Introducere

Machiajul - o arta din cele mai

indepartate timpuri
Istoria frumusetii
Din negura antichitatii pana in zilele
noastre, frumusetea femeii a stralucit si a
dainuit peste veacuri. Fiecare epoca si-a stabilit arhetipurile, si-a inchegat
miturile si a inovat noi retete de infrumusetare. Regine, zeite, preotese,
fotomodele, dive sau frumoase anonime, ilustreaza cultul perfectiunii atat de
efemere in oglinda istoriei.
Ce femeie nu a inchis ochii si s-a visat pentru o secunda in pielea
Cleopatrei, Semiramidei, Jezabelei sau chiar a Salomeei? umele lor rasuna in
timp precum si ecoul frumusetii lor. u trebuie sa subestimam antichitatea,
deoarece si femeile de pe vremea aceea dispuneau de cosmetice, creme
!minune! si parfumuri ametitoare.
Conform "ibliei
machiajul cu pudra colorata are
10.000 de ani. Din anul #.$$$ i.
%r. dateaza o sumedenie de
ustensile pentru machia& si chiar
recipiente ce se inchideau ermetic
pentru a pastra fardurile.
Cercetarile arheologice ne
dezvaluie secretele conservate in
acele fiole misterioase si ne permit
sa reconstituim ritualurile
cotidiene de frumusete care nu
sunt cu nimic mai pre&os decat ale
noastre.
'
(n ')*+ i. %r. egiptenii de vita nobila se spalau in fiecare dimineata cu
apa minerala din izvoare naturale si isi puneau o masca corporala din argila
de pe malurile ilului. Corpul era e,foliat frecvent cu a&utorul nisipului si
uleiurilor esentiale. "aia era urmata de un masa& cu uleiuri vegetale de palmier,
masline si cu amestecuri de ierburi parfumate ce aveau rolul de a hidrata pielea.
Cateodata aplicau masti din ou si se imbaiau fregvent in lapte. -poi urma
machia&ul fetei si al corpului. Fardurile erau preparate proaspat si mereu
parfumate. .ielea era unsa cu un preparat din ocru galben, ce dadea refle,e aurii,
iar linia decolteului era fardata cu albastru.
(nsa chiar daca cele mai scumpe retete de farduri erau e,clusiv la
dispozitia nobililor, si sclavele aveau fardurile lor. /achia&ul se incepea prin
trasarea pleoapei inferioare cu khol negru pentru a le prote&a de vant si nisip.
0holul avea scris pe recipient data e,pirarii, ceea ce ne face sa credem ca
prevenea afectiuni ale ochilor. .leoapele superioare erau rasfatate cu culori
puternice, iar verdele era culoarea cea mai populara pe langa turcoaz, argile
rosii, brune sau violete.
1egendara Cleopatra prefera albastrul marin pentru pleoapa superioara
si verdele pentru cea inferioara. 2med, kholul servea la accentuarea
pleoapelor si alungirea lor spre tample. 3enele erau alungite cu cel mai primitiv
mascara, adica 4hol dizolvat iar buzele erau rasfatate cu combinatii de rosu si
roz. Cochetaria suprema era pudrarea pometilor si a decolteului cu pudra aurie.
(ncetul cu incetul, fardurile si parfumurile aduse de !barbarii! egipteni au
inceput sa capete teren in rutina zilnica de frumusete a femeilor din Grecia.

+
Cap. I. Pielea si produsele cosmetice
.ielea este 5nveli6ul care acoper7 toat7 suprafa8a corpului nostru. Ca
toate celelalte organe, ea este un organ cu func8ii multiple 6i este cel mai mare
organ al corpului uman, reprezent9nd circa :; din greutatea total7 a corpului
unui adult. <ste constituit7 din *$; elemente minerale, substan8e organice,
enzime 6i vitamine.
.ielea este 6i un barometru al s7n7t78ii noastre, e,ist9nd o str9ns7
leg7tur7 5ntre starea fiziologic7 general7 6i piele. =n general, orice dereglare a
organismului se cite6te pe fa87 ca 5ntr-o oglind7. Cosmetica modern7 se a,eaz7
6i pe prevenirea 6i pe vindecarea bolilor de piele, deoarece nu se poate concepe
frumuse8e f7r7 s7n7tate. 2nele boli infec8ioase, tulbur7ri hormonale duc la
apari8ia unor boli cutanate precum acneea, eczemele sau p7rul de prisos.
Cap. I.1. tructura pielii
Din punct de vedere histologic se diferen8iaz7 trei straturi principale suprapuse>
? epidermul - de natur7 epitelial7,
? dermul - de natur7 con&unctiv7,
? hipodermul - de natur7 con&unctiv7 5n care se includ urm7toarele ane,e>
aparatul pilo-sebaceu 6i glandele sudoripare.
1. !pidermul este un epiteliu pluristratificat, pavimentos, cu evolu8ie
fiziologic7 progresiv7 spre conificare, are grosimea variabil7, func8ie de regiune>
:-): mm pe fa87 6i ' mm pe palme 6i t7lpi.
<ste alc7tuit din cinci straturi de celule>
? stratul cornos@
? stratul lucid@
? stratul granulos@
? stratul filamentos, spinos sau stratul mucos /alpighi@
? stratul bazal sau germinativ .
Stratul cornos, a6ezat la suprafa8a pielii, cu o grosime variabil7 ,
este un 5nveli6 protector, alc7tuit din A-'$ r9nduri de celule lipsite de nucleu,
turtite, orizontalizate, reduse la un 5nveli6 periferic de 4eratin7.
Stratul lucid este alc7tuit din celule fusiforme, turtite, translucide, care
con8in granula8ii fine de gr7sime, formate din eleidin7, care d7 substan87
responsabil7 de aspectul refringent, caracteristic.
Stratul granulos con8ine #-: r9nduri de celule, romboidale, cu a,ul mare
orizontal. <le sunt 5ns7 ceva mai plate 6i ca urmare raportul nucleuBcitoplasm7
scade. Caracteristic7 stratului granulos este acumularea de 4eratohialin7, o
substan87 cu mare afinitate pentru coloran8i.
)
Stratul spinos sau filamentos este alc7tuit din :-+$ r9nduri de celule cu
form7 sferic7, cu nucleu central, a6ezate 5n mozaic, celule care se aplatizeaz7
spre suprafa87
Stratul bazal este constituit dintr-un singur r9nd de celule ? 4eratinocite ?
cilindrice care con8in un nucleu central.
<pidermul nu dispune de vase de s9nge sau limfatice iar hr7nirea lui se
realizeaz7 prin capilarele din derm. De asemenea lipsesc nervii senzitivi.
". #ermul (corium, corion, cutis) ? situat imediat sub epiderm, este
alc7tuit dintr-o re8ea de fibre proteice, dintr-o matrice interfibrilar7 6i din celule.
-cestea reprezint7 o mas7 de 8esut con&unctiv cu grosimea de 'B'$ mm.
-pro,imativ C$; din fibrele proteice ale dermului sunt formate din colagen,
'$; de elastin7, cantitatea de reticulin7 fiind foarte mic7.
Se descriu dou7 straturi> dermul papilar 6i dermul reticular.
Dermul papilar este format din 8esut con&unctiv bogat 5n substan87
fundamental7, fibrobla6ti, celule pigmentare, fibre de reticulin7, fibre elastice 6i
elemente vasculo-nervoase. <ste separat de epiderm printr-o linie sinuoas7 cu
proeminen8e numite papile, dispuse neregulat 6i mai frecvente 5n regiunile cu
sensibilitate mai mare. =n papile se g7sesc termina8ii nervoase cunoscute sub
numele de corpusculi tactili.
Dermul reticular sau dermul propriu-zis (corion) cuprinde AB# din
grosimea total7 a dermului.
<ste format dintr-un mare num7r de fibre colagene groase, dispuse 5n fascicule
tangen8iale 6i perpendiculare pe suprafa8a pielii, din fire 6i lamele elastice 6i
pu8ini fibrobla6ti. Datorit7 acestei structuri, dermul reticular este 8esutul de
rezisten87 al pielii.
Dermul este str7b7tut de segmentele secretorii ale glandelor sudoripare,
con8ine glandele sebacee, partea superioar7 a foliculilor pilo6i, vase 6i nervi.
Re8eaua de fibre a dermului cuprinde>
aDfibre con&unctive@
bDfibre reticulare@
cDfibre elastice.
Fibrele con&unctive sunt compuse dintr-o substan87 albuminoas7
colagenul, care constituie ); din greutatea organismului 6i )$-)#; din
cantitatea total7 a proteinelor@ restul de A$; din cantitatea total7 este repartizat
5n piele.
Colagenul este o scleroprotein7 care, ca parte component7 a 8esutului
con&unctiv, formeaz7 ma&oritatea masei proteice a tendoanelor, ligamentelor,
oaselor, cartila&elor 6i pielii. Con8ine 5n cantitate mare glicin7 E)$;D, prolin7 6i
hidro,iprolin7 E++;D care, cu e,cep8ia elastinei, nu se g7se6te 5n nici o alt7
A
protein7 din organismul animal. /acromoleculele de colagen sunt alc7tuite din
trei lan8uri polipeptidice de aminoacizi.
=ntre elementele fibrilare ale colagenului se intercaleaz7 o substan87
amorf7, numit7 substan fundamental sau substan interfibrilar, format7
dintr-un gel amorf compus din mucopolizaharide Eacid hialuronic, acid
condroitin sulfuric 6i mucoitin sulfuricD.
Fir de p7r
<piderm
/u6chi
3landa sebacee
Folicul pilos
3land7 sudoripar7
Corpusculi .acini
Fesut adipos subcutan
Reprezentarea schematic7 a structurii pielii.
$. %ipodermul (tella subcutanea) este alc7tuit din 8esut con&unctiv la, bogat 5n
paniculi adipo6i cu rol important 5n termoreglare 6i 5n depozitarea gr7similor. =n
hipoderm se g7sesc glomerulii glandelor sudoripare, partea profund7 a
foliculilor pilo6i, elementele vasculare 6i nervoase 6i 5n unele regiuni, mu6chii
pielo6i.
#
Cap. I.". &unctiile pielii

