Examinarea Cosmetica

Examenul cosmetic reprezinta etapa premergatoare tratamentului cosmetic

In timpul examenului cosmetic cautam sa obtinem o serie de date si
informatii in vederea stabilirii diagnosticului de ten.
Toate aceste informatii,date si observatii incercam sa le obtinem cu tact fara
a supune clienta unui interogatoriu printr-o discutie libera, degajata dar care
sa duca la scopul final stabilirea diagnosticului de ten.
Examenul cosmetic cuprinde:
- examinarea cosmetica PREI!I"#R#
- examinarea cosmetica PR$PRI% &I'#
Examinarea cosmetica preliminara
Examenul preliminar se efectueaza cu oc(iul liber de la intrarea clientei in
cabinet la lumina obisnuita si fata nedemac(iata. Tot in cadrul examenului
preliminar vom observa o serie de aspecte generale care privesc nu numai
tenul ci si organismul totodata.
Se observa :
). Tinuta
*. !ac(iajul +armonia culorilor, sa nu fie strident,
-. .arsta
/. 'tarea de sanatate +daca prezinta pete intunecate este vorba de
afectiuni interne,
0. 'tarea psi(ica +colerica, agitate sau apatica,
1. !ediul de lucru
2. Regimul de viata
3. #limentatia +variata, grasa, dulciuri,
4. 'ensibilitatea sau starea alergica fata de unele alimente,produse
cosmetice, medicamente
)5. Ingrijirea de acasa intervalul de tratament

Examinarea cosmetica propriu-zisa
'e efectueaza pe o fata perfect curata.
'e imparte in6
). examen visual
*. examen prin palpare
-. examen la aparate
1.Examinarea vizuala:
Examinarea tipului morfologic al fetei se face cu oc(iul liber si poate fi 6
a, oval forma ideala a fetei
b, patrat
c, rotund
d, diamant
e, lung
f, triung(i cu varful in sus
g, triung(i cu varful in jos

Relieful ridurilor se clasifica in :
- riduri superficiale
- riduri fine
- riduri in relief

Ridurile superficiale liniare, specifice tenului uscat
Ridurile superficiale in retea, caracteristice des(idratarii
Ridurile de expresie pot fi fine sau profunde6
- ridurile profunde adanci sub forma de cute sau pliuri sunt specifice
tenului profound de(idtratat
- ridurile profunde de pe toata suprafata pielei sunt riduri definitive

Aspectul pielii:
- mata +nu luceste, imbacsita cu deseuri cutanate, cu numeroase
comedoane, este specifica tenului gras, asfixic
- mata cu descuamari datorita tenului des(idtratat superficial
- lucioasa, unsuroasa, specifica tenului gras, uleios
- usor lucioasa caracteristica tenului normal.

2. Examinarea prin palpare

Poate fi superficiala sau profunda

a) Palparea superficiala
$bservam granulatia pielii care poate fi fina, catifelata , aspra + de la
scoame si neregulata de la comedoane,, grasa, uleioasa, dura datorita
sclerozii pielii care se stabileste plimband partea palmara a mainii pe
toata suprafata pielii.

Elasticitatea revenirea pielii prin apasare
'e stabileste prin apasare usoara cu pulpa degetului mediu in zona
geniana, formand o adancitura +goden,, dupa felul cum isi revine pielea la
pozitia initiala avem6
- elasticitatea pastrata sau diminuata . Elasticitatea este data de
calitatea fibrelor elastice din derm si suportul plastic al pielii care este
format din cantitatea de apa si din grasimea din piele.

b) Palparea profunda
$bservam grosimea pielii care poate fi subtire, normal de groasa si
ingroasata. 7rosimea pielii se stabileste printr-o usoara rulare a pielii la
nivelul santului nazo-genian si se compara cu pielea de pe partea interioara
a antebratului.

#derenta pielii fata de straturile profunde se stabileste cu pulpa degetului
mediu, se executa o usoare apasare si deplasare a pielii pe frunte
+circular,. 8aca pielea este ferma, aderenta este pastrata iar daca se
deplaseaza cu usurinta aderenta este diminuata. #derenta este determinate
de calitatea fibrelor elastice din derm, de suportul plastic si tonusul
muscular.

a tenul normal porii sun invizibili.
a tenul uscat porii sunt mici cu comedoane subtiri +ca firul de par,.
a tenul gras porii desc(isi ca o coaja de portocala din care se prelinge
liber sebumul la suprafata.
a tenul gras asfixic porii sunt dilatati imbacsit cu comedoane, puncte
negre.9
a tenul acneic comedoane infectate

!uloarea pielii
Pielea sanatoasa este usor rozalie. :oloratia pielii poate fi modificata sub
influenta multor cauze
- grosimea stratului carnos
- oboseala si surmenajul
- tulburari in irigatia sanguina, eiritemul, eritoza, cuperoza
- tulburari de ordin pigmentar +gravide, avem culori 6 spalacita,
pamantie, palida, intunecata.

