Sunteți pe pagina 1din 22

Diagnostic cosmetic al pielii

 In acest scop se realizeaza o autodiagnosticare cosmetic sau autoidentificare pt a ne orienta


asupra produselor cosmetic pe care urmeaza sa le utilizam.
 Definirea tipului de piele se aface prin autoexaminare sau cu ajutorul unui specialist folosind
procedee simple sau metode stiintifice bazate pe utilizarea unei aparaturi adecvate.
Examenul vizual:
-determina aspectul apparent al pielii, culoarea, prezenta unor anomalii de natura pigmentara sau
vasculara
- examenul prin palpare evidentiaza granulatia pielii ( neteda sau aspra, aspra, grad de hidratare/
deshidratare cu character tonic sau flasc)
Examenul cu lupa:
- completeaza examenul cuochiul liber , se poate observa mai bine porii deschisi, coloratia si grasimile
pielii
- cu ajutorul lampii Wood se determina fluorescentele pielii care difera in functie de continutul in apa a
acesteia
- o metoda simpla dar eficienta de autodiagnostic a tipului de piele se bazeaza pe aprecierea produsului
de sebum de pen as de-a lungul zilei
- practice in momentul determinarii se apasa cu un deget pen as de sus in jos
- daca pielea este acoperita de sebum la 14 ore dupa spalarea fetei dimineata tenul este gras
- daca pielea este acoperita de sebum la 12 ore = ten gras
- daca nu se constata o secretie de sebum pana la ora 17 =ten f uscat
- o secretie minima la aceeasi ora 17 este expresia unui ten normal

Metode de determinare in vivo a eficientei produselor cosmetice

= principalele metode instrumentale fofosite de laborator pt verificarea eficientei produselor dermato-


cosmetic atunci cand il lanseaza pe piata sunt:
CORNEOMETRIA:
= este metoda cea cea mai acceptata pt evaluarea hidratarii epidermice
 Se bazeaza pe masurarea permeabilitatii electrice a epidermului
 Apa devine o constanta dielectrica mare=81 total diferita de a altor substante organice din
structura epidermului
 Astfel o mica crestere a concentratiei apei din epiderm va determina o crestere mare si
sesizabila a constantei dielectrice a epidermului
 Metoda este extreme de sensibila si utilizata pt a evalua capacitatea…
 Multi Skin test center este un aparat la care se pot atasa mai multe sonde pt a masura doferiti
parametrii ai pielii, grad de hidratare TEW/L pt elasticitate, grad de pigmentare
Principiu de masurare a gradelor de hidratare:
= Metoda se numeste Cornometrie
Orice modificare a constantei dielectrice a pielii ca urmare a variatiei hidratarii superficial a acestei
modificari

Teste pentru determinarea gradului de hidratare al pielii


Gradul clinic al pielii Unitati cosmetice
Foarte uscat <30
Uscat 30- 40
Norma >40

Dermatologic hidratantul intuneca aspectul


=Determinarea pierderii de apa transdemica TEWL:
Tewl= o metoda de masurare a functiei de bariea a pielii si este definite in present ca suma totala a
pierderilor de vapori de apa prin piele si anexa in conditii de netranspiratie

SEBOMETRIA:
= este metoda cea mai acceptata pt evaluarea unei secretii sebacee
Principiul metodei = fotometria
- Masurarea corecta trebuie sa se realizeze pe mai multe zone de piele pe durata de 30 sec
- Rezultatul se exprima in mg de sebum/cm² suprafata cutanata
- Metoda este utilizata pt a evalua capacitatea seborejlatoare a unor noi ingredient antiseboreici
CUTOMETRIA SI TWISTOMETRIA:
= sunt metode acceptate pt determinarea elasticitatii pielii, metodele fiind oarecum echivalente
CUSTOMETRIA
= se bazeaza pe aspiratia sau elongatia straturilor profunde cutanate atunci cand se aplica o presiune
negative 20- 500mbar pe o mica suprafata cutanata
TUISTOMETRIA:
= ofera rezultate similar dar se bazeaza pe capacitatea de vibratie cutanata indusa de un resort
milimetric
- Pt determinarea reliefului cutanat, incluzand ridurilesi evolutia in timp a ridurilorsub un anume
tratam cosmetic- unele metode imagistice : eco cutanat si skin- visiometria
- Visual aceste probe se bazeaza pe legea absorbtiei luminii ( Lambert Beer) aplicata pt probe de
silicon si transpusa tridimensionalpe un monitor
- Imaginile pot fi stocate si repetate in timp pt a fi comparate evolutiv

Masti cosmetice:

= numite de romani” Vultur domesticus


= denumite de francezi “ les masque au mas”
- Preparate fluide sau paste
- Amestecuri de diferite substante
- Aplicate pe piele determina o actiune: emolienta, calmanta: absorbanta a imuritatilor:
tonifianta, hidratanta
- Stimuleazacircuitul sg si astfel tenulva avea un plus de prospetime
- Imbunatateste culoarea si textura pielii
- Curate in profunzime tenul oboist
- Atenueaza ridurile
Masti cosmetic- consideratii teoretice:
= preparate destinate aplicarii pe diferite parti ale corpului
 Mastile se pot clasifica in mai multe criteria:
- Compozitie: masti cu argila, cu hidrocortizoli , cu ceara, de tip crème
- Temperature mastii: se aplica la temperature camerei, masti aplicate la cald
- Modul de indepartare: prin spalare, prin stergere, indepartare prin exfoliere
- Functia pe care o indeplinesc: curatire, hidratare, hranire a pielii
 Mastile cosmetic trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- Sa se aplice usor
- Sa nu prezinte particule dure care sa lezeze pielea
- Sa se usuce rapid
- Sa nu irite pielea
- In compozitia mastilor se gasesc o serie de subsatnte cu roluri bine stabilite
Materii prime:

CERURI, PARAFINE:
- Stare topita, strat impermeabil care hidrateaza pielea , indeparteaza murdaria
- Se aplica la 50- 60 grade
Ou:
- Albus –pt ten gras
- Galbenus- pt ten uscat ( diluare cu ulei vegetal
ULEIURI VEGETALE:
Ten uscat:
- Ulei de floarea soarelui, masline, germeni de porumb, migdale, mucilagii
- Se aplica caldut
- Inmoaie stratul cornos al pielii
HIDROCORTICOIZI:
- Gume
- Gelatin P.VP, CMC Na
- Formeaza filme uniforme care usuca rapid
- Silicatii naturali: caolin, benatonita
- Caolin:ten uscat, sau gras= emollient, calmant
SUCURI, LEGUME SI FRUCTE:
- Castraveti- tenure deshidratate
- Suc de fragi, capsuni- actiune tonica
- Suc de gutui- efecte astringent, tonice
- Suc de morcovi- effect calmant
- Infuzii de plante – musetel, flori de tei, nalba = actiune calmanta
- Solutii extractive din patlagina, levantica, albastrele – effect astringent ( ten gras, pori dilatati)

