DEMACHIEREA

Demachierea reprezinta curatarea superficiala a pielii si primul pas obligatoriu al oricarui

tratament cosmetic.
Roluri: - indepartarea produselor de machiaj si a impuritatilor din mediul extern.
- reglarea PH-ului pielii prin indepartarea Mantalei Hidrolipidice.
- pregatirea fetei pentru urmatorii pasi ai tratamentului cosmetic.
Mantaua Hidrolipidica reprezinta totalitatea secretiilor glandelor sebacee si sudoripare
apa, corneocite, deseuri metabolice.

Glande sebacee - produc sebum.
Glande sudoripare - produc transpiratie, apa.
orneocite - celule moarte de la suprafata pielii care alcatuiesc stratul cornos.
!eseuri metabolice - sunt reziduuri rezultate in urma reactiilor de la ni"elul pielii.
#olurile mantalei - reprezinta o bariera impotri"a pierderii apei din piele in mediul ext.
- impiedica asezarea germenilor patogeni pe suprafata pielii datorita
PH-ului sau acid, cu "alori cuprinse intre $,% &,'.
PH - constanta care ne arata daca o substanta este acida sau bazica (alcalina).
acid baza
* + ,$
-n anumite cazuri cum ar fi boli, maturitate, ingrijire deficitara, tratamente cosmetice
neadec"ate, PH-ul pielii tinde sa de"ina alcalin si "a permite asezarea si dez"oltarea
germenilor patogeni pe suprafata pielii, ducand la aparitia de iritatii, alergii, eczeme si
acnee.
Clasificarea demachiantilor:
1. In functie de consistenta: - lapte sau emulsie
- gel
- spuma - aerata
- densa
- ulei hidrofilic.
Laptele - realizeaza o curatare blanda, nu intra in pori si contine grasimi.
,
Gelul realizeaza o curatare eficienta, intra in pori , nu contine grasimi.
!puma realizeaza tot o curatare eficienta, nu contine grasimi, "arianta aerate este
mai blanda.
"lei hidrofilic se recomanda pentru demachierea ochilor si a buzelor deoarece
realizeaza o curatare eficienta chiar si pe produse .aterproof, dar
acelasi timp respecta sensibilitatea zonei.
#. In functie de tipul de ten caruia i se adresea$a : - demachiant pentru ten normal
si mixt.
- pentru ten uscat.
- pentru ten matur
- gras
- cu defecte de pigmentare.
%. In functie de $ona anatomica pe care il putem folosi :
- demachiantul pentru fata si ochi
( lapte sau spuma aerata).
- doar pentru fata (gel,spuma densa)
- doar pentru ochi (uleiul).
&asii demachierii:
,. /e "a indeparta rujul cu ajutorul unui ser"etel (daca este cazul).
%. /e umezesc mainile si se tamponeaza fata clientei.
0. /e aplica demachiantul pe palme si dosul degetelor si se intinde pe fata clientei prin &
trasee.
$. /e aplica demachiantul pe ochi si se demachiaza ochii.
&. /e emulsioneaza demachiantul de pe fata prin miscari circulare.
'. /e sterge demachiantul prin miscari ascendente.
Cele ' trasee:
,. Pe lateralele gatului pana in spatele urechilor, cu toata palma.
%. !in spatele urechilor deasupra buzelor, cu dosul degetelor.
0. !e la buze la tample, cu toata palma.
$. !easupra ochilor, cu dosul degetelor.
&. u toata palma, pe frunte.
%
,
% %
0 0
$ $
&
0
,
()*I+IEREA
1ste al doilea pas al tratamentului si are urmatoarele roluri:
1. Desa,arsirea demachierii prin indepartarea resturilor de machiaj sau impuritati ramase
in urma demachierii.
#. Indepartarea -rasimilor din demachiant, ramase pe suprafata pielii. . Din acest
moti,/ ()*I+IEREA este o0li-atorie dupa demachierea cu lapte sau ulei1.
%. &re-atirea fetei pentru urmatorii pasi ai tratamentului.
Clasificarea tonicurilor :
1. In functie de tipul de ten caruia i se adresea$a: - normal si mixt
- uscat aprox
- matur 0*-$* 2
- cu def. de pigmentare
- sensibil *2 alc.
- gras
- acneic 3*2 alc.
#. In functie de actiune: - hidratante
- emoliente
- epitelizante (regenerante)
- racoritoare
- cu ingredienti de albire
- cu antioxidanti
- astringente
- dezinfectante
%. In functie de $ona anatomic ape care il putem folosi: - pentru fata si ochi ( fara alc.).
- pentru fata
()*IC"L se aplica pe o discheta umezita si stoarsa si se foloseste mai intai pe o jumatate
a fetei cu o parte a dischetei si apoi pe cealalta jumatate cu cealalta parte, cu miscari
ascendente.
$
A*ALI2A (I&"L"I DE (E*
1ste un pas important deoarece prin stabilirea tipului de ten "om putea determina si
scopurile tratamentului, procedurile pe care le putem efectua, cat si produsele pe care le
"om folosi si recomanda pentru acasa.
) anali$a corecta se efectuea$a prin 3 e4amene:
I. E5AME*"L 6I2"AL.
II. E5AME*"L &AL&A()R.
III. E5AME*"L C" L"&A.
I6. E5AME*"L C" LAM&A 7))D.
I.E5AME*"L 6I2"AL a1- culoarea si aspectul pielii (sanatos, normal, palid, lipsit
de "italitate, lucios).
01- pre$enta cicatricilor si a semnelor din nastere (post-
acneice, post-"arsat, post-traumatice, post-operatorii),
(semnele din nastere plane sau ele"ate, rosiatice, "inetii,
maronii),(alunite- ne"i-ne"i congenitali).
c1- pre$enta defectelor de pi-mentare - hipopigmentare
- hiperpigmentare
&etele hipopi-mentare apar datorita inhi0arii secretiei de melanina si sunt pete mai
deschise decat culoarea pielii. /e intalnesc in anumite boli precum 4itiligo, 5lbinism
sau Pit6riazis, sau pot aparea in urma utilizarii excesi"e a produselor de albire sau post-
traumatic.
&etele hiperpi-mentare apar datorita unei secretii e4cesi,e de melanina si sunt pete
mai inchise decat culoare pielii cu tonuri diferite de la cafeniu deschis pana la brun-
inchis.
5par din mai multe cauze: -e4punerea la ultra,iolete apar pete de diferite dimensiuni
de la foarte mici pana la foarte mari 1718-!1.
-utili$area medicamentelor foto-sen$i0ili$ante-anticoncep.
-starea de -ra,iditate- melasma, cloasma gra"idica.
-0olile hepatice- pete alb-galbui localizate in portiunea
inferioara a fetei.

