CURS I

Produse cosmetice

Suport de curs
Asistenta de farmacie, anul III
 DERMATOCOSMETOLOGIE

• Definiţie
• Produse cosmetice
– definiţie
– clasificare
• Istoric
 DERMATOCOSMETOLOGIE

• KOSMESIS gr = a decora , a înfrumuseţa

• KOSMEO gr = a aranja , a ordona
• COSMETOLOGIE
– ştiinţa care are ca obiect de studiu bazele, biologice, chimice şi
medicale ale utilizării metodelor şi/sau produselor cosmetice
– un obiect de studiu la o şcoală superioară, pentru prima dată în
1895 (cursul „Folosirea preparatelor cosmetice pentru îngrijirea
pielii şi părului”)
– actualmente parte componentă a dermatologiei – ramură
medicală a medicinii estetice, domeniu ce mai include
• chirurgia plastică
• chimia cosmetică
• geriatria preventivă
• gerontodermatologia
 DERMATOCOSMETOLOGIE

• Preocupările cosmetologice vizează estetica feţei şi a

corpului .

• Supravegherea estetică implică

– domeniu strict medical când e vorba de entităţi morbide precum

acneea, rozaceea, melanozele, seboreea, cheilitele, etc. ce
impun tratamente

– domeniu cosmetic, când sunt necesare doar măsuri de igienă şi

îngrijiri cosmetice pentru menţinerea funcţiilor normale şi
aspectul estetic al pielii şi fanerelor în condiţii de sănătate
aparentă
 Produsul cosmetic, definire
• Cosmetice – orice substanţă sau preparat destinat unor
zone anatomice externe ale corpului (piele , păr, unghii,
buze, organe genitate externe) sau dinţilor şi
membranele mucoasei orale, cu scopul exclusiv,
principal de a le menţine într-o stare bună de
funcţionare, de a le modifica, benefic, aspectul sau de a
le corecta mirosurile corporale.
• Astfel produsele cosmetice trebuie să respecte anumite
imperative (reglementate de norme legislative) care să
permită
– folosirea îndelungată
– folosirea repetată, fără aviz medical şi fără supraveghere
medicală
 Produsul cosmetic, definire
• FDCA ( food, drugs and cosmetic acts - SUA) -
produsele cosmetice sunt articole ce pot fi îndepărtate
prin ştergere, care pot fi pulverizate, dispersate sau
vaporizate pe suprafaţa pielii sau produsele care pot fi
introduse sau aplicate pe suprafaţa corpului în alt mod,
în scopul curăţării, înfrumuseţării, promovării
aspectului atractiv (estetic).
• Deci produsele cosmetice, după această definiţie nu ar
fi destinate înfrumuseţării structurii sau şi funcţiile pielii.
• FDCA defineşte medicamentele ca articole destinate
pentru diagnosticul, vindecarea, alinarea durerilor sau
prevenţiei şi tratamentul unor boli. (implicând influenţe
asupra structurii şi funcţiilor pielii)
 Produsul cosmetic, definire

• Actualmente, dermatocosmetologia uzează în scopul

cosmetizării aspectului exterior principii active ce
acţionează în profunzime şi modifică trăsăturile
morfologice micro şi macroscopice şi implicit parte din
funcţii

• ex:
– produsele pentru prevenirea îmbătrânirii,
– cele pentru combaterea celulitei
– sau pentru slăbire
 După scopul utilizării produselor cosmetice:

1. îmbunătăţirea (ameliorarea) aspectul = înfrumuseţare (rezultatul

utilizării lor – aparenţă plăcută atractivă prin sublinierea sau
accentuarea trăsăturilor nativ frumoase şi focalizarea atenţiei
asupra lor sau camuflarea şi corectarea defectelor
Ex.
• fardurile pentru machiaj al feţei, buzelor ochilor,
• vopselele , coloranţii pentru păr
• produsele de ondulare, fixare , decolorare
• lacurile unghiale
• produse depigmentante
• produse de bronzare artificială
• depilatoarele
• parfumurile, deodorantele şi antiperspirantele
 După scopul utilizării produselor cosmetice:

2. de îngrijire şi curăţare: menţine supleţea, netezimea,

elasticitatea , asepsia

– creme, emulsii, loţiuni, geluri, uleiuri

– măşti faciale
– săpunuri , spumantele de baie şi duş
– produsele pentru îngrijirea picioarelor
– produse de bărbierit
– produse ce previn îmbătrânirea
– produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii
– produse pentru igiena intimă
După scopul utilizării produselor cosmetice:

3. protejează faţă de efectele nocive ale factorilor de

mediu şi agenţilor biotice:

– ecrane solare,

– emoliente

– săpunuri antibacteriene
• Graniţa dintre produsul cosmetic şi un veritabil
medicament – actualmente, din ce în ce mai vagă.

• Tendinţa actuală este de a folosii produse dotate cu

proprietăţi ca :
– accelerarea reînnoirii celulare
– întărirea sau refacerea texturii suportului fibrilar
– repararea injuriilor solare
– estomparea stigmatelor îmbătrânirii
• Aceste proprietăţi presupun modificări ale funcţiilor şi
structurii pielii, deci se soldează cu efecte terapeutice.

• Uneori deosebirea între un cosmetic şi un drog constă

doar în concentraţia ingredientului activ. (ZN piritionul din
Head Sholders şampon şi Blue-Cap, sau alfa hidroxi acizii care în
concentraţii scăzute sunt agenţii emolienţi esenţiali, iar în
concentraţii crescute au efecte de peeling).
 ISTORIC

• omul primitiv – extracte de plante pentru realizarea unor

desene pe piele , cu diferite semnificaţii (în timpul
ritualurilor tribale, pentru îndepărtarea forţelor răului, în
cursul sărbătorilor)
• dovezi din paleolitic arată faptul că oamenii preistorici,
ca şi populaţiile primitive de astăzi, aveau reţete proprii
pentru prepararea unor coloranţi naturali de origine
minerală sau vegetală: 17 vopsele:
- albul (var, roci bogate în carbonat de calciu),
- negru (cărbune de lemn, minerale de mangan),
- toate nuanţele de ocru , roşu
• La mumiile de la British Museum – unghiile erau pilite şi
vopsite în nuanţe de roz la stacojiu.

• În grotele din perioada glaciară s-au descoperit palete

ornamentale din ardezie, sticluţe şi borcănaşe cu capace
de os în care se păstrau alifii pentru piele, beţişoare
ascuţite pentru aplicat roşu pe buze

• parfumurile au aceeaşi vechime ca civilizaţia umană: esenţele

parfumate făceau parte iniţial din ritualurile funerare (cultul morţilor) şi
erau utilizate pentru conservarea cadavrelor în necropole: răşini,
balsamuri, substanţe odorizante ce posedau totodată proprietăţi
antiseptice.

• Ulterior aceste substanţe odorizante erau larg utilizate în cursul

ceremoniilor religioase.
• În ţările orientului mijlociu (Siria, Egipt, Palestina, Mesopotamia) se
folosea smirna - substanţă aromată (benzol) secretată de un arbust
spinos.
• Alte răşini mirositoare cu provenienţă în aceeaşi arie geografică
olibanul (BOSWELLIA CARTERI) din care se extrage tămâia şi
balsamul de meca (în timpul jertfelor şi ceremoniilor religioase)
• Preoţii egipteni din heliopolis ofereau zilnic zeului RA
trei mirodenii : o răşină dimineaţa , tămâie la prânz iar
seara un amestec din 6 produse numit KUFI (printre
care şi praful de iris, folosit şi astăzi în cosmetică)
• Tot în Orient – pentru ca pielea să rămână suplă şi
elastică (sub soarele arzător) se folosea ulei vegetal
sau grăsime animală (de gîscă, capră, oaie, bou).
• Uleiul de migdale (cotat ca fiind de calitate foarte bună)
uleiul de susan. de palmier sau mastic (conservate cu
sare) erau folosite de clasele superioare ca emoliente.
• Oamenii de rând foloseau uleiul de ricin sau de
măsline (raţie zilnică pentru oşteni).
• Egiptul antic este locul unde s-a
fabricat pentru prima dată săpunul.