"mperfectiuni estetice #aspect inestetic)
). de natura pigmentara 6 pistrui, negi pigmentali +alunite,, eferide,
gloasma gravidala, melanoza Rilc(e, xantelasma puncte mari de grasime
in zona ploapelor.
*. de natura vasculara6 eritrozele faciale +roseate la emotii,, cuperoza
+rosu intens,, angioamele, teleengectaviile +venule,
-. cicatrice, arsuri, cearcane, comedoane.

Aspectul porilor:
- !ici
- 8ilatati +comedoane,
- 8esc(isi ca la portocala

7radul de imbatranire a tenului +defescenta, se intalneste la tenurile 6
copilariei, la pubertate la tenul tanar, matur, senile.
Turgor explica cantitatea de apa din straturile celulare +strangerea sub
oc(i cu doua degete,. 'e prinde pielea intre police si index la nivelul ploapei
inferioare formandu-se o cuta. 8upa felul in care dispare sau se mentine
cuta avem piele normala, (idratata sau daca se mentine avem piele
des(idratata.
"ri$atia san$uina
'e stabileste prin indepartarea ploapei inferioare si privind coloratia
conjunctivei. In functie de intensitatea coloratiei avem irigatie buna sau
deficitara +anemia,
%onus muscular
'e stabileste printr-o lovitura cu dosul falangelor a pielii in regiunea geniana
+subzigomaticus,. #vem tonus normal sau diminuat.
&unctia $landelor sebosudorale
'e stabileste cu ajutorul unei foite de tigara sau a unei lame de sticla. #vem
functie normala cand foita are usoare urme de grasime specifice tenului
normal , diminuata cand nua re urme de grasime sai grasa unsuroara in
exces specifica tenului gras.
'emo$rafismul
Reactia pielii la agentii mecanici . se stabileste cu o bag(eta +zgarietura
usoara a pielii,. 8upa inrosirea locului avem de a face cu piele sensibila sau
piele insensibila.
A$enti fizici
Reactia la frig, diferenta de temperatura, vant, soare. Tenurile uscate sunt
sensibile si cu tendinte de tulburari sangvine.
:uloarea pielii neinfluentata de circulatia sanguina
Totul despre MAKE UP
1. Straturile pielii
Este bine de stiut ca pielea are o structura complexa ea
fiind alcatuita din trei straturi:
epidermul, dermul si hipodermul.
1. Epiderma
Este un strat epitelial pluristratificat, cornos, avascular,
strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor
sudoripare si de terminatii nervoase libere. Are o grosime
ntre 0,03 - 0,05 mm avand urmtoarele straturi de celule
aplati!ate preva!uta cu pori:
" #$tratum corneum%
" #$tratum lucidum%
" #$tratum granulosum%
" #$tratum spinosum%
" #$tratum basale%.
2. Dermul este un strat format din tesut con&unctiv, in care se gasesc vasele de sange, terminatiile
nervoase cu care pipaim, simtim temperatura si durerea, glandele sebacee si sudoripare, muschii pielii si
radacina firului de par.
' insusire importanta a dermului este elasticitatea gratie careia pielea se poate intinde si se poate de
asemeni si destinde. . Aceasta insusire a pielii scade cu varsta, dar si prin expunerea prelungita la soare
in orele de varf favori!and aparitia ridurilor.
(n derma se gasesc :
- glandele sudoripare;
Activitatea glandelor sudoripare este sub influenta directa a sistemuluiu nervos, fapt care explica
transpirtia abundenta in ca!ul starilor emotive. (mpreuna cu transpiratia se elimina si diverse substante
toxice si inutile din organism, ceea ce degrevea!a in orecare masura rinichiul. ' transpiratie abundenta
si exagerata poate avea repercursiuni nefavorabila asupra organismului deoarece se pot instala si
de!volta in acest mediu microbi si ciuperci patogene.
- glandele sebacee secreta o grasime denumita )sebum). Aceste glande sunt mai numeroase pe fata, pe
aripile nasului, pe barbie si pe spate, lipsind pe talpi si pe palme. $ingura grasime care unge aceste
ultime portiuni este grasimea ramasa dupa evaporarea sudorii. $ecretia glandelor sebacee este foarte
intensa in perioada pubertatii ea descrescand o data cu varsta.
3. Hipodermul se gaseste imediat sub derm si este de asemeni un strat con&uctiv si uneste pielea de
muschi sau oase. Aici in ochiurile fibrelor con&unctive, se afla celulele grase, care sunt reparti!ate in
