Cremele cosmetice sunt cunoscute din cele mai indepartate timpuri.

Egiptenii le foloseau pentru

protejarea pielii impotriva razelor solare. Romanii le foloseau impotriva uscaciunii pielii, iar grecii
le foloseau in special pentru calitatile lor emoliente.
Denumirea ne din limba latina: cremor inseamna smantana, consistenta lor fiind asemanatoare
smantanii.
Cremele se pot folosi pentru toate categoriile de piele si se fabrica astazi pe industrial intr-o
gama destul de variata.
Folosirea unei creme de buna calitate, potrita tenului, pastreaza fragezimea pielii, o protejare
impotriva intemperiilor: vant, soare, ger; intarzie aparitia ridurilor si ajuta la fiarea pudrei.
!a folosirea lor trebuie sa se tina neaparat seama de natura tenului. "entru tenurile grase, se
vor intrebuinta creme uscate sau semi-grase #fara lanolina, colesterina, grasimi animale$.
Dimpotriva, pentru tenurile uscate, grasimile constituie o necesitate, inlocuind secretia naturala
de grasimi a pielii, fiind indicate cremele cu lanolina, lecitina, colesterol.%n afara de continutul de
grasimi in cantitati variabile, cremele mai contin si un procent de apa in functie de gradul de
des&idratare a pielii. "e langa rolul de protector, cremele mai au si o actiune tonica, emolienta,
nutritiva, in functie de compozitia lor.
Cremele cosmetice pot fi clasificate astfel:
- dupa compozitia lor: creme pe baza de lanolina, pe baza de stearina, de ceara, cetaceu,
creme cu vaselina #mai ales unguentele$ si creme pe baza de glicerolat de amidon;
- dupa cantitatea de grasimi continuta: creme grase, semigrase si uscate;
- dupa scopul folosirii: creme de demac&iat, antirid, pentru masaj, nutriti #tamine ' &ormoni$, de
albit #curatit$ si antisolare;
- dupa modul de preparare: creme obtinute din amestecarea la rece a ingredientelor si prin
saponificare #emulsionarea lor la cald$.
Emuigatorii care ajuta la fiarea apei de catre substantele grase sunt: boraul, alcoolul cetilic,
t&etanolamina, t(inul.
)ubstantele grase folosite la prepararea cremelor pot fi: *DE +R%,%-E .-%/.!.:
- ceara de albine obtinuta prin topirea fagurilor de albine;
- lanolina - obtinuta prin purificarea grasimilor de pe lana oilor;
- untura - obtinuta din osanza si grasimea de porc;
- cetaceul - un ulei gras obtinut din catatea precraniana a balenelor;
- stearina - un amestec de acizi grasi: stearic, oleic si palmitic.
- DE +R%,%-E 0E,E1.!.:
- ulei de masline, migdale, fioarea-soareiui, germeni de porumb;
- ulei de cacao #se etrage din semintele de cacao prajite$. * DE +R%,%-E /%-ER.!.:
- vaselina - obtinuta prin purificarea reziduurilor de ia distilarea petrolului;
- uleiul de parafina - obtinut tot din reziduurile de petrol si este un amestec de &idrocarburi
saturate lic&ide.
"entru ca o crema sa fie de buna calitate, trebuie sa indeplineasca anumite conditii, si anume:
2. )a fie inofensi, sa nu contina substante iritante sau saruri de bismut, mercur, plumb decat in
cazuri prescrise de medic si pentru perioade limitate.
3. )a aiba putere de penetratie, obtinandu-se o absorbtie cat mai buna si, ca atare, &ranirea
epidermei.
4. )a poata incorpora substante biologice: tamine, &ormoni si sa permita intrarea lor in piele.
5. )a fie preparate din materii prime de buna calitate.
6. )a se potriasca tenului si sa aiba o actiune emolienta.
7. )a nu rancezeasca usor si sa se conser bine.
8. )a nu fie prea parfumata deoarece parfumul pateaza pielea.
Coldcremele
)unt cremele de zi si se folosesc sub pudra. Ele sunt emulsii de apa, intr-un
amestec de grasimi solide #ceara$ si lic&ide #ulei de parafina$ indicate pentru
ingrijirea tenurilor normale si mite, ca si a celor sensibile la lanolina.
