INTRODUCERE

Pielea reprezinta o oglinda care ne reflecta starea de sanatate si ne exprima stilul de viata. In prezent, exista numeroase posibilitati de ingrijire, o varietate de produse si tratamente cosmetice din ce in ce mai sofisticate care ne ajuta sa avem o piele frumoasa si sanatoasa. Produsele cosmetice fac parte din viata noastra, a tuturor.Desi multi sunt tentati sa afirme ca produsele cosmetice se adreseaza in special femeilor, studiile de piata au aratat faptul ca exista preocupare pentru ingrijirea si intretinerea sanatatii pielii si in randul barbatilor. Exista, de asemenea, o gama variata de produse cosmetice special concepute pentru ingrijirea pielii delicate a copiilor. Spre deosebire de cosmeticele clasice, dermatocosmeticele schimba parametrii pielii si o ajuta sa redevina sanatoasa actionand, atat asupra efectului, cat si asupra cauzei problemelor. De asemenea, dermatocosmeticele sunt testate perioade mai mari de timp atat pe voluntari sanatosi, cat si pe cei cu probleme de piele si sunt considerate extrem de eficiente si sigure pentru pielea cu probleme. In compozitia produselor cosmetice se regasesc substante sintetice sau naturale, coloranti cosmetici, conservanti, parfumuri, filtre ultraviolete care asigura realizarea unor produse de calitate care sa nu afecteze sanatatea consumatorilor. Ele sunt dedicate pielii sanatoase, daca sunt aplicate pe pielea cu probleme pot chiar sa agraveze starea afectiunii. Multe produse cosmetice sunt comedogene, adica determina aparitia punctelor negre prin obturarea porilor pielii in urma aplicarii Dermatocosmeticele se deosebesc de cosmeticele clasice prin prezenta ingredientelor de calitate superioara si a conservantilor alesi riguros pentru a evita reactiile alergice. u o formula speciala care le asigura o toleranta buna si sunt concepute astfel incat sa raspunda nevoilor particulare ale fiecarui ten in parte. Sunt hipoalergenice !risc de alergie redus comparativ cu

cosmeticele obisnuite", non comedogenice !produsul nu induce aparitia de puncte negre" si sunt testate dermatologic atat pe pielea sanatoasa cat si pe cea cu probleme. Produsul cosmetic este utilizat pentru curatirea, intretinerea si infrumusetarea pielii.#u produce schimbari in structura sau in functiile pielii. Este aplicat pe pielea intacta si in alegerea lui se tine cont de tipul de piele si de gradul de imbatranire a acesteia. Produsele cosmetice se gasesc atat in farmacii, cat si in magazine, au preturi mai mici decat dermatocosmeticele si beneficiaza de o publicitate agresiva fiind, astfel, mai cunoscute consumatorilor.$osmeticele reprezinta un aspect primordial in viata tuturor, reprezentand in primul rand atitudine pentru noi toti.

CAPITOLUL I PIATA PRODUSELOR COSMETICE

1.1. PREZENTARE GENERALA 1.1.1. ISTORIA PRODUSELOR COSMETICE rheologii au gasit evidente ale existentei produselor cosmetice in Egipt datand mult mai inainte de anul %&&& I.$. u gasit obiecte vechi cu farduri de ochi si dovezi ale folosirii unguentelor frumos mirositoare.In Egipt se aplica pe fata o pasta verde stralucitoare din minerale de cupru care dadea culoare si definea trasaturile fetei. Se foloseau uleiuri parfumate si se pictau sprancenele cu fard de ochi !o crema facuta din grasime de oaie si praf de plumb".
3

$osmeticele grecilor erau pastrate in cutii complicate. 'ujul inrosea obrajii si erau folosite pudre albe pentru indreptarea ridurilor. (emeile foloseau ca ruj culoarea ocru, un clei combinat cu fier. $a sa arate mai tinere, isi pictau palmele cu henna, o culoare rosu)maronie. In $hina si *aponia foloseau crema din praf de orez cu care isi pictau in alb fata si parul, isi smulgeau sprancenele iar dintii erau colorati in negru sau auriu. (emeile obisnuiau sa isi faca un semn rosu in mijlocul fruntii. + practic asemanatoare mai exista inca in India si in #epal, unde aceasta semnifica o angrenare in viata spirituala sau religioasa. 'omanii foloseau excremente de crocodil pentru noroiul din bai, faina de orz si unt pentru cosuri, grasime de oaie si sange pentru lustruirea unghiilor. ,arbatii si femeile isi vopseau adesea parul in blond. -opselele erau foarte caustice si multi au chelit trebuind sa poarte peruci. In Italia si mai ales in 'oma, folosirea alifiilor si a fardurilor a fost foarte raspandita. In numeroase pravalii de specialitate se vindeau diferite produse de parfumerie. +vidiu, in . rs amandi. !. rta iubirii.", a descris folosirea unor preparate cosmetice. El a publicat si un cod al cochetariei ) .$osmeticele lui +vidiu., acesta fiind un vechi formular de retete cosmetice. Medicul imparatului /raian a publicat si el un formular de cosmetica, reproducand in parte retetele reginei $leopatra. ceasta lucrare s)a pierdut in timp, dar partile ei principale au fost reproduse de catre medicul roman 0alenus, intemeiatorul galenicei, arta si stiinta prepararii medicamentelor. Parfumurile si produsele cosmetice s)au bucurat in tot imperiul roman de o mare cautare. In Evul Mediu au aparut parfumurile cu alcool vandute in Europa de cruciati. 'eginele din Italia foloseau ruj de buze roz. Pe timpul reginei Elisabeta a ngliei colorarea parului in rosu era o adevarata moda. (emeile dormeau de asemenea cu bucati de carne cruda pe fata pentru prevenirea ridurilor. In Europa cosmeticele erau folosite de aristocratie, de persoanele de la curtile regale. (ranta si Italia devin centrul producerii lor. (olosirea plumbului in producerea cosmeticelor a provocat multe probleme fizice si chiar moartea. $ruciatii au fost cei care au adus din 'asarit, printre altele, si diferite produse cosmetice,generalizandu)se astfel folosirea lor in toata crestinatatea. Din 12&&, stiinta cosmetica a fost raspandita intre diferite grupuri3 alchimisti, barbieri, farmacisti, coafori, cameristi si chiar
4

doamne nobile.In zilele noastre datorita marilor descoperiri ale chimiei moderne, industria parfumurilor si apoi cea a produselor cosmetice au fost revolutionate $ea mai larga utilizare o are rujul rosu de buze.Produsele cosmetice s)au dezvoltat odata cu industria filmului si a modei. Prima formula de deodorant a fost inventata in 1444 de un inventator necunoscut in Philadelphia si a fost recunoscut ca fiind primul produs care previne mirosul. In 15%& 6elen ,arnett Diserens s)a alaturat echipei de productie a primului deodorant si la sugestia unei colege, au dezvoltat impreuna pe furis un alt deodorant numit 7ball point8 pen ) deodorantul cu bila. cest nou tip de aplicator de deodorant a fost testat si produs in merica in 159:. Produsul a fost un succes. In 152&, fabricile de deodorante se preocupau de cum sa obtina deodorantele aerosol intr)un tub inchis. Primul deodorant aerosol a fost lansat in 1529. Parfumul este vechi de sute de ani. $uvantul 7parfum8 vine din cuvintele latine 7per fume8 ) prin fum. ;na din cele mai vechi intrebuintari ale parfumului este arderea esentelor si ierburilor aromate folosite in serviciile religioase. Egiptenii au fost cei care au introdus parfumul in cultura lor, apoi chinezii, hindusii, israelitii, arabii si grecii. In Egipt, folosirea sticlutelor pentru pastrarea parfumului dateaza din anul 1&&& I.$. Egiptenii au inventat sticla iar sticlutele pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate obiecte din sticla. Egiptenii isi ungeau corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atat ca produse cosmetice cat si cu uz medicinal. ;tilizarea parfumului s)a raspandit apoi in 0recia, in Italia si in lumea islamica. Parfumul s)a bucurat insa de succes in secolul <-II mai ales in (ranta. =a curtea regala, parfumul nu era folosit numai pe piele ci si pe mobila si haine. In secolul <-III s)a inventat apa de colonie care se amesteca in apa pentru baie si in vin ca apa de gura. Sticlutele devin populare pentru ambalarea parfumului si designul lor incepe sa ia amploare. $hiar se fac aliante intre producatorii de parfumuri si producatorii de sticlute pentru exclusivitate. producatoare de parfum3 $ot>, $hanel. par marile case

1.1.2. EVOLUTIA PRODUSELOR COSMETICE

Piata cosmeticelor a avut parte, in ultimii zece ani, de curbe ascendente si descendente, aflate in strinsa corelatie cu starea economiei rominesti si manifestate, in principal, prin puterea de cumparare a populatiei. Piata cosmeticelor a evoluat diferit de)a lungul timpului, la acest fapt contribuind numerosi factori, cum ar fi3 nivelul de trai si de educatie al consumatorilor, calitatea produselor, pretul acestora, natura nevoilor pe care le satisfac, ambalajul, tara de provenienta, notorietatea marcii si a casei producatoare si, nu i ultimul rind, mesajul de lansare. /rebuie remarcat faptul ca, in 'omania, consumatorul este deschis mesajului publicitar mai mult decit in tarile vecine. $hiar daca acest lucru pare surprinzator, sa nu uitam insa ca doar un procentaj infim !aproximativ %?" din venitul lunar impozabil al unei familii este cheltuit pe produse nealimentare. in materie de cosmetice, aceasta realitate se manifesta prin achizitionarea produselor de stricta necesitate si prin faptul ca pretul primeaza asupra calitatii $onfuzii mai mult sau mai putin justificate3 creme de intretinere folosite ca baza de machiaj, creme pentru ten gras aplicate pe tenuri uscate, spumante de baie utilizate ca geluri de dus, rimeluri rezistente la apa ilaturate cu demachiante obisnuite, balsamuri de par i loc de sampoane, deodorante pe post de ape de toaleta, creme de noapte confundate cu cele de zi ) iata doar citeva dintre cele mai frecvente atitudini negative intilnite in rindul consumatorilor. Se pare ca, in 4&? din cazuri, avem de a face cu o perseverenta rezistenta in asimilarea noutatilor. Puterea de cumparare reprezinta o explicatie plauzibila, dar insuficienta. =ipsa educatiei in domeniul prevenirii imbatrinirii tenului, de exemplu, este un alt factor important in comportamentul consumatorului roman. De aceea, in 'ominia, spre deosebire de alte piete, focalizarea este pe farduri si pe parfumuri sau ape de toaleta si mai putin pe produse destinate ingrijirii fetei si corpului.Este de mentionat aici si importanta mass)media in explicarea beneficiilor utilizarii anumitor produse de intretinere si infrumusetare. stfel, in presa scrisa, mai ales in revistele de specialitate, pe linga reclamele platite de distribuitori, spatii considerabile sunt acordate articolelor explicative sau de prezentare a noutatilor.