Exemple de masca:
bentomita Argila
Kaolin silicat
Amidon
Dioxid de titan

Utilizare:
- Tip de ten
- Aplicare
- Timp
- Indepartare
Recomandari:
- Necesara aplicarii unei crème hidratante pe zonele in care s-a aplicat masca cu argila
- Masca pe baza de arsuri:
- Parafina- emollient
- Ceara de albine- emollient
- Alcool etilic- emollient
- Ulei de parafina- emollient
- Lanolina
Utilizare:
- Ten uscat- pt un effect de hidratare
- Aplicare- se aplica usor calduta, se aplica o fasie de tifon peste care se aplica masca incalzita 30
minute
- Atentie!!! – se verifica temperature mastii
- Indepartarea se face odata cu fasia de tifon apoi cu un disc demachiant umed se indeparteaza
resturile ramase
- Caracterizarea mastilor cosmetic:
Caractere organoleptice:
- Cularea: este dat de componentele produsului
- Aspect :granulos, omogen, stralucitor, opac
- Etalare: dificila, grea
- Senzatia la aplicare: placuta, neplacuta
- Uscare: rapida, lenta
- Modul de indepartare: spalare, stergere, exfoliere
- Senzatia dupa indepartarea mastii: piele curate, piele grasa, piele uscata, piele catifelata
Alegerea mastilor:
- Ten normal:- masti tip gel sau crema
- Ten uscat:- masti tip gel sau crema
- Ten uscat:- masti cu argila de tip gel sau crema
- Ten mixt:- masti cu argil ape zonele grase
- Ten matur:- masti tip gel sau crema
Produse cosmetic care sunt destinate exfolierii tenului:
= Exfolierea pielii reprezinta un process de curatire a pielii in profunzime
= Are rolul de a indeparta celulele moarte de la suprafata tenului
= Aceasta are effect atat in ceea ce priveste aspectul tenului dar si pt a impiedica formarea de
comedoame
In cadrul acestei etape se diferentieza 2 operatiuni:
- Gomaajul = exfoliere mecanica superficial
- Peeling = exfoliere chimica
Tipuri de produse exfoliante:
- Produsele de gomaj:- peoduse de tip emulsii ulei apa U/A in care s-au incorporate particule
abrasive fine, naturale ( caolin. Pudra de seminte de fructe) sau sintetice ( granule de
polietilena)
- Gomajul se sealizeaza : - de 2 ori/ sapt pt tenul gras
- 1 data/ sapt pt ten uscat si normal
Masti: toate tipurile de masti realizeaza o exfoliere
Peelingul: se realizeaza cu ajutorul unor produse pe baza de substante cu rol keratolitc:= alfa-
hidroxiacizi
- Se folosesc de preferinta in ncabinetele de cosmetic sau dermatologic sub supravegherea
specialistilor
- Produsele de ingrijire personala si hidratare a pielii, efectele sistemelor de curatre
- Obiectivul unui agent de curatare:= este de a ajuta , permite si grabi indepartarea facila a
rezidurilor cutanate acumulata la nivelul suprafetei inclusiv secretia pielii, murdaria,
microorganism si produse aplicate extern
- Agentii de curatare care contin component iritante sau abrasive pot accentua pierderea
integritatii epidermeisi functia acesteia de bariera
- Curatarea necorespunzatoare sau agresiva si spalare in exces sunt cauze commune care produc
iritarea, xeroza si deteriorarea epidermului
- Sapunurile sunt printer cele mai utilizate produse destinate igienei pielii
Tipuri de sapun:

 Sapun fara aditivi


 Sapun de toaleta
 Sapun imbogatit cu substante grase
 Sapun sintetic
 Sapun lichid
Sapunurile: sunt produse destinate pielii care se utilizeaza impruna cu apa pt a spala si curate pielea
- Particulele si impuritatile care se gasesc pe piele sau diferite suprafete sunt mentinute in
suspensie cu ajutorul sapunurilor
- Formula de baza a agentului de curatare:
- Sapunul este creat ca urmare a unui process de saponificare, reduce tensiunea de suprafata
dintre apa si rezidurile de la nivelul suprafetei
- O dificultate majora cu privire la formarile de baza ale sapunului este de un pH >7 (pH=9- 10)
pH normal al pielii este de 4.5- 6.5 utilizarea sapunurilor adevarate duc la o uscare a pielii
Sapun fara aditivi:
= este format dintr- un ac. Gras si o sare fara nici un alt adaus de substanta
Sapun de toaleta:
= se mai numeste “ bar” , este format dintr- o sare a unui acid gras cu o baza la care se adauga diferiti
aditivi
Sapun imbogatit:
= cu substante grase este format dintr- o sare a unui acid gars cu o baza la care se adauga aditivi prezenti
si in sapunurile de toaleta+ lanolina, uleiuri vegetale si alte substante grase
Aceste sapunuri mai contin gliceroli si gliceride natransformate
Formula de baza a agentului de curatare:
- de pH-ul cutanat=5- 6
- au capacitatea bune de a curate dar clatirea dezvoltarea unor calupuri de detergent sintetic fara
sapun “syndet” si a unor agenti de curatare lichizi non lipidici, a imbunatatit in mod semnificativ
acceptabilitatea si tolerant formelor de curatare a pielii
- calupurile de syndet sunt formule eficace de curatire fiind foarte populare pe piata
- acestte formule se compun din <10 grade sapun si sustin un pH ajustat= 5.5- 5.7 utlizand
detergent sintetici si substante de umplere care sunt associate cu o curatare eficienta si un grad
scazut sau inexistent de iritatie
- formule lichide non lipidice sunt agenti eficienti de curatare ce contin: apa, glicerina, stabilizator
de spuma, agent de crestere a vascozitatii
- sunt efficient si la indepartarea cosmeticelor sau a machiajului
- din aceasta categorie fac parte si gelurile de dus
- termenul de “ usor” sau “ bland” implica faptul ca iritatia este in mod semnificativ minimizata
sau absenta
- unele calupuri combinate utilizeaza aditivi pt a imbunatatii aroma formulei si pt a reduce
uscaciunea creand un sapun supersaturatsau prin adaugare de umectanti
- totusi aceste formule mentin un pH alcalin=<9
- toate tipurile de curatare contin in compozitia lor formata cu apa solutii alkaline pH= 9- 10 si au
proprietatidetergente puternice indepartand complet filmul hidrolipidic protector de la
suprafata pielii
- produse de curatare care sa contina sapunsintetic au un pH apropiatse face relative dificil

Produse cosmetic utilizate pt demachiere:

 Destinate pt indepartarea de la suprafata pielii a prafului, sebumului, bacteria, transpiratie, a


celulelor moarte dar si a machiajului aplicat
 Demachierea clasica propune utilizarea a 2 tipuri de produse: - un demachiant propriuzis
- lotiune
 Demachierea se face zilnic dimineata si seara inaintea aplicarii unui nou fard si se efectueaza
intotdeauna inaintea tuturor tratamentelor cosmetice
Mechanism de actiune:
- Solutii apoase - lotiuni de curatare
- Solutii uleioase- uleiuri demachiante
- Geluri apoase- indepartarea sebumului
- Servetele demachiante- emulsii sau solutii de curatare
Emulsii de demachere sau de curatiere
= Emlsiile demachete sunt denumite si lapte de toaleta de frumusete datorita aspectului lor laptos
rezultat prin emulsionarea in apa a unor grasimi.
Avantaje:
 se aplica in strat subtire si uniform
 Se aplica seara si diminetaza
 Pe langa rolul de curatire, indeplinesc si cel de ingrijire al tenului caruia ii ofera un aspect fraged
si catifelat.
 Sunt emultii de tip U/A sau A/U cu diferiti emulgatori naturali sau sintetici (trietanolamina,
sapunuri, twinuri)
 Nu se asociaza cu emulgatori care pot fermenta (guma arabica sau tragacanta) ,parfumuri care
pot irita sau pata pielea, alcool peste 10% deoarece pot destructura emulsiile, subst acide
 Dupa nat substantei si emulgatoriilor utilizati sunt mentionate emulsii cu ulei de migdale,
emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri
 Emulsiile mai pot contine mici cant de sorbitol, cetaceu, alcool etilic care au efect de catifilare si
de stabilizare a emulsiilor
 Emulsiile demachiante cu trietanolamine sunt preferate datorita faptului ca ele sunt usor
alcaline, nu irita si formeaza emulsii stabile.
Faza apoasa a emulsiei:
 Apa distilata, glicerol, sorbitol (umectanti)
 Parabeni (conservanti)
 Faza grasa a emulsiei
 Hidocarburi
Caracterizare produselor demachiante:
1. ) Caracteristici organoleptice:
- Culoare e data de comp produselor ; modificarea culorii in timp poate fi un indicator al unor procese de
degradare petrecute in sistem;
- Aspect: granulos, omogen, stralucitor, opac;
- Vascozitatea (valoarea)
- Textura produsului: senzatia data la atingere;
- Etalare usoara dificila
2.)Aprecierea senzatiei la aplicarea produsului
- Mod de lucru: se cantaresc 0.5g produs si se aplica pe o suprafata de 2 cm2. Se noteaza senzatia
perceputa la aplicare: palcuta sau neplacuta
3.)Aprecierea gradului de penetrare in piele:
= se apreciaza viteza cu care produsul a intrat in piele .
Mod de lucru: se cantaresc 0.5g produs care se aplica prin miscari circulare pe suprafata de 2cm2 de pe
fata dorsala a mainii. Se noteaza nr de miscari necesare pt ca produsul sa penetreze in piele.
4.)Aprecierea senzatiei dupa indepartarea prosuselor de curatire:
= se precizeaza cum se simte pielea dupa indepartarea produsului de curatire: piele curata, grasa,
uscata.
Lotiuni faciale:
= Rol de a indeparta laptele demachiant de pe ten pentru a complecta demachieraa.
- Ele mai pot avea rol de improspatare, de calmare sau rol astringent. Lotiunile faciale sunt prod
cosmetice in care ingredientul principal este apa distilata sau apele florale.
- -Celelalte ingrediente se aleg in functie de tipul de ten.
a).Ten uscat:
= Substante cu rol umectant (glicerol, sorbitol), produse de origine veg cu rol calmant emolient (extract
de calendula, altheae) .
- Nu se admite prezenta alcoolului.
b).Ten gras :
= Substante cu rol astringent (alaun, taninuri) se poate adauga alcool pana la 40% dar tendinta actuala
este de a renunta la alcool chiar si pt formularile destinate tenului gras.
 -Toate lotiunile trebuie sa contina agenti antifungici si bactericizi pt a preveni dezvoltarea
microorganismelor.
 -Optional in lotiuni se mai pot incorpora parfumuri si coloranti. In categoria lotiunilor faciale
sunt incluse si produsele de tip suspensie care au incorporate pudre absorbante pt a obtine un
efect matifiant (impiedica aparitia aspectului lucios al tenului).
 Aceste produse se utilizeaza dupa o prealabila agitare.
Lotiune tonica:
- Utilizare: se aplica dupa demachiere cu ajutorului unei benzi demachiante. Dupa aplicare pielea
trebuie uscata prin stergere cu un servetel.
- Avantaje: completeaza demachierea, hidrateaza pielea si are efect emolient.
Lotiunea astringenta:
- Utilizare: se aplica dupa demachiere cu ajutorului unui disc demachiant. Dupa aplicare pielea
trebuie uscata prin stergere cu un servetel.
- Avantaje: completeasza demachierea, hidrateaza pielea, reduce dimensiunea proilor, corectand
astfel aspectul de coaja de portocala caracteristic tenului gras.