!a prepararea lor, se folosesc: ceara, cetaceu, stearina, ulei de parafina, boraul
ca emulgator si apa distilata in proportie de 36-69:.
Coldcrema clasica este ceratul lui ,aleni de acum 2;99 de ani, obtinut din ceara
de albine 23 g, ulei de migdale 69 g, apa de roze 4; g. .lte formule de
coldcreme:
2. Ceara 28 g
)tearina . 28 g
<lei de parafina . 66 g
.pa distilata 39 g
<lei de landa 2 g
3. Ceara. 26 g
Cetaceu . 29 g
)tearina 29 g
<lei de parafina .. 69 g
.pa distilata 46 g
=ora .. 9,36 g
1inctura benzoe.. 2 g
<lei de landa 9,69 g
Din cauza cantitatii mai mari de apa pe care o contin, ele produc pe piele o
senzatie de raceala, de unde prone si denumirea de cold care, in limba engleza,
inseamna rece. Ele se recomanda sa se foloseasca ziua sub pudra, dar se pot
utiliza si noaptea pentru tenurile uscate si des&idratate #de circa 4 ori pe
saptamana$.
cremele grase
)e folosesc cu succes in cazul tenurilor uscate, des&idratate, ofilite, continand un procent de
apa in functie de gradul de uscaciune a pielii.
2. Ceara . 6g
Cetaceu . 29 g
<lei de masline .. 69 g
!ano>ina . 39 g
.pa de migdale 29 g
.pa boraata5:. 29 g
.pa distilata.. 69 g
1inctura benzoe.. 2 g
<lei de landa.. 2 g
3. Ceara 4 g
Cetaceu 7 g
!anolina. 26 g
=utir .. 6g
<lei ?elianti 69 g
.pa boraata@ 5: .. 29 g
.pa distilata 69 g
1inctura benzoe 2 g
<lei de landa 9.69 g
Cremele uscate
)e folosesc in cazul tenurilor grase seboreice. !a prepararea lor se foloseste stearina, de unde
si denumirea de stear #in limba greaca A seu$.
Ele au un continut de apa de circa ;9: si un continut mic de substante grase. <nse pe piele,
dispar imediat, de aceea se mai numesc si enescente. )e prepara prin saponificarea stearinei
cu ajutorul amoniacului. .ceste creme pot fi albe sau se pot colora. )e mai pot folosi si pentru
ingrijirea mainilor, picioarelor si calcaielor.
Daca li se adauga substante grase #lanolina, cetaceu$, se pot obtine creme semigrase si pentru
alte tipuri de tenuri.
)tearina ..- 49 g
,licerina . 79 g
.pa distilata 269 g
.moniac 36: 29 g
.lcool 89: 29 g
<lei de landa .. 2 g
cremele de noapte
.ceste creme sunt numite astfel impropriu, deoarece nu se recomanda mentinerea lor pe fata in timpul
noptii, pentru ca tenul sa poata respira normal. )e poate aplica crema seara, dar se sterge dupa circa o
ora.
1enul foarte uscat poate mentine crema pe fata si noaptea, de trei ori pe saptamana
Cremele de demachiat, emulsii
)unt preparate lic&ide cu aspect laptos, substantele grase aflan-du-se in
suspensie, de aceea se agita la intrebuintare.
Ele urmaresc sa indeparteze de pe piele: sebumul, praful, impuritatile si fardul.
)e folosesc seara inainte de culcare si se intind pe fata cu degetele sau cu un
tampon de ta, se maseaza usor fata ca impuritatile sa se amestece cu emulsia,
dupa care se sterge fata cu un sertel de &artie sau cu un tampon inlit in tifon.
)e spala fata cu apa la temperatura camerei si se ung oc&ii cu crema nutriti.
Curatirea fetei se mai poate face si cu o bucata de unt de cacao trecut pe fata;
aceasta, topindu-se la temperatura corpului, incorporeaza si impuritatile.
1E-<! ,R.)
Ceara .. 26 g
<lei de parafina .. 69 g
=ora .. 2 g
.pa distilata 49 g
<lei de landa 9,69 g
1E-<! <)C.1
Ceara .. 6 g
)tearina .. 6 g
=utir cacao . 4g
!anolina .. 6 g
<lei de parafina . 299 g
.pa boraata5: 299 g
<lei de landa .. 9,69 g
Cremele cu lanolina
!anolina an&idra se prezinta ca o masa galbuie, scoasa, translucida. Este un
produs de origine animala obtinut prin purificarea grasimilor de pe lana oilor si
este folosita de foarte mult timp pentru calitatile ei cosmetice emoliente.