1.2. PRODUSELE COSMETICE IN ROMANIA

6

=a avantul industriei cosmetice a contribuit chimia.Introducerea metodelor stiintifice de lucru, uniformizarea procedeelor tehnologice, precizarea calitatilor materiilor prime in controlul produselor cosmetice finite au ridicat prepararea cosmticelor din stadiul de arta mestesugareasca, empirica, la acela al uneia din ramurile tehnologiei chimice. In tara noastra nu a existat o industrie cosmetica propriu)zisa. ceasta era reprezentata

doar de circa 1&& laboratoare mici, conduse in general de catre nespecialisti. stazi, in tara noastra functioneaza unitati industriale, ca Intreprinderea Miraj @ ,ucuresti, (armec ) $luj #apoca , Stela @ ,ucuresti ,#ivea @ ,rasov . Pentru clasificarea produselor cosmetice, ca si in alte domenii ale tehnologiei chimice, sunt utilizate urmatoarele criterii, si anume 3 modul de intrebuintare si efect , modul de prezentare etc. A insa cel mai frecvent intalnit este modul de clasificare in functie de finalitate si respectiv de scopul utilizarii @ scopuri de fapt pentru care sunt create toate produsele cosmetice. I. o o o o rticole de parfumerie ape de colonie toaleta parfumuri spra>)uri

Produse de toaleta a" paste de dinti si alte produse pentru ingrijirea cavitatii bucale) paste de dinti, ape de

gura, produse pentru curatirea protezelor b" creme de obraz !tuburi, spra>)uri" c" e" f" sapunuri de toaleta deodoranti si antitranspiratie 3 tip BuicC,0el, pudra Diverse3 creme depilatoare, dizolvant, lac de unghii d" produse pentru baie @ spumanti de baie, sapunuri

II. Produse pentru ingrijirea epidermei si pentru infrumusetare a" creme si emulsii de fata, maini , corp!pentru ten normal,uscat si gras" b" produse pentru plaja 3 creme si emulsii pentru bronzare, pentru calmarea arsurilor
7

c" lotiuni !antiacnee, demachiante, dupa ras, calmante dupa depilare " d" produse de fardare 3 pudre, fond de ten, fond obraz, rosu de buze, rimel pleoape, tus pleoape III. Produse capilare a" produse de splare si colorare a parului 3 sampoane !antipeliculare, antiseboree, cu diverse extrase"A sampoane colorate tip !$romoplatin", vopsele colorante pentru par gene, sprancene b" fixativ)fixatori)lotiuni capilare.(ixatori !inainte de coafat".=acuri de par, briantine,lotiuni, solutie permanent la rece . Produse cosmetice cu diverse destinatii c" pentru autoturisme @ antisare ) antirugina ) antiinghet ) sampoane d" pentru curatirea si intretinerea articolelor textile , din piele si blana @ impermeabilizari ) curatat gulere ) creme de incaltaminte c" pentru curatirea si intretinerea locuintei d" deodorante si odorizante casnice Datorita multitudinii scopurilor si utilizarilor produselor cosmetice ce determina diversitatea lor, precum si formele complexe de realizare a produselor comerciale, industria fabricarii acestora este poate cea care reclama materii prime si auxiliare pe cat numeroase, pe atat de diverse si care cunosc o dinamica de dezvolatare ascendenta, permanenta si in continua completare. + trasatura comuna tuturor materiilor prime cosmetice , in afara de marea lor diversitate, o constituie puritatea deosebita ce trebuie sa o aiba .
8

Industria cosmetica isi are resursele de materii prime din toate cele trei regnuri naturale, animale, vegetal si mineral, precum si produse de sinteza, care ocupa, de asemenea , un rol important si care sunt din ce in ce mai mult asimilate si diversificate! asa cum este cazul glicerinei sintetice, al vitaminelor , al hormonilor etc" .

$omponente solide D D

$omponente lichide

Solubilizare

Impuritati (iltrare mecanice Depozitare intermediara

Decantare

(iltrare sub presiune pe mase filtrate

Solutii moleculare sau coloidale

Impuritati

mecanice

mbalare

0az propulsor

Ambalare tip aerosoli Produse de parfumerie

Spra>)uri

1.Fluxul principal p !p ra"iuni al pr!c # l!r $ !%"in r a pr!$u# l!r $ par&u' ri #i a l!"iunil!r
10

$a orice clasificare, si aceasta nu trebuie privita in mod rigid, deoarece unele produse socotite ca materii prime auxiliare pot fi in unele formule !retete" materii prime principale Aastfel solventii pot fi considerati tot ca excipientiAemulgatorii sunt materiale auxiliare pentru prepararea cremelor si a emulsiilor, dar pot fi , si sunt, baze importante ale cremelor etc.. Pentru simplificare, desi criteriul de clasificare nu este in totalitate unitar, materiile prime de uz cosmetic se grupeaza cel mai frecvent in urmatoarele categorii3 materii grase !grasimi", ceruri, derivate mixte,derivati ai petrolului, extrase fiziologice, produsi chimici organici si anorganici.
$omponente solide !pigmenti $aD!P+%":AEn+ ,$a$+D"

Materie grasa

$omponente lichide !apa, parfum, etc."

/opire D (iltrare pe filtru cu panza Emulsionare sau suspensionare in malaxoare Impuritat i mecanice D Emulsii (crem e) +mogenizare Suspensii !creme" D

mbalare

$onsumator

2.Flux principal p n"ru !%"in r a cr ' l!r $lasificarea produselor cosmetice si de parfumerie
11

/ehnologia obtinerii produselor cosmetice si de parfumerie reprezinta o specialitate a chimiei organice, caracterizata prin specificitatea operatiunilor, a utilajelor si a metodologiei de lucru.+peratiunile sunt, in general, fizice, de conditionare a amestecurilor obtinute din materiile prime folosite conform recepturilor.Materialele prime necesare obtinerii produselor cosmetice nu fac obiectul domeniului, ci sunt procurate din alte industrii chimice.Ele sunt substante de provenienta naturala sau sintetica obtinute prin tehnologii bazate pe procesele chimice fundamnetale. /ehnologiile de obtinere a produselor cosmetice si de parfumerie pot fi grupate prin ceea ce au ele in comun,functie de produsul final ce trebuie realizat. stfel, exista o tehnologie generala pentru obtinerea produselor cosmetice solide !ruj,rimel.creioane contur etc.", alta pentru obtinerea produselor de parfumerie ,alta pentru obtinerea cremelor si asa mai departe. In cadrul fiecarei linii de fabricatie, prin schimbarea retetelor atat din punctul de vedere al materiilor prime chimice cat si al dozarii lor, se pot obtine variante de produse finite care sa difere intre ele prin culoare ,parfum , consistenta etc. .De aceea in figurile 1.: si 1.D au fost concentrate procesele tehnologice prin specificitatea lor pe linii de fabricatie.Sunt prezentate numai fluxurile pe operatiuni fara descrierea modurilor de lucru, deoarece ele difera de la sortiment la sortiment , ca timpi de realizare a fazei respective. +peratii si utilaje specifice sa cum s)a putut constata, indiferent de produsul fabricat, tehnologia produselor cosmetice se bazeaza pe cateva operatii comune ce au un caracter general, ca topire,solubilizare,decantare, filtrare, amestecare, !malaxare" etc. , operatii ce se realizeaza in utilaje specifice. De mentionat este faptul ca utilajele necesare realizarii operatiilor de sinteza si conditionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului. Din punct de vedere al utilajelor specifice,ele se folosesc atat pentru pregatirea materiilor prime, precum si pentru efectuarea proceselor propriu)zise , au o flexibilitate si o elasticitate din punct de vedere al sorturilor de produse care se obtin.

12

Industria produselor cosmetice detine recordul din punct de vedere al frecventei de aparitie a noului, chiar in cazul produselor de serie @ fabricate in flux continuu sau discontinuu. De aceea,din multitudinea tipurilor de produse cosmetice ce se obtin in fata noastra , se vor prezenta in acest capitol numai preparate cu valoare de model !simbol" reprezentativ pentru clasa !grupa" de produse. Sapunurile de toaleta trebuie sa fie cat mai neutre, pentru a nu fi iritante. stfel, trebuie fabricate din grasimi purificate si in orice caz supergresate cu lanolina, derivati ai lanolinei,colesterina sau crema, in cazul folosirii lor pentru tenurile uscate sau sensibile.Principalele indicatii pentru sapunurile medicinale sunt3
- sapunul de sulf este recomandat in seboreea pielii, contra acneei, precum si impotriva

matretei grase a pielii capului.In reteta se utilizeaza sulf precipitat, in proportie de 1& ? A
- sapunul gudron-sulf contine 9 ? gudron si 1& ? sulf.Este indicat pentru ingrijirea pielii

grase, combaterea matretei grase, a pielii sensibilizatede enzeme, ca si boli parazitare !diferite ciuperci"
- sapunul ichtiol contine D ? inchtiosulfonat de amoniu.Este recomandat pentru

combaterea diferitelor inflamatii ale pielii, cosuri, acnee etc. A

- sapunul borax se recomanada in general persoanelor cu pielea sensibila .