piele in mod inegal. Astfel, la nivelul pleoapelor si al urechilor lipsesc cu desavarsire, in timp ce pe
abdomen. pe sani sau pe coapse, ele sunt numeroase.
Pielea indeplineste un rol deosebit de important in mentinerea sanatatii intregului organism.
Functiile pielii
- functia de aparare, impidica patrunderea unor agenti patogeni in organism #bacterii, substante
toxice, radiatii%*
- functia termoregulatoare la mentinerea unei temperaturi constante a corpului, pentru evitarea
supraincal!irii *
- functia de aparare fata de ra!ele ultraviolete*
- pielea ca re!ervor de celule embrionare aceasta functie este folosita de chirurgie in transplantari*
- functia imunologica a pielii este reali!ata de celulele +angerhans din piele*
- functia de organ de simt este una din functiile de comunicare a pielii cu mediul incon&urator, aceasta
fiind indeplinit de receptorii:
de durere #fiind pana la ,00-cm,%,
de presiune #corpusculii .ater-/acini%,
termoreceptorii #corpusculii 0rause%,
receptorii la intindere #corpusculii 1uffini%,
receptorii tactili sunt mai desi la bu!e, degete, limba, sfarcul mamelei, organele genitale externe
#corpusculii 2eissner si celulele 2er3el%.
O piele normala, sanatoasa este acida, avand un pH in urul ci!rei de " - #.
' piele al carei p4 este mai mare de 5 este o piele alcalina.
Aciditatea pielii costituie un factor de aparare a organismului impotriva infectiilor, deoarece microbii se
de!volta in special intr-un mediu alcalin.
Aceasta reactie, denumita si )mantaua acida) a pielii, se datoreste faptului ca o data cu sebumul si
sudoarea se elimina si o serie de aci!i grasi. (ngri&irea rationala a pielii face ca aceasta sa fie mentinuta
in stare de permanenta sanatate. ' ingri&ire nerationala sau mentinerea pielii in stare de necuratenie face
ca urmele de transpiratie sa se descompuna, devenind alcaline.
/ielea nu este insa un simplu invelis, ci este un organ esential al organismului.
Ea &oaca un rol esential in mentinerea constanta a temperaturii organismului, rol pe care si-l
indeplineste prin glandele sudoripare #evaporarea transpiratiei produce racorirea organismului%.
/ielea apara organismul si in sensul ca nu lasa, datorita impermeabilitatii ei, sa se elimine apa,
sarurile minerale, etc. din interiorul corpului.
/ielea, ca toate tesuturile respira, repiratia cutanata fiind tot atat de necesara vietii, ca si respiratia
pulmonara.
Este cunoscut faptul ca persoanele care pre!inta arsuri pe tot corpul isi pierd viata datorita incetarii
functiei respiratorii a pielii. (ata de ce o arsura profunda, dar extinsa pe o suprafata mica, este mi putin
periculoasa decat o arsura intinsa, chiar daca aceasta este superficiala. (n conclu!ie putem afirma ca o
piele sanatoasa, intact, constituie o oglinda a sanatatii intregului organism.
2. Combinarea culorilor in machiaj
Atunci cand va machiati este bine sa tineti cont de di!eritele tonuri de culoare.
. !nstrumente necesare pentru machiaj
$veti nevoie de%
- o pensula pentru pudra pe care o veti !olosi pentru toata !ata
- o pensula de marime medie pe care o veti !olosi la de!inirea conturului
- o pensula pentru !ondul de ten care trebuie intins !oarte bine
- o pensula mai mica pentru ascunderea de!ectelor
- o pensula mica pentru aplicarea ruului
- cateva pensule pentru pleoape% uma mare pentru a acoperi toata pleoapa, una mica pentru a
acoperi linia oc&iului si una pentru a amesteca culorile in dorinta obtinerii unui anumit e!ect
- o pensula mica pentru linia oc&iului 'partea de os(, pentru a micsora cearcanele
)ai aveti nevoie si de%
- !ond de ten pra! si crema
- masti
- creme
- !arduri pentru oc&i
- blus&er
- creioane
- balsam de bu*e si ru
- bureti pentru !ond de ten - sunt de doua tipuri:din latex sau din burete natural* ambele materiale dau
un finisa& neted, uniform fondului de ten, insa cei din latex au avanta&ul de a fi mai ieftini* ume!este