Criterii de alegere a produselor de curatare:


-Tipuri de ten, varsta, prezenta unor afectiuni ale pielii, atentie la pers care prezinta antecedente de
alergii cutanate pt aceste se vor alege produce reactii hipoalergenice.
Demachiante pentru ten uscat:
=baza de spalare neagresive, lapte demachiant, crema demachianta, sapunuri sintetice imbogatite cu
substante grase.
Demachiante pentru ten gras si mixt:
= sapun sintetic, lapte demachiant (formulat pentru ten gras), lotiune demachianta, gel demachiant,
spuma demachianta.
Demachiant pt ten normal si mixt:
= sapunuri sintetice sau lapte demachiant.

Produse de curatare pentru copii (piele normala sau uscata, sensibila)


= formularile cele mai simple, hipoalergene, sapun sintetic lichid. Daca se utilizeaza un sapun alcalin se
alege unul cu adaus de subst grase.
Produse de curatire pentru varstnici (piele uscata si sensibila):
= se utilizeaza baze de curatire neagresive care se indeparteasza usor prin clatire. Nu se recomanda
sapunul alcalin.
Produsele de curatare util in cazul pielii care prezinta dermatoze:
=sapunuri sintetice, antiseptice (durata limitata recomandata de medic.). prod trebuie sa fie foarte
simple, fara conservanti, fara coloranti, fara parfum, testate dermatologic, util pana cand pielea isi poate
reface proprietatile normale de suprafata.
Alegerea lotiunilor faciale:
- pt ten uscat: lotiuni tonice, apa termala,
- pt ten gras: lotiuni astingente,
- pt ten mixt: lotiuni tonice pt zona normala sau uscata a tenului si lotiuni astingente pt zona grasa a
tenului.
NMF – natural moistuising factor

Crème cosmetice:

= In cosmetologie se foloseste notinunea de crema denumire atribuita unguentelor in care faza apoasa
emulsionata depaseste 10%.
- Scopul utilizarii: mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici: suplinirea lipsei de
secretie naturala a grasimii pielii, mentinerea in limite normale a umiditatii, reface elasticitatea
pielii, efect de curatire, intarzie formarea ridurilor prin actiune emolienta si de revitalizare.
Conditii
= Materii prime de calitate cu grad de finete avansat. Inofensive neiritante.
- Capacitatea de pentrare in straturile superficiale ale epidermului sau in tesuturi mai profunde in
vederea hranirii si vitalizarii lor.
- Sa se realizeze un strat protector in orice anotimp pt a proteja pielea contra agentilor
atmosferici.
- Sa se utilizeze in corcondanta cu tipul de ten.
- Sa fie conservabile in timp.
Materii prime folosite la prepararea produselor cosmetice
 -Subst grase: orig animala: ceara lanolina, cetaceu, alcooli de lana
 -Origine veg: unt ce cacao, uleiuri de floarea soarelui, masline, arahide, germeni de cereale, ulei
de ricin
 -Orig minerala: u de parafina, vasilina, parafina solida
 -Alte subst grase: stearina, alcoolul cetilic
 -Emulgatori: lanolina, span tween
 -Saruri ale ac grasi cu amine organice
 -Subst biologic active: vitamine hormoni aminoac, enzime , lecitine,
 parfumuri 0.5 0.8 se indeparteaza treptat
Clasificari:
-Scop: crème de curatare, emoliente, pt masaj, nutritive….
-Compozitie: crème pe baza de ceara, lanolina, vasilina, pe baza de stearati, cu subst bioactive, nutritive
-Mod de preparare: simpla amestecare sau omogenizare, crème emulsii A/U sau U/ A.
-Cantitatea fazei grase: crème cu continut f ridicat de grasime: peste 90%, crescut 50-90%, continut
mediu 25-50%, scazut sub 25%.