Substantele active respective se introduc in sapunul medical in momentul malaxarii taieteilor, incorporarea perfecta efectuandu)se in continuare prin valtuirea acestora. vand in vedere scopul si conditiile in care se folosesc sapunurile medicinale, este recomandat ca aceasta sa nu fie parfumate si nici colorate. Sampoanele pentru par se fabrica sub forma fluida sau de crema ori mai rar din praf.(ormulele mai vechi de 7 sampoane clasice8se bazau pe utilizarea solutiilor de sapun de cocos sau palmist cu continut de 1:):9 ? acizi grasi alaturi de alte componente, dar care prezentau dezavantaje.De aceea, formulele de sampoane moderne se bazeaza pe alchisulfonati , alcooli polietoxilati,alchiletersulfati impreuna cu adaosuri pot fi3 lanolina, ou, lecitina, vitamina (, extracte vegetale etc. . =a alegerea si folosirea sampoanelor se tine seama de natura parului !uscat, gras, normal" si de culoarea lui .
13

Procesul de fabricare se diferentiaza dupa calitatea sampoanelor astfel 3 ) sampoanele fluide se obtin prin simpla solubilizare, la rece sau la cald , a componentilor retetuali, in care predomina cei lichizi.=a nevoie se filtreaza. ) sampoanele cremoase se prepara in malaxoare speciale, cu turatii foarte lente, spre a nu spuma.In final samponul este dezaerat sub vid.Dupa dezaerare este necesara macerarea in decurs de cinci zile in incaperi cu temperatura scazuta de 9) 1& ?.;rmeaza ambalarea in tuburi sau flacoane. Stabilitatea spumei sampoanelor pe baza de laurilsulfati sau laurietersulfati se realizeaza prin incorporarea dietanolamidei acidului lauric etc. . Pastele de dinti sunt suspensii de substante solide cu caracter usor abraziv, intr)un gel constituit din substante mucilaginoase macerate in apa !esteri ai celulozei".In retele clasice, ca agent coloidal pentru obtinerea gelului se utilizeaza sapunul din grasimi alimentare.Dupa rolul pe care)l au componentii din pastele de dinti, pot fi clasificati astfel 3 )Substantele de curatire mecanica, prin actiunea lor abraziva )Substantele de spalare a resturilor suprafetei dintilor.Se intrebuinteaza laurilsulfatul de sodiu. )=ianti, care ajuta la aformarea si stabilirea suspensiei de ingredienti vascoase. );mectantii, cei ai utilizati fiind glicerina si sorbitolul.Datorita vascozitatii lor ridicate,aceste substante maresc stabilitatea suspensiilor. )Substantele de indulcire @ in special sarea de sodiu a zaharinei, ciclamatul de sodiu etc. , sau amestecul lor cu efect sinergic. )Sustantele active cu efect specifi variaza in functie de marca pastei de dinti respective.De exemplu 3 fluorhidrati de amine alifatice pentru combaterea cariilor , benzooxipiridina pentru albire etc.
14

pulveruenti, in

amestec cu restul componentilor fluizi3 coloizi hidrofili, care impreuna cu apa dau geluri

)Substantele colorate) clorofila pentru nuante verzi, albastrul de metilen pentru nuante albastru pal, rodamina, eozina sau carminul pentru nuante roz)rosii. Pentru o reteta echilibrata trebuie pastrat un anumit raport intre abrazivi, liantisi umectanti. Ph)ul pastelor de dinti variaza in functie de reteta aplicata. stfel, pastele de baza de sapun au p6)ul intre 5,9 si 1&,9 A cele pe baza de deteregenti, cu arome de sapun, F,9)5 etc. . Pentru a fi eficace, pastele cu saruri de fluor trebuie sa aiba p6)ul acid, intre %,2 si 9,9 . (abricarea pastelor de dinti fig 1.% consta in formarea prealabila a gelului din lianti si umectanti,la care se adauga treptat substantele de curatire)abrazive si in final spumatul !sub malaxare foarte lenta spre a evita aerarea masei ".In functie de felul liantului, pastele de dinti se fabrica la cald sau la rece.;ltima operatie este dezaerarea sub vid , la minimum &,&9 atm.,care se efectueaza tot in malaxorul initial 1.Daca nu se dispune de malaxoare moderne, prevazute la fund cu mori)turbine de omogenizare :, pasta obtinuta in malaxoarele clasice este omogenizata prin valturile D sau cu rolele % si apoi dezaerata.;rmeaza umplerea si ambalarea. Spre a da luciu placut pastelor de dinti , in afara de dezaerare se incorporeaza Si cantitati mici de ulei de vaselina. vand in vedere scopul in care sunt folosite pastele de dinti este necesar un control riguros al calitatii tuturor materiilor prime, cat lipsit de oxid de calciu cu un grad de alb ridicat si foarte fin. Cremele de ras sunt produse cu consistenta pastoasa. Se fabrica in doua calitati3 creme spumoase) cu un continut de circa D4 ? acizi grasi) si nespumoase , primele fiind cele mai raspandite. $a materii prime se folosesc 3 stearina, acidul miristic sau palmitic, uleiul de cocos,G+6 sau #a+6 si trietanolamina, iar ca adaosuri3glicerina,acidul boric, mentolul, lanolina sau derivatii ei si tenside sintetice, pentru reglarea spumei.=a fabricarea spumelor de ras se recomanda sa se utilizeze apa distilata sau demineralizata. In fig :.& se prezinta o schema tehnologica de principiu pentru obtinerea cremelor de ras.
15

si asigurarea

conditiilor optime de igiena , in timpul fabricarii.De exemplu carbonatul de calciu trebuie sa fie

Pentru saponificarea cremelor de ras se procedeaza astfel3 in malaxorul 1 cu duplicat se introduce cea mai mare parte din solutiile de alcalii, glicerina,trietanolamina si apa distlata,prevazute in retea de fabricatie.Se incalzesc la 4& grade.Intr)un alt cazan duplicator D se incalzesc separat, tot la 4& stearina, acizii palmitic si mirirstic, uleiul de cocos si eventual.Dupa filtrare in filtrul % , amestecul se introduce, sub continua malaxare,peste componentii fluizi retetuali, din malaxorul de saponificare . Se introduce apoi in a doua parte din solutia de hidroxid de potasiu, pentru continuarea saponificarii.;rmeaza introducerea sub agitare a acidului boric, dizolvat in apa calda.De indata ce masa a devenit omogena se adauga o ultima parte din solutia de hidroxid de potasiu, care produce fluidificarea masei, apoi restul de solutie de soda caustica si ultima parte a stearinci, toate sub malaxare continua.Dupa sfarsitul saponificarii se determina alcalinitatea, pentru a se obtine in final) la nevoie prin adaos corespunzator de acid stearic @ o usoara aciditate organica de 1,9 )D,9 ?.Se continua malaxarea pana ce cremea s)a racit la D& grade. Deoarece acizii grasi din uleiul de cocos sunt iritanti pentru piele, de multe ori uleiul de cocos este saponificat separat, pentru a se asigura perfecta lui saponificare. $ompozitita de parfum se incorporeaza la rece, sub usoara malaxare.$rema se lasa la macerta, in camera de racire :, timp de :)D saptamani.In aceasta perioada are loc fenomenul de siderare, ca urmare a cristalizarii acidului stearic, aflat in exces.Produsul siderat se umple in tuburi flexibile de aluminiu.Se mai produc si creme de ras nespumoase, mai putin solicitate in tara noastra.$remele nespumoase sunt in fond creme)stearati, puternic supragresate. Produsele de parfumerie alcoolice @ ape de colonie si de toaleta) se obtin prin inglobarea compozitiilor de parfum intr)un excipient, cu rol de solvent sau de vehicul, ce poate fi lichid,solid sau cremos.$ei mai utlizati sunt excipientii lichizi, in special alcool etilic, ca atare sau in amestec cu apa. pele de colonie, de toaleta si parfumeriile sunt solutii alcoolice de diferite concentratii, continand uleiuri de parfum,de obicei usor colorate cu coloranti artificilai.;leiurile de parfum, denumite si compozitii de parfum,sunt amestecuri de uleiuri naturale si sintetice,preparate dupa anumite retete, carora pentru a le mari persistenta, li se adauga si fixatori.

16

Apele de toaleta prezinta,de obicei, buchete speciale,neintalnite ca atare in natura.In afara de mirosurile tip fantezii,apele de toaleta, ca si cele de colonie, pot avea diferite buchete florare, bine precizate. ceste produse contin intre :& si 9& g ulei de parfum la litru, taria lor alcoolica variand intre F& si F9 ?. Parfumurile sunt cu totul asemanatoare apelor de colonie si de toaleta , cu deosebire ca au un continut mai ridicat de ulei de parfum si implicit o concentratie alcoolica superioara.In parfumuri nu se introduce apa.'ezulta ca procesul de baza al obtinerii apelor de colonie, de toaleta si al parfumurilor este solubilizarea uleiurilor de parfumin alcool, in diferite concentratii.;rmeaza macerarea produselor care, in functie de calitate. Dureaza minimum :& zile si apoi filtrarea pana cand filtratul este perfect limpede.Pentru umplerea flacoanelor cu ape de colonie, de toaleta si a parfumurilor se folosesc masini ce lucreaza sub vid la nivel constant. Prin macerare sau maturizare produsii isi imbunatatesc mirosul,buchetul.Din punct de vedere chimic, in timpul macerarii au loc o serie de procese, lente3 esterificari, eterificari,alcoolize,etc., care conduc in final la obtinerea unui grad de finete superior celui avut anterior. Cosmetice pentru machiere.$ele mai importante sunt pudrele si fardurile,rosul de buze, lacurile de unghii si vopselele de par.Pudrele si fardurile sunt produse necesare infrumusetarii tenului, care estompeaza sau mascheaza unele mici defecte inestetice ale fetei.Pudrele moderne, ca si fardurile, sunt amestecuri foarte intime de diverse materii prime pulverulente, avand o mare finete.Pudrele de calitate trebuie sa fie lejere aderente,anctuoase si sa se aplice cu mare usurinta !glisante".In acelasi timp, ele trebuie sa aiba o mare putere de acoperire, sa confere un aspect mat si sa fie usor absorbite. Materiile prime de baza pentru pudre si farduri sunt3 talcul!silicat de magneziu hidratat",caolina coloidala, oxidul de zinc si dioxitul de titan, stearatul de zinc si de magneziu, carbonatul de calciu, de magneziu si hidroxi)carbonatul de magneziu,pudra de matase, colorantii naturali !pigmenti" si mai ales cei sintetici,parfumul etc. . Procesul tehnologic consta in 3sitarea componentilor, omogenizarea acestora in malaxoare orizontale, incorporarea colorantilor, omogenizati perfect si diluati in prealabil intr)o parte din corpul pudrei,incorporarea carbonatului de magneziu parfumat in masa colorata,trecerea prin
17

