LUCRARE DE DIPLOMA

'RIDURILE SI APARITIA LOR:

PROFILAXIE SI TRATAMENT'

Zambetele, fericirea, supararile, mirarea toate fac parte din viata

noastra, o condimenteaza si ii dau continut. Toate ne fac sa simtim ca
traim cu adevarat. Si toate sunt materializate printr-o expresie a fetei.
Expresiile noastre faciale zilnice isi lasa amprenta nu doar asupra
vietii noastre, ci si asupra fetei. .. Fiecare zambet ne marcheaza fata
prin linii, care cu timpul se adancesc devenind riduri.
1 INTRODUCERE
Dorinta de a avea o infatisare cat mai placuta a determinat atat femeile cat si barbatii sa foloseasca din cele
mai vechi timpuri, practici si preparate cosmetice.
Ingrijirea frumusetii si a sanatati, desi prezinta aspecte diferite, se intrepatrund, cosmetologia reprezentand
arta ingrijirii a mentinerii unor valori date, in timp ce dermatologia este preocupata de ingrijirea biologica a pielii tinand
seama de procesele sale vitale.
Ingrijirea pielii mentinerea ei in perfecta stare de sanatate si echilibru fiziologic formeaza obiectul cosmeticii,
definita ca o disciplina completa de medicina curativa, anatomie si igiena, care are ca scop infrumusetarea corpului,
pentru a pastra prospetimea pielii si aspectul ei de tinerete; ea este tot o data o arta care corecteaza imperfectiunile,
le infrumuseteaza, iar tehnicile folosite, ajuta tot o data la a da stralucire si a scoate in evidenta unele trasaturi si
caracteristici proprii
Adevarata frumusete nu este insa apreciata numai pe baza unor criterii estetice intrucat ea priveste in egala
masura calitatile psihice ale omului, fiind rezultatul unui ansamblu de elemente si manifestari fizice sai psihice.
Intereseaza desigur foarte mult ca acele calitati cu care ne-a inzestrat natura sa fie evidentiate printr-o
ingrijire corespunzatoare a fetei, a parului si a corpului in general, farmecul personal fiind insa accentuat de o figura
destinsa, luminoasa, de un comportament corect si placut.
Traind in mijlocul naturii omul a cautat din cele mai vechi timpuri sa descopere metode si procedee de
infrumusetare. La inceput, folosind metodele cele mai potrivite pentru a-si colora figura si corpul, iar mai tarziu odata
cu dezvoltarea stiintelor (chimia, biologia) a trecut la folosirea produselor si aparatelor care aveau rol de imbunatatire
si mentinere a aspectului eutrofic cat mai indelungat, descoperind astfel 'cosmetica fiziologica'.

Scopul acestei lucrari este de a enumera cateva tratamente cosmetice propriu-zise cat si metode preventive
pentru a mentine un timp cat mai indelungat calitatile cu care ne-a inzestrat natura.
Solutiile expuse par uneori simple, dar ele trebuie sa fie incercate pentru a gasi cele mai potrivite fiecarui caz in parte.
Frumusetea de durata se capata insa prin sobrietate, printr-o disciplina riguroasa a conditiilor de viata,
ingrijiri rationale de igiena , tratament medical sau chirurgical al imperfectiunilor fetei si corpului. Este o forma de
infrumusetare care cere stiinta si arta, o stranso colaborare a medicului cu biologul si cosmeticianul.
2

SCURT ISTORIC AL COSMETICII

Originile profesiunii de cosmetician dateaza din cele mai vechi timpuri, cu multe secole inaintea erei noastre.
Primul document scris care contine retete de preparare a produselor cosmetice dateaza din secolul V i.e.n., din care
multe sunt valabile si azi. Conform scrierilor istorice, in timpul Greciei antice exista la Atena o scoala de coafura
condusa de maestri care ii initiau pe tinerii greci in arta coafarii. Folosirea curenta a perucilor, a fardurilor, vopselelor
si colorantilor presupune ca inca din antichitate, aceste operatii erau incredintate unor specialisti ai caror succesori
sunt coaforii si cosmeticienii de azi.
Produsele cosmetice erau folosite nu numai de femei pentru a deveni mai atragatoare, dar si la intretinerea
si igiena corporala fiecaruia. Dovada sunt sapaturile arheologice in urma carora sau descoperit vestigii ale unei
adevarate arte ale cosmetici: vechile morminte ale faraonilor egipteni au permis descoperire a unor veritabile truse de
machiaj precum si recipientele in care erau pastrate cremele si uleiurile de ingrijire a pieli si parului.
Primele produse cosmetice au fost colorantii. De exemplu, culoarea verde, extrasa din minereul de cupru,
era folosita la crearea umbrelor in jurul ochilor. La innegrirea sprancenelor si la conturarea ochilor, femeile din
antichitate foloseau kohl (colir de antimoniu) , iar pentru vopsirea unghiilor si a palmelor, uneori si a talpilor, se
folosea hanna (vopsea vegetala de culoare rosie).
In Egiptul antic cosmetologia a cunoscut un adevarat apogeu in timpul Cleopatrei, ale carei bai in lapte de
magarita, sunt vestite de-a lungul veacurilor.
Cu ocazia sapaturilor arheologice s-au scos la iveala adevarate magazine de produse cosmetice si de
parfumuri, dintre care cele mai numeroase sunt de origine cipriota, ceea ce permite sa se presupuna existenta unei
infloritoare si importante industrii de produse cosmetice in Cipru. De remarcat ca aceste produse nu erau in
exclusivitate destinate pielii, ci unele dintre ele erau creme de spalare si intretinere a parului. Ingrijirea parului ocupa
un loc la fel de important
In preocuparile femeilor din antichitate ca si cea a fetei. Se poate afirma ca in
perioada Romei antice s-a cunoscut un adevarat cult pentru intretinerea si infrumusetarea corpului.
Dovada sunt descoperirile arheologice ce au scos la iveala ruinele bai/or publice sau particulare. Un rol
deosebit de important l-a avut Popeea, a doua sotie a lui Nero, care a alcatuit un retetar valabil si in zilele noastre.
Popeea a fost prima care a folosit parfumul facut din materii aromate amestecate cu alcool sau din amestec de
plante si alcool. Baia ocupa un rol important in activitatea zilnica a romanilor: sclavii inmiresmau apa cu diferite
esente si ii masau cu uleiuri parfumate. In timpul cruciadelor (secXII), se semnaleaza prezenta in Anglia si Franta a
unor produse cosmetice aduse de cruciati din haremurile Orientului, trezind si in aceasta parte a Europei interesul
omului pentru corpul sau. Si astfel, incetul cu incetul, creste tot mai mult grija omului pentru intretinerea si