Func8iile pielii, fie ele elementare Emetabolismul pieliiD sau de ansamblu
Ecorela8iile pe care le are pielea cu celelalte organe 6i sistemeD, fac ca pielea s7
nu mai fie considerat7 o simpl7 membran7 protectoare a organismului, ci un
organ cu importante 6i numeroase valori.
Func8iile elementare, 5ndeplinite de epiderm, sunt>
? formarea 4eratinei E4eratinogenezaD@
? melanogeneza@
? ap7rarea integrit78ii organismului.
Func8iile de ansamblu sunt>
? func8ia secretorie@
? func8ia de barier7@
? pilogeneza@
? func8ia de termoreglare.
1.&unc'iile epidermului
&ormarea keratinei
Formarea 4eratinei este proprietatea pielii de a da na6tere 4eratinei,
component7 a stratului cornos. -ceast7 substan87 proteic7 se g7se6te 5n celulele
cornoase ale epidermului, p7r 6i unghii. <ste o scleroprotein7 tipic fibrilar7,
av9nd 5n structura sa 'G aminoacizi, 5ntre care predomin7 cistina, deci este foarte
bogat7 5n sulf. /acromolecula de 4eratin7 este insolubil7 6i rezistent7 la digestia
enzimatic7.
Melanogene(a Efunc8ia melanogen7 sau pigmentogenezaD este
proprietatea melanocitelor de a forma melanina sau pigmentul melanic,
substan87 de culoare brun 5nchis, cu greutate molecular7 mare, insolubil 5n to8i
solven8ii.
Hemperatura ridicat7, lumina 6i razele ultraviolete favorizeaz7 melanogeneza.

". &unc'iile dermului
.rincipala func8ie a fibrelor de colagen, de a imprima rezisten87 pielii la
trac8iuni mecanice, este datorat7 leg7turilor puternice dintre lan8urile
polipeptidice din constitu8ia lor.
Fibrele de elastin7 au capacitatea de e,tensibilitate la dublarea lungimii,
cu revenire la dimensiunea ini8ial7, conferind pielii elasticitatea.
Din punct de vedere func8ional, substan8a fundamental7 5ndepline6te roluri
importante 6i anume>
? 5mpreun7 cu capilarele sanguine, ea alc7tuie6te un sistem func8ional unitar,
care asigur7 schimburile metabolice@
? intervine 5n metabolismul apei 5n organism, fiind un mare rezervor de ap7
E'B'$ din 5ntreaga cantitate de ap7 din organismD@
? este rezervor de serumproteine@
:
? prin proteinele plasmatice care ac8ioneaz7 ca anticorpi, particip7 la reac8ii
imunologice.
=n concluzie, dermul, prin componentele sale, imprim7 pielii o serie de
propriet78i importante>
? tensiune cutanat7@
? elasticitate@
? contractilitate@
? rezisten8a la presiune@
? protec8ia mecanic7.
$.&unc'iile hipodermului
=n principal, hipodermul prin con8inutul ridicat 5n lipide &oac7 un rol
important 5n termoreglare prin limitarea termolizei.
Cap. I.$. Coloratia pielii
.ielea are o culoare roz g7lbuie care variaz7 5n func8ie de regiune,
grosime, circula8ia s9ngelui 6i cantitatea de pigment. .igmentul pielii denumit
!melanin7II se afl7 5n interiorul celulelor din straturile mai adanci ale
epidermului 6i se prezint7 sub form7 de granule. 3radul de bronzare a pielii
difer7 de la om la om, fiind 5n raport cu rapiditatea form7rii acestui pigment.
2nele persoane, din lips7 de pigment, nu se bronzeaz7 deloc. .ielea 5ndepline6te
un rol deosebit de important 5n men8inerea s7n7t78ii 5ntregului organism. <a
constituie un 5nveli6 protector 5mpotriva contactului cu e,teriorul, fiind totodat7
6i o barier7 5mpotriva microbilor care se g7sesc pe suprafa8a sa. .ielea s7n7toas7,
intact7, cur78at7 de toate impurit78ile, 5mpiedic7 dezvoltarea microbilor.
J piele normal7, s7n7toas7, este acid7, avand un p% 5n &urul cifrei de #-:.
J piele al c7rei p% este mai mare de * este alcalin7. -ciditatea pielii constituie
un factor de ap7rare a organismului 5mpotriva infec8iilor, deoarece microbii se
dezvolt7 5n special 5ntr-un mediu alcalin. -ceast7 reac8ie, denumit7 6i !mantaua
acid7! a pielii, se datoreaza faptului c7 o dat7 cu sebumul 6i sudoarea se elimin7
6i o serie de acizi gra6i.
*
Cap. II. Importanta cunoasterii culorilor. )rmonie si culoare
Fardurile intrebuintate in machia&
sunt amestecuri de materii colorate si de
pigmenti. <,ista ) culori fundamentale sau
primare> albastru, rosu si galben@ si ) culori
secundare> verde, violet si portocaliu.
Culorile secundare rezulta din
amestecul a doua culori fundamentale>
Kiolet L albastru M rosu
.ortocaliu L galben M rosu
KerdeLalbastruMgalben
-ceste culori primare si secundare
trec de la una la alta prin diverse nuante.
<,ista doua feluri de nuante> calde si reci.
Nuantele calde sunt cuprinse intre
rosu ? purpuriu si galben ? verde si dau
luminozitate, iar nuantele reci sunt cuprinse
intre violet ? purpuriu si verde ? albastru si
dau efectul de umbra.
Jocul de umbra si lumina realizeaza
corecturile necesare. Se obtine armonia culorilor atunci cand ansamblul
cromatic este placut ochiului, cand nu se creeaza discordante prin combinarea
culorilor.
!lementele armoniei
'D Culoarea care poate fi influentata de culorile alaturate.
Culorile contrarii formeaza constraste, iar cele asemanatoare, degradeuri.
+D Tonul Evaloarea culoriiD care poate fi> deschis EveselD, mi&lociu
EcalmD, inchis EtristD.
)D Linia poate fi> ascendenta EveselaD, orizontala EcalmaD,
descendenta EtristaD.
)rmoniile culorilor pot fi*
aD Armoniile consonante, compuse din nuante apropiate, care formeaza
degradeuri, incepand de la culoarea comuna de baza.
bD Armoniile disonante, compuse din culori complementare, fara
nuanta comuna, ce creeaza contraste si trebuie evitate in machia&.
<,ita patru armonii principale care se pot combina nelimitat,
intensificandu-le sau estompandu-le, bazele ramanand insa aceleasi.
G
1+ )rmonia albastra "+ )rmonia aurie
- fond de ten ? roz deschis - fond de ten ? auriu
- fard de obraz ? roz - fard de obraz ? portocaliu
- pudra ? roz-deschis - pudra ? aurie
- fard de pleoape ? bleu ? gri - fard de pleoape ? verde
- rimel ? albastru - rimel ? brun
- linia de contur ? gri - linia de contur ? brun-verde
- ru& de buze roz - ru& de buze - portocaliu
$+ )rmonia de vara , aurie + -+ )rmonia de vara ,ro(+
- fond de ten ? auriu - fond de ten ? auriu
- fard de obraz ? portocaliu - fard de obraz ? roz
- pudra ? aurie - pudra ? aurie
- fard de pleoape ? bleu - fard de pleoape ? bleu
- rimel ? negru-albastrui - rimel ? albastru
- linia de contur ? bleumarin - linia de contur ? gri
- ru& de buze ? portocaliu - ru& de buze ? roz
C
Cap. III. Machiajul de (i
Cap. III.1. Generalitati
Ce este machiajul. Care este rolul lui.
Machiajul este o metoda de infrumusetare prin aplicarea pe fata a
unor produse colorate numite farduri. Prin folosirea fardurilor se
urmareste scoaterea in evidenta a trasaturilor frumoase/ estomparea
micilor defecte/ fara a schimba fi(ionomia.
Clasificarea machiajului
aD /achia&ul de zi
-cest machia& este simplu, discret, fara corecturi. uantele fardurilor
sunt pastelate, folosite pentru a sublinia si accentua usor trasaturile.
-cest machia& se poarta ziua si in orice ocazie Ela locul de munca,
plimbare, dimineata sau dupa amiaza, la cumparaturi, vizite, spectacole de ziD.
Jchii sunt accentuati numai in fard de pleoape in nuanta pastel. u este
nevoie sa se foloseasca linia de contur. u se aplica gene false. "uzele sunt
accentuate discret si bine
estompat cu ru& si contur in
nuante potrivite.
u este indicat a se
face corecturile tipurilor
morfologice cu fond de ten
si pudra, deoarece in lumina
de zi diferentele de nuante
dau un aspect neplacut,
asemenea unor pete
inestetice.
/achia& de zi /achia& de seara
bD /achia&ul de seara
/achia&ul de seara este mai accentuat si are ca scop sa dea stralucire si
sa scoata in evidenta punctele vii, mobile ale fetei, ochii si buzele.
/achia&ul de seara trebuie sa fie luminos, in armonie cu toaleta, coafura,
accesoriile. Fondul de ten se va alege intr-o nuanta mai inchisa decat pudra,
foarte bine intins. Fardul de obraz se aplica mai accentuat pentru a sublinia
pometii, a da stralucire fetei si privirii.
'$
Fardul de pleoape se aplica mai accentuat. Se pot folosi doua nuante,
dintre care una mai inchisa in apropierea genelor, estompandu-se catre
spranceana. Jchii se mai pot accentua si cu linii de contur si cu rimel mai
accentuat. (n machia&ul de seara se pot face corecturi.
cD /achia&ul NfantezieO
<ste un machia& de compozitie, in care toate fanteziile sunt permise si se
foloseste in ocazii
speciale> serate,
receptii, bal mascat,
revelion.
-cest machia&
se creeaza pe un
machia& de seara mai
intens. Cu creioane
dermatograf si farduri
in diferite nuante,
paiete, flitere se pot
realiza diferite desene
pe fata, ochi, frunte,
gat, decolteu, spate si
anume> flori, frunze,
figuri geometrice, fluturi, pasari.
dD /achia&ul de scena ? machia&ul de teatru
(n machia&ul de scena, datorita distantei si luminii puternice a
reflectoarelor, trasaturile devin mai sterse, si fata pierde din e,presivitate. Din
aceasta cauza, machia&ul va fi mai accentuat pentru sublinierea trasaturilor.
Jchiul se subliniaza printr-o usoara colorare a portiunii din &urul
pleoapei inferioare cu maro, ca sa iasa albul ochiului in evidenta, apoi se
contureaza ochiul pe pleoapa superioara si inferioara cu creionul dermatograf
negru, gri sau maro.
Sprancenele au o importanta in e,presia si mimica fetei, se pot accentua
cu nuante de maro sau negru, iar pentru persoanele cu parul alb sau blond, in
nuanta de gri-inchis.
''