mori forplex sau omogenizare tip ventilatoare,respectiv instalatii de micronizare si in final ambalare . In cadrul pudrelor compacte) pe langa cantitati reduse de lanolina) se adauga ca lianti mucilagii sau esteri grasi pentru a ajuta compactarea, ca exemplu 3 stearati,miristati plamitati de izopropil,ceruriamidon si chiar u emulgator. Cosmetice antisolare)se prezinta sub forma de lotiuni, creme sau emulsii fluide. Schematic ele sunt constituite dintr)un excipient substanta filtranta sau ecran si adjuvantii cu rol de ingrijire a pielii ce a fost expusa soarelui si in general intemperiilor atmosferice. Substantele filtrante actionand selectiv , nu opresc radiatiile pigmentogene.Exemplu de filtre solare selective sunt3silicatul de fenil si mai ales de metil, esterii acidului antranilic , oxicumarinele, sulfatul, clorhidratul sau oleatul de chinina, difenilglioxalona si trioleatul de digaloil etc. . Produsele cosmetice sub forma de aerosoli.Initial, prin termenul de 7aerosoli8, in sens fizic se intelegeau numai anumite sisteme disperse coloidale, respectiv suspensii fine si stabile de particule lichide sau solide dispersate in gaze cum ar fi 3 ceta, norii, fumul etc. .In prezenta acest termen fizic si)a extins sfera si prin largirea acceptiunii sale cuprinde totalitatea produselor prezentate in ambalaje presurizate, indiferent de aspectul jetului , la iesirea din ambalaj .$u un alt termen general acest fel de produse se mai numesc si spra>)uri adica produse care se pulverizeaza. Extinderea produselor de tip aerosoli este datorata atat diversificarii continue a produselor prezentate sub aceasta forma cat si cresterii efective a consumului pentru fiecare din calitatile de produse fabricate initial.

1.(. SCURT ISTORIC AL )RANDURILOR C*ANEL+ DIOR+ ESTEE LAUDER Parfumul are o istorie mai veche decHt cred multi dintre noi. $uvHntul .parfum. vine din sintagma latineasca .per fumus., InsemnHnd .In Intregime fum.. (rancezii mai tHrziu au dat numele de parfum mirosurilor plJcute care plutesc In aer la arderea tJmHii.
18

u existat puKine

perioade In istorie care nu au fost influenKate de parfum. Istoria parfumului este adesea Impletita cu istoria rasei umane. ;na dintre cele mai vechi intrebuintari ale parfumului este arderea esentelor si ierburilor aromate folosite in serviciile religioase. Egiptenii au fost cei care au introdus parfumul in cultura lor, apoi chinezii, hindusii, israelitii, arabii si grecii. Primul tip de parfum a fost tJmHia. Ea a fost descoperita de catre mesopotamieni acum %&&& de ani. In Egipt, folosirea sticlutelor pentru pastrarea parfumului dateaza din anul 1&&& i.d.6r. Egiptenii au inventat sticla, iar sticlutele pentru parfum au fost unele dintre cele mai utilizate obiecte din acest material. Ei isi ungeau corpurile cu uleiuri aromate si le foloseau atHt ca produse cosmetice, cHt si in scop medicinal. ;tilizarea parfumului s)a raspHndit apoi in 0recia, in Italia si in lumea islamica. Parfumul s)a bucurat insa de succes in secolul <-II, mai ales in (ranta. =a curtea regala, era folosit nu numai pe piele, ci si pe mobila si haine. In secolul <-III s)a inventat apa de colonie, care se amesteca in apa pentru baie, dar si in vin pentru a obtine apa de gura. =a sfHrLitul secolului, parfumurile aveau mireasma unei singure flori. /randafirul, violeta, liliacul, crinul erau la mare cerere. Miresmele de amestecuri florale au fost introduse spre sfHrLitul primei decade cHnd au fost descoperite noi ingrediente ce au fost amestecate pentru a rezulta noi parfumuri. Mai tHrziu, mirosuri abstracte, care nu aveau nici o legatura cu parfumul unei flori sau al unui buchet de flori au fost create. parfumurilor. necunoscute Inainte de descoperirea aromelor chimice. Datorita comerKului tot mai prosper de iasomie, trandafiri si portocale, oraLul 0rasse din Provence a devenit cel mai important centru producJtor de materii prime. cest statut de mare producJtor de parfumuri a oraLului 0rasse a pierit In 1F:%. Paris a devenit duplicatul comercial al oraLului 0rasse si centrul mondial al parfumurilor. $asele de parfumuri precum 6oubigant !care produce BuelMues (leurs, foarte popular si astJzi", =ubin, 'ogerN0allet si 0uerlain ILi aveau sediul In Paris. $urHnd aspectul sticlei a devenit mult mai important. $hiar se fac aliante intre producatorii de parfumuri si cei de sticlute pentru exclusivitate. $reatorul de parfumuri (rancois $ot> s)a asociat cu 'ene =aliMue. De atunci =aliMue a Inceput producerea de sticle pentru 0uerlan, DO+rsa>, =ubin, Molinard, 'oger N 0allet si alKii. Dupa aceea ,accarat a creat si a produs sticla
19

ceasta realizare a revoluKionat industria

stJzi, parfumurile au devenit mult mai complexe, cu multe tente si tonuri

pentru MitsouCo !0uerlain", Shalimar !0uerlain" si alKii. ,rosse 0lassPorCs a creat memorabila sticla pentru *eanne =anvinOs rpege si celebra sticla $hanel #r. 9. Parfumurile In ziua de azi sunt create de oameni antrenaKi In spiritul tradiKiilor estetice renascentiste. ceLti meLteLugari, care petrec ani In ucenicie, vorbesc In mod neobiLnuit de notiKele chilimbar si acordurile florale albe. +datJ cu anul :&&&, producJtorii de parfumuri vorbesc despre afinitJKile moleculare care leagJ proteinele receptoare)florale. Mai mult, marile case de moda nu fac numai parfumuri pentru barbati, femei sau copii, ci si pentru animale. Qn ultimul deceniu s)a produs, pe plan mondial, o imensa diversitate de bunuri cu uz cosmetic. ccesul consumatorilor zi de zi la cosmetice depinde de mecanismele prin care se formeaza sortimentul industrial !al producatorilor", completat cu un sortiment adecvat provenit din import si prin care se formeaza sortimentul comercial la nivelul grosistilor si detailistilor.

1.(.1. APARITIA PARFUMULUI ESTEE LAUDER

In 15%2, EstRe =auder pune bazele unui imperiu pornind de la un borcan de crema creata de unchiul sau si de la dorinta de a infrumuseta toate femeile. ceasta mica afacere controleaza %9? din piata de cosmetice americane, are :2.&&& de angajati, isi vinde produsele in 1:& de tari si are vanzari de peste D.2 miliarde de dolari anual. $u toate acestea, lucrurile stateau altfel la inceput.Inainte de a)si cladi imperiul de cosmetice,*osephine Esther Mentzer traia impreuna cu familia intr)un apartament inghesuit deasupra magazinului de fierarie a tatalui sau. $ea mai tanara dintre cei 5 copiii ai familiei, imigrase impreuna cu parintii si fratii sai din ;ngaria si $ehoslovacia. ;nul din punctele de cotitura ale vietii sale a fost momentul in care tanara EstRe a inceput sa lucreze pentru unchiul sau, dr. Schotz. cesta lucra pentru #eP Sa> =aboratories, unde a angajat)o pe nepoata sa pentru a vinde cremele pe care #S= le produceau si apoi vindeau catre cluburi, saloane de infrumusetare si magazine de cosmetice din #eP TorC. In aceasta perioada, =auder si)a insusit primele lectii de marCeting practic3 perfectionism, discurs stapanit, produse de calitate si, mai ales, atentie acordata infatisarii exterioare.
20

#u e nici o indoiala ca potiunile erau bune ) EstRe =auder era fanatica atunci cand venea vorba de calitate ) dar ea ca vanzatoare era remarcabila.Pur si simplu, depasea pe oricine din industria cosmeticii.=a un moment dat, in 15%4, pentru a dovedi ca produsele ei merita un loc aparte, i)a urmarit zile intregi pe directorii magazinelor de lux din #eP TorC pana cand acestia i) au oferit un spatiu concesionat in raionul de cosmetice al SaCs (ifth impresionante precum cremele si parfumurile ei. ;na din mantrele ei de marCeting era .telefoneaza, telegrafiaza, spune unei femei., bazandu)se pe convingerea ca, o data ce o femeie a incercat un produs, ii va placea si le va spune si prietenelor ei. Dupa castigarea acestei concesiuni, businessul ei a prins aripi. un efort de a)si plasa produsele in magazinele acestora. Dand dovada de o perseverenta unica, EstRe =auder si)a dezvoltat atat de rapid firma incat in 159& produsele ei se vindeau in jumatate din marile department stores, inclusiv in #ieman Marcus si Marshall (ieldOs.Iar dupa doar douazeci de ani, pe la mijlocul anilor OF&, produsele EstRe =auder se vindeau in peste F& de tari. . mbitie.. cesta este cuvantul prin care =eonard =auder isi defineste mama. $hiar si inceput sa calatoreasca de) venue. + data aflata in acel spatiu, =auder a folosit tehnici de vanzare personalizate, care s)au dovedit a fi la fel de

a lungul si de)a latul Statelor ;nite pentru a vorbi cu directorii magazinelor din fiecare stat, intr)

dupa %& de ani de activitate, EstRe =auder continua sa participe la fiecare lansare de produs care ii purta numele, fie ca era vorba de un magazin din Moscova sau din $ape /oPn. $and mai imbatranise, obisnuia sa mearga la +rigins, magazinul nepotului sau din So6o in Manhattan si sa ii spuna U6ai sa te invat cum sa vinzi.V incetat vreodata =auder sa .vanda. si sa .se vanda., chiar dupa ce a cunoscut succesulW #iciodata. $hiar si cand devenise bogata iar cremele ei se vindeau in toata lumea, le oferea prietenelor si cunostintelor mostre din produsele sale, pentru ca acestia sa le tina in geanta. Dorea ca brandul ei sa fie vazut in mainile unor oameni care isi permiteau doar Uce e mai bunV, asociind astfel calitatea produselor ei cu un anumit stil de viata.

