TRASABILITATEA CALITATII LAPTELUI SI CADRUL LEGAL DE SUSTINERE

Beneficiile laptelui
Laptele este, cu siguranta, unul dintre cele mai importante si folosite produse
alimentare. Il consumam aproape zilnic, indiferent de forma lui, simplu sau procesat sub
forma unor produse derivate..
Cald sau rece, dulce sau sarat, simplu, in prajituri, placinte sau chiar feluri de mancare, laptele este extrem de
folositor organismului uman.

LA CE ESTE BUN
Bogat in vitaminele D si K, laptele este un excelent intaritor al sistemului osos. Iodul contribuie in mod
semnificativ la buna functionare a glandei tiroide. Vitaminele B2 si B12 care se regasesc in lapte ajuta la
sanatatea functiilor cardiovasculare.
Dar mai presus decat aceste calitati, calciul este cel mai cunoscut agent pozitiv continut de lapte. Nu numai ca
ajuta si el la intarirea oaselor, dar provoaca o serie intreaga de alte actiuni benefice oragansimului uman:

- apara colonul impotriva formarii celulelor canceroase care pot aparea in urma
consumului de materiale chimice;
- previne durerile de cap;
- previne obezitatea la copii;
- ii ajuta pe adulti sa piarda din greutate (laptele sarac in grasimi);
- in cazul femeilor, consumul regulat de produse lactate scade cu pana la 45% sansele
de dobandire a cancerului de san
- cand femeile sunt dupa menopauza, si cu 65% in perioada pre-menopauza.
Continut caloric: 60 calorii pentru 100 de grame.
Lactoza este un zahar secretat in mod natural in lapte si care se afla in procent de 5-7%
in acesta. Intoleranta la lactoza devine mai mare odata cu inaintarea in varsta. Cele mai
comune semne: diarea si durerile de burta dupa consumul de lapte.
PROVENIENTA LAPTELUI

Laptele de origine animala se obtine de la vaca (cea mai mare si folosita cantitate pe
plan mondial), oaie, capra, bivolita, camila, iapa, femela iac (in special in Mongolia, Tibet
sau alte tari din fosta URSS, partea central - asiatica). Si balena produce lapte, dar este
extrem de bogat in grasimi, peste 50%, si nu este destinat consumului uman.
CE SE POATE GATI CU AJUTORUL LAPTELUI

Iaurtul, untul, smantana, branza, cascavalul si kefirul sunt cele mai cunoscute produse
derivate din lapte. Apoi,ca mod de servire,lapele este foarte mult intrebuintat la micul
dejun (la consumul de cereale sau simplu). Exista o serie de mancaruri care se pot face
cu ajutorul laptelui, de la prajituri sau placinte .
Sfaturi practice privitor la consumul de lapte

- Asa cum se stie, calciul este un puternic agent si cand vine vorba de arderea grasimilor dupa o masa
copioasa, asa ca este recomandat sa se consume un pahar de lapte dupa o masa consistenta.
- Daca sunteti alergici la laptele de vaca, dar totusi nu doriti sa inlaturati acest produs din consumul regulat,
treceti pe laptele de capra sau de oaie.
- Cand cumparati lapte, asigurati-va nu numai ca va uitati atent la termenul de garantie, dar si ca-l luati de pe
sertarele cele mai de jos ale frigididerelor, acolo unde este temperatura cea mai scazuta.
- Finlanda, Suedia si Irlanda sunt tarile cele mai mari consumatoare de lapte din lume;
- India, Statele Unite si China sunt tarile cele mai mari producatoare de lapte din lume;
- Laptele nu se refera doar la produsul obtinut de la animale; mai exista si lapte vegetal (laptele de soia fiind cel
mai cunoscut, urmat de cel de nuca de cocos sau de orez) dar si lapte mamar (secretat de femei in perioadele
de alaptare a nou-nascutului);
Holstein este specia de vaca ce da cea mai mare cantitate de lapte (peste 20 de litri zilnic); se creste cel
mai mult in Olanda, Germania si Belgia;