eD /achia&ul pentru fotografie, televiziune, cinematografie
(n primul rand, machia&ul de fotografie difera de celelalte tipuri de
machia&e. <ste mai pronuntat si mai colorat decat cel de zi, insa nu atat de
strident ca cel de seara.
u trebuie sa fie nici prea sters, dar nici prea accentuat, nici e,centric,
dar nici lipsit de culoare. Scopul machia&ului de fotografie este de a corecta
micile defecte, punand in schimb in evidenta trasaturile frumoase ale fetei. /ai
mult ca sigur ca machia&ul se va realiza in functie de particularitatile fetei, insa
accentuarea punctelor vii nu face decat sa dea viata si stralucire tenului.
fD /achia&ul in functie de varsta
1a fetele tinere este indicat un machia& care va trebui sa accentueze
personalitatea. 1a varsta de )$-A# ani, in plina maturitate, se va alege un machia&
care sa nu inaspreasca trasaturile si sa nu accentueze ridurile. (ntre #$-:$ ani,
machia&ul trebuie sa fie cat mai aproape de natural, foarte discret. .este :$ ani,
machia&ul va fi putin tonic. u se va folosi fond de ten, nu se machiaza ochii,
numai sprancenele, iar ru&ul va fi aplicat in cantitati mici.
+G ani )C ani A' ani #* ani :+ ani
'+
Cap. III.". 0stensilele si produsele necesare pentru machiaj
-. /aterialul de protectie pentru clienta
.elerine albe sau colorate care vor lasa liber gatul si decolteul
Fese elastice pentru izolarea parului
.rosoape pentru maini
". /aterialul necesar pentru cosmeticiana
2stensile necesare pentru trusa de machia&
.entru a realiza un machia& ideal ai nevoie de putina indemanare,
produse cosmetice de calitate, dar si de ustensile si pensule de ma4e-up. Si
pentru ca rezultatul sa fie unul cu adevarat vizibil, trebuie sa stii rostul fiecarei
pensule si cateva sfaturi care sa te a&ute la intrebuintarea lor.
0stensile necesare pentru fata*
1urete sau pensula pentru fondul de ten
.entru aplicarea generala a fondului de ten
este recomandat sa folosesti bureti pe care ii gasesti
in comert sub diferite forme. Fie ca sunt forma unor
patratele, triunghiuri sau discuri, buretii pot fi folositi
atat pentru fondurile de ten compacte cat si pentru
cele semilichide. .entru punctele cheie ale fetei poti
folosi foarte bine si o pensula cu care sa intinzi
fondul de ten. -ceasta pensula este putin mai mica
decat cea pentru pudra, avand perii mai scurti. Se
recomanda aceasta pensula in special pentru
aplicarea fondului de ten tip stic4 sau baton, pentru o
estompare mai usoara.

')
Pensula pentru pudra
.entru o intindere practica a pudrei
alege o pensula mare, pufoasa si foarte moale
din par natural. 1a cumpararea pensulei de
pudra si nu numai, atentie la parul din care
acestea sunt facute. (ncearca sa eviti parul
sintetic la pensule si alege cel mai bine o
pensula cu par natural de capra, veverita sau
manz. u doar te vei bucura de finetea ei zi
de zi, dar iti va asigura confortul de care ai
nevoie. (n plus de asta o astfel de pensula te
va tine o viata, pe cand una sintetica in timp
se va inaspri dand pielii tale multe batai de
cap.
Pensula pentru blush
Si pentru aplicarea blushului ai nevoie
de o perie moale, deasa si rotunda, mai mica ca
dimensiune decat cea de pudra. -ceasta pensula
poate fi folosita atat pentru fardurile de obraz tip
pulbere cat si pentru cele compacte. Folosind
aceasta pensula, aplica fardul cu miscari
circulare. .entru un blush mai cremos foloseste
mai bine pensula fondului de ten sau un buretel.
Pensula pentru corector
Din realizarea unui machia& ca la carte nu
poate sa lipseasca nici pensula pentru corector, care
trebuie sa fie moale si potrivita atat pentru aplicarea
corectorului fluid cat si pentru cel sub forma de
baton.
0stensile necesare pentru bu(e*
Pensula pentru bu(e
.entru o aplicarea si desenarea conturului
buzelor, foloseste pensula de buze. .ensula este fina si
plata, cu peri scurti si moi adunati in forma unui
triunghi foarte ascutit. Daca unele ru&uri si glossuri au
aplicatorul lor special, pentru celelalte ru&uri foloseste
'A
cu incredere pensula care pe langa ca te a&uta la o aplicare corecta a ru&ului, te
a&uta si la economisirea ru&ului. -plicarea ru&ului cu pensula se face din centrul
buzei spre e,terior. .entru ideea de volum a buzelor aplica gloss doar pe centru.
0stensile pentru ochi*
Pensulele pentru ochi
.entru a o aplicare cat mai rapida si mai corecta a fardului de ochi se
recomanda folosirea pensulelor speciale. -sadar pentru aplicarea fardului in
zonele mai largi se va apela la pensulele cu perisorii taiati semicircular.
.ensulele cu toti perisorii drepti si de aceeasi lungime se vor folosi pentru
machia&e ce presupun tragerea de linii, precum conturul ochiilor cu fard
compact, dar si pentru evidentierea sprancenelor. Cele cu taietura rotunda, fie
plate sau bombate, in dimensiuni mici sunt ideale pentru aplicarea fardului de
pleoape, a&utand si la estomparea culorilor tari.



0stensilele pentru sprancene>
Din trusa de ustensile nu trebuie sa lipseasca nici
un pieptene pentru gene si sprancene sau peria pentru
aran&atul unor fire rebele. .eria a&uta la indepartarea unor
urme de fard sau fond de ten, pregatind astfel terenul
pentru urmatoarea etapa de machia&. Daca ti mai la
indemana, foloseste creioanele care sunt dispuse cu acel
capacel cu periuta.
'#
0stensilele pentru gene
Daca mascara pe care o folosesti
nu iti pune in valoare '$$; genele si iti
doresti ca ele sa fie mereu curbate, nu te
poti lipsi de clestele de gene. -rcuieste
de minune genele, fiind folosit inaintea
de aplicarea mascarei.
Ce trebuie aiba o pensula de
machia&?
u vrem sa aruncam banii in stanga si in dreapta pentru pensule, de
aceea trebuie sa fim siguri ca cele pe care le cumparam sunt cele mai bune. Dar
cum stim asta? Facand un simplu test>
'. Cand cumparam o pensula, cel mai indicat ar fi sa o incercam pe
pielea de la incheietura mainii. -ceeasi senzatie o vom avea si cand o vom
folosi pe obraz. Fiecare pensula din trusa noastra de ustensile trebuie sa fie
moale si catifelata. Daca de la testarea pensulei pe incheietura mainii, observam
ca aceasta ne inteapa sau ca e aspra vom stii ca nu e de calitate si ca nu are ce
cauta la noi in trusa.
+. Jbservi de&a ca ies firele din ea? Daca da, atunci poti sa o uiti. u
doar ca nu isi merita banii, dar in timp te vei alege cu o perie cheala.
). Daca vrem sa avem parte de un machia& ca al unui profesionist, trebuie
sa si investim in ustensile. Si pentru ca ustensilele fac machia&ul sa e,iste, se
recomanda folosirea unor pensule de calitate, profesioniste. J cheltuiala in plus,
dar un rezultat pe masura.
Cum intretinem pensulele?
.ensulele de pudra, fard de
ochi si blush este recomandat sa fie
spalate cam la doua saptamani cu
apa calduta si sapun, iar apoi sa se
lase la uscat pe un prosop. De
acelasi tratament au nevoie si
pensulele de buze, anticearcan sau
periutele pentru gene si sprancene.
/are gri&a se acorda in schimb
bureteilor pentru fondul de ten care
se spala dupa fiecare folosire, tot cu
apa calduta si sapun.

