ARGUMENT

Laptele, materie primă, fie obținut de la animale sănătoase, în condițiile respectării

normelor de igienă.

Produsele să nu fie contaminate cu diferite impurități, să nu fie transportate sau prezentate în

ambalaje murdare, ori improprii pentru produsele respective;

Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului/ culorii,
mirosului, gustului ori consistenței,

Comercializarea produselor din lapte numai în spații care asigură protecția produselor de
contaminare (praf, raze solare, insecte) asigurarea spațiilor frigorifice și care sunt autorizate
sanitar veterinar.

Laptele, materie primă, fie obținut de la animale sănătoase, în condițiile respectării normelor
de igienă.

Produsele să nu fie contaminate cu diferite impurități, să nu fie transportate sau prezentate în

ambalaje murdare, ori improprii pentru produsele respective;

Produsele să nu fie falsificate sau să prezinte modificări anormale ale aspectului/ culorii,
mirosului, gustului ori consistenței,

Comercializarea produselor din lapte numai în spații care asigură protecția produselor de
contaminare (praf, raze solare, insecte) asigurarea spațiilor frigorifice și care sunt autorizate
sanitar veterina

LAPTELE este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a mamiferelor.

In toate scrierile vechi ce se refera la conditiile de viata ale popoarelor care au trait cu
mii de ani inaintea erei noastre in Europa in zona Marii Mediterane cunosteau laptele pe care
il consumau ca atare si sub forma de produse, in special branzeturi. In lucrarea sa „Zece mii

1
de ani de productie de lapte” Michel Roblin arata ca europenii de pe malurile Visteilei si ale
Niprului, stramosi ai latinilor si germanilor, cunosteau deja laptele animal.

Laptele a fost folosit din cele mai vechi timpuri ca aliment principal in hrana diferitelor
popoare, ca asirieni, babilonieni, greci si romani.

Kosikouwski considera zona orasului Roma ca locul de formare a mai multor varietati de
branzeturi, care s-au raspandit treptat in numeroase tari europene.

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de

vaca, de oaie si bivolita.

Este alimentul cel mai complex si mai usor asimilat de organism, constituind unul
din alimentele de baza si in nutritia omului. Laptele este denumit si „Sangele Alb” prin
valoarea sa hranitoare. Are peste o suta de substante nutritive necesare vietii omului(20
aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale,
proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii. Grasimea in
afara de rolul ei energetic constituie si la formarea rezervelor de grasime in organism.
Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel
ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat
in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si
intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

2
 CAPITOLUL 1

1.1.Importanta laptelui

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca,
de oaie, capra, bivolita.

Este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din
alimentele de baza in nutritia omului.

Laptele mai este denumit si „Sangele Alb” prin valoare sa hranitoare.

Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi,
4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin
aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii.

Grasimea inafara de rolul ei energetic contribuie si la formarea rezervelor de grasime din

organism.

Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca
laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in
stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si
intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

1.2.PRODUSE DIN LAPTE INTEGRAL SI PRODUSE LACTATE ACIDE”

Reglementare tehnica „Produse din lapte integral si produse lactate acide” stabileste
cerinte minime de calitate, siguranta alimentara si de prezentare a produselor, care trebuiesc
respectate la fabricarea si/sau comercializarea produselor din lapte si produse lactate acide
destinate consumului uman, provenite atit din productia interna cit si din import.

3
 Cerintele prescrise in prezenta Reglementare tehnica nu se aplica produselor din lapte
integral si produselor lactate acide fabricate in gospodariile individuale pentru consumul
propriu.

In sensul prezentei Reglementarii tehnice, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:

lapte – produs de secretie fiziologica normala a glandelor mamare, obtinut de la unul sau mai
multe animale de la unul sau mai multe mulsuri fara orice fel de adaosuri sau extractii din el.