infrumusetarea corpului sau, incat in timpul domniei reginei Elisabeta r, pregatirile toaletei ajung sa ocupe o mare
parte din zi. Produsele erau pastrate in cutiute speciale ce au devenit articole indispensabile de pe masuta de toaleta.
Interesul pentru produsele cosmetice creste tot mai mult ajungand in secolul XIX sa ia forma unei adevarate
industrii.
O data cu dezvoltarea si cresterea industriei colorantilor sintetici, industria cosmeticii incepe sa ia amploare
ajungand la formele ce le cunoastem in zilele noastre, punand la dispozitia tuturor cele mai variate produse
cosmetice.
3. PREMISE TEORETICE
In desfasurarea corecta a unor activitati asupra materiilor vii, este absolut necesara cunoasterea unor
notiuni de baza ce privesc structura si functiile acestora.
In cadrul cabinetelor cosmetice se desfasoara o serie de tratamente aplicate direct pe piele, de aceea
cosmeticiana are datoria si obligatia de a-si insusi cunostinte vaste si precise despre structura, proprietatile si rolul
pielii.
Pielea este un organ conjunctivo-epitelial, care acopera corpul uman in intregime cu exceptia orificiilor
naturale (nas, gura, ureche, vagin, anus), unde rolul de invelis este preluat de submucoase si mucoase.
Pielea nu este un simplu invelis al corpului, ci este un organ cu activitate vitala ca si inima, ficatul sau alte
organe.
3.1. ASPECTUL MORFOLOGIC AL PIELII
Pielea este cel mai mare organ al corpului si are urmatoarele caracteristici:
a) Suprafata pentru o talie mijlocie este 1,5m2;

.la adult: 1,5-3m2;

la nou -nascut: o,25m2.

b)Greutatea- aproximativ 6% din greutatea totala a corpului (de exemplu la un adult de 70kg pielea
cantareste peste 4kg)
c) Grosimea- variaza intre 0,5-4 mm in functie de:

regiune;

varsta;

sex.

Astfel, la nivelul palmelor si plantelor, pielea este foarte groasa (2-3 mm),

iar la nivelul pleoapelor sau pe fata interna a coapselor este subtire (0,7-1 mm).
Pielea copiilor si a femeilor este mai subtire decat cea a adultilor, respectiv a barbatilor.
d) Culoarea rezulta de fapt din amestecul a mai multor culori:

culoarea proprie a pielii, galbuie este datorata stratului cornos;

culoarea alba datorata keratohialinei, substanta care se gaseste in epiderm (stratul
granulos);

culoarea brun inchisa este datorata melaninei (pigmentul pielii);

culoarea rosie datorata sangelui din reteaua sanguina a dermului.

e) Relieful este determinat de proeminente si depresiuni (santuri si cute).

Santurile mai mari se observa la nivelul plicilor de flexiune, iar santurile mai mici desemneaza romburi pe toata
suprafata cutanata formand cadrilajul hasurat caracteristic pieli. La nivelul pulpelor degetelor, proeminentele (crestele
interpapilare) si depresiunile (santurile interpapilare) au o dispozitie particulara, care este caracteristicafiecarui individ si se
mentine de la nastere pana la moarte, nemodificata. Aceasta dispozitie particulara este cunoscuta sub numele de amprente sau
dermatoglife.

f) Orificiile pielii (porii) sunt locurile pe unde:

glandele sebacee secreta sebum;

glandele sudoripare secreta sudoare;

glandele mamare secreta lapte

Glandele sebacee si sudoripare sunt situate dup natura lor, in jurul perilor
sau diseminate pe tot tegumentul.
g) Elasticitatea este foarte mare, un fragment de 2 cm suporta o greutate de
2 kg fara a se rupe.
In caz de intindere lenta (graviditate, crestere) se pot rupe fibrele elastice din
derm, aparand vergeturile.
In final, se poate afirma ca aspectul pielii variaza in functie de regiunea
corpului, de individ, si de rasa, de aceea tratamentele cosmetice aplicate atat in
cadrul cabinetelor cosmetice cat si ingrijirile de acasa trebuie sa fie specifice
fiecarui caz in parte.

3.2. STRUCTURA HISTOLOGICA A PIELII

Structura pielii, asa cum apare intr-o sectiune analizata la microscop,
prezinta trie straturi:

Epiderm;

Derm;

Hipoderm.
A.

Epidermul

Este un epiteliu pluristratificat pavimentos, alcatuit din celule, denumite

generic keratinocite, asezate in sase randuri suprapuse.
Epidermul are o slaba sensibilitate si o vitalitate putin activa, fiind lipsit de
vase sangvine si nervi. Este impregnat cu plasma, un lichid vascos care circula intre
celule inainte ca ele sa se keratinizeze. Ea apare la suprafata pielii la orice
zgarietura formand o pelicula protectoare sub forma unei cruste care permite
stratului cornos sa se refaca.
a)Straturile celulare ce formeaza epidermul (din interior spre exterior) sunt:
b) Stratul bazal sau germinativ;
c) Stratul filamentos, spinos sau mucos al lui Malpighi;

d) Stratul granulos;
e) Stratul lucidum sau transparent;
f) Stratul exfoliativ sau descuamat;.
a) stratul bazal sau germinativ - este stratul cel mai profund format dintr-un singur rand de celule cilindrice, dispuse paralel si asezate pe membrana bazala,
care le desparte de derm.
Celulele epidermului cunosc o evolutie continua datorita producerii a noi
celule ce iau nastere in straturile adanci si care se indreapta spre exterior. Aceste
celule numite keratinocite au rolul de reinnoire continua a celulelor epiteliale din
straturile de deasupra. Aceasta evolutie, aceasta transformare a celulei poarta
numele de keratinizare.
Keratinogeneza este o functie proprie a epidermului, prin care aceasta
produce keratina, o scleroproteina alcatuita din 18 aminoacizi care infiltreaza
celulele epidermice ce se usuca lent si se transforma intr-o materie rezistenta ce are
consistenta, aspectul si mirosul materiei cornoase. Aceasta materie formeaza la
suprafata corpului un invelis protector.
Exista doua tipuri de keratina:

Keratina A sau alfa creatina, mai rezistenta, cea a parului si a

unghiilor;
Keratina B sau beta keratina, mai moale, cea a pielii.