':
Produsele de machiaj
- 1apte demachiant - 1otiune tonica

- Crema de zi hidratanta - Fond de ten Ecrema, fluid, compactD

- -nticearcan, corectoare, iluminatoare - .udra

- Fard de obraz Ecrema, compactD - Creioane dermatograf, tus

'*
- 3ene false - Creion de sprancene


- Rimel - Ru&, gloss, in diferite nuante

- Fard de pleoape in diferite nuante
'G
Cap. III.$. Machiajul de (i
Ce tip de machia& se potriveste cel mai bine in timpul zilei?
1a orice varsta, indiferent de trasaturi, te,tura pielii sau moment al zilei,
poti fi mult mai atragatoare si increzatoare in fortele proprii avand un ten curat si
un machia& adecvat.
Despre machia&ul de zi putem spune ca are rolul de a ascunde micile
defecte, de a fi subtil si de a accentua cat mai bine trasaturile unui chip.
/achia&ul de zi nu trebuie sa iti scoata in evidenta prin e,travaganta, stralucire
si culoare intensa. Datorita faptului ca machia&ul pe care-l vei purta intreaga zi
se realizeaza deseori dimineata, iar atunci timpul este e,trem de pretios, te-as
sfatui sa folosesti produse care nu pun probleme in intrebuintare, care sunt
rezistente la transfer si ofera un rezultat rapid si bun.
u uita niciodata ca pentru un machia& reusit va trebui sa scoti in
evidenta fie ochii fie buzele Eniciodata amandouaPD. /achia&ul de zi este asociat
de obicei cu machia&ul pentru birou, cursuri, shopping, plimbari, etc.
faturi pentru machiajul ochilor
He,tura fardurilor pe care le folosesti pentru machia&ul de zi nu trebuie
sa fie strident sidefata sau stralucitoare ci mai degraba mata sau semi-mata.
Foloseste be&uri inchise, ton pe ton cu baza de machia&, accentuand in
mod deosebit pleoapa superioara, deoarece aceasta va fi pusa in evidenta in
'C
incaperi Ebirou, sala de curs, etc.D de lumina care cade de sus, iar daca vei
accentua pleoapa inferioara mai mult, vei crea un efect fals de cearcane.
-lege creioanele pentru conturul ochilor si fardurile in nuante naturale
sau in ton cu vestimentatia.
u uita ca regula contrastelor in machia&, care da efectul de e,travaganta
si senzualitate, nu se aplica si in cazul machia&ului de zi.
Daca te grabesti, poti QscapaR mai repede doar accentuand ochii cu un
dermatograf negru, verde inchis sau gri.
Rimelul este esential pentru machia&ul de zi. -i gri&a insa ? el trebuie
doar sa-ti puna in evidenta privirea, nu sa-ti incarce geneleP
Culorile pe care te sfatuiesc sa le folosesti pentru fardarea ochilor in
machia&ul de zi sunt>
Cu aceste nuante nesaturate si deschise poti farda intreaga pleoapa de
susP
be&
roz pal
piersica
vernil
lilS
uantele acestea fiind mai inchise, poti contura cu ele doar pleoapa
mobila sau le poti folosi pentru a face umbre in coltul e,terior al pleoapei de sus.
maro
gri
bleu ciel
verde brad
Fardurile deschise la culoare lumineaza chipul, iar cele inchise scot in
evidenta ochii.
<vita in machia&ul ochilor>
1iniile alungite, dramatice, din dermatograf sau tus.
QSclipiciulR sau sideful pentru ochi Eauriu sau argintiuD.
Culorile mate si aprinse folosite pe toata pleoapa superioara, precum>
Cu cat contrasteaza mai mult cu nuantele naturale ale pielii tale, cu atat
atrag mai mult atentia si denatureaza esenta machia&ului de zi.
galben
oran&
rosu
violet
albastru ultramarin
verde inchis
negru
3enele false.
Sprancenele intunecate si creionate.
<fectul Qsmo4eT eTesQ.
+$
faturi pentru machiajul tenului si obrajilor
Fondul de ten trebuie sa fie fin, fluid, in nuanta foarte apropiata de cea a
pielii, pentru ca nu e indicat sa-l intinzi mai deloc pe gat. /otivul este faptul ca
machia&ul de zi include si machia&ul business, si cand esti in Qmediu businessR
porti de obicei esarfe sau camasi deschise la culoare cu gulere sau revere, care se
pot murdari de la fondul de ten, devenind inestetice. .uterea de acoperire a
fondului de ten trebuie sa fie medie, pentru a nu incarca fata.
-plicarea fondului de ten se face intotdeauna cu a&utorul degetelor, si
apoi cu un buretel pentru a indeparta surplusul.
u uita sa aplici fondul de ten pe pleoape si pe buzeP Datorita lui, ru&ul si
fardul vor fi mai rezistente.
(n cazul in care nu ai probleme cu tenul, nu te-as sfatui sa mai folosesti
pudra si anti-cearcan, fiindca iti incarci inutil tenul. Hotusi, daca simti nevoia
Edaca ai tenul grasD poti folosi pudra, insa nu uita ca aceasta sa fie aleasa in
tonuri cat mai apropiate de culoarea fondului de ten, pentru a nu se observa o
discrepanta de culori.
+'
De obicei, pudra matefiaza aspectul lucios si uniformizeaza, insa e mai
bine s-o folosesti pe cea translucida, care nu schimba culoarea fondului de ten.
(deal ar fi sa o aplici cu o pensula de tip QpamatufR si nu cu un buretel, pentru ca
risti sa te dai cu prea multa.
.oti folosi si un fard de obraz pentru a scoate in evidenta ochii si
pometii. 2neori, cu fardul de obraz, fondul de ten, pudra si fardul de ochi poti
corecta anumite defecte ale structurii fetei. Evom discuta despre asta intr-un post
viitorD
Culorile cele mai indicate pentru fardul de obraz sunt>
Culori calde, foarte similare cu culoarea pielii, care dau aspect curat si
plin.
piersica
be& auriu
roz pal
u uita ca fardul de obraz se da pe pometi, dar si putin pe tample, pentru
a nu crea aspectul de masca.
<vita in machia&ul tenului si obra&ilor>
Daca ai probleme cu tenul, incearca sa le rezolvi si nu sa le acoperi cu
produse cosmetice in e,ces. Cu cat incarci mai mult, cu atat pierzi mai
mult aspectul natural, care e esential in machia&ul de zi.
<vita culorile inchise de fond de ten, autobronzantul si pudra de culoare
diferita decat cea a fondului de ten.
Culorile inchise de fard de obraz, precum>
Culorile prea aprinse se vad foarte puternic in lumina zilei si in birou, si
dau impresia de artificial.
corai
caramiziu
.runa
faturi pentru machiajul bu(elor
Daca pui accentul pe buze, cu ru&uri de culori mai inchise, ochii
trebuiesc conturati foarte putin Ecu un fard mai deschis si rimelD. Daca machia&ul
ochilor este accentuat, atunci ru&ul de buze trebuie aplicat in nuante cat mai
naturale, putand fi inlocuit si de un luciu de buze transparent sau incolor.
<videntiaza DJ-R buzele sau DJ-R ochii in machia&ul de ziP
Daca folosesti luciu de buze peste ru&, buzele vor deveni mai atragatoare
si mai apetisante Epoti incerca combinatii de culori, care dau rezultate neasteptat
de bune in generalD.
De obicei, culorile ru&ului trebuiesc asortate culorii tenului, parului dar si
personalitatii.
u e,ista o regula fi,a de a-ti colora buzele, atata timp cat nu e,agerezi
nici in intensitatea culorii si nici in consistenta. Ru&ul cel mai bun e cel care
simti care-ti defineste personalitateaP /a&oritatea femeilor pe care le cunosc
folosesc un anume tip sau culoare de ru& de ani de zile, fara intentia de a-l
schimba, variind doar usor nuantele.
++
<vita in machia&ul buzelor>
u se mai poarta creionul contur pentru buze cu nuante mai inchise decat
ru&ul.
u-ti mari artificial buzele dandu-ti cu ru& in afara conturului lor naturalP
Chiar daca tie iti par mai se,T buzele mai pline, oricine va observa acest
artificiu nefericit.
u consuma &umatate de tub de ru& sau gloss pe ziP Chiar nu e se,TP
Daca nu ai o dantura estetica, nu folosi ru& in culori stridente Ecare sa
atraga atentia asupra guriiD>
Cu cat ai ru&ul mai puternic, cu atat vei atrage mai multe priviri atunci
cand vorbesti, razi, zambesti.
rosu de "urgundia
fuchsia
rosu aprins
Fii naturala cu machia&ul de ziP
Fraza definitorie a machia&ului de zi ar putea fi RCu cat mai putin, cu atat
mai mult E1ess is moreDR ? cu cat iti incarci mai putin tenul, cu atat iti descoperi
mai mult personalitatea.
Ca peste tot, poti fi creativa in combinatiile pe care le faci, atata timp cat
tii cont de principiile de baza enuntate mai sus.
Cap. III.-. &isa de machiaj
Dupa ce s-a facut un studiu amanuntit al fetei, toate datele obtinute se
vor nota in fisa de machia&, iar in dreptul fiecarei caracteristici se va nota si
corectura necesara, daca este cazul si, apoi, se va efectua machia&ul.
'. umele si prenumele
+. Karsta
). -dresa
F-H- C-R-CH<R(SH(C( CJR<CH2R(
'. Forma fetei
+. Uona care predomina
). Hipul de fata din
punctual de vedere al
volumului
A. -simetria
#. Honicitatea
:. Calitatea pielii
*. Culoarea pielii
G. Culoarea parului
C. Fruntea
'$. Sprancenele
''. Jchii ? forma si
culoare
+)
'+. asul
'). 3ura si buzele
'A. "arbia
'#. 3atul
':. Jcazia pentru care
se face machia&ul
Cap. III.2. 3ehnica machiajului
1+ 4rdinea aplicarii produselor de machiaj
.entru a indeplini scopul propus, de a da fetei mai multa stralucire,
transparenta, de a scoate in evidenta trasaturile frumoase si a estompa micile
defecte, trebuie ca produsele de machia& sa fie de buna calitate, adresate tipului
de ten, dar sa fie aplicate intr-o anumita ordine si dupa o tehnica bine stabilita.
Jrdinea aplicarii produselor de machia& este in functie de consistenta
fondului de ten si a fardului de obraz.
- demachierea completa cu produs adecvat tipului de ten
- pulverizarea sau stergerea fetei cu un tampon de vata imbibat in
infuzie sau lotiune tonica
- tamponarea fetei cu servetele moi de hartie pentru uscare
- aplicarea cremei de zi
- aplicarea fondului de ten fluid sau crema
- tamponarea fetei cu servetele moi de hartie pentru absorbirea
surplusului de grasime
- aplicarea anticearcanului
- aplicarea fardului de obraz crema
- aplicarea pudrei
- perierea si desenarea sprancenelor
- aplicarea fardului de pleoape crema sau compact
- aplicarea genelor false
- trasarea liniei de contur cu eTe ? liner sau un creion dermatograf
- aplicarea rimelului
- desenarea conturului buzelor
- aplicarea ru&ului de buze
- aplicarea lacului fi,ativ de buze
- fi,area fondului de ten prin tampoane de vata umezite sau trecerea
pe fata a unui cub de gheata invelit in tifon.
"+ 3ehnica aplicarii produselor de machiaj
a+ 3ehnica aplicarii fondului de ten