21

Primul ei mare succes a venit in 159D. Intr)o perioada in care majoritatea parfumurilor vandute in S; erau frantuzesti iar femeile rareori isi cumparau siesi parfumuri, =auder a avut idea de a lansa Touth DeP, un elixir cu aroma orientala, senzuala, usor intepatoare... sub forma unui ulei pentru baie. Desi acum pare un lucru normal, la vremea respectiva s)a dovedit a fi o idee revolutionara. $apacul sticlei era astfel desenat incat cumparatoarea sa poata simti mirosul de scortisoara, >lang)>lang, trandafir si iasomie inainte de a)l cumpara ) lucru care acum ni se pare obisnuit. In loc sa)si picure cate un strop de parfum in spatele urechii sau la incheietura mainilor, femeile turnau cateva capacele de Touth DeP in apa fierbinte in care se imbaiau. + singura baie era suficienta pentru a)si parfuma intregul corp, pentru o zi intreaga, cu un miros usor de recunoscut si lipsit de pretentii dar care ramanea mult timp impregnat in piele. Era parfumul ideal pentru femeile active ale acelei perioade, care doreau sa fie UidentificateV in functie de parfum. In primul an, Touth DeP a vandut 9&,&&& de sticle, iar pana in 154% numarul lor a ajuns la 19& de milioane anualX Evident, la scurt timp dupa aceea, =auder a lansat Touth DeP in varianta eau de toilette, iar ultima versiune ) Touth DeP #ude impreuna cu /om (ord. I)au urmat multe alte parfumuri.Primul dintre ele a fost Private $ollection, in 15F:, o creatie initial rezervata insasi doamnei =auder, apoi Shite =inen !15F4" ) un parfum floral !note de varf de piersica, bergamota si prune, note de mijloc de trandafir, lacramioare si iasomie si note de baza de vetiver, mosc, ambra si cedru" care iti aminteste de mirosul asternuturilor curate, uscate la aer. $ativa ani mai tarziu, =auder lanseaza ,eautiful !1549", un floral clasic, senzual, despre care se spune ca ar fi fost creat chiar de EstRe =auder pentru a)si sarbatori aniversarea mariajului, GnoPing !1544" cu aroma de santal, tuberoze, pepene si davana si Spellbound !155:", floral)oriental, in care se amesteca narcise, bergamota, crini, flori de portocal si condimente orientale. si roz3 Pleasures. :&&%"
22

mber, editia limitata ) este creata

In 1552, casa =auder se hotaraste sa schimbe directia olfactiva a

parfumurilor si introduce un nou tip de arome florale, inviorate de note proaspete de piper verde avut parte de un succes extraordinar care a dus la lansarea Pleasures for Men in 1554, apoi la variante ale parfumului original !Pleasures Intense in :&&: si Pleasures Exotic in

De atunci, =auder a diversificat liniile de parfumuri, adaugand Intuition, Intuition for Men si, cel mai recent, ,e>ond Paradise ) o surpriza intr)o sticla de forma unei picaturi de apa, in culorile curcubeului. $u mult inainte de aparitia metrosexualilor, EstRe =auder isi da seama ca un potential la fel de mare este in piata clientilor masculini. sa ca, in 15F2, este prima care lanseaza o linie de cosmetice barbatesti sub emblema ramis Inc. si cativa ani mai tarziu, = , Series. ;n alt cuvant care trebuie adaugat in definitia personalitatii lui EstRe =auder3 focus. Stia tot ce se intampla in lumea din jurul ei si era atenta la tot ce insemna .femeie..$um declara =eonard =auder intr)un interviu pentru revista /ime, Uii placea sa se gandeasca la frumusete si era hotarata sa ofere femeilor ocazia de a se simti frumoaseV. $u toate acestea, conform principiilor lui =auder, .a fi frumoasa. nu insemna neaparat .a fi la moda.. $ompania nu a facut niciodata vreun efort pentru a lansa un trend sau de a fi asociata cu prezentari de moda. In schimb, ceea ce si)a propus !si realizat" =auder a fost ca produsele ei sa fie cunoscute pentru calitate si, in cazul reclamelor, acestea sa fie portretizate cu o aura foarte feminina.De aceea, femeile care au aparut de)a lungul anilor in reclamele produselor au intruchipat esenta feminitatii.Sunt acestea neaparat femei extrem de moderne, uber)trend>W#u, pentru ca EstRe =auder nu inseamna M/-. .(rumusetea este o atitudine., spunea ea..#u exista nici un secret.De ce sunt toate miresele frumoaseW Pentru ca in ziua nuntii au grija de felul in care arata.#u exista femei urate ) doar femei carora nu le pasa de infatisarea lor sau care nu cred ca sunt atragatoare.. In :&&%, EstRe =auder moare la varsta de 5F de ani, lasand in urma mai mult decat un imperiu care valoareaza miliarde de dolari. stazi, cand pasesti intr)un magazine de cosmetice poti recunoaste denumirile produselor asociate ei, la fel si calitatea acestora, ca si cum ar fi vorba de numele unor prieten3 $liniMue, +rigins, Prescriptives, ,obb> ,roPn, M $ sau =a Mer. Pe langa acestea, =auder a reusit sa includa in portofoliul companiei o serie de noi branduri prestigioase3 /omm> 6ilfiger (ragrances, Donna Garan, Missoni, /om (ord, Sean *ohn, Darphin, ,umble N ,umble, *o Malone.

23

EstRe =auder Inc. poate nu va lansa niciodata trenduri, dar nici nu se va lasa depasita de ele. 1.(.2. APARITIA PARFUMULUI DIOR #umele Dior s)a asociat cu numeroase alte produse, precum parfumurile !printre cele mai cunoscute arome Dior se numara3 Dune, Dolce -ita, Diorella, Dioressence, Diorissimo, Eau (raiche, (orever and Ever, 6>pnotic Poison, *Yadore, Miss Dior, /endre Poison", farduri si cosmetice diverse, bijuterii, incaltari si accesorii din piele, haine pentru barbati si accesorii pentru casa. In prezent exista peste 12& de boutiMue)uri Dior in intreaga lume, care comercializeaza atat haute)couture, cat si read>)to)Pear si cosmetice sau bijuterii.;n vant de libertate adia in anii ZF&, blue)jeansii au revolutionat moda feminina, iar 7Diorella8, creat in 15F:, a fost martorul acestei schimbari si parfumul care a insotit femeile pe caeasta noua cale. Sapte ani mai tarziu, 7Dioressence8, un parfum senzual, seducator, cu un usor iz de scortisoara, avea sa devina exprimarea vadita a tuturor misterelor +rientului. Pentru 7Poison8, parfum creat in 1549, dupa trei ani de eforturi asidue, s)au experimentat 4&& de posibilitati olfactive si s)au fabricat 9& de variante de sticlute)mostre,pana a se decide varianta finala. ;nul dintre cele mai ametitoare succese din istoria internationala a parfumurilor, 7Poison8 este si astazi o mireasma foarte cautata.Incepand din 1551, au fost lansate si alte parfumuri de dama3 7Dune8, 7/endre poison8, 7Dolce -ita8, 7Eau de Dolce -ita8, 7Miss Dior $herie8, 7I love Dior8. In linia parfumurilor masculine, prima creatie Dior 7Eau Sauvage8, a fost urmata de 7*ules8, 7Eau Sauvage Extreme8 , 7(ahrenheit8 si 7Dune pour 6omme8.Personaje faimoase au ramas fidele brandului Dior, iar starurile de la 6oll>Pood au apelat la creatiile casei pentru cele mai speciale ocazii. Doar in :&&2 profitul net al companiei fondate de creator a depasit : miliarde de euro. Pe 11 iunie :&&F, Palatul -ersailles s)a transformat intr)un urias podium de moda, cuvantul)cheie fiind [extravaganta8X Pentru a ilustra acest tablou a fost nevoie de doua branduri3 $hristian Dior ) care a sarbatorit 2& de ani de istorie in lumea modei si *ohn 0alliano ) care a marcat 1& ani de
24

cariera in slujba acestui brand, printr)un shoP haute couture inspirat de pictorii impresionisti si moderni. =a evenimentul desfasurat in castelul care i)a apartinut regelui =ouis al <I- au participat foarte multe vedete, precum3 $harlize /heron, Gate 6udson, Eva 0reen, Pedro Sophia $oppola sau *essica #aomi $ampbell, lmodovar, lba. Pe podium au defilat super)modele precum3 0isele ,undchen,

mber -aletta sau =inda Evanghelista, care au purtat rochii inspirate de

picturile unor artisti precum Picasso, 'enoir, Degas sau 0o>a. 7/alentul creativ al lui *ohn se apropie foarte mult de cel al domnului Dior. cesta a fost motivul pentru care l)am ales acum 1& ani.Ei impart aceeasi feminitate in creatii si acelasi gen de romantism, combinat in acelasi timp cu modernitate si extravaganta. $hristian Dior nu a fost un clasic in anii \9&. El a fost revolutionarX bia azi este un clasic, ceva asemanator lui Picasso8, a declarat ,ernard rnault, presedintele companiei care detine si brandul Dior.