buretele si apoi stoarce-l pina cind este aproape uscat* aplica fondul de ten in citeva puncte de pe fata si
intinde-l repede cu buretele* pentru re!ultate optime, buretele trebuie sa fie atit de mic incit sa poata
intinde fondul de ten in reliefurile fine din &urul ochilor, nasului si gurii.
- pu!ul pentru pudra - este disponibil in doua variante-din catifea sau din sau din spuma sintetica* cel
din catifea da un aspect fin, neted, care insa nu este de durata* dupa ce ai aplicat fondul de ten, presea!a
pudra cu a&utorul buretelui pe intreaga fata si apoi indepartea!a excesul cu o pensula mare speciala.
- pensula pentru pudra - poate fi folosita in locul pufului, dupa cum urmea!a: trece pensula peste
pudra compacta sau inmoaie-o in pudra pulbere si scutura excesul inainte de a o aplica.
- pensula !aciala - se foloseste pentru o curatire eficienta a tenului* este o pensula mica, rotunda, cu
perii moi si minerul angulat* cu a&utorul ei se va masa un exfoliant facial sau un demachiant sub forma
de spuma, stimulindu-se astfel circulatia si indepartindu-se murdaria si celulele moarte.
Pentru *ona oc&ilor%
- aplicatorul din burete - se foloseste pentru intinderea fardului de pleoape* cu cit textura buretelui este
mai fina, cu atit re!ultatul va fi mai bun.
- pensula pentru !ard de pleoape - este adecvata unei aplicari usoare, in special pentru un efect de
transparenta* ea nu trebuie supraincarcata cu fard, pentru ca risti ca o mare parte a acestuia sa cada pe
pometi, in !ona de sub ochi* acest tip de pensule au parul fin, moale* ele trebuie sa fie plate si suficient
de inguste pentru a a&unge in !onele de la colturile ochilor.
- pensula pentru tusul de pleoape - este foarte subtire si fina* ume!este mai intii pensula, apoi trece-o
usor peste un fard de pleoape intr-o nuanta inchisa sau peste un tus de pleoape solid* desenea!a o linie
fina la ba!a genelor superioare.
- pensula pentru sprincene + pieptenul pentru gene - pensula se va folosi in directia naturala de
crestere a firelor din sprincene, pentru a le da acestora un aspect cit mai ingri&it* pieptenul va fi utili!at
pentru a separa genele intre ele, dupa aplicarea rimelului.
Pometi cu umbra de culoare%
- pensula pentru fardul de obra! - este utili!ata pentru a obtine acea umbra de culoare absolut necesara la
nivelul pometilor* treci pensula peste fardul de obra! sub forma de pudra si apoi sufla usor peste ea,
pentru a indeparta excesul.
,u*e per!ecte%
- pensula de bu!e da o mult mai buna definitie si preci!ie la aplicarea ru&ului, fata de aplicarea directa a
acestuia cu bastonul* foloseste-o in special la conturarea bu!elor inainte de a umple conturul la culoare*
-uratenie generala%
- oricit de bune ar fi pensulele pe care le ai, ele nu vor fi de nici un folos daca sunt pline de fard si
murdare* resturile de fard de pe aplicatoare determina de!voltarea unor microorganisme care iti pot irita
tenul* de asemenea, substantele grase de pe piele, ce se acumulea!a pe pensule, vor a&unge pe produsele
cosmetice, alterindu-le si facind sa li se modifice culoarea pe ten* spala pensulele o data pe saptamina in
apa calduta cu putin sapun* limpe!este-le foarte bine cu apa curata si scutura-le inainte de a le lasa sa se
usuce cu capul in sus, intr-un pahar.
.eguli de mac&ia pe care le poti incalca
1egulile sunt facute pentru a fi incalcate si regulile de ma3e-up nu fac exceptie6 /oti incalca multe
dintre reguli si sa arati exceptional ... chiar te poti bucura mult mai mult de propria ta frumusete, de
naturaletea ta si poti experimenta o multime de loo3-uri mai deosebite.
1. Pensatul sprancenelor este o regula cat se poate de clara pentru evidentierea feminitatii. (ar regula
ca nu trebuie sa te pense!i desupra sprancenelor trebuie incalcata, mai ales daca ai o pilo!itate mai
)intensa). Astfel, vei defini mai bine sprancenele. /oti face asta acasa, folosind un creion alb si
accentuand linia naturala a sprancenelor. 'rice fir de par care iese din aceasta linie trebuie eliminat6