Denumirea ei ne de la cuntele latinesti lana A lana si oleum A ulei, grasimea lanii,
si este inrudita cu sebumul, grasimea naturala a pielii.%n compozitia ei intra
colesterina care ii da proprietatea de a fi &idrofila, adica de a incorpora apa #cam
299-l69:$. -u se foloseste ca atare, ci &idratata si in amestec cu alte substante:
butir, cacao, ceara, cetaceu etc.
Cremele cu lanolina se folosesc pentru tenurile normale, uscate, imbatranite. )e
intind pe fata dupa ce aceasta a fost demac&iata, masandu-se usor ca sa intre in
piele. )e prepara prin incalzirea pe baie de apa a ianolinei cu celelalte
ingrediente, iar dupa topire se filtreaza in mojarul cald, frecandu-se pana ia
racire.
1E- -+R/.!
Ceara . 6 g
Cetaceu . 7g
!anolina. 29 g
<lei de masline . 56 g
.pa distilata .. 59 g
.pa boraata 5: .. 29 g
1inctura benzoe 2 g
<lei de landa . 9,6 g
1E- <)C.1 )l DE)?%DR.1.1
=utir.. 6 g
Ceara .. 6 g
Cetaceu .. 29 g
<lei floarea-soarelui .. 79 g
Colesterol.. 9,69 g
!anolina.. 39 g
.pa tBraata 5: 29 g
.pa distilata. 69 g
1inctura benzoe 2 g
<lei de landa .. 2 g
.pa de migdale . 29 g
1E- /%C1
!anolina .. 29 g
Ceara cte albine 4g
Cetaceu .. 7g
<lei germeni de porumb .. 49 g
.pa boraata 5:. 29 g
.pa distilata 69 g
1inctura benzoe . 2 g
+l. citric 2 g
.pa de migdale 29 g
cremele de masaj
=utir cacao . 4 g
Cetaceu .. 6 g
Ceara .. 7g
/iere de albine 6 g
!anolina .. 26 g
Eucerina. 26 g
.Dua boraata 5:. 29 g
.Dua distilata.. 79 g
92. &elianti .. 299 g
1. benzoe .. 2 g
+l. citric 2 g
0it..69 999 2 f
t. E 4: . 2 f
Eucerina.
Este un amestec de lanolina si selina and proprietatea de a incorpora 2,6 parti apa. Este o baza de
unguente si se pastreaza la loc racoros in se bine inc&ise
Cremele pentru curatat si pentru albit
)e intrebuinteaza in cazurile prescrise de medic sau de cosme-tolog, timp de 29 zile pe luna, cu
pauza de 29 zile, si se r repeta dupa 29 zile.
8. ?idrargir precipitat alb .. 6 g
=ismut subnitric. 6 g
.cid salicilic .. 6 g
+id de zinc . 6 g
!anolina . 29 g
selina 29 g
3.?idrargir precipitat alb. 6g
=ismut subnitric . . 6 g
,licerina 6 g
<lei de parafina.. 69 g
)e agita ta intrebuintare si se foloseste 5 zile astfel:
Eiua 2 . 2 ora
Eiua a 3-a 4 ore
Eilele a 4-a si a 5-a.. 6-7 ore
Cremele nutritive (cu vitamine, hormoni,
lecitina)
Dupa o anumita rsta, pielea isi pierde elasticitatea si incepe sa se rideze. "entru
preintampinarea ridurilor se recomanda cremele nutritive, care stimuleaza
functiile pielii. in cosmetica moderna si-a facut loc intrebuintarea asa-numitelor
substante biologice active ca: vitamine, &ormoni, fito&ormoni, etracte
placentare, polen, laptisor de matca, care influenteaza direct procesele vitale ale
pielii.
taminoterapia, ca si &ormonoterapia, dau astazi bune rezultate. Cele mai folosite
vitamine in creme sunt:
tamina . #carotenul$, a carei lipsa duce la uscaciunea pielii si descuamare.