+A
Fondul de ten se prezinta sub ) forme> fluid, crema si compact.
Fondul de ten fluid si crema au aceeasi tehnica de aplicare si anume> se
aplica mici pastile de fond de ten uniform repartizate pe regiuni.
Fondul de ten fluid se aplica cu a&utorul unei palete
mici de plastic, iar cel crema cu pulpa degetelor. Se va
intinde apoi cu pulpa degetelor fondul de ten foarte bine si
uniform pe toata suprafata de machiat, evitandu-se formarea
depozitelor. -cestea se pot forma la locul de implantare a
parului, de aceea se cere multa gri&a la intindere ca sa fie
uniform si in strat gros@ apoi la baza nasului de aceea
intinderea se face de la varful nasului spre santul nazal si apoi pe directia
inversa.
1a persoanele cu ridurile mai accentuate, mai ales santul nazolabial
intinderea fondului de ten se face cu obra&ii umflati, deoarece depozitele de fond
de ten in santul ridului, il accentueaza. -poi se tamponeaza fata cu servetele moi
de hartie pentru a se absorbi surplusul de grasime.
Fondul de ten compact se aplica cu a&utorul unui burete umezit care se
stoarce pana la &umatate si apoi se imbiba cu fondul de ten prin e,ecutarea unor
miscari circulare pe suprafata pastilei. -poi buretele se indoaie cu partea de fond
de ten in interior si se uniformizeaza pe toata suprafata buretelui.
Cu a&utorul buretelui se aplica fondul de ten pe toata suprafata de
machiat. Se stoarce apoi toata cantitatea de apa din burete si se uniformizeaza
din nou fondul de ten. .rezinta avanta&ul ca are putere mare de acoperire, dand
un aspect placut de matitate si transparenta, dar are un dezavanta&, usuca pielea.
Reusita unui machia& depinde de cantitatea de apa din burete> daca este
prea imbibat cu apa, fondul de ten este prea diluat cu putere mica de acoperire>
daca este prea stors, cantitatea de fond de ten va fi prea mare si aspreste
trasaturile.
b+ 3ehnica aplicarii fardului pe obra(
Fardul de obraz se prezinta sub doua forme> crema
si compact.
Fardul de obraz crema se aplica dupa fondul de ten
fluid si inaintea fondului de ten compact. Se aplica cu
a&utorul unei pensule mai late si se estompeaza cu pulpa
degetelor.
Fardul de obraz compact se aplica dupa pudra, indiferent de consistenta
fondului de ten. Se aplica si se estompeaza cu a&utorul pensulei.
Regiunea de aplicat ? zona pometilor si lobul urechii, cu estompare, in
general, spre tampla. Se aplica in cantitati mici dar forma de aplicare este in
functie de forma fetei.
5eguli de aplicare a fardului de obra(.
- se aplica in cantitati foarte mici
- nu trebuie sa cuprinda o suprafata intensa si nici delimitata
+#
- sa nu fie strident aplicat
- culoarea trebuie sa fie mai deschisa decat a ru&ului de buze dar in
aceeasi armonie.
- are rolul de a marca usor, de a da o impresie de sanatate,
prospetime, un rol tonic.
c+ 3ehnica aplicarii pudrei
.udra se prezinta sub forma de praf sau compacta.
Daca folosim un fard de obraz compact, acesta se va
aplica peste pudra estompand marginile.
- -plicarea pudrei are ca efect binefacator pentru piele
datorita rolului ei protector impotriva intemperiilor. <a acopera imperfectiunilor
fetei si imprima acesteia un aspect catifelat.
.udra se aplica peste fondul de ten bine intins si uscat, cu a&utorul unui
aplicator gen discheta facut dintr-o catifea speciala.
Se va incepe cu mi&locul fetei> fruntea, nasul, barbia si apoi obra&ii,
tample, ma,ilare, gat. Surplusul de pudra se va indeparta cu o perie moale
destinata special acestei operatiuni.
.entru fardare se va prefera pudra pulbere, in timpul zilei insa pentru
unele retusuri este bine sa folosim pudra compacta. Daca tenul este uscat si
sensibil se va evita pudra compacta, deoarece accentueaza gradul de uscaciune
al pielii.
- Culoarea pudrei va fi aleasa intr-o nuanta putin mai deschisa decat
fondul de ten, in scopul de a imprima tenului transparenta si naturalete. .entru
machia&ul de seara sunt foarte indicate tonurile de roz@
- .entru a da luminozitate obrazului, fruntea va fi pudrata cu o nuanta
mai deschisa decat restul fetei@
- .entru a da impresia de piele bronzata, peste un fond de ten ocru se va
aplica o pudra de culoare roz@
- .udra nu se va aplica niciodata pe un obraz transpirat@
- .entru ca un machia& sa VtinaO, dupa aplicarea pudrei se va tampona
usor obrazul cu o bucata de panza inmuiata in apa rece si stoarsa bine. -cest mic
truc indeparteaza e,cesul de pudra si da pielii un aspect natural.
d+ 3ehnica aplicarii produselor de machiaj la machiajul ochilor
4rdinea operatiilor la machiajul ochilor
- perierea si desenarea sprancenelor
- aplicarea genelor false
- aplicarea fardului de pleoape
- desenarea conturului ochilor
- aplicarea rimelului
+:
Perierea si desenarea sprancenelor
Perierea sprancenelor se face cu o periuta speciala, in toate directiile
pentru a inlatura surplusul de pudra. -poi se vor peria in sensul cresterii firelor
de par, aran&andu-se uniform firele de par.
Desenarea sprancenelor (n cazul sprancenelor putin accentuate din
cauza coloritului sau a cantitatii de par insuficiente, E iar persoana respectiva nu
accepta vopsitul lorD, se vor accentua prin desenarea lor cu creion dematograf.
Se va alege de preferat nuanta maro. Se traseaza linii fine paralele,
asemanatoare hasurarii, in sensul cresterii firelor de par dandu-se forma de
spranceana adecvata tipului de fata. -poi cu periuta se va peria usor spranceana
pentru a uniformiza desenul.
)plicarea genelor false
3enele false se prezinta sub forma de> banda sau fran&, sau fire separate.
!enele sub forma de banda sau fran". Se tin cu mana stanga, iar cu mana
dreapta, cu un betisor special se aplica pe marginea lor inferioara, pe banda, un
lipici special. -poi se aplica pe pleoapa foarte aproape de radacina genelor, de-a
lungul lor in asa fel incat sa se suprapuna si sa depaseasca e,tremitatea
e,terioara cu +-) fire.
1a deschiderea ochiului se aran&eaza usor genele, incat cele naturale sa
se intrepatrunda cu cele artificiale.
-poi se rimeleaza pentru o uniformizare mai perfecta. 3enele false pot fi
din par natural sau artificial. Cele artificiale, daca sunt mai lungi decat pleoapa,
iar lungimea genelor de par este e,agerata, se vor scurta din lungimea benzii, iar
scurtarea firelor se face usor arcuit> la e,tremitati mai scurte, iar in partea
mediana putin mai lungi ? pentru a se apropia de natural.
1a lumina naturala ies mult in evidenta si dau un aspect neplacut.
Se indeparteaza usor banda de pe marginea pleoapei, se curata cu lapte
demachiant sau alcool si se pastreaza intr-o cutie speciala pentru a nu se
deteriora.
!enele sub forma de fire separate. Fiecare fir de par se sustine cu
penseta, iar la partea inferioara se aplica lipiciul special. Se fi,eaza pe pleoapa
superioara pe deasupra genelor naturale, iar daca acestea sunt rare, intre firele
naturale.
<ste o metoda care cere multa indemanare si siguranta, efectul este
deosebit, iar firele false sunt numai din par natural.
+*
)plicarea fardului de pleoape
Fardul de pleoape se prezinta sub forma de> crema
sau compact.
-mbele tipuri se aplica cu pensula si se estompeaza
cu pensula> cel crema se poate estompa si cu pulpa degetului.
(n partea inferioara a pleoapei, in apropierea genelor
de-a lungul ei depasind coltul e,tren al ochiului, se aplica fardul in nuanta mai
inchisa sau mai accentuat iar in restul pleoapei, spre spranceana, nuanta este mai
deschisa.
-ceasta tehnica convine unui ochi migdalat, forma ideala. 1a alte forme
de ochi se aplica machia&ul corector. uanta de fard de pleoape va fi aleasa in
functie de culoarea si forma ochiului, culoarea pielii, a parului, a toaletei.
(n machia&ul de zi, nuantele de fard vor fi pastelate, iar in cel de seara se
vor alege nuante mai accentuate, sidefate, aurii sau argintii.
#esenarea conturului ochilor
Se poate face cu un creion dematograf in diferite
nuante sau eTe ? liner. 1inia de contur va urmari
lungimea pleoapelor superioare, in apropierea genelor, nu
prea groasa in felul urmator> la comisura interna mai
subtire, in partea mediana se ingroasa, iar la comisura
e,terna pe care o depaseste usor ascendent se subliniaza
din nou.
Se poate contura si pleoapa inferioara pe toata
lungimea ei imediat sub gene iar la comisura e,terna pe
care o depaseste usor directia poate fi orizontala sau usor
ascendenta, intalnind linia pleoapei superioare.
)plicarea rimelului
+G
(nainte de a aplica mascara, genele trebuie netezite cu o periuta umeda
care are o dubla calitate> le spala dar le si piaptana. .rimul strat de mascara
trebuie aplicat pe genele de deasupra, urmand apoi, in doua straturi genele de
dedesupt. -cesta trebuie aplicat cu mare atentie, pentru a patrunde de la radacina
pana la capat. (n cazul ochilor rotunzi, trebuie evitat aplicarea mascarei pe
genele de sub ochi. .entru ochii alungiti este indicata folosirea rimelului pe
genele superioare si pe cele inferioare.
e+ 3ehnica aplicarii rujului
/achia&ul buzelor ? este ultima operatiune de
machia&. .entru a dura mai mult ru&ul, se pudreaza in
prealabil buzele cu pudra sau se aplica fond de ten. Se
