CREME COSMETICE

Ingrijirea pielii are ca scop sa previna si sa inlature unele din defectele sale, urmarind sa-i redea continutul natural in grasimi, indispensabil pentru hranirea pielii cat si cantitatea necesara de apa. Aceste obiective se realizeaza prin utilizarea cremelor cosmetic. Prin baremul de creme se inteleg in general unguente emulsii cu un continut de cel putin 10% baza apoasa, fiind deci un produs emulsionant care se poate intinde, avand o consistenta semifluida. riginea cuvantului !crema", vine din limba greaca !#risma" $ ungere, a devenit in limba latina !crisma" apoi in franceza veche !cresme", apoi in franceza moderna !chreme" % cr&me. Rolul cremelor ' este de a ajuta remedierea transformarilor suferite de piele ca urmare a unor stresuri cauzate de mediul inconjurator. (aca apa este indepartata prea rapid de pe stratul carnos si nu poate patrunde pana in straturileinterne ale epidermei, atunci pielea devine deshidratata si pierde din fle)ibilitate. (Continutul de apa din compozitia cremelor corecteaza acest neajuns). In conditii normale, continutul in apa si presiunea de vapori ai epidermei este mai mare decat a aerului inconjurator si astfel areloc o evaporare a apei de pe suprafata pielii. *ipurile de piele uscata sunt differentiate dupa cauza care o determina. Astfel unele sunt datorate e)punerii prelungite la soare si vant, ceea ce modifica gradul de hidratare normal al pielii, iar altelese datoreaza schimbarilor fizice sau chimice din piele ca urmare a imbatranirii si degresarii permanente. Aceste schimbari se datoreaza in mare masura influentei razelor ultraviolet fapt care justifica diferenta care se face intre pielea corpului si pielea neacoperita - a fetei. Prin compozitia lor, cremele corecteaza uscaciunea si refac elasticitatea. +ontinand substante emoliente inmoaie pielea ,stratul carnos- prin cresterea continutului in apa. Actiunea emolianta se manifesta prin prevenirea pierderii apei din piele, prin favorizarea acumularilor de apa in piele sau prin suplimentarea continutului de apa, prin atragerea ei din atmosfera prin intermediul unui umectant. Ingrijirea pielii urmareste sa-I dea grasimi cat mai curate si mai multe pentru a inlocui grasimile care au fost indepartate prin numeroase spalari cu apa si sapun sau alte cai, grasimile fiind indispensabile pentru hrana pielii. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o crema. Pentru ca o crema sa-si poate e)ercita actiunea atat in scop curative cat si in scop preventive, trebuie sa indeplineasca o serie de conditii deoarece scopul folosirii cremelor se refera atat la o actiune de suprafata asupra epidermei dar si la o actiune mai profunda.

sa fie inofensiva, adica sa nu contina substante iritante, in caz contrar se produse ridarea si ofilirea pielii/ sa contina substante care sa aiba proprietatea de a se impregna in straturile superficiale ale pielii dar si in straturile mai profunde obtinundu-se hranirea pielii/ sa poata incorpora substante biologic active, inlesnind patrunderea lor in piele/ sa nu se degradeze usor ,sa nu rancezeasca-, in caz contrar provocand iritarea si inrosirea pielii/ sa fie preparata cu materii prime de cea mai buna calitate, aduse in stare de diviziune fina pentru a se asigura patrunderea in piele/ sa fie adecvata tipului deten ' astfel in mod gresit se aplica o crema pe baza de grasimi unui obraz gras deoarece folosite mult timp irita pielea putand provoca inrosirea si chiar aparitia cosurilor, fapt e)plicat prin aceea ca peste secretia seborica foarte abundenta a tenului gras se suprapune o cr&ma pe baza de substante lipofile ,grase-/ de asemenea aplicand o crema pe baza de stearate sau folosind lotiuni alcoolice pe un obraz uscat pot aparea descuamari si eriteme ale pielii/

aplicata pe piele sa realizeze un strat protector atat vara , catsi iarna, avand in acelasi timp si o actiune emolienta/ sa nu fie parfumata in e)ces.