• Femeile egiptene erau obişnuite cu

băişle parfumate urmate cu aplicarea
de farduri şi un machiaj facial
minuţios: pentru strălucirea ochilor
(sulfura de plumb sau oxidul de
mangan) pentru gingii tari şi roz
(gume de mestecat).
• Către secolul VI î e n folosirea fardurilor a
pătruns în lumea mediteraniană (coloniile
ionice) şi de aici în Grecia Antică, unde
datorită folosirii lor abuzive au şi fost
interzise pe vremea legislatorului SOLON
644-558 î e n.
• Socrate s-a implicat şi el în această luptă
împotriva utilizării fardurilor. (468-409 î e n).
• Dinastia Ptolemilor ( care începe în 323 îen
– I î e n ) a stimulat utilizarea în ţările
mediteraniene „a fardurilor de Alexandria”.

• În timpul reginei Cleopatra apare primul

formular de reţete cosmetice utilizate de ea
- „Cleopatrae gigynoeciarum libri” – reţetar
distrus în incendiul renumitei bibliotecii din
Alexandria.

• Textul a fost reprodus parţial de Cryton-

medicul împăratului Traian, în anul 100 e n.
Cleopatra
 • Date despre folosirea alifiilor şi fardurilor în
Italia au rămas din scrierile lui OVIDIU ( 43 î e n
- 16 e n): ARS AMANDI (cartea a III a) el este şi
autorul unui cod al cochetăriei „cosmeticele lui
Ovidiu” ( 4 e. n.) considerat cel de-al 2 lea
vechi formular de reţete cosmetice.

OVIDIU

•În timpul domniei lui Nero, medicul

Diascoride publică în limba greacă
„Materia medica” , unde sunt
menţionate pentru prima dată
substanţe depilatoare .

Nero
 Alte scrieri cu referire la
formule cosmetice:

Pliniu cel Bătrân Galenus

• „Istoria naturală” a lui Pliniu cel Bătrân 23- 79 e. N.

• epigramele lui Martial (42- 104 e. n.)

• scrierile lui Galenus, părintele farmaciei care reproduce

capitolele lucrării lui Cryton despre formulele cosmetice
ale Cleopatrei.
• În secolul XIV- XV, medicina franceză separă
tratamentele cosmetice de tratamentele curative.

• Din 1600 şi până în secolul XIX ştiinţa cosmetică a fost

răspândită prin intermediul alchimiştilor, farmaciştilor,
coaforilor, cameristelor.

• Progresele chimiei au determinat în sec XIX o adevărată

revoluţionare a industriei parfumurilor iniţial şi ulterior a
celei de produse cosmetice.

1889 Henri Toulouse Lautrec

Dermatocosmetologia

– domeniu medical ce câştigă în importanţă (ca şi

morfologia estetică - cultura fizică pentru modelarea
formelor corpului omenesc) în lumea civilizată.
 Lista oficială a produselor cosmetice
Legea 178/2000