NOTA – In functie de tipul animalelor la cuvintul „lapte” se adauga denumirea animalelor, de

la care ele provine: „lapte de vaca”, „lapte de capra”, „lapte de oaie”, „lapte de iapa” etc;

lapte crud – lapte, care nu a fost supus incalzirii peste 40 C sau oricarui alt tratament, care ar
conduce la modificarea partilor componente ale lui;

parti componente ale laptelui – substanta uscata a laptelui (grasime lactica, proteina lactica,
zahar lactic (lactoza), fermentii laptelui, vitaminele laptelui, sarurile laptelui, apa;

produse de prelucrare a laptelui – produse lactate, produse cu continut de lapte, produse

secundare de la prelucrarea laptelui, materie prima lactata secundara;

produs lactat – produs alimentar, obtinut in exclusivitate din lapte si/sau parti componente
ale lui cu sau fara adaosul ingredientelor functional necesare, cu conditia ca aceste ingrediente
nu se sarjeaza cu scopul de a inlocui partial sau totalmente oricare din partile componente ale
laptelui;

lapte degresat – partea degresata a laptelui, obtinuta prin smintinire si care contine minimum
0,05 % de grasime;

lapte pasteurizat – lapte, supus tratamentului termic in anumite regimuri termice;

lapte normalizat – lapte pasteurizat, adus pina la continutul necesar de grasime;

lapte reconstituit – lapte pasteurizat cu continutul necesar de grasime, fabricat totalmente sau
partial din conserve de lapte;

lapte integral – lapte normalizat sau reconditionat cu continutul de grasime prescris;

4
lapte cu continut sporit de grasime – lapte normalizat cu continutul de grasime 6 %,
supus omenizarii;

lapte inabusit – lapte normalizat cu continutul de grasime 6 %, supus omogenizarii,

pasteurizarii la o temperatura de minimum 95 C si mentinere la aceasta temperatura de la 3
pina la 4 ore;

lapte proteic – lapte pasteurizat cu continut sport de substante degresate uscate;

lapte negras – lapte pasteurizat, fabricat din lapte degresat;

lapte sterilizat – lapte supus omogenizarii si tratamentului termic la temperaturi inalte mai
sus de 100 C;

lapte cu cacao – lapte pasteurizat cu adaos de cacao, zahar si stabilizator;

lapte cu cafea – lapte pasteurizat cu adaos de cafea si zahar;

produs lactat integral – produs lactat fabricat din lapte integral;

produs cu continut de lapte – produs alimentar, fabricat din lapte si/sau parti componente
ale lui, si/sau materie prima lactata secundara si grasimi si/sau proteine si/sau alte ingrediente
de alta natura decit lactica cu fractia masica de substante uscate ale laptelui in substantele
uscate ale produsului este minimum 25 %. Pentru produsele cu continut de lapte nu se admite
utilizarea termenilor care se aplica produselor lactate;

produse secundare de la prelucrarea laptelui – produse care se formeaza in procesul

prelucrarii laptelui si pot fi folosite in calitate de materie prima pentru fabricarea altor produse
alimentare, inclusiv lactate (lapte degresat, zer, zara, albumina, cazeina, cazeinat, lactoza,
lactuloza, concentrate lactat – proteice etc.);

materie prima lactica secundara – deseuri de la fabricarea produselor lactate, pentru care se
considera posibil si oportun de a le folosi nemijlocit dupa prelucrare (resturi de materii prime,
semifabricate sau produse, care s-au format in procesul fabricarii), precum si produsele lactate
ce si-au pierdut caracteristicile de consum sau ce nu corespund cerintelor stabilite de
documentele normative;