- Pasteurizarea este procesul prin care se distrug microorganismele daunatoare din lapte,
prin fierbere rapida, de scurta durata, si apoi prin reracire;
Laptele condensat se obtine din eliminarea apei din lapte (care inseamna cam 85% din
ingrediente) si adaugarea de zahar, in vreme ce laptele praf se obtine prin eliminarea
apei din lapte si uscarea apoi a acestuia la surse de caldura, pana devine praf.
CONCLUZIE:
Laptele contine, in general, cam 3,5% grasime animal pur, insa, gratie proceselor
moderne se poate ajunge ca acest continut sa fie redus chiar pana la 0,5%, fara a se
afecta calitatile de baza. Este, asadar, o veste buna pentru cei care tin la silueta. Dar
laptele e mai mult decat atat: trebuie sa fie parte integranta a consumului regulat de
alimente utile bunei functionari a organismului uman.

CONDITII DE IGIENA IN PRELEVAREA LAPTELUI

O practic important n sala de muls este de ventilatia. Sistemul de ventilaie de sala
de muls ar trebui s fi proiectate pentru a oferi confort i sntate animalelor sii pentru a
preveni
mirosurile
n
lapte.
Ventilatia corespunztoare asigur suficient aer proaspt care este amestecat cu aerul
intern
si
reduce temperatura i umiditatea relativ n camera de muls. Temperatura n interiorul
salii de muls sa nu depaseasca 25 C i umiditate relativ de 80%.Camerele de muls sunt
bine ventilate iar mirosurile sunt mai puine, gaze la sol, cauzeaz mai puine boli de
la ageni patogeni.
Igiena n muls poate fi definita ca medicin preventiv. n general, putem spune c
igiena este suma tuturor eforturile de a controla mediul nconjurtor in totalitate pentru
a ne asigura c sunt vaci in igien si mulse n mod corespunztor de o echipa ce
funcioneaz corespunztor.
Calitatea

fizica si chimica a laptelui

Fizica. Laptele care depete limitele admisibile de metale i toxine naturale nu ar

trebui s fie destinat pentru producia de produse lactate pentru consumul uman.
Laptele ar trebui s fie liber de corpuri strini care ar afecta sigurana produsului.
Echipamentele
utilizate
n
colectarea i prelucrarea laptelui i a produselor lactate ar trebui s fie proiectate n aa
fel nct sa mpiedice contaminarea fizic a produsului.
Este recomandat s se utilizeze filtre pentru detectarea de materiale strine care ar
contamina laptele.
Echipamentul trebuie s fie inspectat de fiecare data pentru a
detecta orice posibila sursa de contaminare iar produsul sa fie sigur. Produsul contaminat
de corpuri strine trebuie s fie izolat.
Chimie. Laptele care are reziduuri de antibiotice sau alte substane chimice de uz
veterinar i care depesc limitele specificate de standardele de sntate ar trebui s fie
excluse din consumul de vnzri.
Este important s se evite riscul de contaminare ncruciat cu alte substane chimice
(ageni frigorifici, lubrifiani, etc) sau cele utilizate pentru curatarea i igienizarea
echipamentelor. Manipularea corect a produselor contaminate trebuie s fie astfel nct
s nu poat contamina sau sa fie reintrodus ina lanului de producie .
Managementul laptelui rece .Coninutul lui ridicat de ap i cu o varietate de nutrienti
disponibili, face ca lapte produs sa fie foarte perisabil ,fiind un mediu de cultur excelent
pentru dezvoltarea de multe microorganisme.
Laptele crud trebuie s fi rcit ntr-un interval scurt de la debutul mulsului si colectarea
prin instalatii in tancul colector la o temperatur de maximum 4 C .
n plus, bunele practici de gestionare pentru lapte trebuie s includ:
Laptele nu ar trebui s fie pstrat pentru mai mult de 48 de ore. Se verifica constant
temperatura n rezervorul de racire dup fiecare muls.
Rezervorul de depozitare la rece Echipamentul folosit pentru stocarea laptelui
trebuie s fie proiectat, construit, instalat i meninut ntr-un mod pentru a preveni
introducerea
de
poluani
n
lapte.
Verificarea presiunii agentului frigorific si ventilatia corespunztoare pentru condensator.
Rezervorul de racire trebuie s fie construit din inox i cu o capacitate de stocare n
funcie de nevoile producatorului. Dimensiunea unitii de refrigerare trebuie s se
bazeze pe rata de intrare de lapte n rezervor.
Nu se amesteca laptele rece, care este deja n rezervor cu lapte cald.
Transportul laptelui este o persoana ce e desemnat s colecteze si sa transporte in
tancuri de lapte, este responsabil pentru:
transport fr ntrziere,
- previne introducerea de contaminanti si de
toxine .