Tot in stratul bazal se mai gasesc si melanocite, celule care au capacitatea de

a forma pigmentul melanic (melanina) care da culoare pielii.
Melanogeneza este cea de-a doua functie proprie a epidermului si se
defineste ca fiind capacitatea pielii de a forma pigmentul melanic. Rolul esential al
mefaninei este de fotoprotectie, avand capacitatea de a absorbi razele ultraviolete
si secundar, participa la culoarea pielii. Formarea pigmentului melanic rezulta din
actiunea unui ferment oxidant asupra anumitor compusi aromatici din straturile
profunde ale epidermului. Deci, este vorba de un proces chimic, de oxidare, prin
consumarea materiilor proteice.
In epiderm, pe langa melanocite si keranocite mai sunt prezente si:

celule Langerhans care sunt localizate intre celulele stratului bazal si

straturile sub bazale;

celulele Merkel care sunt situate deasupra membranei bazale a

epidermului (Ia varfurile degetelor, patului unghial, gingiilor, buzelor si
mucoasei bucale).

b) stratul mucos a lui Malpighi constituie portiunea cea mai groasa a

epidermului (aproximativ 50%) si este format din mai multe randuri de celule (6-21)
dispuse in mozaic.
Pe masura ce se indeparteaza de stratul bazal din care se nasc ele isi
modifica forma: initial poligonale, ele se turtesc progresiv, alungindu-se pe axul
orizontal, intr-o pozitie paralela cu suprafata. Sunt usor departate intre ele, lasand
mici spatii, in care circula limfa ti in care se observa puntile de unire, care sunt niste
fibrile ce dau rezistenta deosebita de la acest nivel.
c) stratul granulos il continua pe cel malpighian in evolutia celulelor spre
suprafata. Este format din 1-5 straturi de celule romboidale dar latite pe axul
orizontal si nucleul degenerat. Citoplasma celulelor contine gramezi mari de
keratohialina, conferind celulelor o tenta inchisa. Astfel, stratul granulos cuprinde
celule ce contin pigmenti (mai mult sau mai putin) care dau culoare pieli (rasa alba,
galbena, neagra).
d) stratul lucidum este alcatuit din celule imbatranite ale epidermului,
celulele cornoase, turtite care nu mai au nucleu si se disociaza usor. Grosimea
acestui strat depinde de regiune, sex si profesie.
e) stratul exfoliativ (descuamat) este format din celule cornoase, moarte,
care fiind slab unite se desprind continuu. Acest proces abia vizibil se numeste
descuamatia fiziologica.
Celulele keratinizate pot lua si alte forme, cunoscute sub numele de unghii si
par, ele fiind fanerele pielii.
B.

Dermul

Este al doilea strat al pielii si este construit din trei zone:

a) una superioara, dermul superficial (papilar) cu o structura mai laxa;
b) una mijlocie, corionul (dermul reticular) demarcat in partea superioara de o
linie aproape orizontala, are o structura mai densa si situat la o mica distanta de
mugurii interpapilari, cuprinde 4/5 din grosimea dermului;
c) una inferioara, dermul profund cu fascicole colagene, groase.

Dermul se separa de epiderm prin papile dermice, un fel de membrana

alcatuita dintr-o multitudine de asperitati microscopice, in forma de degete de
manuta, patrunzand in epiderma, cuprinzand terminatiile sanguine si corpusculii
tactili.
Corpusculii tactili sunt terminatii deosebit de sensibile ( la cald, frig, pipait,
apasare ec.) fiind strans legate de sistemul nervos si creier.
Dermul este si sensibil datorita vaselor de sange si retelei nervoase ce o
strabate.
Fibrele care compun dermul sunt de trei feluri:

fibre conjuctive

fibre elastice

fibre reticulare

Aceste fibre se intretaie in toate sensurile constituind o tripla retea care este
presarata de celule.
Celulele sunt de doua feluri:
1)celule fixe: - fibroblastii,
-

fibrocite,
mastocite,

plastocite,

celule pigmentare

2) celule migratorii: - limfocite,

- monocite,
- granulocite,
- provenite din vasele sanguine
Fibrele si celulele sunt cuprinse in asa numita substanta fundamentala
gelatinoasa, amorfa, omogena si acidofila care constituie cimentulinterfibilar.

In afara fibrelor, celulelor si substantei fundamentale, dermul contine vase

sanguine si limfatice, terminatii nervoase (corpusculii tactili ) si tot in derm sunt
localizate glandele sudoripare, glandele sebacee, foliculii pilosi si muschii redresori.
Glandele pielii isi elimina produsi de secretie la suprafata epidermului si
indeplinesc functii fiziologice importante.
Glanda sebacee este anexata unui folicul pilos, fiind situata mai superficial
decat glandele sudoripare. Este o glanda de tip acinos, holocrin, aceasta insemnand
ca produsul de secretie: sebumul este pus in libertate prin distrugerea celulelor in
care este inmagazinat. Sebumul este evacuat in foliculul pilos printr-un canal foarte
scurt conductul sebaceu.
Glandele sudoripare se gasesc pe toata suprafata pielii spre deosebire de
cele sebacee care sunt mai numeroase pe anumite regiuni(frunte, santul nazogenian, barbie, partea superioara a trunchiului si regiunea genitala) ai lipsesc
complet in regiunile fara par (pielea glabra: talpi si palme).
Foliculul pilos este o teaca cu peretii proprii care contine firul de par si
impreuna cu glanda sebacee si muschiul erector al firului de par se constituie
foliculul pilo-sebaceu.
Vascularizatia pielii se realizeaza prin doua retele:

vasele sanguine

vasele limfatice

Vasele sanguine sunt localizate in derm, sunt fine si numeroase cuprinzand

arteriole si venule.

arteriolele sunt mici artere ce duc de la inima sange curat;

venulele sunt vene mici ce se intorc spre inima.

Pe langa acestea, in derm se mai gasesc si vase capilare. Toate aceste vase
sanguine asigura viata si hranirea celulelor pielii. Hranirea stratului bazal si
filamentos se face prin circulatia sanguina ce provine din derm.
Vasele limfatice contin un lichid albicios numit limfa. Vasele limfatice culeg limfa care circula prin spatiile
intercelulare malpinghiene (stratul filamentos) si printre fasciculele conjunctive dermice.

C.

Hipodermul

Este al treilea strat al pielii, cel mai profund, format din tesutul conjunctiv lax
in ochiurile caruia se gasesc celule grasoase mari, grupate in lobuli, care constituie
paniculul adipos.
In hipoderm se gasesc unii muschi pilosi si corpusculi senzitivi precum si
partea profunda a glandelor sudoripare.
Hipodermul separa si izoleaza tegumentul de oase si muschi.
Structura lamelara si prezenta celulelor adipoase inconjoara o mare
suprafata: ceea ce ii permite sa amortizeze socurile pe care le primeste suprafata
epidermei si efectele traumatismelor usoare.
In plus, stratul adipos hipodermic reprezinta un izolant eficace din puncte de
vedere termic si o rezerva deloc neglijabila.