traseaza cu un creion conturul de buze Eo nuanta mai inchisa
decat culoarea ru&uluiD, incepand de la comisura buzelor spre
mi&loc. Conturul buzei inferioare trebuie sa fie mai accentuat.
Dupa conturare, se aplica primul strat de ru&. Se indeparteaza
surplusul cu un servetel, apoi se aplica al doilea strat. .entru
a obtine un aspect mat se aplica un strat de pudra peste ru&.
.entru a da stralucire se aplica luciu de buze. Daca buzele
sunt deshidratate sauBsi sensibile, se aplica produse speciale
de protectie si hranire seara si ziua, sub ru&ul de buze.
5eguli pentru efectuarea machiajului
'D 1iniile ascendente intineresc, iar liniile descendente imbatranesc.
+D uantele inchise estompeaza, iar cele deschise evidentiaza, deci cu
doua nuante de fond de ten si pudra se realizeaza corecturile dand efecte de
umbra si lumina.
)D .entru a se obtine un machia& reusit trebuie sa fie aplicat pe o piele
curatata, sanatoasa si nu e,cesiv de obosita.
AD Fata are doua puncte de atractie> ochii si gura pentru ca sunt mobile
deci ele vor fi colorate pentru a da mai multa stralucire si e,presie.
#D Fardurile nu se aplica in cantitate mare, pentru a nu denatura
trasaturile. u se aplica mult fard deodata, este mai bine sa se adauge daca este
nevoie decat sa se stearga surplusul, pentru a nu mai fi nevoie sa se refaca intreg
machia&ul.
:D Retusurile se fac cu betisoare invelite in vata imbibate in lapte
demachiant.
*D 2nele farduri se pot estompa cu degetele, iar dupa fiecare aplicare
mana trebuie spalata.
GD .rodusele de machia& trebuie sa fie de buna calitate si adecvate
tipului de ten.
+C
CD /achia&ul va fi adecvat> personalitatii, modei, varstei, sezonului,
ocaziei, toaletei, coafurii.
'$D Ru&ul de buze, fardul de obraz si lacul de unghii trebuie sa se
asorteze.
Cap. III.6. Machiajul corector
#efinitie* machiajul corector este o metoda de infrumusetare/ de
estompare a unor defecte de forma si structura/ prin folosirea produselor
colorate/ numite farduri.
copul* o fata 7ideala8 este cea care se inscrie intr-un oval perfect.
Prin machiajul corector se tinde sa se aduca spre aceasta forma toate
celelalte tipuri de fata. In e9ecutarea machiajului sa va tine seama si de
personalitatea clientei.
<,aminarea fetei> cercetand figura persoanei care trebuie machiata, se
observa toate caracteristicile importante referitoare la>
- forma fetei
- culoarea si calitatea pielii
- asimetriile
- tonicitatea muschilor
- forma sprancenelor, a ochilor, a nasului, a gurii si a barbiei
(n afara de
machia&ul obisnuit,
orice femeie poate
folosi &ocul de lumina
si umbre ale
machia&ului. Cu doua
nuante de fond de ten
putem cori&a forma
obrazului. Dintre
acestea una va fi
folosita ca baza, iar
cealalta pentru
corectarea portiunilor
de obraz care fie ca
trebuie estompate, fie scoase in evidenta.
-ceste corecturi se preteaza mai ales la machia&ul de seara, ziua ele fiind
mai vizibile. De asemenea, o conditie esentiala pentru reusita machia&ului
)$
corector este ca femeia sa-si cunoasca bine defectele. umai in acest fel se pot
modela proportiile fetei, se pot cori&a defectele pastrand insa e,presia si
caracterul specific fiecaruia.
Fardurile corectoare sunt pudre foarte fine, usor sidefate, care se aplica cu
pulpa degetelor sau cu un tampon de vata. <le se pot aplica pe machia& sau ca
atare direct pe pielea obrazului nefardat.
.entru un prim machia& corector este bine sa ne adresam unei specialiste.
Singure nu vom obtine rezultate decat dupa o cunoastere perfecta a formei
obrazului si dupa ce vom capata indemanarea necesara.
Dupa impresia formei geometrice a obrazului se disting urmatoarele
forme principale>
Forma ovala. <ste forma ideala de fata care se preteaza la orice fel de
machia& si se adapteaza usor fiecarei mode. Hotusi, trebuie sa tinem cont de
pozitia sprancenelor, forma buzelor. Jrice machia& corector tinde sa modeleze
proportiile fetei spre aceasta forma ideala.
Forma patrata. Se caracterizeaza prin ma,ilare puternice si frunte mare.
/achia&ul corector prevede ca>
-Sprancenele sa fie epilate la partea lor interioara, marind astfel pleoapa
superioara si li se va da o linie ascendenta .
-Fardul de obraz se aplica pe pometi sub forma de triunghi aproape de
ochi.
-Fondul de ten de baza va avea o culoare apropiata de nuanta tenului,
fondul de ten corector va avea o nuanta mai inchisa.
-.entru estomparea ma,ilarelor se va aplica fond de ten corector.
Forma rotunda. .entru machia&ul acestui obraz se vor trasa numai linii
ascendente pentru a-l alungi.
-Sprancenele pot fi arcuite dar fara sa formeze semicerc.
-Fardul de obraz se va aplica pe pometi aproape de ochi si de nas, pentru a
lungi fata.
-Fondul de ten corector se va aplica dupa aceasi tehnica ca in cazul
obrazului patrat.
Forma triunghiulara a obrazului se poate imparti in>
aD Forma gen inima, care prezinta pometii obra&ilor proeminenti. (n
general aceasta fata are un aspect placut si nu necesita prea multe cori&ari.
-Sprancenele se epileaza dandu-le o linie usor ascendenta, ceea ce va face
ca ochii sa para mai mari.
-Fondul de ten de baza va fi mai inchis@ fondul de ten corector va fi mai
deschis si aplicat pe obra&i estompand bine marginile.
-Fardul de obraz se va aplica pe pometi sub forma de romb sau se poate
renunta la el.
bD Forma gen para ca baza a triunghiului de &os. Fruntea este scurta si
dreapta, ma,ilarele sunt largi.
(n aceasta situatie va trebui sa dam impresia de largime prin epilarea
sprancenelor, astfel ca distanta dintre ele sa fie mai mare .
-Fardul de obraz se poate aplica la fel ca in cazul obrazului patrat, alti
specialisti fiind de parere ca poate lipsi.
)'
-.e linia ma,ilarelor se aplica un fard corector mai inchis.
Forma lunga. .ersoanele care au aceasta forma a fetei trebuie ca prin
machia& sa o lateasca.
-Sprancenele vor fi aproape orizontale@
-Jchilor li se va imprima o linie usor ascendenta.
-Fardul de obraz se va aplica pe mi&locul pometior, imediat sub pleoapa
inferioara in dreptul pupilei.
Forma diamant. (n general se machiaza ca o fata rotunda.
-Fardul corector este de culoare mai deschisa decat fondul de ten si se
aplica pe obra&i, pe ma,ilare si pe frunte.
Cap. I:. ;orme de protectia muncii
Cap. I:.1. <egea $1=>"006* a securitatii si sanatatii in
munca
C-.(HJ121 ((
#omeniu de aplicare
)rt. $. - E'D .rezenta lege se aplic7 5n toate sectoarele de activitate, at9t publice
c9t 6i private.
E+D .revederile prezentei legi se aplic7 anga&atorilor, lucr7torilor 6i
reprezentan8ilor lucr7torilor.
C-.(HJ121 (K
4bliga'iile lucr?torilor
)rt. "". - Fiecare lucr7tor trebuie s7 56i desf76oare activitatea, 5n conformitate cu
preg7tirea 6i instruirea sa, precum 6i cu instruc8iunile primite din partea
anga&atorului, astfel 5nc9t s7 nu e,pun7 la pericol de accidentare sau 5mboln7vire
profesional7 at9t propria persoan7, c9t 6i alte persoane care pot fi afectate de
ac8iunile sau omisiunile sale 5n timpul procesului de munc7.
)rt. "$. - E'D =n mod deosebit, 5n scopul realiz7rii obiectivelor prev7zute la art.
++, lucr7torii au urm7toarele obliga8ii>
aD s7 utilizeze corect ma6inile, aparatura, uneltele, substan8ele periculoase,
echipamentele de transport 6i alte mi&loace de produc8ie@
bD s7 utilizeze corect echipamentul individual de protec8ie acordat 6i, dup7
utilizare, s7 5l 5napoieze sau s7 5l pun7 la locul destinat pentru p7strare@
cD s7 nu procedeze la scoaterea din func8iune, la modificarea, schimbarea sau
5nl7turarea arbitrar7 a dispozitivelor de securitate proprii, 5n special ale
ma6inilor, aparaturii, uneltelor, '* instala8iilor tehnice 6i cl7dirilor 6i s7 utilizeze
corect aceste dispozitive@
dD s7 comunice imediat anga&atorului 6iBsau lucr7torilor desemna8i orice situa8ie
de munc7 despre care au motive 5ntemeiate s7 o considere un pericol pentru
)+
securitatea 6i s7n7tatea lucr7torilor, precum 6i orice deficien87 a sistemelor de
protec8ie@
eD s7 aduc7 la cuno6tin87 conduc7torului locului de munc7 6iBsau anga&atorului
accidentele suferite de propria persoan7@
fD s7 coopereze cu anga&atorul 6iBsau cu lucr7torii desemna8i, at9t timp c9t este
necesar, pentru a face posibil7 realizarea oric7ror m7suri sau cerin8e dispuse de
c7tre inspectorii de munc7 6i inspectorii sanitari, pentru protec8ia s7n7t78ii 6i
securit78ii lucr7torilor@
gD s7 coopereze, at9t timp c9t este necesar, cu anga&atorul 6iBsau cu lucr7torii
desemna8i, pentru a permite anga&atorului s7 se asigure c7 mediul de munc7 6i
condi8iile de lucru sunt sigure 6i f7r7 riscuri pentru securitate 6i s7n7tate, 5n
domeniul s7u de activitate@
hD s7 56i 5nsu6easc7 6i s7 respecte prevederile legisla8iei din domeniul securit78ii
6i s7n7t78ii 5n munc7 6i m7surile de aplicare a acestora@
iD s7 dea rela8iile solicitate de c7tre inspectorii de munc7 6i inspectorii sanitari.
E+D Jbliga8iile prev7zute la alin. E'D se aplic7, dup7 caz, 6i celorlal8i participan8i
la procesul de munc7, potrivit activit78ilor pe care ace6tia le desf76oar7.
C-.(HJ121 K((
Grupuri sensibile la riscuri