Crème emoliente:
= corecteaza diminuarea flexibilitatii pielelii determinata de diferiti factori. Emolientii sunt subst care
prod inmuierea pielii prin cresterea continutului in apa a str cornos si mentinerea elasticitatii dupa
scaderea continutului in apa.
- Au un efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv ( subst hidofoba care actioneaza ca bariera a
evaporarii apei de pe suprafata pielii permitand rehidratarea str cornos)
Subst emoliente:
= substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitol, etilen glicol, propilen glicol, poli etilen glicol, cu
efect de emoliere in conccentratii corespunzatoare 1-5%.
- Acesti emolienti alimenteaza cu apa epiderma, intarzie evaporarea apei din faza externa a
emuilsiilor U /A, absorb umidatea din aer in conditii specifice de umiditate si temperatura.
- Subst emoliente sol in ulei: lanolina si derivati, colesterol, alcoli grasi superiori, u veg si
minerale. Lecitina.
- Substante emoliente. In alegerea emolientilor se are in vedere ca acestia sa aiba o compozitie
cat mai apropiate de grasimile 9atural ale pielii care sunt bogate in ac grasi nesaturati steroli
gliceride .
Crème hidratante
= Apa continuta de piele este responsabila de mentirea suplietii si flexebilitatii, pielea uscata trebuie sa
fie corectata prin crème hidratante.
- Cremele hidratante mentin continutul in apa a pielii , previn uscarea ei prin absortia apei.Starea
de hidratare a pielii se exprima prin fact nat de hidratare NMF un complex mucoproteic sau
lipomucopolizaharidic.
- preparantele hidratante contin o mare cantitate de apa 60-80% incorporata sub forma de
emulsii U /A sau A/ U cu emulgatori sintetici ionogeni, neiongeni si ceruri autoemulgatoare
La retinerea apei in piele concura :
 -Proteinele prin constituientiii hidrasolubili care se dispun intre lanturile proteice si care permit
penetrarea usoara a moleculelor de apa , ureea facilitand acest efect
 -Hidratii de carbon din str cornos
 lipidele cutanate din str cornos
 Fact nat de hidratare a pielii
 20 – 20 % din greutatea uscata a str cornos si sunt gasiti intra si extracelular
 Contribuiitori majori ai NMF sunt aminoacizii de baza si derivatii acestore( ac 2
pirolidoncarboxilic)
 Acestia cuprind pana la 50 % din greutatea toatala NMF
conc NMF variaza in fct de varsta si profunzimea pielii
 In str cele mai adanci ali pielii ale str contos la indivizii intre 50 si 60 de ani
ACIDUL HIALURONIC:
- Component al dermei, care mentine hidratarea si integritatea structural
- Moleculele leaga apa si functioneaza ca un lubrifiant intre colagen si retelele elastice ale dermei
ACIDUL LACTIC
= Este un hidroxiacid incolor miscibil cu apa alcoool si glicerol insol in cloroform hogroscopic . Poate
exista in forme DL , D sau L( enantiomeri).
- Utilizari: retine apa , in combinatie cu alti ag de exfoliere este folosit ca….
SIGURANTA:
=ac lactic are ef caustuc asupra pielii ochilor si mucoaselor in conc mari pe pielea normala, iritatiile pot fi
cauzate de aplicarea acizilor de concentatie mare si ph redus, cresterea sensivitatii la raze U V a fost de
asemenea descoperita .
-Din cauza datelor insuficiente , FDA recomanda ca ac lactic sa fie folosit pana la un nivel maxim de 2.5%
si un ph de 5 sau mai mare.
PCA SI SARURI DE PCA:
= efecte asupra pielii: tr cu o crema continant 5 % sodiu PCA a marit crestrea capaitatii de mentinere a
apei cu o crema de baza.
- Siguranta : in studiile pe animale nu a fost notata nici o iritatie a ochilor sau a pielii la o conc de
pana la 50%.
- Minim o iritatie trecatoare a fost produsa de 50% PCA.
- Iritatia a parut dupa 5 min si a disparut dupa 30 de min de la apilcare.
- PCA nu ar trebui fol in prod cosm in care componentele N nitro se pot forma.
UREEA:
= este o subst nat din tesutul uman sange si urina , continutl de uree din urina este de 2 %. Este sol in
apa , putin sol in alcool si practic insol in eter.
- Ef asupra pielii : cap marita de retinere a apei , intrebuintari in functionare barierii pielii . siguranta: nu
exista evidente de iritatii acute in tr cu uree, dar senzatie de usturuime au fost aportate .
LIPIDELE STR CORNOS:
= joaca in rol important in retinerea pielii hidratate.lipidele intracelulare 40 % pana l;a 50% ceramide
pana la 25 % colesterol 15 – 25 % ac grasi 5 – 10 % sulfat de colesterol raport molar 1 1 1 .
- hidratarea str conros fol lotiuni de tip crème este cea mia buna metoda de a hidrata pielea. -
Hidratarea se poate realiza prin folosirea unor formule emulisonante care contin umectant
emolienti si ag oclusivi.
- Ag oclusivi imedica pierderea apei prin evaporare formand o pelicula hidrafoba. Vaselina este un
ag comun de ocluzie.
- Aplicare de mat hidrofobe ca vasilina paote preveni uscarea pielii. In momentul de fatza
producatorii incorporeazxa lipide pt a forma bistraturi lamelare in scopul de a mari prop de
bariera a pielii.
Derivatii de silicon:
= sunt de asemena ingredienti des utilizat: ef oclusiv si emolient , nu dau senzatia de ingrasare e pielii ef
de protectie a barieii , incorporati in cremele de mainei , in combinatie cu vasilina pt o obt o mai buna
formula acceptata cometic ( red constitentei grase )
APA IN EXCES:
= expunerea pielii la pa ext este considerata inofensiva .
- Warnel si al. au aratat ca supraexpunerea pielii la apa cauza o dezmembrare a ultrastructurii
intercelulare lamelare a str conros in in vitro si in vivo.
- aceste studii arata ca hidratarea prelungita a str conrnos poate intrerupe direct bariera de
lichide.
Ag umectanti : = glicerina ha, ureea: mentin contactul hidric al pielii
Ag ocluzivi:
- vasilina: lanolina, derivati de silicon: ipiedica evaporatea apei:Ag hidratantyi: atrag apa dinspre
derm catre epiderm
- Emolienti derivati de silicon: glicerina contribuie la refacerea funcitit de bariera
- Ingradiente si aditivi speciali: ingredientele speciale pot si adaugata formulelor de baza ale
cremelor pt a crea produse de hidratare tintite.
- Alfa hidroxiacizii (ac glicolic si ac lactic) au fost adaugate multor forme pt a crea ef hidratant
adesea marcate ca produselor prod antimbatranire.
- Pt a reduce prosibile iritatii este comuna recuderea utilizarii ag de neutralizare. Totusi aducerea
la un pH >4.8 duce la pierderea eficatictatii.
- Vit A si palmiatul de retinol sunt adaugate unor prod antiimbratranire pt a reduce ridurile fine si
ingrosarea tactila.
- Ambele necesita conversie enzimatica la ac retinoic.
Coldcreme:
= ungunete, emulsii pe baza de ceara/ borax, proportii variabile de uleiuri vegetale sau minerale, cu un
continut ridicat in apa. In mom aplicarii pe piele cvasiemulsia se desface si elibereaza apa aflata in cant
mare.
 Prin evaporate produce o senzatie de racorire.
 Se aplica pe piele normala sau uscata.
 In procesul de preparera al cremelor, ac grasi din cera reactioneaza cu NaOH rezultat din
disocierea alcalina a boraxului in sol apoasa, formand sapunuri de sodiu care va emulsiona apa
rezultand o emulsie u a. proportia optima de borax pt neutralizarea completa a ac grasi din
ceara 5-7% borax fata de greutatea cerii luate in lucru.
 -In sistemul ceara – borax se pot obt crème de tip a-u u-a fara interventia unui adaos de alti
emulgatori in fctie de raportul dintre cant de apa si ulei.
 Astfel intr-un sistem constituit din ceara – ulei mineral – apa total neutralizat cu borax, care
contine mai putin de 45% apa => emulsii a-u, peste aceasta val se formeaza emulsii u-a. u veg se
poate inlocui cu u mineral, => unguente cu o capacitatea mai buna de intindere, in defavoarea
emolientei, aceste crème se preteaza mai mult pt curatirea fetei. (cetaceu- creste emolienta si
stralucirea, alcool cetilic: imbunatirea emolientei, parafina: creste consistenta, stralucirea,
capacitatea ce curatire)
Ung cu stearati,( crème de zi, crème evanescente)
= Aplicate pe piele patrund cu usurinta, dispar, de unde si denumirea lor de crème evanescente !! se fol
ca atare sau in asociere cu pudre ca trebuie sa serveasca ca fond pentru machiaj, constituind un strat
aderent pt pudra.
- Cremele de zi si de fond trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un
aspect mat, aoperit de pelicula luminoasa.
- Ung cu stearati sunt preparate obt prin saponificarea ac stearic cu subst alcaline si emulsionarea
excesului de ac stearic intr-un vehicul hidroglicerinat sun forma de emulsie u-a. emulgatorul
care se form este sapunul (stearatii).
Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii:
= aspect pliat, pierde din elasticitate, sensibila la actiunea ag externi. Modificari ale unor componente
ale tesutului conjunctiv: colagen , elastina, mucopolizaharide.
Complex :
= r ch de oxido- reducere, aminari , dezaminari , r enzimatice, neurohormonale , scaderea potenitialului
la niv dif reactii , interventia prod de catabolism , modificarea turnoverului metabolic al majoritatii
compusilor biochimici.
- Teorii in leg cu imbatranirea tenului
- A imbatranirea macromoleculei de colagen: -scaderea cant de colagen solubil, cresterea
fractiunii insol ;
- scaderea capcitatii de hidratarea cresterea rezistantei mecanice a fibrelor proteice.
- Imbatranirera – compusi cu o grupare aldehidica un grup terminal formil
AGENTI DE IMBATRANIRE:
 aldehida glicerica , piruvica din metabolismul glucidic.
 aldehida glcolica din metabolismul proteic
 acroleina , aldehida crotonica din metabolismul lipidic.