Formularea cremelor cosmetice. (upa cum am amintit, cremele cosmetic sunt unguente emulsii. Aceasta inseamna ca sunt emulsii fie A01, fie 10A. emulsie contine o faza apoasa ,hidrofila-, o faza uleioasa ,lipofila- si emulgatori. In compozitia cremelor pe langa aceste substante obligatorii mai pot intra si agenti de ingrosare, umectanti, antio)idanti, substante antimicrobiene, parfumuri, coloranti, compusi diversi cu actiune specifica ' a)tracte vegetale, biologice, substante fotoprotectoare, sulf, s.a. Faza apoasa (hidrofila) Aceasta faza este constituita din apa purificata prin demineralizare, mai rar prin distilare. Pentru a impiedica contaminarea cu microorganism, apa este mentinuta adesea sterile inainte de incorporarea in produse cosmetic. 1neori in locul apei demineralizate se foloseste o apa aromatica. de roze, de flori de portocal. Alteori se pot folosi solutii de acid boric 2% sau solutii de bora). In cazul emulsiilor de tip 10A in compozitia fazei apoase se pot gasi agenti de ingrosare sub forma de mucilagii sau geluri de macromolecule, umectanti si in mod obligatoriu conservanti antimicrobieni.

Faza uleioasa (lipofila) 3ste constituita din produse grase de origine naturala ,vegetala, animala sau minerala- sau produse de semisinteza. 4ubstante grase de origine animala. lanolina/ alcooli de lana/ cetaceum/ ceara/ stearina.

Lanolina $ este o substanta naturala, cu o compozitie asemanatore sebumului, ea reprezentand grasimea naturala de pe lana oilor. 5anolina obtinuta prin purificarea grasimilor e)trase sin lana oilor contine grasimi asemanatoare celor din grasimea naturala a pielii si poate incorpora la 1 p. lanolina apro). 6 p. apa. +omponentii ei principali sunt colesterolul, derivati de colesterol si ergosterina. (atorita calitatilor emoliente, hranitoare si faptului ca este usor absorbita de piele, lanolina se foloseste pe scara larga la prepararea cremelor. 5anolina este un foarte liberi care sunt responsabili de proprietatile ei emulsionante. 5anolina pura sau anhidra poate fi)a in medie 100-170% apa. (aca la lanolina se adauga vaselina se obtin amestecuri care pot incorpora pana la 200% apa. (aca lanolinei I se adauga substante ca. alcool cetilic, stearate de slicol, se mareste capacitatea de retinere a apei. Apa incorporate de lanolina este puternic fi)ate spre deosebire de cold-cr&me care cedeaza mai usor apa pe care o contin. lcoolii de lana ' se prepara prin saponificarea lanolinei cu alcalii si separarea fractiunii continand colesterina si alti alcooli. Alcoolii din lanolina contin cel putin 68% colesterol. 1n alt derivate al lanolinei este eucerina. Aceasta este compusa dintrun amestec de alcooli de lana e)trasi din lanolina sau colesterol si vaselina in proportie de 7.100 cu sau fara adaos de parafina. (atorita proprietatilor emulgatoare, mareste capacitatea de incorporare a apei. (aca I se incorporeaza o cantitate mai mare de apa decat lanolina, respectiv 600%. Pornind de la lanolina si eucerina s-a urmarit obtinerea unor produsi asemanatori care sa le inlocuiasca, asa numitele !baze de absortie" care sunt amestecuri ai unor derivati ai lanolinei ,alcooli de lana, colesterina- dizolvati in vaselina sau intron amestec de vaselina cu alti emolienti, produse care sunt hidrofile. Cetaceum $ se obtine din cavitatea pericraniana a balenei si se foloseste pentru prepararea cremelor indicate tuturor tipurilor de piele si in special a celor care nu suporta lanolina. Pe langa efectul emollient permite si obtinerea unor cr&me cu aspect placut. bun emulgator de tip A01, fiind un amestec comple) de sterol stratificati si o mica proportie de sterol