d1- pre$enta anomaliilor ,asculare: telan-iecta$ii/
cupero$a/ an-ioame sau heman-ioame.
&
(elan-iecta$iile sunt dilatari ale unor "ase de sange superficiale in care sangele
stagneaza si care se obser"a la suprafata pielii sub forma unor firicele rosiatice sau
"inetii.
Cupero$a este o stare patologica ce apare la persoane cu hiper-reacti"itate "ascular ace
reactioneaza in mod exagerat la factori interni si externi prin sec"ente bruste de "aso-
dilatatie, "aso-constrictie. u timpul, aceasta gimnastica "asculara "a duce la formarea
de "ase noi, anormale, fiind lipsite de elasticitate, in care sangele "a stagna dand
coloratia rosie, caracteristica.
+actori - interni stresul si starile emotionale.
- e4terni expunerea la ultra"iolete, "antul, gerul, baile fierbinti, sauna,
schimbarile bruste de temperature, alcoolul, tutunul, cafeaua,
ciocolata, condimentele.
!(ADIILE C"&ER)2EI:
1#-91M : -;#</-#1
1. Eritem temporar doar la expunerea la factori.
#. Eritem persistent pe zone reduse.
%. Eritem persistent pe suprafete mari.
3. Eritem persistent pe suprafete mari, cu telan-iecta$ii.
Recomandari - e"itarea expunerii la factori.
- utilizarea produselor cu 7P/ mare.
- utilizarea produselor hidratante, antiiritante, antiinflamatoare.
- efectuarea tratamentelor hidratante, calmante, care sa produca constrictia
capilarelor.
- sa utilizeze "ara o crema fluida si un fond de ten fluid si iarna consistente
cremoase.
- terapii cu -P8= se recomanda %-0 sedinte in stadiile incipiente si minim '
in cele a"ansate= sedintele se efectueaza la un inter"al de ,*-,$ zile.
A*GI)AMELE !A" HEMA*GI)AMELE.
/unt tumori "asculare benigne ce pot aparea la nastere ( hemangioame) si dispar pana la
"arsta de maxim ,* ani, sau pot aparea pe parcursul "ietii (angioame ce au forma de steluta
sau cireasa).
II. E5AME*"L &AL&A()R a1- starea de hidratare
01- tonusul
c1- elasticitatea
'
d1- -ranulatia
e1-ancorarea te-umentului de tesuturile su0adiacente
a1 - !tarea de hidratare - 0una
- medie
- sla0a
/e poate testa in % moduri - se trece usor cu pulpa degetelor pe suprafata pielii pentru a
obser"a daca este neteda sau aspra= daca este neteda, hidratarea
este buna si cu cat este mai aspra, cu atat starea de hidratare
este mai slaba.
- se impinge cu latul degetelor pielea de pe o laterala a fetei,
pentru a obser"a daca se formeaza riduri mici, fine ca niste
fisuri, ce reprezinta un semn de deshidratare.
01 - (onusul - 0un
- mediu
- sla0
9estare - fie ciupim pielea din centrul obrazului
- fie impingem cu latul degetelor si in ambele cazuri ne intereseaza rezistenta care
se opune (se tine cont de "arsta).
c1 - Elasticitatea - 0una
- medie
- sla0a
/e testeaza prin impingerea cu degetul in centrul obrazului si studierea timpului de re"enire
al pielii la starea initiala (se tine cont de "arsta).
(onusul si elasticitatea depend de starea de hidratare/ astfel incat daca hidratarea este
slaba, tonusul si elasticitatea "or fi afectate.
d1 - Granulatia - neteda
- chistica
/e testeaza printr-o palpare accentuata pe lateralele mandibulei, pentru a determina daca
exista sau nu chisturi in profunzimea pielii.
e1 - Ancorarea te-umentului de tesuturile su0adiacente - 0una
- medie
- sla0a
/e testeaza prin tragerea pielii de pe lateralele barbiei, rezistenta opusa ne ajuta sa
determinam si gradul de maturitate a pielii.
+
III. E5AME*"L C" L"&A a1 - starea porilor - inchisi
- deschisi
- dilatati
- incarcati cu se0um
- li0eri
01 pre$enta inestetismelor - macula
- palula
- pustula
- comedon
- millia
Macula este un inestetism plan de culoare rosiatica ce poate a"ea forma regulate sau nu.
&apula este un inestetism ele,at/ rosiatic, dureros, cu continut dur.
&ustula este un inestetism ele,at/ rosiatic, dureros, cu continut purulent.
(Papula poate e"olua catre resorbtie sau catre formarea de pustule).
Comedonul este un por incarcat cu se0um/ care la contactul cu aerul se oxideaza,
capatand culoarea neagra caracteristica.
Millia este un depozit de -rasimi/ ce nu are orificiu de comunicare cu exteriorul, are o
culoare alb-galbuie.
!e0umul este produsul de secretie al -landelor se0acee, eliminate in canalul pilo-
sebaceu,unde impregneaza firul de par si urca spre suprafata pielii, pentru a ajuta la
formarea mantalei hidrolipidice.
/ebumul este alcatuit din - trigliceride
- colesterol
- fosfo-lipide
- acizi grasi nesaturati
I6. E5AME*"L C" LAM&A 7))D
1xamenul se desfasoara cu o lampa pe baza de ultra-"iolete cu lungimea de 0'*mm(nano-
metri) ce produc fluorescenta de diferite culori pe suprafata pielii. 7iecarei culori ii este
specifica o anumita problema.
8ampa >ood se foloseste in cosmetica pentru determinarea zonelor deshidratate ale pielii
si in dermatologie pentru studierea defectelor de pigmentare si a unor tulburari infectioase.
1xamenul trebuie efectuat intr-o camera obscura deoarece lumina naturala sau cea
artificiala ar impiedica formarea fluorescentelor.
lienta nu simte nici un disconfort, dar nu trebuie sa pri"easca direct spre lumina.
3
CLA!I+ICAREA (I&"RIL)R DE (E*
1. (E* *)RMAL este specific persoanelor tinere, se intalneste la doar %2 din
populatia globului, este caracterizat de un echilibru perfect intre
necesitatile pielii si secretiile glandelor sebacee si sudoripare.
Caracteristici - coloratie rozalie
- semne ale unei bune "ascularizari
- aspect sanatos al pielii
- piele neteda la palpare
- stare de hidratare buna
- tonus si elasticitate bune
- porii sunt inchisi
- nu prezinta inestetisme
5cest tip de ten tinde sa de"ina uscat, moti" pentru care se recomanda ingrijirea zilnica.
Recomandari:
Acasa - demachiant (lapte sau spuma aerata).
- tonic hidratant.
- crema hidratanta.
La salon la , luna, , si jumatate, tratament cu scop de hidratare.
#. (E* "!CA( -a1 alipic
-01 deshidratat
a1 (en uscat alipic .nu are -rasimi1 este caracterizat de o secretie insuficienta de
sebum.
Caracteristici - piele subtire, fragila
- palida, lipsita de "italitate
- cu aspect creponat
- aspra la palpare
- stare de hidratare medie sau slaba
- tonusul si elasticitatea pot fi afectate
- porii sunt inchisi
- nu prezinta inestetisme
?
Recomandari:
Acasa - demachiant (lapte sau ulei).
- tonic hidratant sau emollient.
- crema nutriti"a (grasa).
La salon - la , luna, , luna si jumatate, scopul tratamentului fiind refacerea deficitului de
lipide.
01 (en uscat deshidratat
Cau$e - predispozitie genetica
- ingrijire deficitara
- utilizarea unor produse de ingrijire neadec"ate
- utilizare produselor prea alcaline sau toxice (clorul)
Caracteristici - pielea este subtire ca o foita de tigara
- fragila
- creponata
- palida, lipsita de "italitate
- se descuameaza in mod fin si continuu
- stare de hidratare medie sau slaba
- tonusul si elasticitatea pot fi afectate
- porii sunt inchisi
- nu prezinta inestetisme
- este foarte "ulnerabil la factorii externi.
Recomandari:
Acasa - demachiant (lapte sau spuma aerata)
- tonic hidratant
- crema hidratanta
La salon - la , luna, , luna si jumatate, pentru hidratare, sau terapie , data pe saptamana,
timp de &-' saptamani, pentru o hidratare intensi"a.
%.(E* GRA! - este caracterizat de o hipersecretie a glandelor sebacee si are o piele
,*
groasa, lucioasa, cu pori dilatati si incarcati cu sebum, comedoane si
accidental pustule.
- de obicei este insotit de o stare de deshidratare.
Recomandari:
Acasa - demachiant (gel sau spuma densa)
- tonic astringent
- crema matifianta si hidratanta
La salon , data pe luna pentru curatare si reglarea secretiei de sebum
3. (E* MI5( -a1 (en -ras pe $ona (/ insotit de ten normal pe restul fetei.
-01 (en -ras pe $ona (/ insotit de ten uscat pe restul fetei.
2ona ( este alcatuita din frunte, nas, barbie, gat si decolteu zona mediana.
Caracteristici:
&e $ona ( - piele groasa,lucioasa
- pori dilatati si incarcati cu sebum
- comedoane si pustule
&e restul fetei - a1 (en normal - piele rozalie, cu aspect sanatos
- stare de hidratare buna
- tonus si elasticitate bune
- pori inchisi
- fara inestetisme
- 01 (en uscat - piele subtire, fragila
- palida
- hidratare medie sau slaba
- tousul si elasticitatea pot fi afectate
- pori inchisi fara inestetisme
Recomandari:
Acasa - demachiant (lapte sau spuma aerata)
- tonic pentru ten mixt @ combinatie de ingrediente hidratante si adresate tenului gras
- crema @ idem
La salon - , data pe luna curatare in zona 9, scopurile tratamentului fiind de hidratare sau
reglarea secretiei de sebum
,,
'. (E* MA("R - este specific persoanelor cu "arsta peste $* de ani, cand scade
regenerarea celulara, predomina procesele degenerati"e, scad functiile
celulelor, scad secretiile glandelor sebacee si sudoripare, pielea de"ine
palida datorita atrofierii circulatiei, este subtire, deshidratata, apar
ridurile de expresie, defectele de pigmentare datorate "arstei, tonusul si
elasticitatea sunt afectate, scade ancorarea si se pierde conturul facial.
Recomandari:
Acasa - demachiant (lapte sau spuma aerata)
- tonic (hidratant, emollient, cu antioxidanti, regenerant, cu ingredienti de albire)
- crema "a fi nutriti"a, foarte bogata in ingredienti
La salon - , data pe luna, scopurile tratamentului fiind - hidratare
- stimularea regenerarii celulare
- acti"area circulatiei
- estomparea ridurilor si a
defectelor de pigmentare
- refacerea deficitului de lipide
- aportul de antioxidanti
- cresterea elasticitatii si a
fermitatii
,%
&REGA(IREA (E*"L"I &E*(R" E5(RAC(II
-n pregatirea tenului pentru extractii, se doreste indeplinirea a 3 scopuri:
1. !aponificarea se0umului
#. Inmuierea epidermei
%. Acti,area circulatiei
3. Indepartarea unui strat de celule moarte de la suprafata pielii
5ceste $ scopuri pot fi indeplinite prin % metode:
I. ME()DA CLA!ICA alcatuita din 0 pasi - a1 de$incrustare
- 01 ,apori$are
- c1 -oma8
II. ME()DA M)DER*A unde "om efectua una din cele 0 "ariante.



,0
I. ME()DA CLA!ICA
1.DE2I*CR"!(AREA
De$incrustarea reprezinta saponificarea sebumului cu ajutorul unor substante chimice
care pentru a fi eficiente, trebuie penetrate in profunzimea pielii.
/ubstantele chimice pot fi penetrate in mod mecanic sau in mod electric.
-n metoda clasica/ pentru se foloseste solutia chimica ABC, solutie formata din
0icar0onat de sodiu si apa/ solutie ce "a fi pentrata in mod electric cu ajutorul unui aparat
numit -al,anoderm.
GAL6A*)DERM"L
7oloseste current electric continuu sau gal"anic si functioneaza pe principiul din fizica,
conform caruia % sarcini de acelasi fel, se resping.
!eoarece solutia ABC este incarcata negati", "om incarca electrodul cu rola al
gal"anodermului cu sarcina negati"e iar electrodul cilindric al aparatului, il "om da clientei
sa-l tina in mana si il "om incarca poziti" pentru a inchide circuitul.
-ntensitatea curentului folosit este intre %-' m5(mili-amperi), timpul de actiune este de 0-&
minute, insistand pe zonele incarcate ale fetei.
Contraindicatii:
Generale - boli de inima
- ner"oase
- hipertensiune arteriala
- sarcina
- diabet
- epilepsie
- implanturi metalice
Ale tipului de ten - acneic
- cuperoza accentuata
Indicatii - se e"ita zona ochilor si a buzelor, semnele din nastere, ne"i ele"ate si
,$
cicatricile recente.
- se roaga clienta sa indeparteze bijuteriile metalice de pe mana cu care
"a tine electrodul.
- senzatiile normale sunt de furnicaturi si gust metalic.
(ehnica - se dezinfecteaza electrozii cu alcool sanitar
- se prepara solutia ABC ( un "arf de spatula la ,* ml apa) si se aplica pe
suprafata pielii cu ajutorul unei dischete.