5
lapte de consum – produs lactat cu continutul si raportul reglabile ale fractiilor masice de
grasime, proteine si lactoza, fabricat din lapte si/sau produse lactate, supus tratamentului
termic si pregatit pentru consum;

lapte integral (crud, de consum) – lapte ce nu este supus reglarii partilor componente ale
laptelui;

smintina dulce cruda – produs lactat, fabricata prin smintinirea laptelui crud pina la
continutul de grasime de 9 % si peste, ce reprezinta o emulsie „grasime in apa” si nu se
supune incalzirii peste 40 C;

smintina dulce de consum – produs lactat fabricat din smintina dulce cruda, supusa
tratamentului termic si pregatit pentru consum;

produs lactat national – produs lactat, care este insotit de o denumire istoric formata pe
teritoriul Republicii Moldova, determinata de particularitatile tehnologiei de fabricare si/sau
tipul maielei folosite la fabricare;

produs lactat acid – produs lactat, fabricat prin acidularea laptelui si/sau smintinei dulci
si/sau produselor lactate si/sau amestecurilor lor cu microorganisme de fermentare, ce conduc
la coborirea pH si coagularea proteinei, si care contine microorganisme lactice acide viabile.
Se admite de folosit microorganisme probiotice;

acidofilin – produs lactat acid national fabricat cu folosirea maielei, compuse din bacil
acidofilic lactat acid. Se admite de folosit lactococi si maiele preparate pe bacterii de chefir in
proportii egale;

lapte acru batut – produs lactat acid national fabricat prin fermentarea laptelui, sterilizat si
supus tratamentului termic la temperatura de (90 C cu durata de la 40 pina la 80 minute, cu
culturi pure de streptococi acidolactici termofili;

chefir – produs lactat acid national cu fermentare mixta acidolactica si alcoolica, fabricat prin
fermentarea laptelui cu maia preparata pe granule de chefir fara adaos de culturi pure de
streptococi acidolactici;

lapte acru – produs lactat acid national, fabricat prin fermentarea laptelui cu culturi pure de
lactococi si/sau streptococi lactici termofili;
6
lapte covasit – produs lactat acid national, fabricat prin fermentarea laptelui inabusit cu
culturi pure de streptococi lactici termofili.

NOTA – Se admite de folosit maiele cu adaos de bacterii acidolactice bulgaresti in cantitate

de maximum 0,5 %;

smintina – produs lactat acid national, fabricat prin fermentarea smintinei dulci cu folosirea
maielelor din lactococi sau din amestecul maielelor din lactococi si streptococi acidolactici
termofili;

iaurt – produs lactat acid cu continut sporit de substante degresate uscate de lapte, fabricat
din lapte sau amestec lactic cu adaos de lapte praf, zahar, siropuri de fructe si pomusoare, prin
fermentare cu culturi pure de streptococi acidolactici de rase termofile si bacterii bulgaresti;

maia – microorganisme special selectate nepatogene, netoxigene si/sau complexe de

microorganisme, folosite pentru fabricarea produselor de la fabricarea laptelui;

preparate enzime – substante proteice necesare pentru realizarea proceselor biochimice, care
au loc la fabricarea produselor de la prelucrarea laptelui.

smintinirea laptelui – separarea laptelui in smintina dulce si lapte degresat la separatorul de

smintina dulce;

normalizarea laptelui – micsorarea sau majorarea continutului de grasime sau substante

degresate uscate ale laptelui la fabricarea laptelui si produselor lactate;

inabusirea laptelui (amestecului de lapte) – mentinerea laptelui sau a amestecului de lapte

intr-o perioada determinata de timp la temperatura de la 95 C pentru ai conferi o culoare
bruna si un gust specific;

maturarea laptelui (amestecului de lapte) la fabricarea produselor lactate acide –

mentinerea laptelui sau a amestecului de lapte;

insamintarea laptelui (smintinii dulci, amestecului de lapte) – introducerea in lapte,

smintina dulce sau amestecul de lapte a maielei, compuse din anumite tipuri de
microorganisme, la temperaturile fixate;