Ceara de al!ine $ se obtine prin topirea in apa calda a fagurilor de albine dupa golirea lor de miere. Prin substantele care le contine ajuta la emulsionare sin in acelasi timp da consistenta cremelor. Stearina $ este un amestec de acid stearic, acid palmitic si urme de acid oleic si este folosita la prepararea cremelor de zi, a fondului de ten si a emulsiilor de curatat. 4ubstante grase de ori"ine #e"etala. 1ntul de cacao se obtine prin presarea la cald a semintelor de cacao. (atorita proprietatilor sale de a se topi la temperature corpului se foloseste la prepararea produselor pentru demachiere dar si la prepararea cremelor emoliente, hranitoare. 4e mai folosesc uleiul de migdala dulci, uleiul de masline, uleul de arahide, de floarea soarelui, de ricin, uleiul de germeni de cereale ,porumb, grau, secara orz- si care contin foarte multe vitamin ,A, 9, 96, 9:-, acid pantothenic, provitamina (, vitaminele ;, 3, etc. 4ubstante grase de ori"ine minerala. vaselina, uleiul de parafina, parafina solida, ozocherita. $aselina $ este un amestec de hidrocarburi saturate obtinute prin purificarea si inalbirea rezidurilor de la distilarea petrolului. <u se saponifica cu solutii alcaline, nu se o)ideaza, nu rancezeste. 4e amesteca in orice proportii cu uleiurile grase si grasimile. <u se amesteca cu apa, alcool si glicerina decat in proportie de 1%. <u se amesteca cu glicerolati. %leiul de parafina $ este un amestec de hidrocarburi lichide obtinut prin distilarea petrolului. &arafina solida ' cerezina ( este un amestec de hidrocarburi solide. In stare topita se amesteca cu grasimile, cu cetaceul, ceara, lanolina. 4e foloseste in cantitati mici pentru a da consistenta cremelor. Ozocherita $ ceara de pamant se obtine din distillate de petrol foarte vascoase si din rezidurile de la distilarea petrolului. +a si parafina solida se foloseste la intarirea cremelor si previne separarea uleiurilor atunci cand acesta este in cantitate mare. Emul"atori $ sunt substante amfifile adica au simultan afinitati atat pentru faza apoasa ,hidrofila- cat si pentru faza uleioasa ,grasa sau lipofila-. +ele doua proprietati nu sunt de obicei de intensitate egala si in functie de hidrofilia sau lipofilia lor sunt emulgatori de tip A01 sau 10A. 3mulgatorii sunt folositi in general in cuplu, asociindui-se un emulgator preponderant hidrofil cu altul lipofil deoarece amestecurile sunt mai eficiente in realizarea si stabilizarea emulsiei.

+u ajutorul emulgatorilor, substantele grase ,faza lipofila- sunt aduse intro stare de finite e)trema astfel incat pot fi absorbite mai usor de catre piele. *otodata inlesnesc si fi)area apei catre substantele grase. lcoolul cetilic este folosit atat ca emulgator cat si ca emolient. <u este iritant, este usor absorbit de piele pe care o catifeleaza. In proportie de 1% actioneaza si ca stabilizant/ *3A/ (3A/ =3A. $ trietanolamina/ 4PA</ *>33</ =?@4/ 9@?4. miristat de izopropil.

"enti de in"rosare sau de consistenta. Intra in compozitia cremelor emulsii tip 10A si prin marirea vascozitatii fazei apoase e)terne imprima consistenta adecvata. 4unt compusi macromoleculari care au proprietatea de a forma in prezenta apei o structura de gel sau solutii vascoase. Polimeri. de origine vegetala. celuloza, alginate, gume/ de semisiteza/ metilceluloza, etilceluloza, hidro)ipropilceluloza/ de sinteza ' polimeri acritici ,carbomeri-.