6A&)RI2AREA
6apori$area este al doilea pas al metodei clasice si reali$ea$a inmuierea epidermei si
acti,area circulatiei cu ajutorul unui aparat numit ,apofor/,apori$ator sau ,apo$on.
5cesta este alcatuit dintr-un "as de sticla, plastic sau inox, in care se toarna apa distilata
pana la un ni"el maxim, bine stabilit.
-nauntrul "asului se gaseste o re$istenta electrica ce "a incalzi apa pana la punctul de
fierbere, producand "apori.
6aporii "or iesi printr-un 0rat inclinat la 3' sau 9:;/ al carui orificiu "a fi tinut la o
distanta de #:-%: cm de fata clientei, un timp de '-1: minute, in functie de tipul de ten.
Contraindicatii:
Generale - persoane cu probleme respiratorii, in mod special astmaticii
Ale tipului de ten cuperoza accentuate
G)MA<"L
Goma8ul este al treilea pas al metodei clasice si reali$ea$a indepartarea unui strat de
celule moarte de la suprafata pielii prin miscari circulare de frictiune/ reali$ata pe
particule a0ra$i,e ce pot fi continute intr-un suport cremos sau gel.
&articulele pot fi clasificate in functie de - ori-ine - naturale (samburi de fructe, coral
sau ambele "ariante in forma
sfaramata).
- artificiale - polietilena.
- dimensiuni - mari - se recomanda pe o piele
,&
mai groasa si rezistenta.
- particule mici - pentru o piele
subtire si fragila.
9impul de actiune este de 0-& minute.
Contraindicatii cuperoza accentuate, ten acneic.
(ehnica - se umezeste fata prin tapotare.
- se aplica produsul intr-o cantitate mica si se imparte in $ puncte ale fetei (frunte,
barbie, obraji).
- se maseaza circular si cat mai uniform, timp de 0-& minute.
- se indeparteaza prin stergere pana la eliminarea completa a particulelor.
,'
II. ME()DA M)DER*A