3.3. FUNCTIILE PIELII

Pielea nu este un simplu invelis, ea poseda functii multiple dintre care unele
extrem de importante pentru fiziologia intregului organism.
Functiile proprii ale epidermului (Keratinogeneza si melanogeneza) impreuna
cu functiile dermului, concura la indeplinirea functiilor specifice pielii.
Aceste functii ale pielii sunt:

protectie: mecanica, chimica, solara;

termoreglare;

organ de simt: tactil , dureros si termic;

excretie: sebum, sudoare;

respiratie;

absorbtie;

de depozit;

metabolica.

Cunoasterea notiunilor anatomice si fiziologice asupra pielii permit unei

cosmeticiene sa inteleaga mai bine importanta acestui organ. Acest organ de
protectie se poate intretine prin tratamente judicioase si individualizate, tot asa cum
poate fi alterat prin produse sau manevre mai mult sau mai putin corespunzatoare.
Pielea poate fi locul de unde pornesc iritatiile, infectiile, tulburarile
pigmentare si alte afectiuni care cer ingrijiri de ordin medical.
Pentru a evita toate aceste neplaceri se impune respectarea celor mai
elementare notiuni de igiena, mai ales daca stim ca 1 cm 2 de piele cuprinde:

15 glande sebacee;

4 metri de nervi;

1 metru de venule;

25 de corpusculi tactili;

3 milioane de celule;

100 glande sudoripare;

12 puncte de caldura;

2 puncte de frig;

300 e puncte de senzatie

200 puncte de durere

3.4. COMPOZITIA CHIMICA A PIELII

Pielea este alcatuita din urmatoarele elemente chimice:

apa;

saruri minerale;

lipide;

proteine.

Apa este constituentul principal al organismului viu si elementul cel mai

necesar vietii. Ea prezinta 70 - 72% din compozitia chimica a pielii, respectiv 8 10 % din apa totala pielii.
Dintre toate tesuturile epidermei, stratul cornos contine 10%, iar straturile
mai profunde mai contin 70%.
Apa poate fi considerata ca un rezervor, din care se hraneste organismul in
caz de nevoie.

In organism apa se prezinta sub trei forme diferite:

- apa din moleculele proteice;
- apa coloidala sau apa biologica;
- apa care circula in spatiile intercelulare.
Sarurile minerale se impart in doua categorii:
- nemetale ( carbon, oxigen, hidrogen, azot, sulf, fosfor, clor, fluor,
brom, iod, arsen, siliciu, bor).

- metale (calciu, sodiu, potasiu, magneziu, fier, zinc, cupru, nichel,

cobalt, mangan, aluminiu, plumb, titan, staniu, molibden).
Sulful are un rol important in substanta fundamentala a tesutului conjunctiv
care, reprezinta structura cutanata si in procesul de cheratinizare.
La fel de important este si potasiul, care ajuta la reglarea cantitatii de lichid
din celule si la refacerea si pastrarea lor. Potasiul si sodiul au o mare importanta in
procesul de hidratare : potasiul aduce apa din exterior in interior, iar sodiul din
interior in exterior. Echilibrul dintre aceste doua elemente contribuie la procesul de
hidratare a pielii.
Lipidele si corpii grasi din piele reprezinta 2% din compozitia ei totala, fiind
alcatuita mai ales din grasimi neutre si acizi grasi.
Acizii grasi intervin in alcatuirea mantalei acide a pielii, aparand la suprafata
sa.
Grasimile neutre se afla mai ales in zonele profunde si-n hipoderm.
Dintre lipidele cutanate face parte colesterolul si derivatii sai.
Proteinele sunt corpi formati prin condensarea aminoacizi lor, constituind
armatura organica dintre elementele deja mentionate mai sus.
Dintre protidele care au rol important in compozitia chimica a pielii face parte
keratina care este o scleroproteina, colagenul si elastina precum si pigmentii
4. RIDURILE SI APARITIA LOR
Ridurile fac parte din aspectele inestetice ale tenului. Din totdeauna visul
oamenilor a fost sa descopere elixirul tineretii, dar nici unul din remediile folosite
de-a lungul timpurilor nu a reusit sa alunge nepoftita si nedorita batranete. Dintre
toate organele, pielea este singurul organ pe care il vedem imbatranind cu proprii
nostri ochi.
Darwin spunea ca :'indiferent de gradul de cultura, toti oamenii isi exprima
emotiile prin mimica fetei.'
La intervale scurte, fizionomia noastra se schimba datorita aparitiei ridurilor
si a modificarii culorii pielii.
Ridurile se datoreaza, in general, faptului ca pielea iti pierde cu timpul
elasticitatea si odata cu aceasta netezimea ei normala.

Imbatranirea tesutului conjunctiv echivaleaza cu imbatranirea intregului

organism, ceea ce inseamna ca varsta si sanatatea organismului este conditionata
de starea fiziologica a tesutului.
Cand imbatraneste, el incepe sa se deshidrateze intr-un mod progresiv. Se poate spune ca deshidratarea pielii
este primul semn biologic al batranetii.

4.1. CAUZELE CE PROVOACA SAU FACILITEAZA APARITIA RIDURILOR

Originile deshidratarii
Intotdeauna s-a crezut ca deshidratarea superficiala a pielii depinde mai ales de alterarea sau de disparitia
mantalei acide sebacee ce o protejeaza si care impiedica evaporarea apei. Dar mecanismul deshidratarii este mult
mai complex.
Deshidratarea pielii in general
Pielea copilului este cea mai hidratata dintre toate; deshidratarea nu vine decat cu varsta, oboseala sau
boala.
Dar este suficienta si o modificare a echilibrului fiziologic sau al constitutiei fizice a elementelor tesutului
pentru ca proportia de apa sa varieze, ceea ce modifica aspectul epidermei (scaderea clorurii de sodiu duce la
deshidratare).
Hidratarea constanta a tesuturilor este intretinuta de o rezerva de apa continuta in limfa spatiilor interstitiale
ale stratului dermei, ceea ce permite inlocuirea rapida a umiditatii eliminate sub influenta agentilor externi, daca
acestia nu sunt prea violenti si daca absorbtia este suficienta.
Echilibrul hidric al epidermei depinde deci de bogatia in apa a tesuturilor subcutanate si a organismului in
general.
Deshidratarea stratului cornos
Deoarece scopul cosmeticienei este de a rehidrata acest strat, cel mai exterior, cel care sete vizibil si de
care depinde aspectul estetic al pielii, este bine sa se puna accentul pe factorii care intervin in diminuarea rezervei de
apa.
Stratul cornos primeste umiditate de la secretiile din straturile inferioare precum si de la glandele sudoripare
cand acestea sunt active.
Aceasta umiditate depinde de diferiti factori:

factorii atmosferici - cald, frig, vant;

lipsa sebumului - faciliteaza deshidratarea;

produsele cosmetice foarte detergente.

