, sunt reperate favorizându-se astfel
cumpărăturile de impuls; − permite prezentarea produselor din aceeaşi familie Ńinând seama
de gradul lor de rentabilitate; de pildă, se amplasează la nivelul ochilor articolele cu o vânzare
relativ lentă, în timp ce pe nivelele inferioare se vor plasa produsele de „apel” pe care clienŃii
le caută. Un rol important în realizarea etalării produselor îl deŃin capetele de gondolă.
Acestea trebuie să fie utilizate întotdeauna în promovarea anumitor produse. Se consideră
importantă schimbarea lor la 10-15 zile, pentru a menŃine impactul promoŃional. Dacă
organizarea interioară a unui magazin nu 773 se poate schimba la intervale atât de reduse,
capetele de gondolă au această capacitate, deoarece ele sunt mijloace care pot sublinia
reînnoirea, varietatea, ambianŃa comercială. Echipamentul comercial îndeplineşte un rol
important în activitatea unui magazin, contribuind la folosirea optimă a suprafeŃei de
vânzare, la etalarea unei cantităŃi cât mai mari de mărfuri şi la crearea condiŃiilor favorabile
de muncă pentru vânzători. Raportat la cerinŃele comerŃului modern, se apreciază că durata
de viaŃă a echipamentului comercial variază între 5 şi 10 ani, depinzând de calitatea
materialului şi de frecvenŃa consumatorilor în magazin. Deteriorarea constituie primul
criteriu de înlocuire a echipamentului unui magazin. Al doilea criteriu vizează
funcŃionalitatea echipamentului. Este vorba de aşa-zisa " uzură morală", sub impactul careia
diferitele tipuri de mobilier şi utilaj nu mai corespund unei comercializări optime a mărfurilor
şi nici normelor de rentabilitate şi productivitate ale magazinului. Un exemplu în acest sens îl
constituie casele de marcat, care trebuie înlocuite nu numai datorită uzurii fizice, ci şi faptului
că nu corespund cerinŃelor unei gestiuni moderne. Pe plan mondial, se apelează din ce în ce
mai

Creme
Cremele sunt emulsii, adică amestecuri de uleiuri diluate în apă. Prin urmare, cea mai
complicată parte a creației sale constă în îmbinarea apei cu uleiul, efect care se realizează
datorită produselor numite emulgatori.

Prima parte a procesului constă în amestecarea apei cu produsele care sunt solubile în ea,
inclusiv emulgatori, pigmenți și parfumuri. Apoi uleiurile se adaugă și se amestecă până
devine o emulsie.
 Fișa de securitate pentru produse cosmetice

este recomandat pentru următoarele cazuri

În timpul producerii, depozitării, ambalării sau transportului produselor cosmetice, pot

apărea pericole potențiale pentru angajați. O fișă cu date de securitate poate fi un „mijloc”
excelent pentru transferul informațiilor necesare privind condiţiile de muncă sigure.

Atunci când se pregătește o fișă cu date de securitate pentru un produs cosmetic, acesta este
tratată în același mod ca orice alt amestec.

Luăm pe deplin în considerare cerințele privind conținutul și formatul și legislația

relevantă legată de fișele cu date de securitate.

Descrierile serviciilor pe care le puteți găsi în secțiunea „Servicii referitoare la fișa cu date
de securitate” se aplică și în cazul procedurilor utilizate pentru produsele cosmetice.

În fiecare caz, indicăm în fișa cu date de securitate că, în cazul produsului actual, nu este
obligatoriu să se furnizeze o fișă cu date de securitate pentru consumator, în plus, datele
publicate au doar un scop informativ.
ANEXE
 BIBLIOGRAFIE

1. Ristea A.L. & co. – „Tehnologie comercială”, Editura Expert, Bucureşti,

1995;

2. Pamfilie R. – „Estetica mărfurilor”, Editura A.S.E., Bucureşti, 1999; 3.

Thomas J. M. – „Manual de marketing”, Editura CODECS, Bucureşti, 1998;

4. www.markmedia.ro

5. www. internet