2. Fardul de obra*. 7and vine vorba de fard de obra!, acum cunoscut si drept blush, multe dintre noi
se limitea!a la folosirea lui conform regulilor, adica numai pe pometi. 8otusi, aceasta regula este numai
pentru femeile cu forma fetei ovala. 9aca forma fetei tale este rotunda, patrata sau in forma de inima,
poti depasi linia pometilor. 9aca ai fata rotunda, aplica blush-ul de-a lungul pometilor, urcand cu
a&utorul periei catre tample. 9aca forma fetei este patrata, trebuie sa aplici blush-ul sub pometi. 9aca
este forma de inima, incepe de la coltul exterior al ochilor pana spre tample.


3. ,u*ele. ' alta regula care trebuie incalcata este sa nu folosesti ru&ul fara liner. Este clar ca nu toate
nuantele de ru& se potrivesc cu un liner. :ormulele cremoase arata mult mai bine fara liner. Acesta
trebuie sa fie folosit numai in ca!ul unor ru&uri mai inchise sau foarte stralucitoare. Aici intervine linerul,
care opreste intinderea ru&ului desupra bu!elor. (n ca!ul culorilor neutre, linerul nu isi are rostul, chiar
poate incarca un loo3 pe care ti-l doresti mai natural.

". Machiajul corrector
)ac&iaul corector are ca scop principal punerea in evidenta a trasaturilor atractive ale unei femei si
camuflarea celor inestetice. 7u a&utorul produselor de umbra, se vor pune in valoare acele trasaturi pe
care le consideram atragatoare: ochii, nasul, bu!ele sau barbia.
9e exemplu, nasul este unul din marile probleme estetice cu care ne confruntam.
/entru nasul lung se aplica o nuanta inchisa de fond de ten pe varful nasului, intin!and deasupra !onei
exterioare a narilor. (n acest fel, nasul va aparea mai scurt. $au pentru nasul gros se aplica o nuanta
inchisa de fond de ten pe varful nasului, inaintand pe cele doua parti laterale ale acestuia. (n felul acesta,
nasul va parea mai subtire.
Obraii sunt foarte importanti, iar de felul in care acestia sunt conturati depinde intreaga armonie a
trasaturilor.
Fruntea se poate corecta atat prin coafura cat si cu a&utorul machia&ului. 9e exemplu, o frunte prea
bombata este corectata prin aplicarea unei nuante mai inchise de fard pe !ona proeminenta a acesteia.
Oc&ii ar trebui machiati astfel incat sa tinda spre forma considerata ideala: ochii alungiti si migdalati.
9e exemplu, machia&ul corector pentru pleope ca!ute se reali!ea!a prin aplicarea unui fard deschis la
culoare pe pleoapa mobila, iar deasupra, pe arcada sprancenelor, se aplica o culoare mai inchisa. +inia
sprancenelor trebuie sa fie usor in sus pentru a ridica pleopele ca!ute.
/ura trebuie sa fie astfel conturata incat bu!ele sa nu fie nici prea subtiri, dar nici prea groase,
reali!andu-se o proportie echilibrata intre marimea bu!ei inferioare si a celei superioare.
9e asemenea, pentru aparitii pe scena, la emisiuni 8. etc. se pot aplica gene false pentru a da un efect
deosebit ochilor. Exista doua tipuri de gene false: cele obisnuite care au forma unei fasii si care pot fi
modelate si fixate pe langa gene si cele ;fir cu fir< care se aplica separat pe fiecare fir de geana. =enele
;fir cu fir< arata mai natural decat cele sub forma de fasie.
Oc&ii sunt considerati a fi )poarta sufletului), de aceea ei sunt foarte importanti pentru esteticieni, in
vederea obtinerii unui machia& cat mai perfect.
2achia&ul corector al ochilor este reali!at cu a&utorul fardului de pleoape, care se pre!inta intr-o gama
din ce in ce mai variata, plina de nuante si cu a&utorul unui creion dermatograf folosit pentru conturarea
ochilor, cu un tus lichid care se aplica folosind o pensula si cu a&utorul rimelului.
Oc&ii migdalati repre!inta idealul, in ceea ce priveste frumusetea ochilor, si de aceea forma lor nu
trebuie modificata prin machia&. :ardul de pleoape e recomandat sa fie cat mai apropiat de culoarea
irisului.
(n ca!ul oc&ilor rotun*i, fardul de pleoape se aplica numai pe pleoapa superioara, urmarind conturul
ochilor pana la mi&locul pleoapei. Apoi se trasea!a o linie ori!ontala care depaseste coltul extern al
ochilor. +inia de contur porneste de la mi&locul pleoapei, apoi se trasea!a o linie ori!ontala, lasand un
spatiu pana la marginea genelor, !ona care se umbreste cu tus. =enele vor fi periate catre exterior, iar
rimelul se accentuea!a de la partea cea mai ridicata a pleoapei pana la coltul extern al ochiului unde se
insista mai mult pentru a obtine o alungire a ochilor.
9aca aveti oc&ii proeminenti se va folosi un fard de pleoape mai inchis pe toata suprafata dar mai ales
pe partea bombata. 9aca pleoapa inferioara este si ea proeminenta se va machia cu acelasi fard inchis la
culoare. (n aceasta situatie, creionarea se face numai la unghiul extern al ochiului. 1imelul, de preferinta
maro, va fi aplicat pe toata lungimea genelor.