microorganisme patogene ce produc

Elaborareaza un jurnal a ceea ce sa ntmplat n timpul transportul de laptesii si se

concentreza asupra celor care pot afecta calitatea laptelui cu mirosuri , lapte acid sau
materiale suspecte.
- transportul laptelui trebuie s fie prevazut cu cistern utilizata doar pentru transportul
de lapte care iese din ferma.
Rezervoarele de lapte (conducte), utilizate pentru transport lichide trebuie s fie splate
i dezinfectate nainte de utilizare pentru transport lapte. Vehiculele, echipamentele i
tancurile pentru transport lapte trebuie s fie proiectate, construite i ntreinute astfel
nct sa prevena introducerea de contaminani n lapte.
Asigurarea c oamenii care conduc vehiculele de colectare a laptelui sa demonstreze
abilitile de gestionare cunotinte de igiena a produselor alimentare.
Toate echipamentele i ustensile care vin n contact direct cu lapte trebuie s fie splate
i dezinfectate pentru a preveni orice riscul de contaminare. Contaminarea laptelui cu
detergeni si dezinfectanti ar trebui s fie evitat prin utilizarea de produse adecvate n
urma instruciunilor productorului.
Jurnalele de curare i dezinfectare trebuie s fie documentate i validate pentru a
asigura eficacitatea lor. Pentru a detine un echipament bun splat si cu riscurile de muls
evitate in contaminarea laptelui cu substante chimice utilizate se vor tine minte
urmtoarele:
- se vor folosi numai produse de curatare specifice aprobate pentru utilizarea in
igiena laptelui validate de DSV.
- elaborarea unui jurnal sptmnal de curtare a echipamentului de muls si a tancului
de
racire
.
Etajul rezervorului i suprafetele reci n afara echipamentul de muls trebuie s fie
pstrate curate. Sistemul de curare a echipamentului de muls trebuie s fie inspectat
anual de ctre o companie profesionista.
-se verifica echipamentul pentru a se asigura c ntreaga apa sa scurs nainte de a
ncepe mulsul.

Meninerea sntatii bune n ciread este esenial pentru a produce lapte de nalt
calitate. Bolile cum ar fi mastita, au un impact direct asupra calitii laptelui produs. In
acelai mod unii ageni infecioi pot contamina direct laptele. Impactul la alte boli pot
fi mai puin direct, de exemplu, animalele cu Salmonella sau enterotoxemie pote crete
posibilitatea de a dezvolta mastita. Orice conditie care necesit tratamente medicale
crete riscul de lapte contaminat cu deeuri.
CONCLUZIE : Scopul a sntii animalelor ar trebui s fie prezent pentru a
rupe ciclul de transmitere a bolii n ciread si pentru a minimiza riscul
introducerii
bolilor
n
cadrul
efectivului
i
a
evita
riscul
de

contaminare a laptelui. Infectiile la bovine sunt de obicei rezultatul de interaciune