Din cauza varstei, a deshidratarii sau unei boli, se reduce capacitatea lichidelor interne de a detine hormoni
precum si alti excitanti biologici, fibre elastice si dermul nu numai ca se deshidrateaza, se intaresc, dar se si
sclerozeaza. Apare, ca urmare, pierderea elasticitatii, cea mai importanta cauza a formarii ridurilor.
O alta consecinta a deshidratarii straturi lor medii si profunde ale pielii ce formeaza tesutul adipos al
hipodermului este urmatoarea: ' epiderma, privata de stratul adipos ce o izoleaza de muschii pilosi, este traumatizata
de contractia lor, accentuand si mai mult ridurile in functie de intensitatea fluxului nervos ce le determin.
Dar in felul acesta pot sa apara confuzii intre pliurile de expresie si riduri, confuzii ce nu sunt admise la o
cosmeticiana. Ea trebuie sa le deosebeasca pentru a alege tratamentul potrivit.
Adevaratele riduri sunt pliuri cutanate ce apar in urma unor modificari biologice ce au ioc in interiorul
tesuturilor: - tesutul conjunctiv se sclerozeaza, se intareste si isi pierde elasticitatea, se usuca ( deshidrateaza),
avand aspect ce se poate compara cu cel al merelor uscate.
Pliurile de expresie sunt provocate de contract!! musculare exagerate sau
anormale fara ca tesuturile sa fie atinse de o degenerare de ordin biologic.
Aceasta diferentiere arata care sunt posibilitatile unui tratament aplicat de cosmeticiana:

ridurile adevarate - ingrijirile cosmetice pot sa aduca ameliorarea, dar nu si disparitia lor;
pliurile de expresie - ingrijirile cosmetice nu dau nici un rezultat, orice modificare depinzand de
reducerea mimicii faciale.

Alte cauze ce provoaca sau faciliteaza aparitia ridurilor sunt:

slabire brusca, ceea ce are ca efect o alterare a tesutului conjunctiv si reducerea tesutului adipos
care nu mai poate intinde pielea;

abuzul de orice fel: alcool, tutun, surmenaj intelectual sau fizic, nopti nedormite, etc., ce provoaca
modificari nervoase si hormonale;

bolile - tulburari nervoase

varsta - uzura functionala si celulara.

Se pot face cateva sublinieri: se pare ca deshidratarea domina problema formarii ridurilor la care se adauga
alterarea fibrelor conjunctive si elastice al caror tonus se . poate reduce din cauza bolii, oboselii, grijilor, varstei, etc.,
si chiar din cauza unor agenti externi: - bai de soare prelungite ce pot atinge integritatea acestor fibre.

Dar nu este suficient sa se rehidrateze pielea pentru a determina disparitia riduri lor, deoarece imbatranirea
cutanata este un fenomen complex, ai carui factori sunt nenumarati si nu toti elucidati. Totusi se pot enumera cativa
factori care favorizeaza imbatranirea:
a)

Autointoxicarea

Pe masura ce varsta inainteaza, toxinele sunt acumulate impreuna cu deseurile organice a caror eliminare
nu se mai face in mod regulat. Aceste masuri modifica din punct de vedere chimic lichidele extracelulare, ceea ce
tulbura si schimbarile nutritive ale celulei cu apa ce circula;

b) Intoxicarea
Este strans legata de Autointoxicare, iar factorii ce contribuie la aceasta sunt excesele regulate de oboseala
( oboseala este un fenomen fizic), o alimentatie in care predomina produse industriale, in consum prea excesiv.
c) Anoxemia
Ingestia sau absorbtia pe cale aeriana a corpilor poluanti, actioneaza in mod direct asupra fenomenului vital,
care este oxidoreducerea, franand respiratia celulara.
Scaderea potentialului de oxidoreducere ce sta la baza tuturor reactiilor celulare, provoaca tulburari
deosebite in tot metabolismul. Reproducerea celulara (anabolismul) este incetinita precum si arderea deseurilor
organice (catabolismul).
d)

Tulburari ale tesutului conjunctiv

Tesutul conjunctiv, mai ales colagenul, sufera modificari in timpul imbatranirii din cauza f1oculantilor ce
blocheaza circulatia anumitor regiuni capilare, a apei ce circula si chiar a oxigenului.
Colagenul este unul din principalele componente ale tesutului conjunctiv, fiind o scleroproteina sau proteina
fibrilara.
Se poate face o deosebire intre varietatile de colagen in functie de solubilitatea in mediul alcalin (colagen
alcalin solubil) sau acid (colagen acid solubil) precum si influenta enzimelor.
Diferentele ce exista intre diferitele tipuri de colagen se explica datorita bogatiei lor in polizaharide. Astfel,
colagenul pielii este mai putin bogat in polizaharide decat colagenul tendoanelor.
Rolul fiziologic al acestei proteine consta in faptul ca ocupa un loc important in constituirea scheletului,
coordonarea si protectia organismului.
Structura moleculei de colagen evolueaza de-a lungul cresterii si dezvoltarii organismului. Aceasta evolutie
se numeste maturatie si consta in intarirea progresiva a moleculei datorita unei legaturi interne care ii confera
rezistenta fata de agentii fizici si enzimatici. In timpul trecerii la starea adulta se remarca o crestere a maturatiei, care,
la un moment dat, se opreste.

Deci, la un organism tanar viteza de maturatie este mai rapida, devenind mai lenta in timpul cresterii si apoi
nula in timpul imbatranirii tesuturilor sau in cazul anumitor boli.
Un alt caracter important al colagenului consta in facultatea sa de a retine un grad de hidratare ridicat printrun numar important de molecule de apa legata. Fiecare a patra molecula din lantul polipeptidic contine o grupa
CO=N-, in care carbonul favorizeaza hidratarea.
Pe de alta parte, grupele peptidice - CO=NH - sunt de asemenea capabile sa retina molecule de apa.
Proportia de apa legata poate sa atinga, in anumite tesuturi, 20% din greutatea fara apa a colagenului.
In piele, este cel ce-i ofera supletea si finetea tesutului.
Deoarece tesutul conjunctiv inconjoara toate tesuturile si organele se poate intelege ca la perturbarile
generalizate ale substantei fundamentale corespund tulburarii de nutritie si o reactivitate in descrestere continua.

e)

Tulburari hormonale

Tulburarile hormonale sunt numai efectul imbatranirii, nu cauza.

f)

Varsta fiziologica

Varsta fiziologica are rolul de baza in procesul de imbatranire. Modul de viata, sensibilitatea, temperamentul,
sunt factori care influenteaza cauzele interne de imbatranire.