)rt. $6. - -nga&atorii au obliga8ia s7 amena&eze locurile de munc7 8in9nd seama
de prezen8a grupurilor sensibile la riscuri specifice.
#$C%&'N$A a (-a
Accidente de munc
)rt. $0. - E'D =n sensul prevederilor art. # lit. gD, este, de asemenea, accident de
munc7> +$
aD accidentul suferit de persoane aflate 5n vizit7 5n 5ntreprindere 6iBsau unitate, cu
permisiunea anga&atorului@
gD accidentul de traseu, dac7 deplasarea s-a f7cut 5n timpul 6i pe traseul normal
de la domiciliul lucr7torului la locul de munc7 organizat de anga&ator, 6i invers@
hD accidentul suferit 5n timpul deplas7rii de la sediul persoanei &uridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de munc7 sau de la un loc de munc7 la altul,
pentru 5ndeplinirea unei sarcini de munc7@
iD accidentul suferit 5n timpul deplas7rii de la sediul persoanei &uridice sau de la
adresa persoanei fizice la care este 5ncadrat7 victima, sau de la orice alt loc de
munc7 organizat de acestea, la o alt7 persoan7 &uridic7 sau fizic7, pentru
5ndeplinirea sarcinilor de munc7, pe durata normal7 de deplasare@
&D accidentul suferit 5nainte sau dup7 5ncetarea lucrului, dac7 victima prelua sau
preda uneltele de lucru, locul de munc7, utila&ul sau materialele, dac7 schimba
5mbr7c7mintea personal7, echipamentul individual de protec8ie sau orice alt
echipament pus la dispozi8ie de anga&ator, dac7 se afla 5n baie sau 5n sp7l7tor sau
))
+' dac7 se deplasa de la locul de munc7 la ie6irea din 5ntreprindere sau unitate 6i
invers@
nD accidentul suferit de cei care urmeaz7 cursuri de calificare, recalificare sau
perfec8ionare a preg7tirii profesionale, 5n timpul 6i din cauza efectu7rii
activit78ilor aferente stagiului de practic7@
#$C%&'N$A a )-a
olile profesionale
)rt. $$. - =n sensul prevederilor art. # lit. hD, afec8iunile suferite de elevi 6i
studen8i 5n timpul efectu7rii instruirii practice sunt, de asemenea, boli
profesionale.
)rt. $-. - E'D Declararea bolilor profesionale este obligatorie 6i se face de c7tre
medicii din cadrul autorit78ilor de s7n7tate public7 teritoriale 6i a municipiului
"ucure6ti.
E+D Cercetarea cauzelor 5mboln7virilor profesionale, 5n vederea confirm7rii sau
infirm7rii lor, precum 6i stabilirea de m7suri pentru prevenirea altor 5mboln7viri,
se fac de c7tre speciali6tii autorit78ilor de s7n7tate public7 teritoriale, 5n
colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munc7.
E)D Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de
cercetare.
EAD "olile profesionale nou-declarate se raporteaz7 lunar de c7tre autoritatea de
s7n7tate public7 teritorial7 6i a municipiului "ucure6ti, la Centrul na8ional de
coordonare metodologic7 6i informare privind bolile profesionale din cadrul
(nstitutului de s7n7tate public7 "ucure6ti la Centrul de calcul 6i statistic7
sanitar7 "ucure6ti, precum 6i la structurile teritoriale ale asigur7torului stabilit
conform legii.
Cap. I:.". ;otiuni fundamentale de igiena in saloanele de
cosmetica
!rganizarea generala a unitatilor de cosmetica"
'. 1ocalul este amena&at numai pentru ingri&iri personale de un anumit tip
- cabinetul de lucru propriu-zis
- o sala de asteptare
- ane,ele social sanitare - grupul sanitar pentru personal
- grupul sanitar pentru clienti
)A
- vestiarul personalului
+. Comasate ? localul este comun pentru cosmetica, masa&, coafor.
- cabinetele de lucru
- sala de asteptare comuna
- grupurile sanitare pentru personal si consumatori
- vestiarele
#abinetul cosmetic
- (ncaperea pentru tratamentul cosmetic propriu-zis
- (ncaperea prevazuta cu fotoliu cosmetic, vapozon si lampa discreta pentru
rela,are
- (ncaperea pentru epilat
-mena&area se face separat pentru fiecare client cu o suprafata minima de
+
'+m a incaperii, spatiu ce permite asezarea corecta a mobilierului si aparaturii si
deplasarea cosmeticienei in timpul lucrului.
$lementele de constructie si finisa%
- .eretii si pavimentul trebuie sa fie lavabili si izolati termic si fonic
- 2sile au deschidere in afara cabinetului, cu izolare termica si fonica
- Ferestrele ? orientate spre nord pentru iluminarea uniforma. 1uminarea se
face din partea stanga pentru observarea pielii in timpul lucrului
- (nstalatii sanitare obligatorii Eapa caldaMreceD
- Facultativ dus
- Hemperatura aerului nu trebuie sa fie sub 'GC@ iarna 'G-++C, vara ++-
+:C
- 2miditatea aerului trebuie sa fie )#-:#;
- Kiteza curentilor de aer $,)mBs
- /icroclimatul sa se realizeze fara a produce zgomot si murdarie
- Se prefera iluminatul incandescent evitandu-se cel fluorescent care are
urmatoarele dezavanta&e> denatureaza culorile, este suparator la ochi mai ales cand
se lucreaza la amanunte, cel mai bun iluminat este cel natural atat pentru tratament
cat si pentru machia&
- /obilierul este format din>
Fotoliu cosmetic
/asuta cu rotile
/asuta cu sau fara rotile pentru electronice
2n mic birou unde se intocmesc si se aseaza fisele cosmetice ale
clientelor
Haburete, dulap vitrina, dulap cu trei compartimente pentru len&eria
curata ce urmeaza a fi folosita
Fotoliu pentru machia& si masuta cu farduri amplasate spre fereastra
-paratura audio-video pentru crearea unei atmosfere linistite
Camera pentru epilat trebuie sa prezinte>
)#
- .lita electrica
- %ota pentru absorbtia mirosului si fumului de ceara
- /asuta cu picioare metalice si blat din gresie
- '-+ decantoare de ceara
- /obilierul sa fie spalat si dezinfectat
- 1en&eria pentru fotoliul cosmetic si pentru cliente trebuie sa fie>
cearceafuri albe sau culori pastelate, prosoape de unica folosinta unde isi spri&ina
capul clienta, patura invelita in cearceaf, halate de culori pastelate sau de unica
folosinta, bonete, coltare.
)3!;3I!@
1en&eria curata se pastreaza separat de cea folosita. 1en&eria folosita se
pastreaza pana la evacuare in saci impermeabili si etans. .entru fiecare clienta
len&eria se schimba in totalitate de pe fotolii. 2stensilele sunt diverse si pentru
fiecare tip de produs, pastrarea se face separat> cutie pentru vata, fase de tifon,
servetele de unica folosinta, boluri, tavi, palete.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca> in stare buna, curate,
dezinfectate, sa nu modifice continutul produselor cosmetice, sa nu dega&e
substante nocive.
)3!;3I!@
Dupa fiecare clienta partile ustensilelor care au venit in contact cu
tegumentul si ane,ele lui si cu mucoasele, se apala si se dezinfecteaza.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsele cosmetice>
- Sa fie insotite de certificatul de calitate
- Sa corespunda standardelor europene si internationale
- Sa aiba ambala&e care sa nu modifice cantitatea si calitatea produsului
- Sa fie curate, uscate, neinfectate si fara miros Eambala&eleD
- Sa fie reciclabile si sa aiba conditii de valorificare sau eliminare ecologica
- /aterialele din care sunt facute sa fie avizate sanitar
- Sa fie etichetate> elemente de identificare ale produsului, tara si numele
producatorului, termenul de valabilitate, indicatiile si precautiile de folosire.
- Sa fie transportate in conditii igienice pentru a nu se produce degradarea
lor.
- /i&loacele de transport trebuie sa fie curate, aerisite, lavabile,
dezinfectabile.
- Depozitate pe rafturi, gratare, ferite de actiunea soarelui, alte surse de
caldura sau frig.
)3!;3I!@
Se interzicce folosirea produselor in afara termenului de garantie,
neetichetate sau cu date de identificare incomplete, reambalate sau reetichetate.
-paratele electrice folosite in cosmetica trebuie sa fie impamantate, sa nu
produca accidente, sa fie verificate periodic de specialist, cu partile ce vin in
contact cu tegumentul sau ane,ele lui putand fi spalate si dezinfectate.
/obilierul, aparatele electrice, materialele, ustensilele si produsele
cosmetice necesare unui cabinet trebuie aran&ate in perfecta ordine si siguranta.
):
Dezordinea si murdaria inspira neincredere clientelor iar nerespectarea normelor de
igiena poate afecta sanatatea tegumentului.
&rupul social sanitar al personalului (separat pe se'e) este format din"
- Dus pentru igiena personala
- Cabina Wc cu chiuveta
- 2n vestiar cu posibilitatea dezbracarii si imbracarii in conditii de igiena si
comoditate
- .avimentul, peretii, usile, ferestrele trebuie sa fie lavabile si dezinfectabile
- /aterialele si uneltele folosite pentru curatenia grupului sanitar se
pastreaza separat
- Jbligatoriu sa e,iste apa calda, rece si materiale de igiena individuala
$c*ipamentul de protectie
%alatul sa fie estetic si de culoare alba.
(ncaltamintea sa fie comoda, sa fie folosita numai in cabinet, pantofii uzati
si murdari creeaza o impresie urata si pot contamina microbiologic mediul.
(giena individuala
- Coafura sa fie adecvata si sa nu incomodeze in timpul lucrului
- .ielea mainilor sa fie catifelata si neteda
- 2nghiile rotun&ite, ingri&ite fara a fi lasate lungi
- Fara bi&uterii
- (n cazul operatiunilor care presupun sangerare, cosmeticiana trebuie sa
foloseasca masca
.ielea clientei se spala cu apa si sapun, se aplica clorhe,idina sau alta
solutie dezinfectanta. <,amenele medicale la anga&are si cele periodice sunt
obligatorii pentru tot personalul.