TOURNUVE_UL metabolic al fibrelor de collagen:


= Scade de la suprafatta pielii spre profunzime.
- Modificari in compozitia mucopolizaharidelor: perioada embrionare – acidul hialuronic
predomina ( formeaza complexi care contribuie la hidratarea fibrelor de colagen)
- Adult – condroiton sulfat B
TENDINTA DE RETRAGERE A PLOMERILOR In directia energiei libere minime.
= Apopierea gr reactive a lanturilor polipeptidice cu formarea de noi legaturi. Apropierea lanturilor
polipeptidice indeparteaza….
- Gruparile reactive ramase libere pot crea puncti de hidrogen intre lanturi. Hidroxiprolina
participa la form puntilor de hidrogen.
- Scaderea activitatii enzimatice declin al metabolismului colagenului , imbatranirea fibroblasitor
FACT EXT :
= ef razelor de soare asupra pielii- modificari cantitative ale unor aminoacizi din macromolecula de
colagen tirozina histidina fenilalanina.
Cosmetice antimbatranire:
= cosmetice hidratante: hidratantele clasice sunt fol pt a trata uscarea pieli deteriorate
- Ag de netezires asupra fetii pielii: derivati din silicon
- Retinoizi: utilizare de ac retinoic ca ingradient antiage-ing de actualitate a fost intens investigata
si utilitatea lui a fost repede dovedita, reverseaza riduri fine, pigmentarea nonomogena si
suprafata aspra
Antioxidanti: ingredinte inovative in tratamente antiageing in principal,
- Tinta acestor ingrediente este sa capteze moleculele ROES produse in piele cei mai importanti
antioxidanti: vit c vit e coenzima q.
Analiza senzoriala a cremelor:
= Disciplina care masoara, analizeaza si interpreteaza caract unui produs pe baza simturilor umane,
initial s-a dezv pt industria alimentara, ulterior pt parfumuri, devenind in prezent f importanta pt
industria cosmetica.
- Analiza senzoriala poate fi util pt a caracteriza o materi prima, pt a compara diferite formulari
sau pt a evalua u prod cosmetic la preparare sau in timp.
- Aceste inf sunt importante pt marketing, in vedere evaluarii finale inainte de a fi pus pe piata
sau pt a situa un produs in raport cu alte prod concurente.
- Analiza senzoriala cuprinde mai multe tipuri de teste:
teste efective( realizate pt a obt inf obiective despre produs cu ajutorul testelor discriminative care
detecteasa diferentele intre produse, necesita personal calificat, antrenat pt a putea efectua, min 30
persoane)
- Teste afective ( informatii subiective despre produs reflecta preferintele consumatorilor, nu
necesita personal calificat, poate participa oricine, nr mare de participanti, peste 50)
- Teste care vizeaza perceptia (aspectele biochimice si fizilogice ale senzatiilor manifestate.
- Studiul este realizati fie prin analiza descriptiva in care un nr de 6-30 pers calificate, evalueaza
dupa o anumita scala intensitatea caract.
- Evaluate fie prin teste hedonice in care se evalueaza perceptiile in functie de preferinta
consumatorului placut sau neplacut, referitor la o anumita caracteristica a unui produs.
Fermitatea produsului:
– caracteristica data de forta necesara pt a comprima produsul cosmetic intre degetul mare si aratator,
evaluata pe o scara de la 1-10.
Mod de lucru: se aplica 0.2g produs pe degetul aratator, apoi produsul de comprima incet cu ajutoprul
degetului mare.
- Adezivitate caracteristica ce e data de forta necesara pt a separa degetele unite intr-un strat de
produs.
Mod de lucru: se plaseaza 0.2 g produs pe degeteul aratator, apoi produsul se comprima usor cu
ajutorul degetului mare, se incearca apoi desprinderea degetelor
- Consistenta prod – evaluata prin apreciata cantitatii de produs ce e perceputa intre cele 2
degete. Mod de lucru: 0.2g produs pe degetul aratator apoi produsul de comprima usor cu
ajutorulu degetelui mare si se freaca degetul de 5 ori. Pt a evalua cant de prosud situata intre
cele 2 degete se utli aceasi scala de la 1-10.
- Capacitatea de intindere: apreciaza usurinta cu care cremele se etaleaza la suprafata pielii. Mod
de lucru: 0.5 g p[rodus pe intinde pe partea dorsala a mainii cu ajutorul degetului aratator. Se
evalueaza faaciditatea de intindere util scara de la 1-10
- Film gras rezidual: senzatia de grasime perceputa dupa aplicarea produsului
- Grad de penetrare in piele: apreciaza vitea cu care prosdusul este absorbit in piele. 0.5g pe o
suprafata de 2cm 2 pe fata dorsala a mainii se noteaza nr de miscari necesare ca prod sa
penetreze in piele
- Produse cometice pt ingrijirea parului: par: protectie
– componetetia sprancenelor retine transipratia si o impiedica sa se scruga in ochi
– de pe cap ajuta efectiv procesul de transipratie si respiratia si dreneaza apa de pe piele
dupa ploaie si baie
– organ sensitiv tactil f fin care la atingerea genelor declanseaza un reflex de cliprire a
ploapelor – un filtu al aerului din nas si protejeaza urechea impotirva insectelor si a
corpilor straini
PARUL:
Parul dupa pubertate se poate clasifica in 3 tipuri :
1.= par care exista la mabele sexe a carui crestewre aparent nu este influentata de h sexuali :
sprancenele genele
2 .= par a carui crestere este stimulata la ambele sexxe de hormoni : par axial pubial
3.= par care impirma carct sexundare specifice parul barbiei par de pe piep la barbati
Aspecte morfologice :
=lungimea parului este de 1 -1.5 cm la barbati si la femei este mai lung.diametrul parului pielii capului
variza intre 40 si 120 milimicorni . diametrul parului albilor si al negrilor este mai mic decat al
mongolezilor.
- Str firului de par . cuticula protejeaza interiorul fiecarui fir de par. La par normal santos aceste
invelisuri ale cuticulei sunt alaturete astefl incat parul este uniform matasos stralucitor si usor
de pieptanat. Parut deteriotrat este rar aspur l;ipsit de stralucire dificili de pieptanat si nu mai
are rezistenta importiva fact nocivi.
- Cortexul reprez partea cea mai mare a firului de par 70 – 90 %. Pigmentii nat se gasesc in cortex
maro negri si rosii
- Anexele firului de par: muschiul erector al parului este prins de teaca conjunctiva fibroasa.
- Cresterea parului se estimeaza ca pe capul unui adult sanatos 1200 fire de par. Nr firelor de par
este corelat si cu culoarea: la persoanele blonde densitatea firelor de par este mai mare decat la
cele brunete, iar la cele roscate (90.000) si la cele blonde (150000) la brunete (110 000)
- Persoanele tinere le cad zilnic 10-15 fire, celor in vasta 100 iar in locul lor credsc altele. Viata
unui fir de par variaza intre 2-4 ani.
Studiul cresterii parului are 3 perioade
1 anogen-= dezvoltare rapida 2-6 ani
2 catogen = perioada de activ piloformatoare mai redusa si inceputul peridoadei de rapus(2-3 sapt)
3 telogen = perioada de repaus complet si de elim a firului de par (3-4 luni)
 Vitesa medie de crestere a parului 0.1-0.4 mm pe zi, fiin d influentata de diferiti factori.
 Viteza cea mai mare de crestere se inregistraza pe cap, barbie unde variaza intre 0.3-0.40
mm/zi. Parul axial creste aproape tot atat de repede, iar pe restul corpului este mai mica
0.2mm.
 Parul de pe barbie creste mai repede vara decat iarna
 Influenta hormonilor asupra cresterii parului: h sexuali care infl sistemul polisebaceu, h
androgeni actioneaza ca stimulatori ai gl sebacee cu tendinte de a produce hiperkeratoza si
seboree, iar h estrogeni exercita un ef contrar de diminuare a activ gl sebacee si a keratinizarii
 Culoarea parului: caracteristica ereditare se datoreaza celor 2 pigmenti (melanina si
feomelanina). Parul rosu contine o cant mai mare fe fe decat celelalte nuante. Firul de par se
gaseste sub forma de pigment organic complex. Pigmentul rosu al parului estee asa numit
tricosiderin
 Gresarea firului de par: este lubrifiat de sebium, secretat de gl sebacee care la amturitate dse
dezintegreaza complet, eliminad secretia cu care se varsa..