CLA!I+ICAREA &EELI*G-"RIL)R
&eelin--ul reprezinta orice proces ce ,a accelera e4folierea naturala a pielii. -n functie de
agentul care produce exfolierea, peeling-urile se clasifica in: - mecanic
- en$imatic
- chimic
1. &EELI*G-"L MECA*IC - se realizeaza cu ajutorul unor factori fizici sau mecanici.
E4emple: - G)MA<"L - exfolierea se realizeaza cu particule abrazi"e prin miscari
circulare.
- DERMA=RA2I"*E se realizeaza cu ajutorul unor perii rotati"e.
- MICR)-DERMA=RA2I"*E se realizeaza cu ajutorul unui flux de cristale
sau capete de diamant.
#. &EELI*G-"L E*2IMA(IC exfolierea se realizeaza cu ajutorul unor enz6me extrase
din fructe (ananas - enzima Dromelaina, papa6a papaina, lapte caseina).
5ceste enzime desfac legaturile dintre corneocite, desolidarizandu-le.
Produsele care contin enzime se aplica in strat subtire si uniform pe suprafata pielii, se lasa
sa actioneze intre &-+ minute si apoi se sterg, indepartand astfel si un strat de celule moarte.
%. &EELI*G-"L CHIMIC este o lezare partiala si controlata a pielii cu ajutorul
substantelor chimice.
!intre substantele folosite, cele mai utilizate sunt: - A.H.A alfa-hidro4i-aci$i
- =.H.A 0eta-hidro4i-aci$i
A.H.A. sunt acizi extrasi din fructe - acidul malic (mere)
- acidul citric (citrice)
- acidul lactic (coacaze negre si lapte)
- acidul tartric (struguri)
,+
- acidul -licolic (trestia de zahar)
!intre cei &, acidul glicolic este cel mi folosit deoarece are cea mai mica molecula, ceea ce
inseamna ca patrunde foarte usor in piele.
5.H.5 se gasesc in concentratii cuprinse intre &-+*2 - cele cuprinse intre &-0*2 se
folosesc in cosmetica.
- cele intre 0*-+*2, sunt de uz
medical.
-n cosmetica se gasesc in concentratii de - &-,%2 in crEme si lotiuni
- cele mari de 0*2 sunt disponibile in fiole si
sunt doar de uz profesional.
=.H.A - sunt reprezentati de acidul salicilic extras din scoarta salciei si frun$ele de
mesteacan.
5cesta este exfoliant si saponificant al sebumului, fiind folosit in tratarea acneei si
estomparea defectelor de pigmentare.
,3
II. ME()DA M)DER*A
-n metoda moderna se doreste indeplinirea celor $ scopuri ale pregatirii tenului pentru
extractii, prin aplicarea succesi"a a unor produse cosmetice.
Metoda moderna a fost denumita si de$incrustare moderna.
!copuri - 1. !aponificare se0um
- #. Inmuierea epidermei
- %. Acti,area circulatiei
- 3. E4foliere
-n metoda clasica, de$incrustare > saponificare se0um.
!ezincrustarea moderna realizeaza toate cele $ scopuri.
-n metoda moderna, exista 0 "ariante din care "om alege una singura, in functie de tipul de
ten al clientei si de produsele pe care le a"em la indemana.
5ceste 0 "ariante sunt: - I. 5plicarea unui tonic puternic hiperemiant/ urmat de
aplicarea unei solutii saponificante pe baza de acid saliclic.
( %F0)F($F,).
- II. #ealizarea unui peelin- en$imatic/ urmat de un peelin-
chimic usor, din alfa-hidroxi-acizi, 5.H.5.
($F,)F(%F0).
- III. &eelin- en$imatic sau -oma8/ urmat de aplicarea unei
masti termo-acti,e.
($)F(,F%F0).
5cti"area circulatiei : hiperemie.
Masca termo-acti,a contine: - caolin(argila), extract de o"az, extract de alge, extract de
struguri(acid tartric), acid fumaric(deri"at de ac. malic) .
Masca termo-acti"a se prepara prin amestecare cu apa calduta, dar in cazul cuperozei
accentuate, se prepara cu apa rece.
9oate produsele din partea a doua a fiecarei "ariante, se penetreaza in mod mecanic, cu
ajutorul foliei osmotice.
,?
E5(RAC(IILE
E4tractiile reprezinta curatarea in profunzime a pielii prin eliminarea sebumului din pori si
a inestetismelor.
Roluri: 1. prin curatarea porilor, "om deschide cea mai 0una cale de penetrare a
ingredientilor acti"i (?*2 din ingredienti patrund la ni"elul porilor si doar
,*2 prin difuziune la ni"elul stratului cornos).
#. prin eliminarea inestetismelor, "om obtine o piele mai luminoasa si mai
neteda.
1ste obligatoriu sa realizam pregatirea tenului pentru extractii inaintea efectuarii acestora si
sa incercam sa curatam fata cat mai complet, prin eliminarea cat mai multor inestetisme,
dar si cat mai atraumatic posibil G
(ehnica: - se folosesc degetele aratatoare de la ambele maini infasurate in ser"etele.
- se pozitioneaza de o parte si de alta a inestetismului, paralele, si se efectueaza
o apasare spre interior, urmata de o rotire spre exterior.
- daca sebumul s-a eliminat, se mai efectueaza o apasare de control, iar in caz
contrar, se repozitioneaza degetele la ?*H si se repeat miscarea.
- millia se elimina dupa inteparea cu un ac steril dinstre lateral, in punctul cel
mai con"ex.
- la sfarsitul extractiilor, "om realize tonifierea pentru a deznfecta si putem
folosi electrodermul pentru calmare.
%*
ELEC(R)DERM"L
Electrodermul este un aparat ce foloseste curentul electric alternati", care schimba
frec"enta de mai multe ori intr-o secunda.
5re urmatoarele roluri: - antibacterian
- antiinflamator
- calmeaza durerea
- diminueaza roseate cutanata prin constrictia capilarelor
- penetreaza amestecurile de ingredienti acti"e lipofili.
(ehnica: - se dezinfecteaza electrodul cu alcool sanitar
- se umezeste fata cu tonic
- se porneste aparatul si se pozitioneaza degetul aratator pe electrod, pentru a
prelua socul electric
- se pozitioneaza pe fata clientei si se ridica degetul aratator de pe el
- se foloseste prin miscari circulare usoare, de alunecare
- pentru ridicarea electrodului, se repozitioneaza degetul pe acesta.
/e poate folosi atat in cadrul tratamentului, dupa realizarea extractiilor, pentru calmare si
dezinfectare, cat si dupa aplicarea concentratului acti"e, cu scopul de a-l penetra, daca este
de tip lipofil.
/e mai poate folosi dupa pensat sau dupa epilatul mustatii, pentru calmare si dezinfectare.
(imp de actiune: - este de 0-& minute, insistand pe zonele inflamate, intensitatea
curentului electric fiind de %-0m5.
Contraindicatii:
Generale: - boli de inima
- boli ner"oase
- hipertensiune arteriala
- sarcina
- epilepsie
- diabet
- implanturi metalice
%,
- peace maIer
!in punct de "edere al tipului de ten, nu are contraindicatii.
I)*)DERM"L
Ionodermul este un aparat care foloseste curentul electric continuu sau gal"anic, pentru a
penetra amestecurile de ingredienti hidrofili.
/e bazeaza pe acelasi principiu ca si gal"anodermul, conform caruia doua sarcini de acelasi
fel se resping, dar in acest caz nu se cunoaste polaritatea substantei.
Pentru a afla polaritatea substantei, se "a efectua o ionizare alternati"e prin incarcarea
electrodului cu rola, mi intai cu sarcina negati"a, apoi cu sarcina poziti"a, iar in ambele
cazuri il folosim timp de % minute si studiem cu atentie ce se intampla cu substanta.
(imp de actiune: - intre 0-& minute
- intensitatea curentului electric %-'m5.
5"em aceleasi senzatii normale, furnicaturi si gust metalic.
lienta este rugata sa indeparteze bijuteriile metalice de pe mana cu care tine electrodul.
Ionodermul se foloseste in cadrul tratamentului, dupa realizarea extractiilor si aplicarea
concentratului acti", daca este de tip hidrofil.
Contraindicatii:
Generale: - boli de inima
- ner"oase
- hipertensiune arteriala
- diabet
- sarcina
- epilepsie
- peace-maIer
- implanturi metalice
Ale tipului de ten: - cuperoza accentuate
- ten acneic
%%
E&ILA("L
Epilatul reprezinta indepartarea parului de prisos din anumite zone ale corpului.
/e realizeaza cu ceara disponibila in % "ariante:
1. Ceara de unica folosinta care se incalzeste la $*H si se arunca dupa utilizare.
#. Ceara traditionala sau calda care se incalzeste la +*H si se refoloseste.
Re-uli -enerale ale epilatului, indifferent de tipul de ceara:
,. eara se aplica din partea superioara catre cea inferioara si se indeparteaza in"ers.
%. eara se aplica in sensul cresterii firului de par si se indeparteaza in"ers.
0. Pielea se sustine de partea superioara cand se aplica ceara, respecti" de partea
inferioara cand se indeparteaza.
$. eara se trage parallel cu pielea.
&. eara se aplica cu o presiune suficienta pentru a prinde toate firele.
'. Jonele curbe se impart in % segmente: intai se indeparteaza segmente inferior, apoi
cel superior.
+. !upa epilat se aplica ulei post-epil care are rol antibacterian, antiinflamator, de
indepartare a resturilor de ceara.
Indicatii ale epilatului: - se recomanda ceara de unica folosinta pentru epilatul picioarelor,
mainilor si mustatii.
- pentru axila si zona inghinala, se recomanda ceara traditionala.
- parul trebuie sa aiba o lungime de ,,& cm.
- ceara se aplica de maxim % ori pe aceeasi suprafata.
- daca a aplicat un produs corporal in ziua epilarii, se recomanda
degresarea zonei cu un produs pre-epil sau alc. sanitar diluat.
- se interzic procedurile corporale dupa epilat si expunerea la K4
si sa re"ina la 0-$ saptamani.
Contraindicatii: - nu se epileaza persoanele care au dermatite sau rani, eczeme.
- nu se epileaza cu ceara traditionala persoanele care au "ase sparte sau
"arice mari.
- se e"ita alunitele ele"ate.
%0
E&ILA("L &ICI)AREL)R
,. /e recomanda epilarea cu ceara de unica folosinta, dar se tine cont si de dorinta clientei.
%. /e roaga clienta sa stea pe un sold pentru a epila o laterala, apoi pe spate pentru a epila
partea anterioara, apoi pe celalalt sold pentru a epila cealalta laterala si apoi pe burta
pentru a epila partea posterioara.
0. 7laconul se tine inclinat la $&H pentru ca rola sa intre cat mai bine in contact cu pielea.
$. /e "a aplica fasie langa fasie, fara a lasa spatii libere si se e"ita aplicarea de fasie peste
fasie, pentru a nu supraincarca locul.
&. Pentru indepartarea cerii se folosesc $ bucati de hartie de marimea palmei F %-0 cm
pentru sustinere.
'. 8a sfarsitul epilatului se aplica ulei post-epil, se recomanda clientei sa faca un gomaj si
sa foloseasca un lapte hidratant.
Ce nu are ,oie clienta/ dupa epilat: - sa se expuna la soare
- sauna, bai fierbinti
- proceduri corporale
E&ILA("L MAI*IL)R
Epilatul mainilor este mai dificil pentru ca pielea este mai subtire (sensibila), parul creste
in mai multe directii, zona este mai ingusta si nu prea exista spatii de sustinere.
Pentru a epila cat mai correct, se "or respecta 0 pozitii:
,. - clienta sta cu mana in sold si incepem aplicarea cerii din partea posterioara catre
cea anterioara, in sensul de crestere a firului de par.
- se ia clienta de degete si se intinde palma inainte, cu palma in sus (spre ta"an),
pentru a aplica ceara pe partea interna a antebratului.
- se intoarce palma si se aplica ceara pe dosul acesteia sip e degete.
- ceara se indeparteaza in"ers de cum a fost aplicata.
%. - clienta sta cu mana in pozitia AsalutC, dar cu palma in sus pentru a aplica ceara de
la incheietura mainii pana la incheietura cotului si se indeparteaza in"ers.
0. - clienta sta cu mana paralela cu toracele siaplicam ceara de la incheietura mainii in
%$
sensul de crestere a firului de par si se indeparteaza in"ers.
8a sfarsit aplicam produs post-epil.
&E*!A("L
&ensatul reprezinta indepartarea parului de prisos din regiunea sprancenoasa, cu pastrarea
pe cat posibil a formei naturale ce "a incadra cel mai armonios ochiul.
+orma sprancenelor se adapteaza in functie de 0 factori: 11 +i$ionomia fetei
#1 Cerintele clientei
%1 !tandardele determinate
de Moda.
&asii pensatului: ,) se dezinfecteaza zona sprancenoasa cu ajutorul unui tonic.
%) se studiaza fizionomia clientei si se stabileste de comun acord cu
aceasta, forma pe care urmeaza sa o dam sprancenelor.
0) masurarea sprancenelor= se "a tine cont de 0 limite:
a) limita interna se stabileste printr-o linie "erticala trasata de la
narii, prin coltul intern al ochiului.
b) punctual ma4im de arcuire se stabileste pintr-o linie oblica
ascendenta, de la extremitatea narii, prin centrul pupilei (clienta
pri"este inainte).
c) limita e4terna se stabileste printr-o linie oblica ascendenta de
la extremitatea narii, prin coltul extern al ochiului.
- punctul trebuie sa fie mai sus sau maxim pe aceeasi linie
orizontala care trece prin D= in caz contrar, spranceana pare
ca$uta.
$) pensatul propriu-$is: - se penseaza mai intai zona inter-
sprancenoasa, o sparanceana, apoi cealalta.
- "om pensa mai intai partea inferioara a
sprancenei si apoi partea superioara.
- este obligatoriu sa intindem pielea intre
degetul aratator sic el mijlociu, pentru a nu
ciupi si pentru a atenua durerea.
- penseta se tine cat mai aproape de "arf,
pentru a o manui cat mai usor, iar firele se
apuca cat mai aproape de radacina pentru a
ne asigura ca le "om smulge si se trag in
sensul de crestere, paralel cu pielea.
%&
- dupa pensare se efectueaza tunderea prin
pieptanarea primei parti a sprancenei, in
sus si taiere, a doua parte in jos, iar codita
nu se tunde niciodata.
- dupa pensare se efectueaza obligatoriu
tonifierea pentru dezinfectare= se poate
folosi electrodermul si daca este cazul,
sprancenele se "opsesc.
Adaptarea sprancenelor in functie de fi$ionomie:
1.+A(A )6ALA este fata ideala din punct de "edere al formei= se recomanda
sprancenele usor arcuite/ pentru a scoate in e"identa rotunjimea
formelor.


#.+A(A R)("*DA are latimea capului in dreptul sprancenelor mai mare decat in mod
normal.
- se recomanda sprancenele mai ascutite pentu o"alizarea fetei.

%.+A(A &A(RA(A are fruntea lata si mandibula proeminenta= se recomanda
sprancenele usor arcuite, pentru a da rotunjime fruntii.
%'
3.+A(A (RI"*GHI"LARA C" 6AR+"L I* !"! . se mai numeste fata para1.
- are fruntea ingusta si mandibula proeminenta.
- se recomanda sprancenele ascutite spre e4terior, pentru a lati
fruntea.

'.+A(A (RI"*GHI"LARA C" 6AR+"L I* <)!
- are fruntea lata, iar restul fetei lipsit de "olum.
- se recomanda sprancene arcuite.


?.+A(A &REL"*GA are latimea foarte mica, iar lungimea foarte mare.
- se recomanda sprancenele drepte pentru a lati.

Corectii: !istanta dintre unghiurile interne ale ochilor, cat si latimea nasului, trebuie sa fie
egale cu lungimea unui ochi.
1.Corectia pentru ochii apropiati sau nasul in-ust se muta limita interna cu ,-% mm in
interiorul sprancenei(se muta limita
%+
sprancenei).
#.Corectia in ca$ul ochilor departati sau a nasului lat se muta limita interna cu ,-%
mm in exteriorul sprancenei
(le apropiem).
6)&!I("L GE*EL)R !I !&RA*CE*EL)R
/e realizeaza cu "opsea special creata in acest sens, disponibila in % culori, ne-ru si maro.
Re-ula -enerala genele se "opsesc negre, iar sprancenele cu o nuanta mai inchisa decat
Parul.
&asii ,opsitului ,) se demachiaza sprancenele si ochii.
%) se degreseaza firele de par cu ajutorul tonicului fara alcool, daca
lucram la gene.
0) se aplica o crema grasa deasupra si dedesubtul sprancenei, pe
pleoapa superioara sip e cea inferioara.
$) se aplica o discheta umezita sub ochi.
&) se incepe aplicarea "opselei pe gene prin miscari de rotire de la baza
spre "arf si se lasa "opseaua sa actioneze intre ,*-,& minute, in
functie de nuanta dorita.
') se aplica "opseaua pe sprancene in sensul de crestere al firelor de
par si se lasa sa actioneze intre ,-& minute.
+) se indeparteaza mai intai "opseaua de pe sprancene cu o discheta
uscata, apoi cu una umeda.
3) se indeparteaza "opseaua de pe gene cu %-0 dischete umede.
Contraindicatii: - nu se "opsesc la ochi(la gene), persoanele care prezinta infectii la ni"el
ocular.
- nu se "opsesc persoanele care prezinta alergie la produs.
Indicatii: - inter"alul de "opsire este de 0-$ saptamani
- la , cm de "opsea, se pune o picatura de oxidant
- oxidantul trebuie sa fie de 0 maxim '2.