7
fermentarea laptelui (smintinei dulci, amestecului de lapte) – procesul pe parcursul caruia
sub actiunea bacteriilor lactice acide, fermentilor sau a altor substante se observa anumite
modificari fizico-chimice ale partilor componente ale laptelui, in rezultatul carora se intimpla
coagularea proteinei;

coagul – lapte coagulat sub actiunea acizilor, enzimelor si altor substante;

fermentatie lactica acida – fermentarea lactozei sub actiunea bacteriilor lactice cu formarea
acidului lactic;

fermentatie alcoolica – fermentarea lactozei sub actiunea drojdiilor cu formarea alcoolului si

a dioxidului de carbon;

maturarea bauturilor lactate acide – procesul pe parcursul caruia sub actiunea drojdiilor se
descompune lactoza cu formarea alcoolului si a dioxidului de carbon;

maturarea smintinei dulci si a smintinei – procesul pe parcursul caruia sub actiunea

temperaturilor joase se cristalizeaza grasimea lactica;

fabricarea bauturilor lactate acide in rezervoar – procedeu de fabricare a bauturilor lactate

acide, prin care insamintarea, fermentarea laptelui si maturarea bauturilor se petrec in acelasi
recipient;

fabricarea bauturilor lactate acide in termostat – procedeu de fabricare a bauturilor lactate

acide, prin care fermentarea laptelui si maturarea bauturilor se petrec in butelii, in camere
termostat si frigorifice;

1.3.Factorii care influenteaza cantitatea si calitatea laptelui

Factori interni:

Specia─ cea mai mare cantitate de lapte se obtine de la vaci, bivolite, capre si ovine.

Rasa, familia, linia─ sunt rase, linii sau familii care produc lapte mai mult si mai bogat in
grasime si proteine in timp ce altele produc lapte mai putin si cu o compozitie diferita.

8
Individualitatea─ da diferente chiar in sanul aceleiasi rase, linii sau familii si in conditii
identice fiind influentat de metabolismul fiecarui animal.

Forma si dezvoltarea ugerului─ influenteaza capacitatea productiva.

Varsta─ productia de lapte este mai mica la primele fatari, creste pana la a IV a fatare, apoi
scade treptat.

Factori de mediu:

Naturali─ caldurile mari, ploile si umezeala au influenta negativa scazand astfel productia de
lapte.

Artificiali─ a) hranirea, lipsa substantelor nutritive duce la scaderea cantitatii de lapte(aceste

fenomen se intampla iarna si primavara cand substantele nu au atatea substante hranitoare ca
vara sau toamna)

b) adaparea

c) igiena corespunzatoare

d) mulsul

1.4.Proprietatile fizice si chimice ale laptelui

Proprietatile fizice:

Densitatea─ constituie indicele cel mai variabil al laptelui. Este conditionata de raportul care
exista intre concentratia laptelui si substantele solide, negrase si grasime. Variaza in raport
invers cu continutul de grasime si in raport direct cu continutul de proteine, lactoze si saruri.
Limitele normale de variatie ale densitatii laptelui sunt cuprinse intre 1,027 si 1,033 cu o
valoare medie 1,029.

Vascozitatea─ este mai mare decat cea a apei, aceasta scazand la incalzirea laptelui sau prin
adaugare de apa. Vascozitatea laptelui normal este de 1,74─ 2,4, iar caldura specifica este de
0,092─ 0,93cal/gr.

Factorii care influenteaza vascozitatea laptelui sunt:

9
─ compozitia laptelui

─ stadiul de diviziune a globulelor de grasime

─ modificari ale starii de hidratare a proteinelor

─ temperatura

─ agitarea

Indicele de refractie, punctul de congelare, punctul de fierbere─ constituie caracteristici

constante ale laptelui normal, modificarea lor indica un lapte anormal.

Punctul de fierbere al laptelui este de 100,55oC, la presiunea de

Punctul de congelare este caracteristica cea mai constanta a laptelui.

Culoarea─ laptele normal este un lichid opac de culoare alb-.galbuie usor albastrui

Miros─ este specific, putin pronuntat. Laptele vechi are un miros acrisor, mai poate primi
miros de grajd, urina, balegar.

Gustul─ este dulceag si caracteristic

Proprietati chimice:

10
pH- ul─ aciditatea libera a laptelui se exprima prin pH care arata concentratia in ioni de
hidrogen din solutii. Laptele de vaca are pH- ul intre 6,7- 6,4.