(n ca!ul oc&ilor adanciti in orbite, fardul de pleoape va fi mai deschis si se va aplica si pe pleoapa
inferioara. :ardul va fi mai accentuat catre extremitatea ochilor si mai estompat catre sprancene. +inia
de contur ce porneste de la coltul interior al ochilor si va fi, la inceput, mai subtire si se va ingrosa pe
masura ce ne apropiem de extremitatea ochilor. $patiul dintre marginea pleoapei si linia de contur se va
umple cu un fard deschis la culoare sau cu un tus alb.
9aca aveti oc&ii mici, linia de contur se trasea!a usor ascendent catre marginea exterioara a ochiului, la
>-, mm de marginea genelor, putand depasi unghiul intern si extern al ochiului. 1imelul se va aplica pe
varful genelor, prin miscari drepte de &os in sus.
9aca aveti oc&ii descendenti, se va urmari atenuarea liniei descendente cu a&utorul fardului de pleoape
care se va aplica din mi&locul pleoapei sub forma unei linii ori!ontale care va depasi coltul exterior. 7u
a&utorul creionului de contur se va trasa o linie ori!ontala care de asemenea va depasi comisura ochiului.
$patiul dintre marginea pleoapei si conturul trasat se va umbri cu un fard deschis. =enele se vor rimela
usor numai la varf la coltul extern al ochiului. 9in mi&locul genelor pana spre coltul extern se vor rimela
puternic imprimandu-le o curba ascendenta.
(n ca!ul in care oc&ii sunt prea apropiati, se vor folosi doua nuante de fard, unul deschis care se va
aplica pe &umatatea interna a pleoapei superioare si unul mai inchis pe cealalta &umatate, estompandu-se
spre sprancene. 1imelul se va aplica prin miscari oblice de &os in sus catre exterior.
(n situatia in care oc&ii sunt prea departati se va folosi un fard mai inchis la culoare pe &umatatea
interna a pleoapei superioare si unul de nuanta mai deschisa pe cealalta &umatate.
)ici trucuri pentru retusarea imper!ectiunii bu*elor
?u!ele perfecte nu se intalnesc prea des, de aceea, dupa stabilirea formei lor, putem recurge la anumite
trucuri pentru a retusa astfel unele imperfectiuni.
(n ca!ul in care aveti bu!ele prea carnoase, se recomanda folosirea unui ru& de o culoare cat mai naturala
care se va aplica in strat subtire. 7onturul va fi trasat in interiorul conturului natural al bu!elor
micsorand astfel gura cu cel mult >- , mm, nea&ungand pana la comisura bu!elor.
,u*ele subtiri si lungi au nevoie de un contur care sa depaseasca usor conturul natural al bu!elor fara a
se accentua ).)-ul bu!ei superioare, iar conturul bu!ei superioare nu va a&unge pana la comisura. (n
aceasta situatie, ru&ul e recomandat sa aiba culori vii, iar pentru a reliefa bu!ele aplicati un strat de ru&,
pudrati bu!ele si apoi ru&ati-le din nou.
(n ca!ul in care bu!ele au comisurile )ca!ute), conturul bu!ei superioare va fi desenat astfel incat la
comisura sa avem o linie ascendenta, iar conturul bu!ei inferioare nu va a&unge pana la comisura.
9aca aveti gura prea mica, conturul facut va depasi cu >-, mm conturul natural si comisura bu!elor, iar
ru&ul va fi ales in culori vii si va fi aplicat in strat ceva mai gros.
9aca aveti gura prea mare, conturul va fi trasat in interiorul bu!elor oprindu-se cu , mm inainte de
comisura bu!elor, iar ru&ul va fi ales in culori deschise.
,u*ele asimetrice se vor retusa spre a obtine o cat mai buna proportie. Astfel, in ca!ul bu!ei care este
mai mare, conturul va fi trasat in interiorul conturului natural, iar bu!a mai mica se va ru&a normal. 1u&ul
aplicat pe bu!a mai mare va fi in strat mai subtire decat la cealalta.
Oc&iul proeminent
Acest tip de ochi trebuie aplati!at cu a&utorul creionului de contur. /leoapa mobila
se va sublinia cu o linie de la coltul intern si pana la coltul extern al ochiului.
/leoapa inferioara se conturea!a unindu-se ori!ontal cu linia de contur trasata pe
pleoapa mobila. $e foloseste un fard mai inchis de la gene pana in scobitura ochiului
si se continua cu o nuanta mai deschisa care se atenuea!a spre spranceana.
$prancenele trebuie pensate pe ori!ontala si nu foarte subtire.
Pometi interesanti
/entru fata rotunda, fardul de obra! se aplica intr-o directie ascendenta pentru a atenua
rotun&imea fetei.
/entru o fata alungita, aplicarea fardului de obra! se face pe ori!ontala, sub osul !igomatic, pentru a
reduce din lungimea fetei.
+a obra&ii pronuntati, fardul de obra! se poate aplica pe partea cea mai proeminenta
0asul prea lung$e aplica o nuanta mai inchisa de fard pe varful nasului, intin!and
pana la ba!a nasului cat si pe !onele exterioare ale narilor.
Fruntea prea larga + lata #a nu se intelege frunte prea inalta sau prea bombata%
:runtea prea lata se va corecta prin aplicarea unui fond de ten mai inchis la ba!a
sprancenelor care se estompea!a incet spre centrul fruntii pana la radacina parului.
$prancenele trebuie pensate ascendent deoarece fruntea va parea mai ingusta.