%mectanti $ sunt substante care retin apa datorita puterii lor hidroscopice. 4e adauga in faza apoasa a cremelor emulsii tip 10A cu scopul de a impiedica deshidratarea produsului cosmetic in timpul stocarii sau folosirii sale. 3).. glicerina, polietilenglicol. ntio)idanti. ;aza grasa ,lipofila- a cremelor emulsii este sensibila la la o)idare. 4ubstantele grase care au in molecula duble legaturi alaturi de uleiurile esentile si vitaminele din diferitele preparate cosmetic pot suferi un process de autoo)idare ,rancezire-. Prevenirea acestui process se face cu sbstante antio)idante. tocoferoli ,vitamin 3- ' lipsite de to)icitate dar sunt perisabili si costisitori/ esteri ai acidului galic ,galat de propil si butil- $ compusi fenolici destul de active ,1.1000- dar prezinta incompatibilitati fata de metale/ cei mai folositi. butilhidro)ianisol si butilhidro)itoluen, active 1.10000 se folosesc totdeauna in amestec si nu sunt iritanti/ acid etilendiamino tertracetic ,3(*A- $ agent chelant care se adauga pentru a comple)a ionii metalici care pot favoriza o)idarea produselor.

Conser#anti antimicro!ieni $sunt indispensabili in preparatele in care faza continua este apoasa. +onservantii antimicrobieni sunt considerati, dupa parfumuri, ca fiind substantele cele mai alergizante. *otusi numarul cazurilor de iritatii si dermatite alergice de contact datorate lor este fara importanta fata de avantajele folosirii lor. Acesti compusi prin degradarea produsului inainte de cumparare si contaminarea lui in timpul folosirii. In acelasi timp reduc posibilitatea aparitiei unor infectii la persoanele care folosesc un preparat cosmetic. Intr-un produs cosmetic se folosesc de obicei combinatii de doua substante antimicrobiene una bactericida ,sau bacteriostatica- si una fungistatica. 3)emple. fenol, nipogin si nipasol, acid benzoic, benzoate de sodium, alcool etilic, alcool benzilic, clorhe)idina, acetat de fenilmercur. 1nele uleiuri esentiale care intra in compozitia produselor cosmetice au proprietati antimicrobiene. ulei de cinnamon, eucalipt, lavanda, lamaie, rozmarin. Coloranti $ colorantii folositi in cosmetic trebuie sa fie stabili, neto)ici, nealergizanti si necancerigeni. 4unt substante anrganice sau organice, natural sau de sinteza. dio)id de titan, o)id de zinc, 9a4oA, caolin, saruri de fier, carmin, clorofila, violet de gentian, verde malachite, alizarina. &arfumuri $ se prefera utilizarea uleiurilor natural, cele sintetice fiind iritante si alergice. 1leiurile naturale. ulei de bergamot, geranium, lamaie, lavanda, rozmarin, iasomie, trandafir. Arome sintetice. acetat de benzil, vanilina, alcool feniletilic. 4e folosesc pentru masca mirosurile neplacute ale materiilor prime. 3le imbunatatesc calitatea unui produs cosmetic si determina in mare parte alegerea lui de catre consumator. &rincipii acti#e specifice. Produse biologice. calogen, elastina, cheratina, e)tract de placenta, derivati de sange, produse apicole ,miere, laptisor de matca-. Principii active vegetale. aloe, ulei de sesam, arahide, alantaina, e)tract de musetel. Bitamine. A, 9, +, biotina, acid pantothenic, art. ;. Produse noi. lipozomi si niozomi. 5ipozomii au incapsulate ceramide si alte produse hidratante. <iozomii. forme speciale de lipozomi alcatuiti din tensioactivi neionogeni.