)etode folosite pentru curatenie"
- -spirarea prafului si a altor impuritati mai ales de pe suprafetele care se
deterioreaza sub actiunea apei
- Daca se foloseste maturatul sa fie umed
- Scuturatul se realizeaza in afara incaperii
- Stergerea umeda a suprafetelor lavabile cu lavete curate
!rdinea operatiunilor pentru curatenie
'. 2mezirea suprafetelor pentru inmuierea murdariei si pentru desprinderea
ei mai usoara
+. Spalarea propriu-zisa
). Clatirea pentru indepartarea murdariei si a resturilor de substante
chimice folosite la spalare
A. Dezinfectia este facuta atunci cand este necesar sa distrugem microbii
in proportie de CC;
#. Clatirea pentru indepartarea urmelor de dezinfectant
:. 2scarea in aer liber sau la &et de aer cald
Sfaturi utile
- Recipientii pentru gunoi sa aibe capac etans
- Dupa manipularea recipientilor de gunoi mainile trebuie spalate
)*
- 1a spalarea suprafetelor si obiectelor se foloseste apa potabila
- 2stensilele pentru curatenie se pastreaza in dulapuri sau incinte separate
- 2stensilele folosite pentru grupurile sanitare nu se utilizeaza si in alte
incaperi
- Dupa terminarea operatiunilor de curatare, ustensilele trebuie spalate,
uscate si dezinfectate
- <chipamentul de protectie al personalului care efectueaza curatenia nu se
foloseste in alte locuri decat pentru curatenie
- Spalarea si dezinfectia bailor, dusurilor, chiuvetelor, Wc-urilor se face
dupa fiecare client
Dezinfectia are ca scop decontaminarea obiectelor, suprafetelor, mainilor
de microbi. Rezultatul dezinfectiei trebuie sa duca la distrugerea a CC-CC,CC; din
bacterii. Se realizeaza prin metode chimice>
- Dezinfectia profilactica este dezinfectia care se realizeaza in scopul
prevenirii contaminarii obiectelor si suprafetelor in mediul in care se foloseste,
depoziteaza, transporta substante care se folosesc pentru dezinfectie.
- %ipocloridul de natrium este un lichid galben cu '+,#; clor activ, se
foloseste in dilutie cu apa pentru lavete, vase, instrumente.
- Cloraminele sunt compusi organici ai clorului, se prezinta sub forma de
pulbere sau tablete albe, dezinfecteaza lent si se folosesc in concentratie de $,#-+;
cloramina pentru vesela si obiecte sanitare.
Cap. I:.$. ;orme protectia muncii in cosmetica
'. Sa nu conectam sau sa deconectam cu mainile umede aparatele
electrice folosite in procedurile cosmetice.
+. Sa nu improvizam diferite legaturi electrice Efire de alimentare, borne,
etcD.
). Sa nu reparam diferite defectiuni Eaparent minoreD ale aparatelor
electrice sau ale plitelor electrice, ale prizelor, etc. <le vor fi efectuate numai de
catre specialisti autorizati.
A. -paratele reparate de specialisti vor fi receptionate de catre noi pe
baza de proces-verbal in care sa fie precizata buna lor functionare.
#. <ste interzisa smulgerea fiselor aparatelor din priza pentru evitarea
defectiunilor acestora.
:. <ste interzisa blocarea surselor de energie prin depozitarea
materialelor sau a altor obiecte.
*. <ste interzis a se depozita produse inflamabile in apropierea surselor
de energie electrica.
G. 1a folosirea aparatelor electrice cosmetice se va porni cu intensitate
minima E$,# m-D si se va a&unge treptat, in functie de sensibilitatea clientului la
ma,im +,# m-.
C. <ste interzis a atinge tenul clientului cu electrozii in timpul procesului
de ionizare si dezincrustare, acestia producand arsuri.
)G
'$. (n procesul de dezincrustare electrica clientul nu va purta bi&uterii
sau alte accesorii metalice.
''. Hoate procedurile cosmetice cu aparate electrice vor fi evitate cat mai
mult posibil clientilor cu afectiuni cardiace sau persoanelor insarcinate.
'+. (n cazul folosirii plitelor electrice la epilatia cu ceara traditionala, trebuie
supraveghere permanenta pentru a evita ca ceara sa ia foc.
Conclu(ii
Fiecare femeie vrea sa straluceasca si sa fie frumoasa, desi frumusetea
are diferite forme. Frumusetea este un termen relativ abstract, pentru ca este
personala. oi femeile suntem frumoase fiecare in felul nostru, dar lasand la o
parte anumite lucruri am vrea sa fim totusi si mai frumoase.
Consider ca proiectul meu poate fi de a&utor multora dintre noi atat din
punct de vedere teoretic ca si practic, deoarece nu toate ne descurcam atunci
cand vine vorba de un machia&, fie el chiar si QbanalR.
-m incercat prin aceasta sa dezvolt sintezele artistice si QcunostinteleR
pe care multe dintre noi le avem sau nu le avem si le putem dobandi citind
reviste de specialitate, carti tehnice.
<ste adevarat ca nu acestea sunt cele care ne pot invata, dar utile si cu
a&utorul cosmeticienelor pot face minuni.
Scopul acestui proiect este de a veni in intampinarea intrebarilor si
curiozitatilor tale@ sa fie mai mult decat un indrumar in arta machia&ului, sa fie
puternic stimulent pentru a incerca, a e,ersa si a reusi tot ce iti imaginezi.
-s vrea ca niciodata sa nu mai spui - Vnu potO, sau Vnu stiuO. <,erseaza ?
aceasta este cheia reusitei pana capeti indemanare, chiar daca azi vei reusi mai
putin si maine poate deloc@ ia-o de la capat si va iesi bine. u-ti cere nimeni sa
arati ca in reclame, pentru ca esti o femeie normala@ nu pozezi in studiouri foto
cu lumini speciale si nici nu poti fi retusata pe calculator@ deci, important este sa
capeti de,teritate in corecturi si in punerea in evidenta a propriei frumuseti.
Jrice defect sau dezavanta& poate deveni un atu al tau, trebuie doar sa incerci sa-
ti schimbi modul de gandire. .istruii atat de sic pe care ii ascunzi pot deveni un
mare atu...Secretul de start este sa acorzi ceva mai mult timp propriei persoane.
<ste foarte usor sa lasi de azi pe maine, sau sa-ti tot repetiV mi-e imposibil sa-mi
fac timp pentru mineO. Dar fii sincera si recunoaste cat de mult iti place cand
vezi pe strada o persoana pusa la punct. Sigur intorci capul sa o mai admiri odata
sau sigur insisti cu privirea asupra ei, incercand sa descifrezi parca misterul
farmecului pe care-l emana.
< doar o chestiune de vointa. (ti trebuie atat de putin pentru un efect atat
de mare. 2ita-te apoi, chiar si in treacat, in oglinda, la chipul tau fara pic de
culoare, chip pe care gri&ile, stresul, oboseala lasa urme. Da, asta vor vedea si cei
)C
din &urul tau. Si daca nu o faci pentru altii, fa-o macar pentru tine. /eriti efortul
de a-ti acorda mai mult timp. 1a inceput va fi un efort, apoi se va transforma in
obisnuinta. .arca e altceva cand, chiar obosita fiind treci pe langa o vitrina si te
zaresti aran&ata si dichisita, nu? .arca iti revii dintr-o data, stiind ca, oricum te-ai
simti pe dinauntru, pe-afara nu se vede nimic...
1ibliografie
Hehnica ingri&irii cosmetice,
astasia (onescu, <caterina .irteaV <ditura didactica si pedagogica ? "ucuresti
Cosmetica ? Stiinta -rta Frumusete,
1udmila Cosmovici, <lena Samborschi, 1. Uisu, <ditura medicala 'CG$ ?
"ucuresti
(n cautarea frumusetii, -na-/aria 3orgonetu, <ditura Coreus .ublishing
(nternet>
http>BBWWW.eva.roBfrumuseteBarticol')G.html
http>BBWWW.femeia.roBfrumuseteBmachia&-si-cosmeticaBmachia&-magie-de-
culori.html
http>BBWWW.'+'.roBarticoleBart'+:-machia&ul-ochilor-tai.html
WWW.machia&ul.ro
WWW.femei-moderne.roBarticolBmachia&Btehnici-de-machia&-EvideoD,A+*#.html
http>BBWWW.machia&especiale.roBrealizare-machia&-de-zi.php
http>BBcochete.blogspot.comB
http>BBWWW.saloane.roBarticol.php?docLG+$
http>BBWWW.topbeautT.roBfeaturedBmachia&ul-miresei-pentru-ziua-nuntii
A$
A'