4.2. CLASIFICAREA RIDURILOR

Ridurile pot fi;

a)

de expresie- datorate contractari muschilor mici sunt;

longitudinale - pe frunte

radiale la ochi

transversale intre sprancene

b)

superficiale au o dispozitie liniara si sunt vizibile cu ochiul liber

c)

profunde sunt cute adanci ale pieli (definitive).

Cele mai profunde riduri sunt:

ridurile verticale- V ul dintre sprancene

riduri orizontale ale fruntii ale atentiei

ridurile de la ochi la tample -laba gastii

ridurile deoparte si alta a colturilor gurii pornind de la nas

(santul nazo labial) care apare mai tarziu

ridurile pleoapelor, punga ochilor care si ele apar mai tarziu

In unele cazuri mi pot sa apara;

ridul mercurian porneste de la baza nasului si este paralel cu
santul nazo labial

ridul gurii apare in coltul gurii de o parte si alta

ridul buzei superioare cute multiple perpendiculare pe buza

superioara

ridul barbiei sau jupitrian apare la nivelul barbiei

ridurile nu sune neaparat apanajul batranetii, pot aparea riduri timpurii,

aparitia lor depinde printre altele de ten. Astfel, pielea uscata si subtire se
rideaza mai devreme in timp ce pielea grasa si grasa se rideaza mai tarziu
aceasta este de altfel singura compensatie data de pielea grasa pentru
neajunsurile pe care le pricinuieste (seboree, acnee)
Caracteristicile tenului uscat:

pielea este mata cu porii mici, este subtire cu elasticitatea

diminuata, la fel si aderenta;

este sensibila la actiunea factorilor mecanici;

apare senzatia de mancarime, usturime;

tonusul muscular este mentinut in functie de varsta;

pH-acid, sunt prezentate riduri superficiale fine.

Caracteristicile tenului deshidratat

in cazul deshidratari superficiale: pielea este aspra, subtire, pierde

din fermitate. aici se observa o descuamare si riduri fine in retea;
in cazul deshidratarii profunde, aspectul tenului este:
-culoarea- galbuie vesteda
-riduri profunde lineare si in retea (cute)
- pielea este subtire si mai mobila pe straturile profunde
- turgorul diminuat
- elasticitate diminuata
- sensibila la actiuni mecanice

Caracteristicile tenului senil

riduri adanci, pliurile si santurile fetei se adancesc;

pete pigmentare pe fata si pe maini

pilozitate accentuata

procesul de keratinizare scade

dermul se atrofiaza

se instaleaza atonia, se depune colesterolul ceea ce duce la

friabilitate vasculara
se atrofiaza secretia glandelor sudoripare
lipsa peliculei protectoare de sebum duce la descuamare si la
scaderea imunitatii in fata infectiilor

5.CERCETARIPERSONALE

5.1. IPOTEZA DE LUCRU

A fi tanar este minunat, insa aceasta frumusete in plina evolutie trebuie
cultivata si ingrijita, pregatind-o pe cea de mai tarziu.
Nu trebuie uitat nici un moment ca timpul nu iarta si ca pielea nu va ramane
toata viata intinsa, mata, catifelata. Cu cat ne vom neglija mai mult in tinerete, cu
atat ne va fi mai greu mai tarziu cand chiar cele mai bune metode de ingrijire pot
ramane fara rezultat.
Omul de la nastere pana la moarte trece prin mai multe perioade ale
existentei sale si anume:

perioada de crestere si dezvoltare

perioada de maturitate si reproducere

perioada de involutie sau batranete

In cautarea fantanii tineretii, omul va descoperi noi metode si procedee de

incetinire a evolutiei, de aceea o cosmeticiana care doreste sa fie un succes trebuie
sa fie in pas cu toate noutatile care apar in domeniul produselor si tehnicilor
cosmetice si sa le aplice in folosul clientelor sale.

5.2. MATERIAL SI METODA

5.2.1. Rolul cosmeticienei in tratamentul antirid
In primul rand trebuie sa determine tipul de temperament al clientei:

daca aceasta are un temperament nervos, de tip excitant, foarte

mobil, contractat, inseamna ca varsta fiziologica este in avans fata de
varsta reala, deoarece este o femeie care este in continua agitatie
psihica si fizica;

daca clienta este o femeie nervoasa de tip depresiv, o limfatica, o

emotiva, care nu se agita, varsta fiziologica poate fi la acelasi nivel cu
varsta reala sau chiar mai mica pentru ca este o femeie relativ calma
ce-si supune celulele la uzura foarte moderata.

Dupa determinarea tipului de temperament, trebuie sa fie analizata fata.

Se va observa tenul a carui calitate arata ca tegumentul nu este intoxicat in
mod anormal, in timp ce discronia arata ca pielea este infiltrata cu deseuri
endogene (sebum, chisturi, comedoane) sau exogene (praf, fard, etc.). dar nu
trebuie sa se limiteze analiza la ten, pentru ca sunt numeroase femei batrane ce au
un ten curat datorita oxidoreducerii ce a ramas activa, arzand deseurile in exces.
Un fenomen mai interesant este pierderea elasticitatii cutanate la unele fete
si tinere femei pentru ca pielea a dobandit o laxitate permanenta datorita faptului
ca, dupa ce a fost de nenumarate ori contractata, fibrele elastice sunt mai mult sau
mai putin orientate spre scleroza ai nu mai revin la dimensiunile originale.
Temperatura pielii prezinta un interes clinic deoarece ea reflecta . capacitatea
oxidoreductoare. Daca temperatura nu este suficienta inseamna ca se poate
presupune o anexomie (scaderea oxidoreducerii).
Cosmeticiana nu poate obtine miracole, ci poate sa intervina in incetinirea
procesului de imbatranire si chiar sa opreasca formarea ridurilor. Dar nu va putea
niciodata sa transforme fata unei femei in varsta intr-o fata de tanara fata, ci doar
sa-i redea un aspect mai placut, mai proaspat.
Tratamentele cosmetice aplicate in cadrul cabinetelor specializate, au la
baza cele patru procese care sunt:

Curatire

Hranire

Hidratare

Tonifiere

Schema de tratament se va alcatui individual pentru fiecare caz in parte,

astfel incat metodele manuale si aparatele aplicate sa cuprinda aceste procese de
baza.
Tratamentul antirid va fi parte componenta din schema de tratament aplicata
tenurilor uscate, deshidratate si senile.
Un tratament antirid trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
Rehidratarea tesutului cutanat:

Stimularea stratului bazal al epidermei

Regenerarea elastinei si a colagenului - ceea ce este cel mai dificil in
cazul de fata.