7oafura recomandata este cea cu breton pe partile laterale ale fruntii.
#. Machiajul ochilor in $unctie de $orma lor
Oc&ii mari - desi in general sunt foarte apreciati, posesoarele unor astfel de ochi
trebuie sa fie si ele atente, deoarece, daca printr-un machia& necorespun!ator ii maresc nepermis de mult,
vor crea acea impresie de ;ochi de broscuta<. Acesti ochi nu trebuie sa fie rimelati si pe genele pleoapei
inferioare.
Atentie si la fardurile sidefate, care maresc ochiul. (n general nu exista restrictii, puteti sa experimentati,
dar este bine sa tineti cont de aceste lucruri daca nu vreti sa-i surprindeti pe cei din &ur cu ochii vostri
;atat de mari<.
'ptati pentru un fard mat, preferabil mai inchis. :olositi pentru pleoapa mobila o nuanta mai inchisa si
prelungiti pana in coltul sprancenelor cu aceeasi culoare, dar mai deschisa cu un ton. Evitati sa folositi
creionul dermatograf pentru ungiul intern al ochiului, aplicati mai bine numai spre unghiul exterior.
/uteti in schimb sa aplicati fard si pe pleoapa inferiora, imediat sub gene, acelasi ton inchis folosit
pentru pleoapa mobila. Aceste sfaturi sunt valabile numai daca nu va doriti ca ochii vostri sa para si mai
mari, si in mod deosebit pentru acei ochi proeminenti, usor iesiti din orbite.
Oc&ii proeminenti - acestia sunt acei ochi care ies in afara, tin!and sa domine trasaturile fetei si
pleoapele sunt prea pronuntate. Alegeti o nuanta medie sau inchisa pe pleoapa mobila pentru a minimi!a
aspectul lor. ' linie trasata la ba!a genelor, atat pe pleoapa superioara cat si pe cea inferioara poate sa
cree!e un efect interesant si misterios. :olositi farduri mate iar dermatograful aplicati-l numai la unghiul
extern, prelungind linia, pentru a oferi ochiului profun!ime si a estompa proeminenta.
'chii mici - sunt ochii care in raport cu celelate trasaturi au dimensiuni mai mici. Evident ca acesti ochi
nu au interdictie la fardurile sidefate sau crema. :olositi nuante pale si lucioase pentru umbra si aveti
gri&a sa curbati genele cu a&utorul unui aparat special. Este preferabil sa alegeti si rimelul intr-un ton mai
deschis, deoarece un rimel negru ii va face sa para si mai mici.
(ntensificati privirea trasand, cu e@e-linerul sau cu dermatograful, conturul, atat pe pleopa de sus cat si
pe cea de &os. Aplicati un ton mediu # de exemplu bleu sau gri deschis% pe pliul ochiului. :olositi pentru
contur un e@e-liner cu o nuanta mai deschisa pe linia genelor, superiore si inferioare, prelungind pe
intreaga linie a ochiului si depasind chiar ungiul extern. $e insista putin si pe ungiul intern #spre nas%,
care poate fi de asemenea usor prelungit. (mportant este ca pliul sa fie putin mai intens decat conturul si
sa aplicati eventual cu degetul pe coltul extern al ochiului fard pentru a crea sen!atia de ;imprastiere<,
care extinde putin linia ochiului.
Oc&ii descendenti - pentru a ridica linia ochilor, se insista pe accentuarea pleoapei superioare,
prelungind-o in exterior. Aplicati pe pleopa superioara, in unghiul interior, tonuri deschise, folosind
farduri sidefate. Aplicati o culoare mai inchisa in unghiul exterior, in pliul pleoapei superioare,
accentuand aceasta !ona. 9eci tonul culorii se accentuea!a pe masura ce avansati dinspre interior spre
exterior. /relungiti linia cu un dermatograf sau un fard inchis, catre tampla, pentru a ridica forma
ochiului.
Oc&ii ascendenti - spre deosebire de ochii descendenti, la ochii ascendenti aplicati culoarea inchisa pe
pleopa inferioara. 8rasati o linie de culoare inchisa cu dermatograful #pe care il stergeti usor cu un
betisor, pentru a imprastia culoarea% sau cu un fard inchis, la ba!a genelor inferioare, iar spre coltul
exterior aplicati o culoare in aceeasi nunata, dar cu un ton sau doua mai deschisa. (mportant este ca
fardul inchis sa fie aplicat in partea interioara, inspre nas, pe ambele pleoape, iar in exterior sa alegeti
tonuri mai deschise.
'chii foarte apropiati - /entru a reusi sa modificam acest aspect, trebuie sa concentram culoarea spre
coda ochiului, evitand sublinierea unghiului intern. (n partea din interior se aplica un fard pastelat,
deschis, si se accentuea!a unghiul extern, prelungind cat mai mult spre tample, pentru a crea impresia de
extindere.
Oc&ii departati - $e procedea!a invers, accentuand coltul interior printr-o nuanta inchisa. Aplicati
aceast nuanta dinspre interior spre &umatatea pleoapei, culoarea degradandu-se spre exterior. +inia
trasata cu dermatograful urmea!a aceeasi regula, puternica spre interior si subtiata inspre exterior.
Oc&ii cu pleoapa ca*uta - (n niciuna ca! nu se va prelungi machia&ul inspre sprancene. Aplicati fardul
numai pe pliul pleoapei, insistand pe linia pleopelor, imediat deasupra, respectiv sub gene. Acest tip de