1.(.(. APARITIA PARFUMULUI C*ANEL In secolul al <-II)lea, parfumul s)a bucurat de o mare popularitate la curtea franceza, alaturi de moda manusilor.Drept consecinta, in 1292 a fost fondata breasla creatorilor de manusi si parfumuri.In timpul regelui =udovic al <-)lea, tribunalul sau era supranumit .$urtea parfumata. Perioada de conducere a lui #apoleon a continuat acest rasfat parfumat al curtilor regale. $heltuielile pentru parfumuri ajunsesera la sume exorbitante.Se spune ca #apoleon folosea cate 2& de sticle de dublu extract de iasomie in fiecare luna, iar *osefina avea o pasiune pentru mirosul de mosc. Intr)atat de departe a ajuns ea cu afinitatea pentru acest miros, incat se spune ca la 2& de ani dupa moartea acesteia, in budoarul sau, mirosul de mosc inca era sesizabil. In nglia, parfumul a atins apogeul in vremea lui 6enr> al -II)lea si a reginei Elisabeta I.

stfel, se spune ca regina nu suporta mirosurile neplacute, motiv pentru care a dat o lege prin care ordona inmiresmarea locurilor publice.
25

Secolul al <I<)lea a marcat numeroase schimbari ) in industrie, arta, dar si in ceea ce priveste parfumurile.Surprinzator, revolutia franceza nu a diminuat oferta si cererea de parfumuri. ;nul dintre brandurile vremii purta numele de .Parfum a la 0uillotine.. Sub conducerea guvernului postrevolutionar, oamenii au indraznit inca o data sa)si exprime inclinatia spre marfurile de lux, incluzand aici si parfumurile. Datorita comertului tot mai prosper cu flori de iasomie, trandafiri si portocal, orasul 0rasse din Provence a devenit cel mai important producator de materii prime pentru industria parfumurilor.+rasul 0rasse si)a pastrat statutul pana in anul 1F:%, moment din care Parisul a devenit centrul mondial al parfumurilor, mentinandu)si aceasta distinctie pana in ziua de azi. $ase de parfumuri precum 6oubigant !producator al parfumului BuelMues (leurs", =ubin, 'ogerN0allet, 0uerlain, toate isi aveau sediul la Paris. In 15:1, 0abrielle $hanel lanseaza o marca proprie de parfum, de a carui creatie se face responsabil Ernest ,eaux.Parfumul va primi numele de $hanel #o. 9, fiind al cincilea dintr)o linie de parfumuri prezentata de ,eaux. $hanel #o. 9 a fost primul parfum 1&&? sintetic aparut pe piata. nii OD& au marcat in istoria parfumului aparitia unei game de parfumuri pentru piele, iar notele florale au devenit si ele populare, odata cu aparitia SorthOs *e 'eviens !15D:", $aronOs (leurs !15DD", *ean PatouOs *o> !15D9". De)a lungul timpului, o noua tendinta s)a impus in industrie, legand designul vestimentar de parfumuri. stfel, odata cu atingerea apogeului de catre parfumeria franceza in 159&, designeri precum $hristian Dior, *acMues (ath, #ina 'icci si)au creat o linie proprie de parfumuri.

CAPITOLUL II
26

STUDIU DE CAZ, LOTIUNEA DE CORP C*ANEL PRECISION

$ompania $hanel produce Li comercializeazJ cosmetice naturale de cea mai bunJ calitate, In linii complete pentru Ingrijirea Li InfrumuseKarea corpului. Prezentul proiect analizeazJ obiectivele firmei $hanel de producere a lotiunilor de corp, privind lansarea unui nou produs, lotiunea $hanel Precision, pe piaKa romHneascJ Sortimentul producKiei firmei este format din3 =otiune 0el dus $rema revitalizanta $hanel crede in puterea naturii. eficacitate, blHndeKe Li plJcere. strHns aceastJ putere, care este o sursJ de creativitate,

combinat experieKele LtiinKifice cu elemente ale naturii pentru a

crea produse cu ingrediente naturale care sunt in acelaLi timp eficiente Li uLor de folosit. $hanel crede in respectul faKJ de mediul inconjurJtor. Produsele noastre sunt intotdeauna testate de experKi inainte de a fi puse pe piaKJ. Linia Chanel Precision DisponibilJ In F tipuri, de la negru albastrui la roLu intens Li blond luminos, lotiunea Chanel Precision catifeleaza si improspateaza pielea.Pielea devide catifelata si strJlucitoare. DatoritJ formulei sale atent cercetate In laboratoarele $hanel3 )elimina mirosurile neplacute ) are dublJ acKiune3 catifeleaza Li protejeazJ In acelaLi timp.

27

#oul tip de lotiune este un produs revoluKionar, capabil sJ surclaseze mJrcile concurente Li sJ ocupe locul IntHi In cerinKele consumatorilor. $alit]Kile sale speciale Ii asigur] o poziKionare de top pe piaKa de specialitate. ;n prim obiectiv urmJrit este acela de a gJsi un echilibru Intre ceea ce ne propunem noi Li ceea ce cautJ consumatorul. Pentru aceasta va fi nevoie de o cercetare riguroasJ a pieKii. -rem sJ oferim consumatorilor bunuri de cea mai bunJ valoare posibilJ, sJ ne atragem cHt mai mulKi clienKi. #e propunem ca In primul an de producere a noului sortiment de lotiune sJ ne creem o clientelJ stabilJ, sJ ocupJm un loc In frunte In ceea ce priveLte cota de piaKJ Li sJ realizJm o cifrJ de afaceri lunarJ de cca 9&& mil. lei Li un profit brut de 19& mil. lei pe lunJ. De asemenea, firma urmJreLte ca In timp sJ devinJ liderul incontestabil al pieKii cosmeticelor. 2.1. ANALIZA PIE-EI 2.1.1. IDENTIFICAREA PIE-EI In 'omHnia, cererea de produse pentru ingrijirea corpului a crescut odatJ cu schimbarea sistemului politic Li pJtrunderea femeilor in domenii din ce in ce mai diferite. (emeile doresc sJ arate din ce in ce mai bine Li sunt conLtiente cJ trebuie sJ se ingrijeascJ. =otiunea de corp Chanel Precision adreseazJ in primul rHnd femeilor tinere Li active care tin la aspectul fizic .Statisticile aratJ ca D&? dintre femei o folosesc. Qn zona /ransilvaniei piaKa este reprezentatJ de firma (armec motiv pentru care credem cJ impunerea pe aceastJ piaKJ este o soluKie, urmHnd ca dupJ ce obiectivele de a atrage cHt mai mulKi clienKi Li de a satisface pe deplin nevoile consumatorilor noLtri vor fi satisf]cute, firma va Incerca sJ se extinda si In celelalte zone ale KJrii. 2.1.2. CARACTERIZAREA PIE-EI PiaKa produselor de intretinere a pielii, a pudrelor,a tratamentele, se caracterizeazJ prin concentrare, stabilitate Li concurenKJ intensJ. PiaKa produselor de ingrijire a corpului a Inceput sJ se structureze, treptat. Qn prezent, existJ cHKiva mari producJtori interni, atHt strJini, cHt din KarJ, dar Li importatori.
28

Majoritatea consumatorilor 2:? preferJ sJ cumpere produse cu nume de marcJ impus pe piaK], In timp ce restul consumatorilor, D4? preferJ alte m]rci. PiaKa acestor produse nu este fragmentatJ Li are niLte mJrci majore care sJ polarizeze vHnzJrile. Din punct de vedere al cererii, In cazul vopselelor este important atHt preKul cHt Li calitatea Li ambalajul. Qn continuare, totuLi piaKa va pune din ce In ce mai mult accent pe calitate, fiind dispusJ In timp, chiar sJ plJteascJ mai mult pentru a obKine un produs superior din punct de vedere al durabilit]Kii, nuanKei, protecKiei. =a rHndul lor, producJtorii vor Incerca sJ ofere produse mai sofisticate care sJ aducJ un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de lotiuni. $onform statisticilor criteriile care stau la baza cumpJrJrii produselor de ingrijire a corpului sunt prezentate In urmJtorul tabel3
30

25

20

15

Series1

10

) ,) $) D)

A B datJ Li C D E au incercat Li altJ au fost satisfJcuKi @ :D? F

preKul @ :F? aspect ambalaj @ %? componente @ 2?

29

E) () 0)

nume marcJ^producJtor @ 11? mod folosire @ F? calitate @ ::?

Schimb]rile economice Li politice care au marcat Europa $entral] Li de Est In anii Y5& au creat pieKe competitive acolo unde anterior existau doar economii planificate. Qn timp consumatorii decid asupra mJrcii lider.$oncurenKa se dJ Intre m]rcile disponibile3 $hanel, $ot>, Estee =auder, (armec, von, $onex Li prin structurarea pe criteriul cantitJKii. (irma $hanel depune eforturi considerabile pentru asigurarea unei poziKii clare In cadrul pieKii pentru marca sa In vederea prevenirii confundJrii mJrcii lor cu mJrcile concurente. PHnJ In prezent cea mai bunJ soluKie In acest sens s)a dovedit a fi mJrcile cu caracter de unicat, opuse aLa numitelor mJrci de protecKie Cotele firmelor de pia concurente: #r. $rt. 1 : D % 9 Estee =auder Dior $ot> von +riflame :4 :& 1% 1: :2 (I'M $+/ DE PI _` !?"