Pentru a ajunge la rezultate multumitoare este dorit si uneori indispensabil ca

si clienta sa fie sfatuita sa urmeze in acelasi timp un tratament de intinerire la un
medic specialist ( cu regim alimentar bogat in fructe si legume, o cura de vitamine,
pentru intarirea organismului, consumarea lichidelor).
Un tratament antirid, in primul rand, trebuie sa suplineasca produsele care
sunt insuficiente:

Aminoacizii

Acidul ribonucleic

Colagenul

Apoi, sa activeze metabolismul celular si sa stimuleze proliferarea celulelor

tinere prin produse adecvate, creme, lotiuni, masti cu:

Extrase biologice

Fitostimulante (extrase vegetale)

Enzime

Produse pe baza de vitamine (A, O, e, E, F, H)

Saturi minerale

Hormoni

De obicei, extractele vegetale se utilizau in cazul tenurilor tinere, iar

extractele biologice erau indicate persoanelor ce depaseau 30 de ani. Dar in acest
domeniu este riscant sa se adopte o pozitie categorica. Deseori se uita ca uleiurile
din plante (migdale, susan, grau) redau pielii sebumul, care devine odata cu varsta,
insuficient, iar extractele din fructe, mai rar legume, aduce celulei elementele
necesare pentru a-i stimula metabolismul.
Interesul fata de extractele animale, cum ar fi colagenul, consta in faptul ca
pielea primeste un aport extern de elemente care devin tot mai rare, odata cu
varsta.
Un alt aspect intalnit in cadrul examenului cosmetic este atonia care este
diminuarea tonicitatii normale a unui organ contractil (a muschilor), in timp ce
atrofia este o dereglare a nutritiei organelor si tesuturilor caracterizata de o
diminuare insemnata a volumului si greutatii lor.
Atonia inglobeaza toate alterarile musculocutanate:

Imbatranirea

Ofilirea - determinata de: - slabire

-

modificarea

musculare
Aspectele atoniei - muschiul nu mai poate sa fie:

Contractil (adica sa se contracte)

Elastic (sa-si reia pozitia initiala)

Tonic (isi pierde tensiunea normala)

chimica

tesuturilor

Atonia fetei este usor vizibila pentru ca se remarca o coborare a muschilor

care uneori poate fi mai accentuata si sa formeze o cuta sub maxilar.
Cosmeticiana, cand examineaza fata, trebuie sa incline capul clientei pentru
a alungi muschii la maximum si sa palpeze musculatura de sub maxilare intre police
si index. Cu cat muschiul si-a pierdut soliditatea si se dovedeste a fi flasc, cu atat
atonia este mai pronuntata.
In unele cazuri, fata se poate ofili si sa dea impresia de imbatranire fara ca
tesuturile adipoase sa fie diminuate, ci din contra, sa fie chiar marite. In acest caz,
fata devine umflata, iar impresia de 'cadere' este si mai accentuata. Aceste cazuri
sunt confundate, an mod gresit, cu atonia sau atrofia muschilor.
Imbatranirea si ofilirea fetei se poate ameliora prin:
a) gimnastica pasiva, prin folosirea estetodinului - aparat ce produce o
gimnastica a muschilor prin contractii ritmate;
b)

masajul manual corector (al ochilor, al gurii si al barbiei duble);

c)

masajul cu aparate ca : - sebaspirul

- vibratorul facial

d) gimnastica faciala efectuata acasa in fata oglinzii timp de 10 - 15

minute;
d)

pulverizari (cu infuzii, apa minerala, sucuri de fructe) - reci si

calde;

f) aparatele active (ce folosesc curentul electric cu actiune directa

asupra pielii) - galvanodermul si electrodermul
g) mastile cosmetice - nutritive, hidratante, tonifiante, biologice;
h) cremele antirid - care datorita dezvoltarii chimiei cosmetice sunt din
ce in ce mai eficace. Laboratoarele Garnier, Nivea sai L'Oreal sunt cateva din firmele
care au creat o gama
completa pentru curatirea si ingrijirea tenului, pentru toate varstele si tipurile de
ten.
5.2.2. Tratamente cosmetice aplicate
Schema generala, dupa care sunt desfasurate ingrijirile cosmetice aplicate in
cadrul unei sedinte, are urmatoarea ordine:

Demachierea: - cu lapte demachiant;

- lotiune tonica sau apa minerala;

Stabilirea tipului de ten

Curatirea - ce cuprinde:

- vaporizarea calda;

- gomajul;

- extragerea comedoanelor;
- sebaspirul;
-

dezinfectia

cu

spirt

si

cu

electrodermul;

Hranirea, hidratarea si tonifierea se realizeaza prin:

ionizare - cu galvanodermul
masajul - manual
vaporizari reci si pulverizari
masca
vapozonul peste masca

Ordinea si durata operatiilor precum si produsele folosite difera in functie de

tipul de ten si varsta clientei.
De exemplu, la femeile de 30 - 35 de ani, cu tenul uscat sau mixt (gras pe T ul fetei si uscat in jurul ochilor si regiunea geniana) se vor folosi la masajul manual
creme ce contin extracte biologice si vitamina F, A si E.
Miscarile de baza ale masajului (de netezire, energice si vibratorii) se vor completa
cu miscarile masajului corector al ochilor, deoarece, la majoritatea clientelor care
fac parte din aceasta categorie de varsta si ten au aparut ridurile de la ochi spre
tampla numite si 'laba gastii'
Miscarile masaj ului corector al ochilor sunt:

netezirea circulara

ciupiturile - pe sub pleoapa

netezi rea ondulatorie - pe sub pleoapa

vibratie punctata:

- pe arcada zigomatica
- pe arcada sprancenoasa

vibratia plana netezire plana

La fel ca si crema de masaj si masca aplicata trebuie sa contina substante
grase hranitoare, active biologic.
Un tratament antirid este eficace numai atunci cand se face regulat. La
femeile de 30 - 35 de ani tratamentul se va aplica lunar si trebuie completat cu
ingrijirile de acasa. Pentru ingrijirile de acasa se recomanda folosirea produselor de
buna calitate, de exemplu:

crema hidratanta Futur E din gama Plenitude de lOreal - crema ce

confera tenului confortul deplin de dimineata pana seara, ea contine
vitamina E - pura (unul dintre cei mai puternici protectori ai tineretii
epidermului);

cremele nutritive - refac protectia lipidica a epidermei si sporesc

capacitatea de aparare a acestuia.