%3
MA!A<"L +ACIAL
Masa8ul facial eprezina o suita de miscari speciale ce se efectueaza pe regiuni faciale, gat
si decolteu.
Roluri: - ,) primul rol si cel mai important, penetrarea ingredientilor acti"i in
profunzimea pielii.
- %) relaxare.
- 0) tonifierea musculaturii.
- $) cresterea elasticitatii pielii.
- &) stimularea circulatiei arteriale ce "a imbunatati nutritia si oxigenarea pielii.
- ') stimularea circulatiei limfatice si "enoase, ce "a duce la detoxifierea pielii.
- +) curatarea superficiala a pielii, prin miscarile folosite indepartnd si un strat de
celule moarte.
Indicatii: - in cadrul tratamentului, masajul se efectueaza dupa aplicarea concentratului
acti"e, cu scopul de a-l penetra.
- se foloseste o crema special conceputa in acest sens, care nu intra usor in piele
si permite efectuarea masajului (se poate folosi si crema de noapte, a"and o
consistenta similara).
- in cadrul masajului, toate miscarile trebuie sa fie ascendente, cel mult
orizontale, doar miscarile de legatura pot fi descendente.
E4emple de miscari: - efloraj, tapotari, cerculete ascendente cu degetul mijlociu, zig-zag,
miscari in 4, framantari, presiuni, etc.
- fiecare miscare se efectueaza de 0-& ori.
Contraindicatii: - cuperoza accentuate si ten acneic.
MA!A<"L +R"*(II
1. eflora8 ascendent de la o tampla spre cealalta@
#. cerculete ascendente cu de-etul mi8lociu/ in contra-timp@
%. miscari in $i--$a-@
3. $i--$a- in foarfeca@
'. eflora8 ascendent.
%?
MA!A<"L )CHIL)R
1. cercuri peri-oculare cu de-etul mi8lociu@
#. cerculete ascendente pe pleoapa inferioara@
%. cerculete ascendente pe pleoapa inferioara cu sustinere la 0a$a sprancenei@
3. miscari in 6 la coltul ochiului@
'. framantarea sprancenelor@
?. presiuni pe arcada.
MA!A< =AR=IE/ G"RA/ *A!/ )=RA<I
1. cercuri cu policele mari pe 0ar0ie/ cerculete ascendente cu de-etul mi8lociu pe
santul na$o-enian/ pe nas/ eflora8 pe frunte@
#. miscari in 6 pe 0ar0ie/ -ura/ nas/ eflora8 pe frunte@
%. eflora8 o0lic-ascendent: palma dreapta prinde 0ar0ia in caus sit ra-e spre
tampla/ iar palma stan-a ,ine paralel cu nasul sit ra-e spre ureche@
3. ciupituri@
'. eflora8 pe fiecare o0ra$.
MA!A<"L GA("L"I
1. framantari cu dosul falan-elor din centru spre e4terior/ pe lateralele -atului/
lateralele fetei/ la colturile ochilor si pe frunte@
#. eflora8 pe fiecare laterala a -atului urcand spre 8umatatea inferioara a fetei.
MA!A<"L DEC)L(E"L"I

1. masa8 de intindere a cremei pe suprafata decolteului@
#. eflora8 ascendent de la un umar la celalalt@
%. framantari cu dosul de-etelor in semi-cercuri concentrice@
3. masa8 umeri/ omoplati/ muschi para,erte0rali/ $ona cer,icala.
0*

A*A()MIA !I +I2I)L)GIA &IELII
&ielea este cel mai mare organ al corpului omenesc, reprezentand ,%-,'2 din greutatea
corporala. /e mai numeste tegument sau organ cutanat.
Pielea este alcatuita din 0 straturi: 11 epiderm
#1 derm
%1 - hipoderm
1.E&IDERM"L
Epidermul este un tesut epitelial a carei populatie celulara majoritara este reprezentata de
Ieratinocite, celulele cele mai importante.
-n alcatuirea epidermului intra si celulele stem si celulele dendritice.
Celula stem.susa1- este o celula capabila de a produce % celule perfect identice,
prin di"iziune, care pot ramane in stadiul de celula stem sau se pot diferentia prin
di"iziuni successi"e acestea dau nastere Ieratocitelor.
Celulele dendritice.cu prelun-iri1 sunt in primul rand melanocitele/ cu rol in
sintetizarea melaninei, celulele Lan-erhans care sunt responsabile cu imunitatea
epidermului si celula MerAel cu rol in sensibilitatea tactila.

Epidermul este alcatuit din & straturi, fiecare fiind format din mai multe randuri de celule
asezate unele peste celelalte.
Cele ' straturi sunt: - !tratul -erminati,
- !tratul spinos
- !tratul -ranulos
- !tratul lucidum
- !tratul cornos
I. !(RA("L GERMI*A(I6 - este alcatuit dintr-un singur strat de celule de forma
cilindrica, capabile de di"iziune celulara.
- toate celulele au nucleu.
0,
suprafata
profunzime
Dazal
/au
Profunzime
/uprafata
- membrana lor este plicaturata, asigurand jonctiunea
celulara (prelungirile unei celule intra in prelungirile
celeilalte, ca niste degete).
- celulele sunt legate si de desmo$omi, la ni"elul
membranei celulare.
- , data la 0* de zile, celula se di"ide si formeaza % celule
perfect identice, celula mama si celula fiica.
Celula fiica ramane pe loc in stratul germinati", iar celula mama urca un rand spre
suprafata, ajungand in stratul spinos.
Mem0ranele 0a$ale ale tuturor celulelor din stratul germinati" alcatuiesc o linie foarte
ondulata numita 8onctiunea dermoepidermica, cu rol in hidratarea si nutritia epidermului,
acesta nea"and "ascularizare proprie si hranindu-se prin difuziune la ni"elul dermului.
9ot la ni"elul stratului germinati" se gasesc si celulele stem si celulele dendritice.
II. !(RA("L !&I*)! - este format din celulele mama pro"enite din stratul germinati"
si are '-%* de randuri de celule de forma poliedrica.
- nu toate celulele mai au nucleu, iar membrane nu mai este atat
de plicaturata.
- desmozomii sunt prezenti in continuare, iar la acest ni"el incepe
sa se produca o macro-proteina fibrilara, numita Aeratina (la
inceput Ieratina este in cantitati mici si se dispune sub forma
unor lanturi care la microscopul electronic seamana cu niste
spicuri, dand denumire acestui strat).
- pe masura ce fiecare celula urca spre suprafata, cantitatea de
Ieratina creste si se dispune sub forma unor lanturi paralele cu
liniile de forta ale pielii.
III. !(RA("L GRA*"L)! - alcatuit din &-' randuri de celule de forma rom0oidala.
- nu toate celulele mai au nucleu, iar acesta este foarte mic,
dar si membrane nu mai este atat de ondulata.
- lanturile de Ieratina sunt mai puternice si mai abundente
cantitati", legand celulele impreuna cu desmozomii.
- la acest ni"el, in interiorul celulelor incepe sa se produca
o alta macro-proteina numita Aerato-hialina.
- cu cat celula mai urca un strat, cantitatea de Ierato-hialina
creste si inglobeaza continutul cellular, omorand celula.
0%
I6. !(RA("L L"CID"M este prezent doar in zonele in care piele este mai groasa si
mai supusa presiunilor externe genunchi, coate, palme,
talpi.
- este foarte asemanator cu stratul cornos.
6. !(RA("L C)R*)! - este alcatuit din celule moarte, de forma o"oidala, datorita
presiunii atmosferice.
- membrana acestora este foarte neteda, iar lanturile de Ieratina
sunt in continuare bine reprezentate, dar mai laxe deoarece
la implinirea termenului de 0* de zile, lanturile se rup, iar
celula se pierde in exterior (acesta este procesul de e4foliere
naturala a pielii).
- totalitatea transformarilor suferite de cheratinocite de la
ni"elul stratului germinati" pana la ni"elul stratului cornos
unde se exfoliaza, se numeste &roces de Aeratini$are
(Ieratino-geneza, reinnoire celulara sau turn-o"er celular) si
dureaza %3-0* de zile.
00
#. DERM"L
Dermul este al doilea strat al pielii si contine "ase de sange, "ase limfatice, terminatii
ner"oase, glande sebacee, sudoripare si mai multe tipuri de celule.
!ermul are 0 componente: 11 Celulara
#1 Reticulara (o retea de fibre)
%1 - Matriceala