Aciditatea─ laptele proaspat muls este usor acid. Aciditatea se exprima in grade Thörner si
este cuprinsa intre limitele 15-19oT.

Aciditatea totala a laptelui se stabileste prin titrare cu o solutie alcalina in prezenta

indicatorului fenoftaleina. Laptele proaspat muls are o aciditate de 16-18 oT. Aciditatea creste
in timpul pastrarii, datorita acidului lactic care se formeaza prin fermentarea lactozei de
bacterii lactice. Cresterea aciditatii este mai rapida cu cat temperatura de pastrare este mai
ridicata.

11
 CAPITOLUL 3

3.1. GRUPELE DE PRODUSE DIN DOMENIUL REGLEMENTAT

Cod NM MD Denumirea produselor (grupei de produse)

Lapte si smintina, neconcentrate, fara adaos de zahar sau alti indulcitori

(edulcoranti)
Lapte si smintina din lapte, concentrate sau cu adaos de zahar sau alti
indulcitori (edulcoranti)
Lapte acru, lapte prins si smintina, iaurt, chefir si alte sorturi de lapte si
smintina fermentate sau acidulate, chiar concentrate, chiar cu adaos de
zahar sau alti indulcitori (edulcoranti), sau aromatizate, sau cu adaos de
fructe, nuci sau cacao

Prezenta Reglementare tehnica stabileste cerintele minime de calitate si siguranta alimentara

si de prezentare, carora trebuie sa se conformeze productia si grupele de produse, prezentate i

Producatorii de produse lactate sint obligati sa asigure utilizarea Bunelor Practici de

Producere (BPP), sa intreprinda masuri performante pentru realizarea calitatii, sigurantei

12
alimentare, formelor de prezentare si etichetare conform Reglamentarilor in vigoare in
Republica Moldova privind produsele alimentare.

Calitatea si siguranta alimentara presupune asigurarea respectarii si conformarii prosuselor

lactate cerintelor prescrise, pe intreg procesul de productie, de la materia prima pina la
consumator.

Calitatea si siguranta alimentara trebuie obtinute si monitorizate prin sisteme de management

al calitatii productiei si prin metode, care sa asigure o tratare sistematica a pericolelor
potentiale si sa prezinte informatii, care permit trasabilitatea pentru identificarea
intreprinderii, echipei de productie, datei fabricarii, lotului de produs, tipului si calitatii
produselor.

8. Producatorii de produse lactate trebuie sa gestioneze un jurnal de inregistrare si sa mentina

inregistrarile care permit trasabilitatea pentru identificarea produsului timp de 5 ani si dupa
caz, sa ofere dovezi documentare ale respectarii cerintelor prescrise de prezenta Reglementare
Tehnica

Managerii si personalul tehnico-administrativ trebuie sa cunoasca bine cerintele prescrise,

carora trebuie sa corespunda produsele finite, sa aiba o viziune limpede despre potentialele
riscuri si sa poata lua masurile corespunzatoare de prevenire, sa asigure inregistrarile
necesare, monitorizarea si supravegherea pe tot lantul procesului tehnologic, de pastrare,
transportare, comercializare.

Amplasarea, constructia si reamenajarea cladirilor si anexelor unitatilor de fabricare a

produselor lactate trebuie efectuate in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.

Intreprinderile de fabricare a produselor lactate trebuie sa fie dotate cu aparate de masura si

control (inclusiv a greutatii, temperaturii, umiditatii, pH-lui, timpului).

Materialul, din care sint fabricate aparatele de masurare si control in sectoarele de contactare
cu materia prima si produsele finite, trebuie sa corespunda cerintelor actelor normative si
legislatie in vigoare.
13
Mijloacele si echipamentele de masurare utilizate la determinarea conditiilor de referinta,
calititii si inofensivitatii produselor trebuie sa fie adecvate, legalizate si verificate metrologic
conform cerintelor prescrise in Sistemul National de Metrologie.

Activitatea efectuata in limitele unitatilor de producere a produselor lactate nu trebuie sa

conduca la poluarea mediului inconjurator.