Compozitia chimica a parului:


 Keratina: 65-95% din greutatea parului => din condensarea aminoacizilor existenti in celulele
corticale. Parul contine ~ 50 de proteine. Keratine e firmata din aa care imprima proprietatile
caracteristice parului.
 Aminoacizii izolati la niv firului de par: lizina, histidina, arginina, ac aspartic, serina, ac glutamic,
glicina, cistina, leucina. Cistina se gaseste in cant cea mai mare 17.59% ac glutamic 14%, leucina
12.2% arginina 10% si cant cea mai mica metionina 0.71%
 Maduva contine o cant mica de cistina nsi cant mai mari din ceilalti aa. In comp sa chimica s-au
pus in evidenta cant mici de subst hidrosol cum sunt: pentoze, fenoli, ac uric, glicogen.
 Constituenti minerali ai parului. In par s-=au pus in evidenta prin metode analitice urme de
metale care pot influenta rezultatul unor tratamente ca vopsit,, decolorare, acestea sunt
atribuite in special firului. In par s-au pus in evidenta: ca mg, sr, b, al, sn, na, k, fe, ag, au. Cele
mai multe au proveninta externa.
 w. Strain si colaboratorii arata ca Zn din par reflecta continutul in Zn al tesuturilor organismului
si ca prin circuitul sanguin ajunge si el ca si alte metale in par. S-a stabilit ca lipsa unor el din par
ar cosntitui in indicator pt anumite afectiuni.
 Tipuri de par: normal, uscat, gras (dupa cantitatea de sebum excretata de gl sebacee).
 Parul normal: mladios, stralucitor, acoperit de un str protector de grasime, pielea capului e
suplu, hidratata normal si intac. Conditia unui stari normale a parului inseamna o alimentatie
corespunzatorea. Pt sanatatea si frumusetea parului trebue mentinuta in organis un echilibru
hidric, prin ingerarea a cel putin 2l pe zi daca nu sunt alte contraindicatii.
 Parul uscat: nu este protajat de o secretie sebacee suficienta fapt pt care el este fragil casant se
rupe usor nu are luciu apare sters. Uscaciunea parului ca urmare a unei insuficente secretii se
sebeum sau a unor traumatisme il face sa fie fiabril devitalizat. Modificarile kre pot sa apara in
str firului de par se pot….
 Par gras : excesul de sebum. Are firul lucios, firele sunt lipicioase iar pielea capului este grasa .
in aceasta conjuctura apar matreata care impreuna cu sebumul formeaza un strat umed care
adera de pielea capul impiedicant activitatea fiziologica normala.
Metode de curatirea a parului .
- pt a Asigura o igiena corespunzatoare se va efactua un spalat la 7 - 14 zile in fct de natura
paurului .
- - in cazul parului uscat se reomanda ca inainte de uscat sase greseze parul cu ulei de ricin
masline putin caldut apoi se infasoara capul intrun prosop cu apa cald si stors bine care se
pastreaza una doua ore apoi se spala .
- pt parul uscat se recomanda o spalare saptamanala cu sapun sau sampon sau in locul acestora
se recomanda galbenusul de oua cu kre se frectioneaxza piele.
 Parul gras. Se spala cel putin o data de sapt cu sapun sau sampon dat faptului ca se murdareste
usor. In cazul utilizarii sapunului se recomanda sa se faca in prealabil un sampon in sapun cu
care se freaca apoi radacina parului si pielea capului . se clateste apoi parulu cu mai multe ape
pt indepartarea oricaro urme de sapun kre a ramas pe firul de par deaorece il subtiaza si devine
usor fiabil.
Masajul
- Are drept scop activarea circulatiei sangvine, reglarea secretiei glandulare, dezvolatarea
suportului muscular, avand drept rezultate o hranire corespunzatoare a parului.
- Masajul se efectueaza zilnic cu degetele fara a torsiona sau a atrage firele de par, dela frunte
spre vertex si de la ceafa spre vertex.
- Capul tb aplecat in jos si nu tb sa se faca in exces.
Masajul se eefcetueaza de preferinta pe parul uscat mai ales dsupa o zi obosit avand avct calmanta.
Periatul:
- Se face zilnic cu scopul de a debarasa de p[raf impuritatati pt aerisire si pt a ras[andi uniform
grasimea pe toata lungimea paru;ui.
- Parul uscat va fi periat cu forta pt a atinge pielea capului.
- Parul gras va fi p[eriat is..or [t a nu provoca o exercitare a glandelor sebacee.
- Prod cfosmetice pt ingrijirea parului: lotiuni de par, tonice, contra caderii parului, sampoane,
preparate pt aranjarea parului, fixative pt par, preparate pt colorare si decolorarea parului.
Lotiuni pt par: ingrijirea parului pt a-I da un aspect normal de a-I da vitalitate, de a-l hrani prin
stimularea circulatiei la nivelul scalpului., pentru a=I asigura revenirea prompta si pentru a impiedica
cadeara parului. Un
- vasodilatator care sa mareasca cant de sange de la niv papilelor derimce si sa stimuleaze mecanismul
de stimulare al pielii.
- Vitamine sau aninoac su sulf necesari in bisinteza keratinei.
Antiseptice.
- Lotiunile se util in scp preventitv si estetic cu ef tonice dezinfectante.
- Lotiunile pt par nu trebuie sa aiba o actiune degresanta puternica fapt pt care se util un alcool
60-70%. Deoarece aceste preparate se util zilnic pot prod uscare parului fapt care poate preveni
prin asocierea u de ricin.
Sampoanele:
= sunt ag de curatire pt par si pielea capului, ingredientul principal fiind un detergent. In compozitia lor
intra surfactantul principal pt ef de detergent si spumare; surfactantul secundar pt conditionare; aditicii
care dau ef speciale.
- Sapoanele pot fi gasite sunb diferite forme de prezentare: lichide, pudre, paste, aerosoli sau
pulbere. Marea lor majoritatea sunt lichide, transparente sau opacee,
- Calitatile samponului nu se limiteaza la o simpla curatire; parul trebuie sa fie frumos stralucitor
moale; usor de coafaat fara sa electrizeze, tonic.
Caracteristicile obijnuite a unui sampon cosmetic normal sunt:
- Lipsa alcalinitatii necesate pt ca parul sa nu devina spalacit
- Sa nu aiba ef degresant prea puternic
- Sa nu irite pielea capului
- Sa posede o reala capac de curatire chiar cu o apa calcaroasa
- Sa emulsioneze in apa impuritatile, grasimea, matreata si sa le disperseze
- Sa produca o spuma abundenta care sa nu fie influentata de impuritatile care rezulta

Formularea sampoanelor:
= baza de spalare este cel mai adesea o asociere intre produsi tensioactivi anionici si amfoteri; cu aditivi
polimeri cationici, polimeri anionici si amfoteri.
- Samp pt copii sunt sampoane blande, neiritante care au ca imperativ primordial calitatea de a fo
perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa oculara a copilului.baza de spalarea
este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea ag tensioactivi anionici
- Sampoanele pt parul uscat fragil sau deteriorat datorita decolararii vopsirii permanetntului
produc o curatare blanda si o conditionare buna putand contine ulei de ricin avacado
anionici– curata in profunzime pot lasa parul aspru
cationici- putere de curatare slaba spumanta confera moliciune si maniabilitate
amfoterici - neiritanti pt ochi putere de curatare confera maniabilitate.
Formula gen a unui sampon :
=tensioactivi 15 – 30%, stabilizatori de spuma 3 – 4 %
Ag de crestere a vascozitatii 2- 10 % aditivi conservanti coloranti apa .
Controlul fizio chimic :
= de asemenea ofera detalii privind stabilitatea sampoanelor:” stabil;itate fizica , in timp , prin
centifugare (10 min la 2000 de rotatii pe minut) , stabilitate ch microbiologica la transport si depozitare.

Metode de analiza pt contolul fizico chimic:


1)Ex cu caracter macroscopic: vizual , culoare – data decoloranti si ingredienti fol , aspect consistent
omogenitate – sunt omogene transparente sau opace ; carcateristici tactile si olfactiv.
2)Ex microscopic si distribuirea granulometrica : se plaseaza o pic de sampon intro o lamela si o lama si
se studiaza omogenitatea produsul
- Analiza reologica: det vascozitatii
- Det ph
- Det masei toatale pe recipient
- Det formarii de spuma si a stabilitatii acesteia
- Dispersarea mordariei
- Se det ph –ul samponului pt formularea in fct de necesitati.sol alcaline determina deschiderea
cuticulei , se fol de obicei inainte de colorarea parului pt a permite colorantului sa peneteze in
contextul firului de par si sa il coloreze.
- Solutiile alcaline dau parului un aspect incretit.sol acid inchid cuticul , se utilizeaza ca
neutralizant dupa colorare si dau parului un aspect mai neted.pt un sampon obisnuit ph intr 5.5
si 6 pt toate varstele.