!ermul poate fi impartit in: - &apilar
- Reticular
1. Componenta celulara: - exista 0 tipuri de celule care se gasesc la acest ni"el.
- fi0ro0lastii reprezinta populatia majoritara a dermului si
sintetizeaza colagen, elastina si matricea extra-
celulara.
- histocitele au rol in imunitatea dermului prin fagocitarea
(mancarea) microbilor patrunsi la acel ni"el.
- mastocitele au rol in imunitatea dermului prin sintetizarea
de mediatori ai inflamatiei (histamine, citocina,
prostaglandina, leucotrine, 9;7-tumori-necrosis
-factor.
#. Componenta reticulara: - cola-en 9:B
- elastina 9B
- reticulina 1B
C)LAGE*"L - este o macro-proteina ce reprezinta ?*2 din componenta reticulara.
- exista ? tipuri de colagen in organism, insa doar tipurile , si 0 se gasesc
la ni"elul pielii.
- asigura tonusul pielii datorita fibrelor sale dispuse ca niste benzi paralele
ELA!(I*A - reprezinta ?2 din componenta reticulara.
- mentine elasticitatea pielii prin proprietatea sa de a-si dubla lungimea
sub actiunea unei forte, cu capacitatea de a re"eni la forma initiala (cu
timpul, fibrele de elastina isi pierd aceasta proprietate pana la disparitie).
0$
/uperficial
Profund
RE(IC"LI*A - reprezinta ,2 din componenta reticulara
- are dublu rol, si de tonus si de elasticitate si se gaseste la ni"elul
dermului papilar, nefiind loc pentru fibre de colagen si elastina.
%. Componenta matriceala: - este reprezentata de matricea extra-celulara (substanta
fundamentala).
- este alcatuit din -lico$amino-licani (G5G) sau
mucopoli$aharide (MPJ)=
- acestea sunt su0stante hi-roscopice, pot capta si retine
moleculele de apa, dand "olum si mentinand hidratarea si
integritatea dermului=
- sunt reprezentate de acidul hialuronic/ dermatan sulfat si
condroitin sulfat.
- acidul hialuronic poate retine ,** de molecule de apa.
- dupa "arsta de %$ de ani, fibroblastii incep sa scada sinteza
de acid hialuronic, astfel incat la $* de ani se ajunge ca acea
cantitate de 5H consumata sa fie mai mare decat cantitatea
de 5H produsa.
Dermul are atat rol de sustinere a Epidermului, cat si de hranire si hidratare a pielii.
%.HI&)DERM"L
Hipodermul - este al treilea strat al pielii cu rol in protectie mecanica si termica., fiind
alcatuit dintr-o retea de fibre conjuncti"e, in ochiurile careia se gasesc
adipocitele sau celulele -rase.
- fi0rele con8uncti,e sunt reprezentate de colagen si elastina care pro"in din
derm sau din fasciile profunde (membrane subtiri care in"elesc muschii).
- adipocitele care se hipertrofiaza in urma excesului caloric, sunt depozitate
in grasimea de rezer"a aflata sub hipoderm si care este depozitul energetic
al organismului.
- exista o diferenta de dispunere a fibrelor conjuncti"e intre sexe, ceea ce
fa"orizeaza la femei aparitia aspectului de coaja de portocala.

Darbati 7emei
0&
CHIMIA &R)D"!"L"I
I. In-redienti acti,i folositi la formularea produselor de hidratare.
/e adreseaza tenului uscat, deshidratat@alipic si sunt prezenti si in celelalte produse in
procentaj mai mic. /copul acestor ingresienti este de a capta si retine apa.
1.Acidul hialuronic .HCaluronic Acid1
GAG -lico$amino-lican - prezent la ni"elul dermului.
- sinteza sa scade odata cu "arsta, dar si la tenul uscat.
- se poate folosi ca si ingredient acti"e atat in produsele
cosmetice, cat si in produsele numite fillere si cocItailurile
folosite in mezoterapie.
#.Alantoina .allantoin1 este extrasa din radacinile de tataneasa si capteaza si retine apa,
dar este si antiinflamatoare.
%.E4tracte din plante 4erofile cactus, 5loe 4era (5loe Darbadensis 8eaf Gel)= 5loe
capteaza si retine apa, cicatrizanta, regenereanta,
antiinflamatoare.
3.&olioli - sunt alcooli cu mai multe grupari hidroxil glicerol (glicerina)
- sorbitol
- propilen glicol
- cel mai folosit este glicerolul si este considerat a fi printre cei mai buni agenti
hidratanti.
'.E4tractul de al-e .al-ae1 - capteaza si retine apa, detoxifica, mineralizeaza si calmeaza.
- se extrag alginate (algin) - polizaharide
- 7ucus 4esiculosus
- 8aminaria !igitatta
- /pirulina
?.+actorul natural de hidratare uree, acid lactic, lactat de sodiu, glicerol serina, lizina.
- se poate intalni intregul complex sau fractiuni mai
acti"e ale acestuia.
0'
D. Re,idrat are rol in stimularea sintezei 7;H.
E.Macromolecule cu proprietati filmo-ene - (colagen, elastina) - creeaza o retea in
ochiurile careia sunt captate moleculele de apa.
II. In-redienti acti,i folositi in formularea produselor adresate tenului uscat alipic.
/cop sa refaca deficitul de lipide.
1. Lipide similare celor din piele - trigliceride
- colesterol
- fosfolipide
- sLualeni
- ceramide
#. Grasimi ,e-etale - ulei de masline
- ulei de migdale dulci
- ulei de arahide
- ulei de germeni de grau
- ulei de sofranel (safflo.er)
- ulei de argan
- ulei de jojoba
- ulei de macadamia
- ulei de ricin (castor oil)
%. Grasimi animale - de "izon
- de rechin
- din glandele sexuale ale broastei testoase
- unt de shea@ Marite (Dut6rospermum ParIii)
3. Hidrocar0uri - "aselina
- parafina
- petrolatum
- perhidro-sLualeni
'. Ceruri si stearati - din ceara de albine
?. Lanolina - din lana oilor
D. Lecitina soia
III. In-redienti acti,i folositi la formularea produselor pentru ten -ras.
0+
5cestia trebuie sa scada secretia de sebum, sa absoarba sebumul de la suprafata pielii, sa
fie dezinfectanti si astringenti.
1. Deri,atii de sulf actioneaza asupra glandelor sebacee si le scad secretia.
#. Caolinul argila alba absoarbe sebumul si calmeaza.
%. E4tracte ,e-etale astrin-ente si de$infectante din - mesteacan
- urzica
- iedera
- muscata (geranium geraniol)
- busuioc
- sal"ie
- lime
- grape-fruit
- lemon grass
- menta
3. E4tractul de o,a$ - absoarbe sebumul
'. (anin - astringent
?. Camfor astringent
D. Ichtiol dezinfectant, astringent
E. )4i$i de $inc si 0ismut - astringenti
9. Dio4id de titan astringent si factor de protectie solara
I6. In-redienti acti,i folositi la formularea produselor pentru tenul matur.
1. &entru stimularea re-enerarii celulare - celule stem "egetale extrase din arborele de
/eLuoia F floare de "ita de "ie (fla"onoide).
- extracte tisulare din placenta si lichidul
amniotic.
- fragmente de 5!; similare celui uman,
extrase din plante marine cu frunze mari.
#. &entru acti,area circulatiei - extractul de ging-seng si ginIo-biloba.
%. &entru reducerea ridurilor - oligo-peptide cu rol musculo-relaxant.
03
- argireline (hexapeptid) G55.
- matrix6l (pentapeptid) /55.
- escutox (seminte de hibiscus esculentus).
- tensine (germeni de grau).
3. &entru cresterea elasticitatii - colagen F elastina
- laptisor de matca (#o6al Nell6) stimuleaza sinteza de
colagen
- centella asiatica - are acelasi rol
- frunze de coada calului pentru cresterea fermitatii

'. +itoestro-eni - hormone extrasi din plante - soia
- cartof dulce
- au o structura similara cu cea a estrogenului uman a carui sinteza scade
brusc la femei in preajma menopauzei.
?. 6itamine A/E/C - ,itamina A - retinol (#etin6l Palmitate) este printre cei mai buni
agenti anti-imbatranire, este antioxidant, ajuta la
reducerea ridurilor prin stimularea regenerarii celulare,
imbunatateste elasticitatea si supletea.
- ,itamina E - tocaferol (9ocafer6l 5cetat) ajuta la refacerea mantalei
hidrolipidice si cresterea elasticitatii.
- ,itamina C - acid ascorbic, hidrateaza, depigmenteaza, stimuleaza
secretia de colagen.
D. E4tract de ca,iar - este bogat in proteine, lipide, "itamine, aminoacizi.
- se recomanda in special persoanelor de peste $&-&* de ani.
E. Coen$ima F1: - furnizeaza o cantitate optima de energie celulelor si are rol antioxidant
9. Acid hialuronic
1:. "lei de ar-an - bogat in "itamina 1.
6. In-redienti acti,e folositi la tenul acneic.
9oti ingredientii de la tenul gras F ingredienti exfolianti.
1. Retinoi$i - sunt acizi deri"ati de "itamina 5, utilizati in prepararea unor creme sau
unguente farmaceutice recomandate tenului acneic, dar si substanta sub
forma de pastile, indicata doar in cazurile gra"e de acnee.
- cei mai folositi ingredienti - 9#19-;<-; - #etin 5
0?
- -/<9#19-;<-; - medicamente (#ouacutane)
- aceste unguente au rol exfoliant, distrug toti factorii care duc la aparitia
acneei, dar au foarte multe reactii ad"erse.
#. A.H.A - hidratanti, exfolianti.
- cei mai folositi sunt - glicolic
- tartric
- lactic
%. =.H.A - acid salic6lic - exfolianti
- saponificanti ai sebumului
3. =en$oil - peroxid - exfoliant
- regleaza secretia de sebum
- dezinfectant, astringent
'. Acidul A$elaic - exfoliant recomandat in acnee nodulo-chistica, pentru scoaterea
;odulilor si chisturilor la suprafata
?. E4tract de dro8die de 0ere - D195G8K5; - exfoliaza si controleaa dez"oltarea
bacteriilor
D. &ropolisul - este antiinflamator si contine antibiotici naturali
6I. In-redienti acti,e folositi pentru tenul sensi0il.
1. E4tractul de musetel - hamomile - ingredienti acti"i - azulena
- bisabolol
- sunt antiinflamatori si cicatrizanti
#. E4tractul de -al0enele - alendula - este emolient, antiinflamator, antiiritant
%. Aloe 6era - 5loe Darbadensis 8eaf Gel
3. Alantoina - hidratanta, antiinflamatoare
'. &ropolisul
?. 6itamina =% - ;iacina (niacinamida) - hidratanta, antiinflamatoare