Personalul din unitatile de fabricare a produselor lactate ce se afla in contact nemijlocit cu

produsul care se fabrica, trebuie respectate regulile stabilite de Organul central de specialitate
al administratiei publice in domeniul ocrotirii sanatatii.

Materiile prime utilizate la fabricarea produselor lactate se achizitioneaza numai in baza

actelor in forma scrisa, care confirma originea, calitatea si siguranta alimentara.

. Utilizarea aditivilor la fabricarea produselor lactate se admite in baza respectarii cerintelor

stabilite de Organul Administratiei Publice Centrale in domeniul ocrotirii sanatatii in „Norme
si reguli sanitare privind aditivii alimentari”, nr. 06.10.3.46 aprobate de Ministerul Sanatatii al
Republicii Moldova la 17.12.2001; Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 50-52 din 11
aprilie 2002.

Fabricarea produselor lactate se efectueaza in baza retetei si/sau instructiunii tehnologice

aprobate in modul stabilit.

In functie de modul de fabricare si materiile prime utilizate produsele lactate se clasifica dupa
cum urmeaza:

a) produse din lapte integral;

b) produse lactate acide.

Produse din lapte integral, in functie de tehnologia fabricarii, se clasifica dupa cum urmeaza:

lapte degresat;

lapte pasteurizat;

14
lapte normalizat;

lapte reconstituit;

lapte integral;

lapte cu continut sporit de grasime;

lapte inabusit;

lapte proteinizat;

lapte negras;

lapte sterilizat;

lapte cu cacao;

lapte cu cafea.

. Produsele lactate acide, in functie de tehnologia fabricarii, se clasifica dupa cum urmeaza:

acidofilin;

chefir;

lapte acru;

lapte covasit;

smintina;

iaurt.

Produsele lactate destinate comertului pebtru consumul uman trebuie sa posede proprietati
organoleptice si fizico-chimice specifice fiecarui sortiment, ce se stabilesc in reteta produsului
si sa corespunda indicilor conform tabelelor 2-7.

15
Denumirea indicilor Caracteristicile
Aspectul exterior si consistenta Lichid omogen fara sediment. Pentru laptele
inabusit si pasteurizat fara sediment de
smintina dulce.
Gust si miros Pur, fara miros si gust straine, necaracteristice
laptelui proaspat. Pe linga acestea pentru
laptele inabusit gust bine pronuntat de
pasteurizare, pentru laptele fabricat cu adaos de
produse lactate praf sau concentrate – gust
dulcisor.
Culoare Alba, cu o nuanta putin galbuie, pentru laptele
inabusit – cu nuanta crema, pentru laptele
negras – cu o nuanta albastriei, pentru lapte cu
cacao, cafea – cu nuanta de la cafeniu deschis
pina la cafeniu inchis.

3.2.Caracteristicile organoleptice ale produselor din lapte integral

Caracterisiticile si norma
Fractia Densitatea Aciditatea, T, Gradul de Temperatura, C, Fosfataza
masica de g/cm2, min. min. puritate nu mai sus
grasime, % dupa etalon,
min. de
grupa
Lipsa

3.4.Caracteristicile organoleptice pentru smintina

Caracteristicile smintinei cu grasimea de

Denumirea
indicilor

16
Consistenta si Omogena, potrivit de densa. Aspect lucios. Se Omogena, potrivit
aspectul exterior admite insuficient densa, putin viscoasa, prezenta de densa. Aspect
bulelor unitare de aer, granulozitate neinsemnata. lucios. Se admite
insuficient densa,
putin viscoasa.
Gust si miros Pure, lactat acide, cu gust si aroma pronuntate, caracteristice produsului
pasteurizat.

Se admite gust slab de furaje.

Culoarea Alba cu nuanta crema, uniforma in toata masa.

Caracteristicile fizico-chimice pentru smintina

Tabelul 5

Caracteristicile pentru smintina cu grasimea de

Denumirea indicilor

Fractia masica de
grasime, %, min.