Procentele de subst solida din sampon


 Daca un sampon contine o cant de subs solide va fi dificil de maniplt de utilizat si de indepartant
din par.
 Daca continutul de subst solide este prea mic samponul va fi prea apos si va fi indepartaat prea
rapid din par.cantitatea optima de subst solide este de 20 – 30 %.
 Vascozitatea samponului: care este data in buna parte de procentul de subst solida prezent in
sampon. Un sampon bun nu tre sa fie ff vascos ptk se utilizeaza cu dificultate si se indep[arteaza
greu de pe par dar nici prea lichid deoarece curge si dificil de utilizat si este indepartat prea
rapid de pe par.
 Capacitatea de spumare a samponului si stabilitatea spume : deoarecea spuma este unu din
criteriile imp de apreciere a unui sampon maj pers apreciind sampoanele care fomreaza spuma
multa si durabila . se considera ca un volum de spuma de min 100 de ml caracterizeaza
vascozitatea.
Vascozitatea samponului
- Stabilitatea spumei: pt un sampon de calitate tre sa persite spuma timp de minim 5 min
- Densitatea aceasta determinare fiind cea care apreziza cel mai buine perceptia consumatorului
referitor la calitatea spumei
Capacitatea de dispersare a impuritatilor de pe par:
-pt a putea aprecia propietatea de curatarea a samponului
-Unul din testele efectuate utiliezeza un colorant pt care se apreciaza dispersarea sa la nivelul spumei.
-Un sampon de calitate tre sa prezinte o cant minima de colorant in spuma deoarece imputritatile tre sa
ramana in niv solutiei apoase
-Impuritatile care trec in spuma sunt dificil de indepartat si se vor redepune pe par.

Preparate cometice pt igiena cavitatii bucale: -


= din categoria prod pt igiena fac parte si produsele destinate cavitatii bucale
 Pastele de dinti fav intretinerea unei bune igiene a cavitatii bucale.
- Se evidentiaza 2 tipuri de paste de dinti :
 cosmetice cu rol de curatare a dintilor si reimprospatare a respiratiei
 terapeutice – contin un principui activ care va determina o act tintita aspura unei pr de
la niv cavitatii bucale : paste de dinti anticarie, antibacteriene, antitartum , pt tratarea
gigivitei
Substante utilizate la prepararea pastelor de dinti:
A ). subst cu rol abraziv = curata dintii CACO3 fosfati de calciu silicati
B ). subst cu rol spukmant sau detergent: = fav activitatea de curatare prim emulsionarea salivei si a
filmului bacterian dentar – lauril sulfat de sodiu
C ). subs cu rol umectant := fav pastrarea consitentei pastei – sorbitol glicerol xilitol – act
bacteriostatica si cariostatica
D). subs cu rol de crestere a vascozitatii := asigura stabilitatea pastea- derivati de celuloza
E ). aromatizanti := indepartarea mirosului neplacut al componentelor pastelor
Pt adulti =ulei volatil de menta anason scortisoara
Pt copii = de fructe
F ). edulcoranti : zaharina sodica , sorbitol
G ).coloranti
H ). apa solvent , regleaza consitenta si vascozitatea pastei
Apa de gura:
= sunt produse destinate cavitatii bucale la fel ca si pastele de dinti pot si formulate in scop cosmetic pt
reimprospatarea respiratii sau in scop terapeutic pt a preveni cariile si pt a trata bolile periodontale.
 apele de gura se utilizeaza de obicei diluate dupa periaj pt a completa igiena cavitatii bucale.
 Mai putin utlizate sunt apele care se utlileaza inainte de periaj cu rol de a dezorganiza placa
dentara in vederea facilitarii eliminarii ei .
 utilizarea apelor de gura nu este recomandata copiilor sub 6 ani.
Apa – solvent vehicul ajusteaza vascozitatea si consistenta apei de gura
Conservanti – previn contaminarea microbiane
Coloranti – imbunatatesc aspectul
Subst tampon – ajuta la ajustarea ph-ului
Alc etilic alc izopropilic- solventi folositi pt dizolvarea subst

Articole de toaleta antipiersirante si deodorante


Antipierpirante:
= produse astringente destinate diminuarii secretiilor gl apocrine si ecrine , sunt formulate ca sprayuir
sticuri roll on
-Mecanisme de act : sarurile metalice se combina cu firele de keratina intraductale formand
conglomerate care infunda porii sudoripari si impiedica astefel eliminarea spontana a transiratiei.
Deodorantele
= sunt produse destinate mascarii mirosului de la niv axilei sau micsorarii nr bacteriilor axilare
staphilococu aerus . de aceea multe deodorante contin subst antibacteriene care reduc ph ul axilar la
4.5 sau mai putin ( clorhexidina , clorura de benzetoniu , triclosan)
-Transpiratia umana este in mare masura inodora pana cand este fermentata cu bacterii. Axila este in
mod constant printre cel mai calde zone de pe suprafata corpului uman si gl sudoripare ofera umiditate.
-Cand axilele unui adult sunt spalate cu sapunuri alcaline pielea isi pierde ph-ul acid ( 4.5- 6 ) si are loc
cresterea ph-ul pielii si perturbarea barierii de protectie a pielii.
-In formularea deodorantelor unele vehicule( alc etilic) ca si unele produse( timol si eugenol) pot avea
act antibacteriana. Aciditatea marcanta ( ph 1.8 – 4.2) si decolorarea imbracamintii din fibrel nat sun
principale dezavantaje ale utilizarii lor.

PRODUSE DEODORANTE aerosol( spray)


=deoparfumuri ( cu sau fara activitate antimicrobiena)
= o mica cant de subst antipierpirante( 3- 4 % pudra clorura de aluminiou )
= o subst cu actiune antimicrobiane.
Soarele .
Prieten sau inamic.
=Soarele emite un spectru de raze radiatii gammma raze X raza ultraviolete ( UVA UVB UVC ) , luminna
vizibila undele radio IR.
- O parte importanta este absorbita de stratul de ozon pic din atmoasfera si de praf. Razele
ultraviolete sunt alcatute in genrel din 95% raze UVA si 5% raze UVB.
- Datorita faptului ca razele UBA aproapre nu sunt blocate de stratul de ozon emisia acestora
ramane aprozimativ neschimbata.
-UVC lungimea de unda 40-290 atininge suprafata pamantului
-UVB 290- 320 da max in miezul zilei
-UVA 320 -400nm
-Luminina vizibila 400-800-nm
-IR 800- 1005 nm
Intensitatea rad solare
 -Intensitatea UV este maxima pe 21 iunie find de 100 de ori mai mare decat la 21 decembrie .
 intre orele 12 – si 15 se inregistreaza o valoare maxima pt UVB.
 -Cea mai mare intesitate a UVB intre ecuator si tropice.
 La fiecare 300 de metri parcusi radiatia uvb este mai mare cu 4 %.
 Prezenta norilor: norii retin partia IR nu si radiatia UVA UVB.
 -Reflexia la sol : 85% pt zapada , 17 – 25% pt nisip 5 % pt apa 3% pt iarba
Indice UV:
= este un indicator al cantitatii de radiatie u v care exista la suprafata pamantului. Riscul care il
reprezinta ,expunerea prelungita la soare pt piele intro anumita zi la o anumita ora intrun anumit
loc.este reprezentat prin cifre de la 1 la 10 .
- Efecte nefav ale radiatiilor uv asupra pielii