Folosirea ei da rezultate bune, mentinand pielea neteda, supla si catifelata.
tamina D3 #calciferolul$ se foloseste mai mult in dermatologie #eczeme, acnee$.
tamina E #tocoferolul$ se gaseste in germenii de cereale incoltite #soia, ara&ide,
nuci de cocos, galbenus de ou, lapte, unt, ficat$. .re rol de regenerare a celulelor
si actirea circulatiei sangelui, and actiune decongesti asupra selor. tamina E se
intrebuinteaza la prepararea cremelor pentru tenuri cuperozice, antirid si
nutritive.
tamina F #sau agenti nesaturati$ se gaseste in diferite uleiuri vegetale #mac, in,
floarea-soarelui, soia$. )e foloseste mult in cosmetica, in creme, lapte
demac&iant, sampon etc. !ipsa ei duce la diverse tulburari cutanate,
descuamarea pielii, caderea parului.
vitamina = #piridoina$ se foloseste in tratamentul acneii, and proprietati
antiseboreice.
?ormonii - creme pe baza de &ormoni
?ormonii sunt substante secretate de glandele endocrine si rsate direct in sange.
)unt astazi intrebuintati pe scara larga in cosmetica moderna si dau bune
rezultate in imbunatatirea tesutului elastic al pielii, cresterea capilarelor si c&iar in
atenuarea ridurilor.
Foliculina #etrona$ este &ormonul seual feminin.
.ndrosterolul este &ormonul seual masculin.
)e vor intrebuinta numai cu avizul medicului.
Cremele cu vitamine si &ormoni se conser in borcane de portelan inc&ise la
culoare, bine inc&ise si se pastreaza la loc racoros, uscat, ferit de lumina.
"atrunderea lor in piele se face prin masaj manual sau prin aplicarea de
comprese calde.
Creme cu etracte placentare
"rezenta acestora in preparatele cosmetice se datoreaza medicului rus Filatov,
care afirma ca celulele vii animale sau vegetale secreta niste substante denumite
biostimulatoare, capabile sa mareasca meolismul celulelor si sa stimuieze
functiile fiziologice.
Creme cu fito&ormoni
)unt substante obtinute din te #seminte sau germeni din te$, folosite astazi in
cosmetica datorita puterii lor mari de penetratie in piele, fiind perfect resorbite de
aceasta. Ei au un rol important in regenerarea celulelor, imbunatatirea tonicitatii
tesutului, stimularea circulatiei, and efecte bune asupra pielii imbatranite, ridate.
)e folosesc sub forma de etracte din parti de te combinate cu vitamine si
fermenti.
=ogat in fito&ormoni este uleiul de germeni de grau si de porumb, care se
intrebuinteaza cu succes la tratarea tuturor tipurilor de piele.
Creme cu polen si laptisor de matca
)unt utilizate recent in cosmetica.
Creme cu colesterol
.ceste creme influenteaza direct procesele vitale ale pielii, intrand in alcatuirea
tesutului subcutanat al pielii si al altor organe. Ele au proprietatea de a regenera
celulele pielii, de actire a glandelor sebacee si a glandelor cu secretie interna. )e
foloseste in proportie de 9,6-l: si are capacitatea de a incorpora si retine apa
t&idrofilie$.
Creme cu lecitina
!ecitina insoteste colesterina in grasimea pielii si contribuie la &idratarea ei. .re
in plus calitatea de a inmuia si catifela pielea. !ecitinele pot fi: animale - galbenus
de ou, creier, si vegetale - boabe de soia, ara&ide.
Cremele cu lecitina se folosesc cu succes in ingrijirea pielii gatului.
+ reteta de crema nutriti cu substante biologice folosite cu succes dupa rsta de
59 de ani, ca si pentru femeile cu piele ofilita
des&idratata, ridata.
/iere de albine .. 6g
Ceara 4 F
Cetaceu . 7F
<lei de germeni de porumb .. 69 g
!anolina . 26 F
Colesterol.. 9,69 g
!ecilina.. G F
!aptisor de matca 9,29: 4 fiole
.pa boraata 5: 29 g
.pa distilata . 69 F
.pa de migdale .. 2.H F
1inctura benzoe .. 2 F
tamina . 69 999 3 fiole
tamina E 4: 3 fiole
<lei landa 2 F