La femeile cu un ten uscat si la care apar semnele atoniei, pe langa

tratamentele mai sus amintite se poate aplica un tratament destinat combaterii
acestuia:
a) pentru atonia pronuntata - muschiul incepe sa-si piarda tonusul iar pielea
devine opaca. In acest caz se recomanda un masaj cu framantari ample si
puternice, fara violenta. Produsele biologice si aparatele au un efect redus in acest
stadiu. Se pot folosi produse cosmetice pe baza de esente pure care sa dezintoxice
pielea si creme cu proteine pentru a o hrani;
b) pentru atonia de grad mediu - relaxarea muschilor incepe sa fie vizibila.
Se incepe cu un masaj cu ciupituri care stimuleaza terminatiile nervoase si se
continua cu framantat. Produsele cosmetice ce se pot folosi: - creme bazate pe
vitamine, produse aromatice, nutritive sau preparate pe baza de extrase din alge cu
stimulenti biologici, extractele vegetale embrionare si creme pe baza de lecitina;
c) pentru atonia mult pronuntata - cand muschiul flasc este vizibil iar pielea
este vesteda. Se face un masaj de framantare, dar care trebuie sa dureze mai mult
timp si sa-i adauge tratamente cu aparatele de inalta frecventa ( electroderm,
galvanoderm).

Se utilizeaza creme bogate in proteine si imbogatite cu acizi nucleici si

caroten, care faciliteaza nutritia tesuturilor si cu stimulenti biologici: - extracte
placentare si de tesuturi conjunctive.
In cele trei situatii este absolut necesar sa se mentina pielea hidratata prin
procese de rehidratarea fie prin retinerea apei, fie printr-un aport direct de
umiditate. Este indicat si oxigenarea tesuturilor prin vaporizare cu ozon (vapozon).
Tratamentele cosmetice se aplica stat fetei cat si gatului, care are nevoie de
stimulari, de intariri prin: masaje manuale si cu aparatele asociate cu stimulari
electrice (estetodin).
La un ten adult (intre 30 - 50 de ani) - trasaturile fetei se adancesc, ridurile
sunt definitive.
in aceste cazuri, masajul de intretinere se completeaza cu masajul corector al
gurii.
Miscarile masajului corector al gurii sunt:

ciupiturile pe santul nazo - labial;

netezirea ondulatorie pe santul nazo - labial

netezi rea circulara pe directia muschi ului orbicular

vibratia punctata: - sub buza inferioara

-

deasupra buzei superioare

foarfecele buzelor

La femeile care au trecut de 50 de ani (tenul senil), dupa instalarea

menopauzei, indiferent de tipul de ten poate sa apara un exces de par pe barbie,
buza superioara (mustata) si zona geniana. Aceasta hipertricoza apare dupa
dereglari hormonale, avand un aspect inestetic. Astfel de excese de par pot aparea
si la femeile tinere in urma unor boli, dereglari hormonale sau predispozitie
genetica.
De aceea, in cadrul tratamentului se poate include si indepartarea parului de
prisos prin epilatii mecanice cu penseta sau cu amestec de ceara si colofoniu.
Un alt procedeu de infrumusetare, aplicat in cadrul cabinetelor cosmetice
care se pot recomanda clientelor este vopsirea genelor si sprinceanelor. Acest
procedeu se recomanda pentru toate varstele dar mai ales femeilor care au
sprancene de culoare deschisa pentru a reda fetei aspectul cat mai natural.

O alta trasatura inestetica ce poate sa apara in afara ridurilor, este 'barbia dubla', care este o acumulare
de grasimi si deseuri cutanate.

Aceasta afectiune se poate corecta printr-un masaj special:

Miscarile masajului corector al barbiei duble:
o

netezirea rapida si cu intensitate in regiunea submentonera;

framantatul

frictionatul;

palmuitul- alternativ de la o ureche la cealalta;

arpegiu de la barbie spre gat;

tapotatul cu lovituri usoare;

vibratia plana.

Tenului senil, indiferent de forma pe care o prezinta (gras sau uscat) i se

poate aplica tratament de intretinere si curatire, modificarile in aspectul estetic sunt
minime.
De aceea, se recomanda ca tratamentele cosmetice sa fie aplicate incepand
de la varsta de 25 - 30 de ani, in mod preventiv, cu regularitate. Semnele
imbatranirii nu pot fi oprite, dar pot fi incetinite.
Un mod mai drastic de mentinere a aspectului tanar este chirurgia estetica
pentru intinerire. Aceasta este temporara si dureaza circa 7 - 8 ani deoarece pielea
isi continua procesul de imbatranire, dar operatia se poate repeta.
'Lifting'-ul (cuvant englezesc ce inseamna ridicare) este o operatie estetica de
intindere a pielii obrazului inlaturand ridurile, reda ovalul fetei si micsoreaza barbia
dubla.
6. CONCLUZII
In urma observatiilor facute asupra clientelor carora au fost aplicate
tratamente antirid, se pot trage urmatoarele concluzii:
1.In majoritatea cazurilor in care tratamentele cosmetice au fost incepute de
la varsta de 25 - 30 de ani se va observa ca semnele imbatranirii cutanate vor
aparea mai tarziu si vor aparea mai tarziu si vor fi cu intensitate moderata;

2. Pentru aplicarea corecta si eficace a tratamente lor este absolut necesar

ca, cosmeticiana sa aiba un vast bagaj de cunostinte dobandite prin studiu si
experienta;
3. Produsele aplicate in cadrul tratamentelor trebuie sa fie proaspete si de
buna calitate deoarece numai astfel se vor obtine rezultatele dorite;
4. Ingrijirile de acasa sunt foarte importante deoarece sunt continuarea
procedeelor incapute in cadrul cabinetului cosmetic. Aceste ingrijiri se vor discuta
cu c1ienta pentru a -i da sfaturi cu privire la aplicarea produselor cosmetice;
5. Nici un tratament antirid sau de intretinere nu poate atenua efectele unui
stil de viata nociv, cu nopti nedormite, stres, cu exces de alcool, cafea, tutun;
6. Pentru mentinerea tineretii, in general, nu este de ajuns numai aplicarea
unor tratamente cosmetice ci si o perceptie optimista asupra vietii, precum si
usurinta de adaptare la tot ce este nou si progresist.
BIBLIOGRAFIE

1 Victor Papilian

- Anatomia omului, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1992
2.A. Voinea

- Ingrijirea tenului, Editura Medicala, Bucuresti

3.0limpia Granulea - Izvor de frumusete, tinerete si farmec, 1992

4. Ludmila Cosmovici - Cosmetica de la A la Z, Editura Simron and
Europartner, 1994
5. Ionescu Nastasia - Tehnica ingrijirii cosmetice, Editura Didactica si
Partea Ecaterina

Pedagogica, Bucuresti, 1970

6.Prof. dr. Alexandru - Dermatologie, Editura Didactica si Pedagogica,

Dimitrescu

Bucuresti, 1997

7. Ludmila Cosmovici - Cosmetica - stiinta, arta, frumusete, 1980 Elena

Samborschi
L. Zisu