Aciditatea, T

Temperatura la
iesirea de la
intreprindere,C, nu
mai sus
Fosfotaza Lipsa

17
 Caracteristicile organoleptice ale produselor lactate acide

Tabelul 6

Denumirea indicilor Carcateristicile

Aspectul exterior si consistenta Omogena cu coagulului desfacut dupa
procedeul de fermentare in rezervor;

Cu coagulul nedesfacut dupa procedeul de

fermentare in termostat.

Se admite formarea gazului in forma de bule

unitare, conditionata de microflora normala.

Pe suprafata produsului lactat acid se admite

separarea neinsemnata a zerului, maximum 2
% din volumul produsului.
Gust si miros Lactat acid, inviorator, putin picant. Pentru
produse lactate acide cu umpluturi,
aromatizanti si coloranti - cu gust si aroma a
componentului introdus.
Culoarea Alba de lapte, cu nuanta putin crema sau
corespunzatoare culorii umpluturii sau
colorantului introduse, uniforma in intreaga
masa a produsului. Se admite culore putin
neomogena.

Caracteristicile fizico-chimice ale produselor lactate acide

Tabelul 7

Denumirea indicilor Chefir Lapte acru Lape covasit Iaurt Acidofelin

18
Fractia masica de
grasime, %
Fractia masica de
substanta uscata, %
Aciditatea, T

Temperatura la
iesirea de la
intreprindere,°C, nu
mai sus

Fosfatza Lipsa

Dupa obtinerea caracteristicilor de comercializare produse din lapte integral si produse lactate
acide se ambaleaza in ambalaj de desgacere.

19
CAPITOLUL 4

4.4 .Ambalajul produselor lactate

. Ambalajul, materialele de ambalaj si modul de ambalare trebuie sa asigure mentinerea

calitatii si siguranta produselor lactate in timpul depozitarii, transportarii si comercializarii.

. Conditiile de ambalare pot fi specificate in contractul de livrare a produselor lactate in limita

prevederilor prezentei Reglementari Tehnice si legislatiei in vigoare.

Produsele lactate se depoziteaza in incaperi curate, bine aerisite, fara miros strain, la
umiditatea relativa a aerului de (80±5) %, in conformitate cu cerintele stabilite de Organul
central de specialitate al administratiei publice in domeniul ocrotirii sanatatii.

Termenul de valabilitate a produselor lactate se stabilesc de producator in baza respectarii

cerintilor stabilite deOrganul central de specialitate al administratiei publice in domeniul
ocrotirei sanatatii.

Durata depozitarii produselor lactate si termenul de valabilitate se stabilesc de producator

in conformitate cu normele si cerintele aprobate de Organul central de specialitate al
administratiei publice in domeniul ocrotirii sanatatii.

incercarilor cu efect echivalent.

20
ANEXE

21
22
 BIBLIOGRAFIE
1. Balaure Virgil (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002

23
2. Cătoiu Iacob (coord.), Cercetări de marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002
3. Cruceru, Ana Francisca, Tehnici promoționale, Editura Uranus, Bucureşti, 2009
4. Dura, Codruța, Cucu, Ioan, Niță, Dorina, Marketing. Manual pentru învățământul la
distanță, Atelierul de Multiplicare și Minitipografie al Universității din Petroșani, 2011
5. Foltean, Florin, Lădar, Lucian, Marketing, Editura Mirton, Timișoara, 2007
6. Kotler Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2008
7. Mecu, Dragoș, Gabriel, Bărbulescu, Alina, Costina, Strategii de marketing și metode de
protecție a consumatorilor în economia de piață socială, Editura Alfa, București, 2012
8. Meghişan, Gheorghe, Nistorescu, Tudor, Crăciun, Liviu, Marketing, Editura Universitaria,
Craiova, 2009
9. Munteanu, Vasile, Marketing. Business to Business, Editura Sedcom Libris, Iași, 2010
10. Olaru, Silvia, Marketing. Teorie și aplicații, Editura Lumina Lex, București, 2006

24