$*
D. E4tractul de lemn dulce - 8icolice - dipotasiu gl6c6rrhizate - hidratant, antiinflamator,
antiiritant
E. E4tractul de la,anda - calmant
9. E4tractul de castra,ete - hidratant, racoritor
1:. E4tractul de trandafir frantu$esc - antiinflamator, antiiritant, (esente de parfum)
6II. In-redienti acti,e utili$ati la tenul cu defecte de pi-mentare.
5cestia trebuie sa fie hidratanti, exfolianti sis a inhibe tirozinaza.
1. HCdroGuinona - concentratii de %-$ 2 inhiba tirozinaza, dar se recomanda utilizarea
sa pe termen scurt, de maxim ' luni.
#. Acidul a$elaic - exfoliant
%. Acidul Ho8ic - se extrage dintr-o ciuperca produsa prin fermentarea unui tip de ceai
negru si are effect de inhibare a tirozinazei
3. 6itamina C - hidrateaza, depigmenteaza prin inhibarea tirozinazei, stimuleaza sinteza
de colagen
'. A.H.A. - hidratanti si exfolianti (malic, citric, lactic)
?. =.H.A. - acid salicilic
D. *iacina
E. E4tractul de lemn dulce
9. Antio4idanti - pentru a ajuta pielea sa se protejeze de actiunea radicalilor liberi
(K45, K4D) - polifenoli din struguri
- proteine din soia
- fla"onoide
- arbutin ( mure)
6III. Antio4idanti - radicalii li0eri sunt molecule instabile, inalt reacti"e, carora le
lipseste un electron de pe orbitalul extern, pe care l-au pierdut in
urma unui process de oxidare=
- din dorinta de a-si recapata stabilitatea, acestia ataca moleculele din
$,
jur si le sustrag un electron, transformandu-le in radicali liberi.
- daca un radical liber ataca o celula din organism, se "a produce o
reactie de domino ce "a duce la distrugerea intregului tesut, a
organelor, pana la producerea bolilor precum cancerul.
!urse de radicali li0eri - radiatii K4
- poluarea (noxe, gaze)
- 7umatul
- 5lcoolul
- Microunde
- Prepararea termica la temperaturi ridicate si pe termen lung, a
alimentelor
- Produsele instant
Antio4idantii lupta impotri"a radicalilor liberi datorita faptului ca pot ceda un electron
fara a se transforma in radicali liberi.
E4emple - "itaminele 5,1,.
- polifenoli din struguri
- proteine din soia
- fla"onoide
- arbutin
- extract de ca"iar
- extract de ceai "erde
- coenzima O,*
- extractul de rodie
- licopen
- acid alfa-lipoic (tomate)
$%
DE+EC(ELE C)!ME(ICE A&AR"(E &E +)*D
DE !ECRE(IE !E=ACEE CRE!C"(A
Glandele se0acee sunt glande tubulare sau acinoase si se gasesc peste tot pe suprafata
corpului, unde exista fir de par.
Glanda sebacee F canal pilos : unitatea pilo-sebacee
1xista doar cate"a glande care se "arsa direct la suprafata pielii, nu intr-un canal pilos, mai
exact -landa Mei0omius de pe pleoape, -landele Mont-omerC sfarcuri, -landa (Cson
zona pubiana.
/ecretia de sebum este produsa in mod centriped, de la perferia lobului catre centru, prin
di"iziune, diferentiere si dezintegrare. 7iecare lob are un canal excretor care se "arsa in
canalul principal al glandei sebacee, ce comunica cu canalul pilos.
Pe membrana bazala a fiecarui lob se gasesc celule mici, o"oidale, cu capacitate de
di"iziune= o celula se di"ide formand celula mama si celula fiica, celula fiica ramane pe
$0
loc, iar celula mama inainteaza spre centrul lobului si se diferentiaza prin acumulare
progresi"a de grasimi sub forma de picaturi mari. 5cestea "or dezintegra celula in
fragmente mici care "or intra in compozitia sebumului.
/ebumul eliminat in canalul pilos, "a urca spre suprafata pielii, unde se "a distribui in %
directii:
,. 4a fi absorbit de stratul cornos si "a duce la formarea lipidelor intra-epidermice.
%. 4a intra in alcatuirea mantalei hidrolipidice.
!tratul cornos are un prag de saturatie in lipide, care odata atins, "a duce la scaderea
secretiei de sebum. 5cest mecanism se produce prin echilibrarea a doua presiuni:
- cea e4terna, determinata de sebumul care a fost eliminat si absorbit de stratul cornos
- cea interna, determinate de sebumul care urmeaza a fi eliminat.
1ste indicat sa nu degresam fata in mod excesi" prin utilizarea produselor prea stringente
sau prea alcoolizate, deoarece se "a stimula secretia glandelor sebacee, ceea ce "a duce la
cresterea cantitatii de sebum.
Glandele se0acee sunt foarte numeroase la ni"elul scalpului, fruntii, barbiei, decolteului si
in zona inter-scapulo-umerala.
Kn indi"id poate a"ea glande sebacee de diferite dimensiuni pe aceeasi zona data.
antitatea de sebum de pe o suprafata de piele depinde de numarul, marimea si acti"itatea
glandelor sebacee, cat si de capacitatea de absorbtie a stratului cornos.
+actori care influentea$a secretia de se0um:
Interni - hormoni andro-eni (gl. sebacee sunt foarte recepti"e la actiunea acestor
hormoni care sunt implicate in cresterea si dez"oltarea celulelor gl. sebacee, inca
de la pubertate).
- testosteronul li0er-circulant este compusul cel mai acti"e cu influenta cea mai
mare asupra gl. sebacee.( secretia de sebum creste foarte mult la pubertate,
stagneaza in cursul "ietii de adult, iar la femei scade brusc la menopauza).
E4terni - radiatiile K4 (expunerea pe termen scurt scade secretia de sebum, dar expunerea
regulata sau pe termen lung creste secretia de sebum, datorita deshidratarii).
- umiditatea si transpiratia ( sunt foarte buni transportori ai sebumului pe
suprafata pielii ).
DE+EC(ELE C)!ME(ICE:
$$
1. !e0oreea - excesul de sebum de la suprafata pielii - poate fi generat de hiper-
androgenism sau de numarul si marimea glandelor din acea zona.
#. Comedoanele - cauzele de aparitie a comedoanelor interne secretia crescuta de
sebum si Ieratinizarea intense la deschiderea folicului pilo-sebaceu=
e4terne poluarea si tratamentele cosmetice neadec"ate.
%. Acneea - este o inflamatie la ni"elul foliculului pilo-sebaceu, ce apare datorita unei
hiper-secretii pilo-sebacee, intalnita cu preponderenta la pubertate=
- factorii care duc la aparitia acneei, sunt hiper-androgenism, hiper-Ieratinizarea
si dez"oltarea bacteriilor de la acest ni"el, Propionibacterium acnes=
- in acnee sunt intalnite urmatoarele leziuni : seboree, comedoane, papule,
pustule, nodulii si chisturile.
5cneea se poate clasifica in functie de leziunile prezente, formele cele mai commune fiind:
a1 Acneea comedoniana retentionala in care se intalneste doar seboree si comedoane
( blacI heads , .hite heads)
01 Acneea papulo-pustuloasa seboree, comedoane, papule, pustule
c1 Acneea nodulo-chistica seboree, comedoane, papule,pustule, chisturi si noduli
omedonul reprezinta punctual de plecare si dez"oltare a celorlalte inestetisme, dar si un
element de diferentiere intre acne si celelalte defecte cosmetice aparute pe fond de secretie
sebacee crescuta.
3. Acneea ro$acee - apare la femeile cu "arsta cuprinsa intre $*-&* de ani si se
caracterizeaza prin eruptii papulo-pustuloase pe fond eritematos, la
ni"elul nasului, obrajilor si barbiei=
- nu sunt prezente comedoanele, iar eritemul de"ine mai puternic sub
actiunea stimulilor interni sau externi.
'. Dermatita peri-orala - este o eruptie de papule sau de papule si "ezicule dispuse in
jurul gurii, in mod special in santul nazo-genian sau in jurul
ochilor=
- leziunile sunt dispuse in mod simetric si sunt insotite de
senzatie de arsura si mancarime (nu sunt prezente comedoane)
- cauze: carente de "itamina D, alergii la anumite produse, infectii
cu candida.
?. Dermatita se0oreica - este reprezentata de aparitia de leziuni eritematoase, scuamoase,
similare unor plagi groase, grase, de culoare rosiatica=
$&
- apar in mod special la ni"elul scalpului, zona inter-sprancenoasa,
santul nazo-genian si decolteu=
- apare datorita hiper-secretiei sebacee pe care se suprapune:
- dez"oltarea germenilor saprofiti (p6t6rosporum <"ale), care descompune
acizii grasi cu catene mari in fractiuni mici, care sunt iritante pt. piele=
- dezechilibrul hormonal
- stress
- substante chimice iritante
- suprainfectii cu alti germeni
1xpunerea la soare, agra"eaza eruptia.
$'
C)*CE*(RA(ELE AC(I6E
#eprezinta o parte importanta a tratamentului deoarece contin ingredienti acti"i in
concentratia cea mai mare si intr-o forma cat mai stabila si acti"a.
-n cadrul tratamentului se aplica dupa realizarea extractiilor, atunci cand cea mai buna cale
de penetrare este deschisa.
/e pot gasi sub forma de fiole, capsule, seruri sau sticlute cu pipeta. ele mai folosite sunt