Depigmentarea:
= este o componenta majora a fotoimbatranirii in cazul pielii albilor. Depigmentarea nu chiar
observabila devine muult mai vizibila prin fotagrafierea U/V sau prin folosirea lampii Wood.
 Lentigo solar = pete brun deschise pana la brun inchis ce apar in zonele expuse; fata dorsala a
mainilor , zonele de extensie ale antebratelor toracele superior si fatza.
 Eritem solar( arsura solara) = reprez o reactie inflamatorie la niv peilii produse de radiatia uvb
prezetand semnele clasice de inflamatie , roseatza , caldura , durere si edem . apare la 30 de
minute pana la 8 ore cu vb la 24 ore de la expunere
 Keratoza actinica= este o leziune precanceroasa ce se poate transforma destul de usor intru
epitelion spinocelular cu risc cancerigen fff inalt. Se localizeaza pe fatza., gat
 Melanolul = tumora maligna de origine melanocitara , metastazeasa la distanta e ff agresiv
ducand la deces in cativa ani.
 Imunosupresia= poate duce la cresterea aparitiei unor boli infectiase ex herpes simples,
altereaza and putand duce la carcinogeneza, posibilitatea exarcerbarii unor af cu
fotosensibilitate

Efecte benefice al expunerii la soare:


= ct antirahitica si sinteza vitaminii D
= Sinteza vit A indispensabila integritatii
….
 Fotoprotectia nat a pielii:
- 1 str cornos
- 2 melanina = actioneaza ca un filtu optic, disperseaza radiatiile solare prin difuzie
- 3 acid urocanic
- 4 lipidele = de pe suprafata pielii absorb radiatiile UV
FOTOPROTECTIA COSMETICA:
=Utilizarea atopica de produse speciale fotoprotectoare eficiente si bine tolerate pe zonele expuze la
soare.
 emulsii solutii geluri crème batoane sprayuri care pe langa fotoprotectie asigura in plus
hidratarea emolierea si nutritia tegumentelor.
 -Ingedientele utilizate( subst de tip de tip ecran sau filtu utilizate singure sau asociate )
 -Asocoerea de antioxidanti in preparate adm topic
 Preparate cosmetice fotoprotectoare – subst ecran
 Subst filtru incorporate in diferite tipuri de vehicule
 Subst aux (colotranti, conservanti)
Substante ecran.
Ecran = reflectia radiatiilor solare – dioxid de titan, oxid de zinc – se util pt realizarea filtrelor de
protectie f mare in concentratie de 3-10% asociate cu filtre solare.
Avantaje: - ef nu diminua in timp; - nu penetreaza in piele; - in formulele in care nu se nominalizeaza
substanta ecran, ci doar mentiunea agent ecran, concentratia va fid e 5%; - protejeaza si fata de UV b, uv
a
Substante filtru
= absorb selectiv radiatiile uv, permit traversarea celora care permit bronzarea
= contin in molecula lor nuclee aromatice, mai putin benzen
1. antranilati
2. benzafenone
3. cinamati
4. ac p-aminobenzoic si derivati
5. salicilati
6. derivati de benziliden, camfor si benzimidazol
7. derivati de dibenzilmetolic
8. …..
vehiculele: trebuie sa form cu pielea un film uniform, stabil, rezistent la apa si la transpiratie abundenta.
Influenteaza acceptabiliatatea cosmetica a preparatelor. Rol important si eficineta produselor solare
prin:
- modificarea propr filtrante ale unei molecule;
- influentarea caracteristicilor de etalare a uniformitatii filmului aplicat pe piele

Vehicule si substante auxiliare:


Uleiuri naturale: de nuca (24%) de cocos (23%absorbtia), de arahide, de masline, de bumbac.
Capacitatea de absorbtie a razelor uv eritemogene asociate cu un antiox si anumite parfumuri.
Amestecuri de uleiuri minerale si naturale.
Substante complementare utilizate in preparatele fotoprotectoare
 Antioxidanti (combat stresul oxidativ indus de uva a, vitaminele e si c, oligoelemete (seleniu, cu
zn), flavonide
 Ceramide – intarirea fctiei de bariera a strs cornos (protectie nat)
 Hidratanti , emolienti – corecteaza ef de suprafata ale pielii expuse la soare (uscarea,
hiperkeratinizarea )
 Subst cu rol antiinfl – limiteaza agresiunea razelor uv asupra pieliii (alantonina, apa termala)
Conservantii:
 pt a asigura fotostabilitatea produselor de protectie solara chimica, conservantii sunt adaugati
in………………
Unt de shea
 contine o fractie mare nasaponificata reprezentata de alcooli terpenici si sterolici, gasisit
aproape exclusiv ca esteri ai ac cinanic
 -contine butil hidroxi toluen dar si numerosi compusi catehici
 -proprietati hidratante, aromante, antiimbatranire si antiinflamatorii.

Evaluarea eficientei produselor fotoprotectoare, factori de protectie (spf – uv b (290-320nm) si


radiatiile cu lungimile de unda partial scurte (320-340 nm)0
SPF = raport dintre energia uv necesara pt producerea unei doze minime de eritem pe pielea protejata si
energia uv necesara unei doze minime de eritem pe pielea mneprotejata
-are valori intre 2 si 60 pentru ultra protectie
-SPF>30
Factori de protectie UV A =asigura o protectie asociata impotriva radiatiilor uv b si uv a, CE (2006) are
recomandat pt produsele de protectie solare comercializate in ue un uv a pf de cel putin 1/3 sin spf
indicat.
Uleiuri: SPF redus (nu permit incorporarea unor concentratii mari de absorbanti uv). Au o rezisteanta
mare fata de apa- 2-3 aplicari pe zi sunt suficiente.
Emulsii = permit asocierea filtrelor lipofil si hidrofil si de asemenea substantelor filtru cu cele de tip
ecran.
-emulsii de tip L/H: ccel mai utilizate, rezistenta redusa fata de apa, reaplicare frecventa, f bine
acceptate din pct de vdr cosmetic, grad de protectie variat
Emulsii de tip L/H:= au acceptabilitate mai redusa, grad de protectie mai ridicat, rezistenta mai
mare fata de apa
Geluri apoase = utilizare redusa, grad redus pe protectie, la aplicare dau o senzatie placuta de racorire
Batoane/ stick = se util ca basze pt preparate care asigura o protectie maxima destinata zonelor cele
mai expuse (nas, urechi, pometi).

Fotoprotectia vestimentara:
 Factor de protectie uv = raportul din iradiere medie uv transmisa fara material fata de iradierea
uv medie transmisa prin tesatura.
 Tesaturi –protectie medie fpu 15-24 si protectie f buna fpu 40-50.
 Fibre (absorbtie uv) grupa 1 poliesteri care e cel mai bun absorbant de uv, grupa 2 lana .,
matase, nailon, grupa 3 bumbac si fibre celulozice care sunt cel mai slab absorbante.
 Criterii de alegere a preparatelor fotoprotectoare: fototipul pielii, indice UV, varsta, tipul si
cantitatea de produs cosmetic, starea fiziologica, polipatologii, conditii de expunere (anotimp,
ora, nori, vant)
Fototipuri de ten:
- Culoarea naturala a pielii este data de cant de melanina din piele.
- Expunerea la uv este urmata de o stimulare a sintezei de melanina care va duce la aparitia unei
coloratii mai mult sau mai putin intense, dependent de cant de melanina care exista in pielea
fiecarei persoane. Oghigu
Precautii
 La copii -Preparate la care fotoprotectia se face cu subs minerale
 Copii si femei insarcinate – evitarea produselor cu subst fotoprotectoare
 Pers predispuse la alergii produse fara benfofenona 3 , 4
 Evitarea tr cu medicamente fotosensibilizante adm per o s ( sulfamide , fenotiazine acid nalidxic
 Med fotosensibilizante cu aplicare locala: med antiacneica : tritoin , antispastice clorhexidina ,
antimicotice 5 flourouracil , med pt psoriazis 5 metoxi psoralen
 Evitarea subst fotosensibilizante( ulei volatil de lamaine cetrum bergamot)
Recomandari genrale privind expunerea la soare:
 respectarea unor reg simple de conduita
 Se recomanda stergerea pielii dupa baie
 Reaplicare la fiecsare 2 ore dupa baie
 Fotoprotectie oculare , vestimentara
 Evitarea expunerii la soare intr 11 si 16
 Evitarea pozitiei orizontal
 Expunerea progresiva la soare in fct de tipul de ten
 Cant necesara pt aplicare : fatza si gat = 3ml crema
 Brate si umeri = 3 ml
 Trunchi 3 ml
 Picioare 6 ml