2.1.(. SEGMENTAREA PIE-EI +rganizaKiile care opereazJ pe pieKele bunurilor de consum Li bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumpJrJtorilor de pe aceste pieKe sau, cel puKin nu la toKi cumpJrJtorii In acelaLi mod. $umpJrJtorii sunt foarte numeroLi, foarte risipiKi Li foarte variaKi In ceea ce priveLte nevoile pe care le au Li tehnicile la care recurg atunci cHnd achiziKioneazJ un produs. (irmele diferJ semnificativ In funcKie de capacitatea de a servi diferite segmente de piaKJ.DecHt sJ Incerce sJ concureze pe o piaKJ IntreagJ, uneori Impotriva unor concurenKi mai autentici, fiecare firmJ trebuie sJ identifice partea de piaKJ pe care o poate servi cel mai bine. Segmentarea este astfel un compromis Intre presupunerea greLitJ conform cJreia toKi oamenii
30

sunt identici Li cea neeconomicJ potrivit cJreia pentru fiecare persoanJ este nevoie de un efort special de marCeting. Deoarece cumpJrJtorii au nevoi Li dorinKe unice, fiecare cumpJrJtor reprezintJ In mod potenKial o piaKJ separatJ. Qn mod ideal, un ofertant ar putea sJ elaboreze un program de marCeting pentru fiecare cumpJrJtor. Segmentarea pieKii se face In funcKiile de criteriile3 sociodemografice, psihografice, geografice, economice Li comportamentale. Produsul firmei $hanel se adreseaz] pentru Inceput segmentului de piaK]3 regiunea /ransilvania. $onform statisticilor femeile din zona urban] sunt consumatoare preponderente. $ategoria socioprofesional] c]reia se adreseaz] In principal produsul este3 toate. $el mai mare procent de nonconsumatori se aflJ In rHndul respondenKilor cu vHrsta Intre 19 @1Fde ani, iar cel mai mic In categoria 1F @ %&.Qn concluzie, segmentul de consumatori cu cel mai mare potenKial pentru piaKa produselor de ingrijire a corpului este cel al femeilor foarte active, cu o sensibilitate deosebit] la produsele originale Li de marc],cu vHrsta cuprinsJ intre 1F) %& de ani din mediul urban. Frecvena de uitilizare a lotiunilor este prezentat n urmtorul tabel:

31

60

50

40

30

Series1

20

10

0 Ni iodat! "ai rar de o dat! pe #i $ dat! pe #i $ dat! la 3 #ile

Din punct de vedere geografic vHnzJrile sunt concentrate In marile oraLe unde cererea consumatorilor este ridicatJ. ici se evidenKiazJ municipiul ,ucureLti unde competiKia Intre firmele producJtoare poate fi numitJ acerbJ fJrJ sJ se exagereze cHtuLi de puKin. Qn funcKie de criteriul comportamental se disting segmentJrile dupJ importanKa cumpJrJturii, dupJ presiunea timpului strHns legate Intre ele Li dup] cantitatea consumat]. Spre exemplu, pentru o persoanJ grJbitJ importanKa cumpJrJturii va fi medie In timp ce o persoanJ cu activitate zilnicJ redusJ acordJ o mai mare importanKJ cumpJrJturii, manifestHnd preferinKe Li exigenKe. $umpJrJtorii cu venituri medii Li mari preferJ sau opteazJ In timp pentru o anumitJ marcJ pentru care raportul preK @ calitate este foarte important. El diferenKiazJ o anumitJ marcJ pentru care manifestJ fidelitate atHt timp cHt producJtorii menKin sau ImbunJtJKesc standardele iniKiale pentru care consumatorii au optat pentru acel produs. (irma $hanel ILi propune ca sJ atragJ, pentru Inceput, din totalul consumatorilor un procent de F&? iar din totalul nonconsumatorilor @ :&?.
32

2.1... SELECTAREA PIE-EI -INT/ $onform segmentJrii existente pe piaKa romHneascJ a produselor cosmetice, firma $hanel ILi propune sJ atragJ cHt mai mulKi consumatori iar segmentul de piaKJ KintJ vizat Il reprezintJ persoanele cu vHrsta cuprinsJ intre 1F) %& de ani , femei active , din mediul urban, cu venituri medii . Produsul nostru doreLte a veni In IntHmpinarea exigenKelor consumatorilor, precum Li accesibil In ceea ce priveLte preK, ambalaj, marcJ Li etichetJ originale Li distinctive.

2.2. COMPONENTELE DE MAR ET!N" AL PROD#S#L#!

Qn urma unei analize riguroase a pieKii prin sondaje de opinie concluzionJm cJ produsul trebuie sJ acKioneze psihologic Li fizic asupra consumatorului.

2.2.1. ATRI)UTELE PRODUSULUI 0CARACTERISTICILE FIZICE1 Produsul realizat de firma $hanel In speKJ lotiunea va avea o compoziKie care respectJ normele in vigoare ale protecKiei mediului. Chanel Precision acKioneazJ prin infuzarea culorii In pielii, lasand)o moale si catifelata.$onKine vitamine pentru regenerarea pielii,, ulei de mJsline si cearJ de albine pentru hrJnirea Li strJlucirea pielii. Extractele de muLeKel Li gJlbenele, prezente In emulsia oxidantJ, protejeazJ Li hidrateazJ pielea in timpul folosirii.Pielea devine mai catifelata, mai supla, mai sJnJtoasa. Func2iil pr!$u#ului =otiunea pe care firma o propune nu conKine substanKe nocive.Se recomandJ folosirea lotiunii zilnic, alaturi de gelul de dus si crema hidratanta.

2.2.2. SISTEMUL DE SUS-INERE Marca

33

Marca este alcJtuitJ din3 ) numele de marcJ, format din cuvinte sau cifre care joacJ rolul unui stimul auditivA #umele de marcJ al lotiunilor pe care le produce firm va fi Chanel Precision. ) semnul de marcJ !emblema", format dintr)o imagine, un desen sau o reprezentare graficJ care joacJ rolul de stimul vizualA Se doreLte ca atHt numele cHt Li emblema sJ)i determine pe consumatori sJ InKeleagJ cJ prin cumpJrarea produsului ei vor fi cei mai buni. $ei mai buni In sensul cJ vor fi conLtienKi de calitatea lotiunii, de mirosurile plJcute Li durabile. Am$ala%ul mbalajul IndeplineLte o funcKie vitalJ pentru majoritatea produselor. El protejeazJ bunurile, ajutJ la menKinerea proprietJKilor produselor . /ub lotiune F9 ml. /ub gel dus F9ml $rema hidratanta 19&ml. InstrucKiuni folosire. Pe lHngJ cele menKionate anterior, ambalajul va mai conKine3 menKiunile3 . preferinKJ pHnJ la..b. 0reutatea netJA Ingredientele InstrucKiuni de folosire^aplicare InstrucKiuni de siguranKJ ProducJtor3 $hanel S.'.=. Str.-ictoriei. /el3 c%&:1 @ D&: 9: 2: c%&:1 @ D&: 9: 2D (ax3 c%&:1 @ D&: 25 D:
34

SE P`S/'

=+$ $;' / aI '`$+'+S., .

se folosi de

PPP.chanel.ro E)mail3 $hanel dxnet.ro

2.2.( LINIA DE PRODUSE (irma $hanel este reprezentatJ pe piaKa de o gamJ variatJ de produse3 Tratament pentru corp& cu multivitamine este destinat in special tratarii diferitelor iritatii ale pielii. ctiunea sa de acoperire rezista in medie la 9)2 spalari si permite de asemenea punerea in evidenta a a proprietatilor produsului. "elul de dus )mod de prezentare3 flacon de 19& ml. Pudra de corp. Datorita formulei sale pe baza de pulbere grea si non)volatila, pulberea decoloranta permite efecte optime. Spra' purifiant pentru corp(spra> de corp imbogatit cu ceai verde, extract de CiPi, aloe vera, extract de musetel, extract de jojoba, sare din Marea Moarta .Ingredientii naturali cu un parfum delicat impreuna cu o formula echilibrata ofera satisfactie optima. 2.2... CICLUL DE VIA-/ AL PRODUSULUI Produsele se aflJ din punct de vedere a ciclului de viaKJ relativ In faza de lansare. ceasta etapa este caracterizatJ de existenKa unei cereri latente considerabile. Pentru produsele Chanel Precision am identificat o serie de oportunitJKi Li temeri. +portunitJKi3
;n nou produs3 Spra> revitelizant

$ompartiment de marCeting competent Li orientat spre dorinKele consumatorilor. Temeri) firme concurente cu prestigiu Li tradiKie In domeniuA

2.2.3. M/RCI CONCURENTE

35

$oncurenKa se aLteaptJ sJ vinJ din partea mJrcilor mari, a mJrcilor private ale detailiLtilor Li a celor care vor mai apJrea In KarJ, In ceea ce priveLte preKul. Principalele mJrci concurente sunt In special3Estee =auder, Dior, $ot>. Primele douJ sunt [nume de marcJ8 cu prestigiu fapt care Ii determinJ pe consumatorii interesaKi de calitate sJ rJmHnJ loiali.

2.(. CONFIGURAREA PROMOV/RII 2.(.1. RECLAMA Promovarea produselor face parte din cele patru componente ale mixului de marCeting. cest lucru se datoreazJ importanKei pe care o are promovarea In vHnzarea produsului. firmaKia cJ .Promovarea este 55? inspiraKie Li 1? muncJ., descrie cel mai bine promovarea In marCeting. Deoarece produsul se afla in faza de lansare, lotiunea Chanel Precision va utiliza reclama, urmJrind sJ construiascJ cererea primarJ Li sJ informeze consumatorii asupra avantajelor pe care le pot obKine. +biectivul campaniei de reclamJ este urmJtorul3
mesajul reclamei se adreseazJ pieKii KintJ care se suprapune cu auditoriul KintJ)persoanele

cu venit mediu, dar dornice de a utiliza o lotiune de calitate cu proprietJKi unice. tipul de influenKJ exercitat asupra auditoriului este3

la nivel cognitiv @ sJ cunoascJ cel puKin D sortimente de produse,lotiune, gel si cremaA la nivel comportamental @ sJ cumpere mJcar o lotiune@ D&? din auditoriul KintJA

(irma isi propune ca pana ca pHnJ la D1 decembrie :&1&, 9&? din auditoriul KintJ sJ asocieze utilizarea lotiunii produsJ de firma noastrJ cu efectuarea de lucrJri de calitate. Promovarea mJrcii se va realiza prin urmJtoarele forme3 nunKuri publicitare in reviste destinate femeilor In fiecare sJptJmHnJ.

fiLe % color ) plasate In centrele de distribuKie In dreptul rafturilor unde este amplasatJ

lotiunea Chanel Precision

36

 Pe site @ uri adresate oamenilor de afaceri precum3 PPP.rol.ro, PPP.Cappa.ro, site @ uri

ce conKin oportunitJKi de afaceriA 'eclamJ televizatJ pe posturile3 'omHnia 1, Prima, ntena1,Pro /v. ,ugetul promoKional va fi de 9&& mil. lei^an.

2.(.2. PROMOVAREA V4NZ/RILOR Promovarea vHnzJrilor pentru produsul pe care@l ofera se va realiza prin3

pachetul ofertJ care va conKine lotiune de corp si gel de dus vom organiza o tombolJ prin care consumatorii de lotiune vor trebui sJ trimitJ pHnJ la

data de :& decembrie :&&5 trei coduri de bare de la flacoanele Chanel Precision pentru a beneficia de o excursie In Insulele $araibe.