ochi necesita &ocuri ingenioase de culori, folosind tonul mai inchis pe pleoapa inferioara.
8onul mai inchis nu inseamna foarte inchis, ci doar ca pe partea inferioara vom folosi de exemplu lila,
sau ro! pal sau be&, iar pentru partea superioara, cu exceptia liniei de la ba!a genelor, alegem o culoare
foarte deschisa, aprope insesi!abile, precum un alb mat, in niciun ca! sidefat.
Oc&ii adanciti in orbite - Acesti ochi au nevoie de un efect optic pentru o fi scosi in afara. (ntotdeauna
se va aplica fardul pe ambele pleoape, niciodata numai pe cea superioara. Alegeti nuante luminoase,
precum ro! pal sau crem deschis. $ubliniati coltul exterior cu o linie mai groasa. Aceasta porneste
subtire din coltul interior si se ingroasa treptat, pe masura ce avansam spre coltul exterior, unde culoarea
trebuie sa fie mai inchisa.
Fisa cosmetica
1.(umele si prenumele :
2.)arsta :
*.Adresa :
+.,ediul de lucru :
-.Starea de sanatate :
..Starea psi/ica :
0.Re$imul de viata :
1.Reactii aler$ice :
2.Receptivitate la moda :
13.&elul in$ri4irilor acasa :
11."ntervalul de tratament :
12.Retusuri :
1*.%ipul morp/olo$ic al fetei :
1+.Relieful riduriloe :
1-.Aspectul pielii :
1..Aspectul porilor si prezenta comedoanelor :
10.!uloarea pielii :
11."mperfectiuni :
12.5radul de senescenta :
23.5ranulatia :
21.Elasticitatea :
22.5rosimea pielii :
2*.Aderenta :
2+.%ur$orul :
2-."ri$atia san$uina :
2..%onusul muscular :
20.&unctia $landelor sebosudorale :
21.Sensibilitatea :
22.Examenul cu lupe :
*3.Examenul cu lampa 677' :
*1.P8-ul :
*2.'ia$nosticul de ten :
**.Sc/ema de tratament :
:($A 7'$2E8(7A
>. Aumele si prenumele :
,. .arsta :
3. Adresa :
B. 2ediul de lucru :
5. $tarea de sanatate :
C. $tarea psihica :
5. 1egimul de viata :
D. 1eactii alergice :
- alimente
- medicamente
- produse cosmetice
E. 1eceptivitate la moda :
>0. :elul ingri&irilor acasa :
>>. (ntervalul de tratament :
>,. 1etusuri :
>3. 8ipul morphologic al fetei :
>B. 1elieful riduriloe :
>5. Aspectul pielii :
>C. Aspectul porilor si pre!enta comedoanelor :
>5. 7uloarea pielii :
>D. (mperfectiuni :
- pigmentar
- vascular
- de alte origini
>E. =radul de senescenta : ,0. =ranulatia :
,>. Elasticitatea :
,,. =rosimea pielii :
,3. Aderenta :
,B. 8urgorul :
,5. (rigatia sanguina :
,C. 8onusul muscular :
,5. :unctia glandelor sebosudorale :
,D. $ensibilitatea :
- agenti mecanici
- agenti fi!ici
- agenti chimici
- agenti patogeni
,E. Examenul cu lupe :
30. Examenul cu lampa F''9 :
3>. /4-ul :
3,. 9iagnosticul de ten :
33. $chema de tratament :
)ac&iaul
Grmareste si va urmari intotdeauna linia modei.
(nprioade si se!oane diferite apar puncte de atractie
ale fetei : ochii, bu!ele, pometii.
2achia&ul de seara
.a fi mai accentuat folosindu-se farduri
sidefate, fondul de ten si pudra, fard de obra! sidefat. 1u&urile si ele vor fi
mai accentuate si se va volosi si glosul pentru bu!e.
:actorii de care trebuie sa tinem seama la efectuarea machia&ului: ea machia&ului:
- calitatea pielii pentru a sti ce tipuri de produse folosim # grase,
hidratante, uscate%
- tipul morfologic al fetei si morfologia fetei pe regiuni
a% ochii migdalati, rotun!i, globulosi, mici, infndati in orbite,
apropiati sau indepartati de nas
b% pometii mai mult sau mai putin pronuntati
c% gura mare sau mica
d% bu!ele groase, subtiri, cu diferenta de grosime, comisura ca!uta
e% barbie lunga, lata, ascutita
Armonia culorilor
2oda se armonia!a cu machia&ul la
personalitate si la varsta. 2achia&ul se
armoni!ea!a cu varsta, imbracamintea,
coafura si se!onul.
(arna H fardurile sunt groase,
protectoare
.ara H fardurile sunt hidratante, in
cantitate mica si cu filtru G.

'ca!ia cu care se face machia&ul:
- machia& de !i
- machia& de seara
- machia& fante!ie
- machia& pentru teatru
- machia& pentru fotografie
- machia& pentru televi!iune
- machia& pentru cinematografie
- machia& corector

'rdinea aplicarii produselor de machia&: 'rdinea aplicarii produselor de machia&:

- pe fata demachiata se sterge cu un
tampon de vata cu lotiune tonica
- uscarea cu servetel
- aplicarea cremei de !i
- aplicarea fondului de ten
- absorbirea surplusului de grasime cu servetele
- aplicarea fardului de obra!
- perierea si desenarea sprancenelor
- aplicarea fardului la ochi
- aplicarea genelor false
- trasarea linei de contur cu tus sau dermatograf
- aplicarea rimelului
- desenarea conturului de bu!e cu creionul - aplicarea ru&ului
- aplicarea glosului
- fixarea machia&ului cu o compresa cu apa rece de la frigider #stoarsa
bine% aplicata pe fata
2ici trucuri ale machia&ului
- culorile deschise scot in evidenta
- culorile inchise estompea!a defectele
- se poate face in completarea machia&ului : masa& cu presopunctura,
lifting pe decolteu, masca peeling cu acid citric, masca de aur.