fiolele (0 mil)-o fiola.
oncentratele se impart in $ picaturi ce "or fi aplicate pe frunte, obraji si Darbie si intinse
cu % degete pentru a acoperi uniform pielea. 5poi se allege o metoda de penetrare, cea mai
folosita fiind masajul.
oncentratele acti"e sunt disponibile in mai multe "ariante speciale, concepute pentru
anumite tipuri de ten si care difera prin amestecurile de ingredienti continuti.
E4emple :
- fiola echilibranta pentru tenul gras (deri"ati de sulf)
- fiole hidratante (collagen, elastina, acid hialuronic)
- retinol plus ("itamina 5) pentru tenul matur si alipic
- fiole cu "itamina pentru tenul matur si cu defecte de pigmentare
- fiole cu ingredienti de albire
- fiole cu antioxidanti
- fiole cu acid gl6colic 0*2 pentru ten acneic, matur, cu defecte de pigmentare
Metode de penetrare :
1. Masa8ul - contraindicatii: cuperoza, ten acneic.
#. Aparatele electrice - a) electroderm - lipofili
- b) ionoderm - hidrofili
8a tenul acneic se intinde fara masaj si se pune folia osmotica.
%. Mastile oclu$i,e - sunt masti care se aplica peste un alt produs cu scopul de a-l
penetra si niciodata direct pe piele.
Mastile ocluzi"e - a) folia osmotica
- b) mastile plastice
- c) mastile gipsate
$+
a1 Mastile plastice - sunt de tip peel off, sub forma de pulbere care in contact cu apa
capata o consistenta "ascoasa, iar in timpul de actiune isi schimba
consistenta intr-una similara cu a plasticului.
- se aplica peste un concentrat acti" cu scopul de a-l penetra, dar are
si efect racoritor.
- se lasa sa actioneze,& minute, apoi se indeparteaza prin tragere.
1xemple : masti plastice cu spirulina, cu extracte de struguri, cu ingredienti de albire, cu
namol (de la marea moarta), pe baza de alge (hidratante).
01 Mastile -ipsate - se utilizeaza in cazul tenului matur, a"and effect de hidratare si
lifting.
- se aplica peste un concentrat si o masca specifica pentru a le
penetra, dar are si efect termic, incalzindu-se la $*H, in aprox.
,& minute si racindu-se brusc la temperature camerei.
- ulterior se indeparteaza o singura bucata prin ridicare.
&asii tratamentului :
,. !emachierea
%. 9onifierea
0. 5naliza tipului de ten
$. Pregatirea tenului pentru extractii
&. 1xtractiile
'. 9onifierea
+. 5plicarea concentratului acti"
3. Masajul
?. Masca (,&-%* de min)
,*.rema de final ( cu 7P/)
$3
&A!II (RA(AME*("L"I &E*(R" (E*"L AC*EIC
,. !emachierea spuma densa sau gel
%. 9onifierea astringent
0. Pregatirea tenului pentru extractii nu se poate face prin metoda clasica,
dezincrustarea si gomajul fiind contraindicate, iar "aporizarea indeplineste % din cele
$ scopuri ale pregatirii= din metoda moderna putem allege oricare din cele 0 "ariante.
$. 1xtractiile cat mai complet si cat mai atraumatic
&. 9onifiere pentru dezinfectare= ulterior putem folsi electrodermul deoarece este
antibacterian, antiinflamator si calmeaza roseata.
'. 5plicarea concentratului acti" echilibrant, pe baza de deri"ati de sulf.
+. 5plicarea mastii calmante, matifiante, ,& minute.
3. 5plicarea unei crEme matifiante si hidratante.
&entru acasa:
4a folosi un demachiant tip gel sau spuma densa, tonic astringent si o crema: dimineata
matifianta si hidratanta si seara corectoare locala strict pe zona afectata sau o crema cu acid
gl6colic.
4a trebui sa re"ina la tratamentul de curatare o data la %-0 saptamani, timp de 0-$ sedinte,
pana la ameliorarea clinica, ulterior sa re"ina o data pe luna.
-n caz de acne comedoniana, cand e prezenta doar hiperseboreea si comedoanele, - se poate
recomanda microdermoabraziunea.
-n caz de acne papulo-pustuloasa, se poate utilize lumina intens pulsate in cadrul
tratamentelor lunare de curatare, iar daca nu se obser"a nici o imbunatatire in urma
curatarii repetate, se poate recomanda peelingul chimic.
$?
E(A&ELE REALI2ARII MACHIA<"L"I
1.&re-atirea fetei pentru machia8/ cuprinde 0 pasi:
a1 Demachierea
01 (onifierea
c1 Hidratarea se aplica o crema fluida cu un continut scazut de grasimi, care se maseaza
usor si se lasa aproximati" % minute pentru a fi absorbita in piele si apoi se indeparteaza
surplusul cu ajutorul unui ser"etel=
/e pot aplica si produse si primere @ baza de machiaj care rezol"a o anumita problema, dar
efectul lor este temporar (ex: primer matifiant care se aplica pe toata fata in cazul tenului
gras, sau doar pe zona 9, in cazul unui ten mixt),(ex: primer hidratant recomandat tenurilor
uscate si celor mature, sau primer de lifting pentru tenurile mature, se aplica in cantitati
mari si se lasa sa actioneze & minute inaintea aplicarii fondului de ten efectul lor este de
&-' ore, dar confera si rezistenta machiajului.
#. =a$a de machia8/ alcatuita din 0 pasi:
a1 Aplicarea anticearcanului
01 Aplicarea fondului de ten
c1 +i4area 0a$ei cu pudra
a1 Anticearcanul se aplica atat pe pleoapa inferioara cat sip e cea superioara
prin miscari usoare de tapotare= nuanta anticearcanului trebuie sa fie cu un ton
sau % mai deschisa decat cea a fondului de ten.
01 +ondul de ten se alege in functie de tipul de ten si trebuie sa fie in acelasi ton
cu pielea= se aplica mai intai pe o jumatate a fetei, de la frunte spre gat si apoi
pe cealalta jumatate ( culoarea se testeaza pe o laterala a fetei).
E4emple : Lon- co,er fluid pentru tenurile normale, cu putere de acoperire de
durata, pentru tenurile uscate, normale si sensibile, rezistent la apa si transpiratie,
7P/ '2, imbogatit cu "itaminele 5,1,, putere medie de acoperire.
Moisturisin- pentru tenurile normale, uscate, sensibile, alergice, contine 5loe
4era, putere medie de acoperire.
Matt co,er pentru tenurile grase, are cea mai mare putere de acoperire, nu se
foloseste pe tenurile mature.
&*
Lash satin pentru tenurile mature, cu extract de rodie, mango si papa6a, effect
de lifting.
c1 +i4area cu pudra se recomanda pudra pulbere care este disponibila in 0
culori: ton deschis, ton mediu si inchis= se aplica cu pensula specifica de pudra
si are rol de matifiere si fixare a bazei de machiaj (ex: pudra pulbere si pudra
compacta).
%. Corectarea sprancenelor se curata sprancenele de produsele de machiaj aplicate
anterior si se recorecteaza sau accentueaza forma sprancenelor cu ajutorul produselor de
machiaj.
3. Machia8ul ochilor ochii se machiaza in functie de forma si locul lor (apropiati sau
departati), in functie de culoarea irisului, momentul zilei, "estimentatie, etc.
'. Machia8ul 0u$elor se doreste atat corectarea formei lor, cat si colorarea in tonurile
care trebuie sa fie in armonie cu machiajul ochilor.
?. Aplicarea 0lush-ului in functie de forma fetei, iar culoarea se alege in functie de tonul
pielii.
&,
+I!A DE CLIE*(
/e intocmeste la prima sedinta si se completeaza ulterior.
9rebuie sa contina urmatoarele date:
1. Datele personale - nume
- prenume
- telefon
- adresa de email
#. Anali$a tipului de ten si dia-nostic - particularitati.
%. =oli si tratamente medicamentoase - alergii, medicamente fotosensibilizante,
anticoagulante (nu are "oie proceduri de
exfoliere profunda), uzul de retinoizi :
locali 0 luni dupa oprirea administrarii
medicamente ' luni de la intreruperea trat.
interzisa expunerea la K4, peeling chimic,
-P8, epilat cu ceara.
- herpes nu se fac tratamente.
3. (ratamente cosmetice anterioare - cele de acasa, atat produsele pe care le
utilizeaza,cat si alte masti sau proceduri.
- cele din salon, unde a mai fost, daca si-a mai
facut tratamente, de ce nu a mai mers la acel
salon.
'. (ratamente cosmetice reali$ate - data tratamentului, gama de produse utilizate,
scopul procedurii, data recomandata pentru
urmatorul tratament.
?. Re$ultate o0tinute
D. &roduse recomandate pentru acasa.
&%
RELA(IA C" CLIE*(II
)rientarea catre re$ol,area necesitatilor clientilor.
1. 5cordarea de consultanta prin stabilirea corecta a tipului de ten si oferirea de
indicatii pentru ingrijirea acasa si la salon.
#. /tabilirea unor programari corecte prin cunoasterea timpului de desfasurare a
fiecarei proceduri.
%. !ialogul - modul de adresare
- atitudinea
- comunicarea
- indicatii
-mentinerea relatiei ( tel., mail)
RELA(IA C" C)LEGII
- seminarii
- training-uri
- articole -re"iste de specialitate
- site-uri
- cursuri de specializare


&0
&$
&&
&'
&+