'educeri temporare de preK In perioada 1 iulie @ 1 septembrie :&&5 cu :9?.

2.(.(. V4NZAREA PERSONAL/ Qn ceea ce priveLte vHnzarea personalJ a firmei $hanel aceasta are la bazJ un distribuitor general care va avea ca angajaKi un numJr mai mare de distribuitori, aceLtia la rHndul lor creHnd posibilitatea ca produsele sJ ajungJ la consumatorii finali. #umJrul agenKilor de vHnzJri va fi de F pe toatJ regiunea +lteniei, pentru Inceput D ocupHndu@se de distribuirea lotiunii In zona ,ucurestiului. 2.(... RELA-II PU)LICE (irma $hanel ILi propune sJ @ Li informeze clienKii cu privire la lansarea noii lotiuni, printr @ un comunicat de presJ adresat In special revistelor pentru femei. =a lansarea acestora vom realiza o conferinKJ de presJ la care vor fi invitate principalele cotidiene, precum Li canalele /-.

37

2.(. CONFIGURAREA PRE-ULUI

2...1. ANALIZA FACTORILOR CARE INFLUEN-EAZ/ PRE-UL PreKul lotiunii Chanel Precision un preK care reflectJ calitatea deosebitJ a acestui produs. De altfel, preKul care ar putea sJ parJ prea ridicat, dar el are o acoperire in costurile de producKie si nu ar trebui sJ afecteze cererea acestui produs, care datoritJ calitJKilor deosebite se sperJ a fi cel mai bine vHndut dintre vopselurile comercializate la noi in KarJ.+amenii ILi vor da seama cJ InsuLirile sale deosebite ating Li chiar depJLesc nivelul preKului. #ivelul preKului vopselelor Chanel Precision este influenKat de factori precum3 costurile ridicate datorate laboratoarelor de cercetare Li dezvoltare, costurile compartimentului de marCeting cu oameni competenKi Li bine instruiKi, preKul componentelor produsului Li ambalajul net superior, transportului Li distribuKiei. Dar aceste costuri meritJ sJ fie fJcute, deoarece prin intermediul celor care lucreazJ la .naLterea. acestui produs este posibilJ crearea unor produse superioare, din toate punctele de vedere, celor existente de pe piaKJ. daosul intermediarului care distribuie produsele la consumatori este de 19?. Produsele fabricate de firma $hanel, sunt recunoscute In Intreaga KarJ ca oferind cel mai viabil raport calitate)preK.

2...2. STRATEGIA DE PRE- 5I NIVELUL PRE-ULUI Pe termen scurt firma noastrJ foloseLte strategia preKului de penetrare, IncercHnd sJ atragJ cHt mai mulKi cumpJrJtori, care sJ devinJ loiali produsului dupJ ce Il vor testa. + altJ strategie de
38

preK pe termen scurt este strategia preKului)impar, plecHnd de la premisa cJ oamenii cumpJrJ mai uLor un produs care costJ, de exemplu 19,F '+# in loc de 19,4 '+#. Qn cadrul strategiilor pe termen lung, apar abateri temporare ale preKului pentru a)l adapta la presiunile pe termen scurt datorate modificJrii pieKei, clienKilor sau concurenKei.#ivelul de bazJ al preKului poate fi redus prin acordarea de rabaturi Li bonificaKii 'abaturile promoKionale sunt reduceri temporare, concepute pentru a stimula clienKii sJ Incerce produsele noi. stfel firma noastrJ cu ocazia diferitelor sJrbJtori va pune In vHnzare pachete promoKionale3 un pachet format dintr)un spar> de corp c bonus un plic cu lotiune de corp la un preK mult mai mic decHt cel la care aceste produse ar fi cumpJrate separat Li cu altJ ocazie. ,onificaKiile pe care la care le Intreprinde firma $hanel se IndreaptJ spre distribuitori pentru a compensa costurile lor fJcute cu prestaKiile. stfel, ei pot cumpJra produsele firmei noastre fJrJ adaosul comercial de 19? care este folosit pentru clienKii care nu sunt distribuitori.De altfel, In cadrul vHnzJrilor personale ei primesc Li alte bonificaKii In funcKie de numJrul de numJrul de noi distribuitori pe care Ii introduc In afacere.

2.3. CONFIGURAREA DISTRI)U-IEI 2.3.1. E6TINDEREA 5I INTENSITATEA RE-ELEI DE DISTRI)U-IE ExperienKa a demonstrat c] satisfacKia clientului este mai mare dac] poate s] obKin] produsele de care are nevoie uLor Li rapid. $hanel a InKeles acest lucru Li Intre obiectivele noastre se afl] Li Imbun]t]Kirea sistemului de distribuKie. 'eKeaua de distribuitori de va extinde In urm]torii D ani la un num]r de 2&. #oi puncte de lucru Li depozite vor fi InfiinKate In 2 oraLe principale din 'omHnia. ;n rea Sales Manager Li un depozit $hanel va reprezenta compania In fiecare din cele F

zone definite teritorial, oferind fiec]rui client produsele, serviciile sau informaKiile decare are

39

nevoie. ceLti distribuitori vor promova Li comercializa, In special, produsele destinate sectorului de larg consum. Produsele industriale vor fi livrate direct utilizatorilor finali.

2.3.2. STRUCTURA CANALELOR DE DISTRI)U-IE (irma $hanel utilizeazJ pentru distribuKia produselor un canal cu o structurJ originalJ din dorinKa de a satisface gusturi cHt mai variate. =a Inceput, In perioada de lansare firma $hanel va apela Li la vHnzJrile personale directe cu posibilitJKi de extindere, tocmai din dorinKa de a face bine cunoscutJ aceastJ marcJ de vopsele. ;n alt motiv ar fi Li faptul cJ reclama este greu de personalizat, dar In vHnzarea directJ marCeter@ul reuLeLte sJ observe care sunt preferinKele unui potenKial client Li pregJteLte o prezentare individualizatJ, lucru imposibil de realizat In reclamJ. DistribuKia produselor oferite de se va face atHt prin reKeaua proprie de magazine cHt Li prin reprezentanKii zonali, poziKionaKi In toate marile oraLe ale tarii. CONCLUZII

legerea cosmeticelor este subiectiva, iar gusturile sunt foarte putin influentate de anturaj. 'omanii nu mai sunt la fel de conservatori si loiali unui parfum de exemplu, ca acum 19 ani, cand produsul era in general aplicat cu o ocazie speciala, consumul fiind lent. de starea de spirit sau de cum simt nevoia sa fie definiti la un moment dat. $onsumatorul roman a devenit extrem de selectiv, alocand o parte tot mai mare din venitul sau pentru a putea cumpara produse de calitate superioara. Moda actuala, in special pentru cei tineri recomanda asocierea parfumului cu machiajul pentru diferite ocazii, ceea ce determina tinerele sa aiba % sau 9 parfumuri. $ert este ca prin studiile facute de catre analisti cererea este inca cu mult mai mica fata de oferta. vand in vedere abundenta si innoirea sortimentala a parfumurilor pe piata internationala, este de remarcat faptul
40

cum ritmul de

consum este extrem de rapid, iar consumatorii simt nevoia de schimbare a parfumului in functie

ca preferinta consumatorilor se orienteaza cu precadere asupra brandurilor cunoscute, asupra acelor marci care si)au castigat reputatia in timp. Succesul parfumurilor deriva clar din calitate, dar un parfum este cumparat si pentru satisfacerea nevoilor emotionale, pentru senzatia de exclusivitate, naturalete si distinctie. $u toate acestea, una din patru femei achizitioneaza un parfum similar, dupa cum ne spun surse din piata. Daca ar fi sa vorbim despre gusturile romancelor, reprezentantii companiilor de pe piata au observat ca in procent de 2&? acestea prefera parfumurile proaspete, florale. $a si in cazul altor categorii de produse, si parfumurile se supun legilor se*onalitatii. stfel, vanzarile mai mari se inregistreaza in special in perioadele de sarbatori, momente in care parfumurile sunt oferite drept cadouri. Se remarca prin excelenta perioada noiembrie @ decembrie, premergatoare $raciunului, cand asistam la cresteri in valoare de aproximativ :& ?. ;n al :)lea varf al vanzarilor anuale se simte la inceputul lunii martie, unde sarbatoarea martisorului si ziua de 4 Martie contribuie din plin la o vanzare mai accelerata a produselor de parfumerie. In ceea ce priveste modul^locul de achizitionare al parfumurilor, cele mai multe persoane !:5.9?" au cumparat parfumuri prin reprezentanti ai firmelor care practica marCeting direct sau multilevel marCeting ! von, +riflame, etc.". ;rmeaza la mica distanta magazinele universale) raionul de parfumuri !:F.%?" si magazinele specializate de parfumuri !:1.2?". ;n procent mai scazut de persoane cumpara parfumuri din supermarCeturi^minimarCeturi !F.4?", de la tarabe !:.9?" sau de la chioscuri !:.D?". (emeile !D4.D?" cumpara mai degraba decat barbatii de la reprezentantii de vanzari, dar un procent semnificativ de barbati au aceleasi obiceiuri !::.2?". Prin comparatie cu celelalte categorii, persoanele cu educatie scazuta cumpara mai mult din supermarCet, in timp ce persoanele cu educatie superioara cumpara mai degraba din magazinele specializate de parfumuri. 'eprezentantii de vanzari sunt mult mai populari in rdeal !%&.&? fata de :5.9? media", in timp ce supermarCet)urile^minimarCet)urile sunt foarte populare in ,ucuresti !:&.5? fata de F.4? media", atunci cand vine vorba de achizitia unui parfum. semenea modei vestimentare, lumea parfumurilor benefiziaza si ea de tendinte.
41

stfel, in

urmatoarea perioada vor fi in voga parfumurile de zi cu note florale, fresh, spumoase, precum si

florale combinate cu note fructate si verzi. -ariatiile de iasomie, trandafir, floare de portocala, bujor, dar si buchetele de flori albe, combinate cu mosc, vor defini foarte bine tendintele olfactive. In ceea ce priveste parfumurile de seara, notele florale, puternice si orientale vor controla aceasta categorie.

42