• •Creme, emulsii, loţiuni, geluri şi uleiuri pentru piele

(mâini, faţă, picioare etc.)
• •Măşti pentru faţă (cu excepţia produselor care
acţionează ca abrazive superficiale ale pielii pe cale
chimică)
• •Baze nuanţatoare (lichide, paste, pudre etc.)
• •Pudre de machiaj, pudre după baie, pudre igienice etc.
• •Săpunuri de toaletă, săpunuri deodorante etc.
• •Parfumuri, ape de toaletă, ape de colonie etc.
• Preparate pentru baie şi duş (săruri, spume, uleiuri,
geluri etc.)
• •Depilatoare
• •Deodorante şi antiperspirante
• •Produse pentru îngrijirea părului:
• –nuanţatoare şi decolorante;
• –produse pentru ondulare, îndreptare şi fixare;
• –produse pentru aranjare (decorare);
• –produse pentru curăţare (loţiuni, pudre, şampoane
etc.);
• –produse de condiţionare (loţiuni, creme, uleiuri etc.);
• –produse de coafare (loţiuni, lacuri, briantine etc.)
• Produse pentru ras (creme, spume, loţiuni etc.)
• •Produse pentru machiaj şi îndepărtarea acestuia de pe
faţă şi ochi
• –Produse destinate aplicării pe buze
• –Produse pentru îngrijirea dinţilor şi a gurii
• –Produse pentru îngrijirea unghiilor şi decorarea lor
• •Produse pentru igiena intimă externă
• •Produse pentru băi de soare (plajă)
• •Produse pentru bronzare fără soare
• •Produse de albire a pielii
• •Produse antirid
• Clasificarea produselor cosmetice
• •Cosmetice pentru igienă
• –Piele
• –Anexele pielii
• •Cosmetice pentru îngrijire
• –Ten
• –Corp şi fanere
• •Cosmetice pentru înfrumuseţare
• Cosmetic sau medicament?
• Medicament
• •Substanţe cu activitate terapeutică
• •Substanţe prescrise în concentraţii ce depăşesc limitele prevăzute
de legislaţie.
• Cosmetic
• •Scop
• –Curăţare, parfumare, modificarea aspectului, corectarea mirosului
corporal, protejare, păstrarea pielii în bune condiţii
• •Loc de aplicare
• –Epiderm, sistem pilos, unghii, buze, organe genitale externe, dinţi,
cavitate bucală
• •Compoziţie
• –Nu au în formulă ingrediente cuprinse în lista celor care nu pot fi
conţinute în produsele cosmetice (anexa II, L.178/2000)
• –Concentraţia ingredientelor să nu depăşească limitele impuse de
legislaţie (anexa III, L.178/2000)
• Nu sunt produse cosmetice
• •Soluţii de uz extern
• –băi oculare, nazale, auriculare
• •Lubrifianţi
• •Suplimente alimentare cu scop estetic
(antioxidante, autobronzante)
• •Tatuaje
• Dermatocosmetice (Cosmeceutice)
• •În lege, nu este definit
• •Termen introdus de prof. A. Kligman (USA)
• •Ingrediente care influenţează funcţiile biologice ale pielii
(intensitate redusă)
• •Au activitate biologică: efect definit, dar nu pentru
tratarea pielii bolnave
• •Utilizate pe pielea normală sau cu afecţiuni minore, au
proprietăţi cosmetice - “cosmetice de îngrijire”
• •Risc foarte redus la utilizare (standardizare riguroasă)
• Produse dermatocosmetice
• •Definiţie Larousse
• –“ansamblu de preparate galenice

• destinate îngrijirii tegumentelor şi anexelor lor

• în vederea restabilirii echilibrului fiziologic, asigurării
igienei lor, a protecţiei lor,
• corectarea imperfecţiunilor lor şi ameliorare estetică”
• Categorii de produse dermatocosmetice
(propuneri)
• •Produse umectante
• •Produse cu retinaldehidă
• •Produse cu hidroxiacizi (a-hidroxiacizi şi b-hidroxiacizi)
• •Produse cu antioxidanţi (vitamine: C, E; coenzima Q10,
enzime, etc.)
• •Produse cu agenţi depigmentanţi
• •Produse destinate îndepărtării disconfortului
(antitranspirante, pentru prevenirea halenei)
• •Produse pentru prevenirea pierderii părului
• •Produse pentru îndepărtarea insectelor
• •Alte categorii – produse anticelulitice, antimicrobiene,
antimătreaţă
• Concluzii
• •Medicamente topice: tratamentul afecţiunilor pielii
• •Produse dermatocosmetice (nu sunt legiferate)
• •Produsele cosmetice: piele sănătoasă
• –Menţinerea stării de sănătate a pielii, modificarea aspectului sau
corectarea mirosului corporal
• –Categorii variate de produse
• –Contribuie la ameliorarea calității vieții