ntre animal i rezistena la bolii (imunitate), agentul infecios i a mediului .
Un program de sntate preventiv a efectivului de lapte ar trebui s aib dou
componente: un plan de vaccinare i un plan de biosecuritate. Vaccinarea crete
rezistena
la
boli
i
biosecuritatea
reduce
riscul de boli infecioase care intr n ferma.
Biosecuritatea :identificarea animalelor individual,program de imunizare,program de
control si eradicare a bolilor zonotice.
Vaccinarea, tinde s reduc rspndirea microbilor ce cauzeaz boli. Prin reducerea
impactului de infecie in sntatea animal, le ajuta s-i menin productivitatea se
reduce nevoia de tratamente. Este important s ne amintim c vaccinurile sunt doar
instrumente ce nu sunt 100% preventie sigura , sunt i boli ce pot fi rspndite
din cauza stresului, a practicii de management defectuos, alimente inadecvate la mediu.
Schema de vaccinare ofer cea mai bun protecie atunci cnd este parte a unui
program cuprinztor de sntate. Dezvoltarea si punerea n aplicare a unui plan de
vaccinare presupune:
-determinarea pentru care se face vaccinarea mpotriva bolilor
-identificarea acelor animale ce pot fi un beneficiu.
De asemenea este necesar asigurarea c vitele sunt vaccinate n conformitate cu un
plan elaborat de gestionare , de nregistrare , de imunizare si de vaccinare scris n
colaborare cu medic veterinary permanent .
Programul ar trebui s includ:
- identificarea riscurilor specifice care determin boli.
nregistrrile trebuie s includ: numele de vaccin utilizat (inclusiv lot sau numrul de
serie i data expirrii), data de vaccinare, identificarea bovinelor. O metod pentru
pstrarea de informaii de la vaccin este de atasare a etichetei sau de introducere n
cartea de nregistrare. Este important s se asigure c vaccinurile sunt tinute n mod
corespunztor , refrigerate si s depozitate n locuri ntunecate.
Hormoni
Disponibilitatea unor cantitati mari de compui de low-cost a stimulat utilizarea
hormonilor
n diferite aspecte ale industriei produselor lactate.
Hormonii sunt utilizati n scop comercial pentru a stimula cresterile de greutate
corporal, a sincroniza perioada de calduri si stimula producia de lapte. n plus,
utilizarea lor pe scar larg in a trata multe afectiuni inclusive de exemplu: ovare
chistice, cetoza i expulzarea de materii strine din uter.

Pentru utilizarea corect a compusilori hormonali,se fac urmtoarele referiri la practica

de management:
-folosirea doar a produsele nregistrate cu hormoni .
-asigurarea dozei indicate de compusi hormonali care sunt inclusi in dieta.
-urmarea instructiunilol indicate pe etichet,
-consultarea medicului veterinar care s dezvolte o strategie de scop, n utilizarea de
compui hormonali.
-elaborarea unei perioade de utilizare a produselor hormonale.
Antibioticele si deseurile farmaceutice necesita o atentie speciala.
Multe medicamente sunt utilizate n scopuri nutriionale, profilactice i curative la
animale. Medicamentele cu scop curativ de natur rezidual, i ar trebui, prin urmare, fi
folosit cu nelepciune.
De ex:Un animal ce a fost tratat n mod diferit dect recomandrile de pe etichet, de
exemplu folosind doze mari, administrarea mai frecventa dect pe eticheta recomand.
Foarte multe animale bolnave, animale cu mastit clinica, nu sunt n msur s elimine
antibioticu utilizat n tratamentul lor n timp ca si animalele sntoase, astfel nct
laptele lor ar putea necesita o analiz indelungata chiar dac timpul de retractare a fost
observat.
Pentru utilizarea corect a antibioticelor este recomandata:
Folosirea antibioticelor recomandate de DSV, i nu folosind combinaii de medicamente
care nu sunt aprobate.
Citii cu atenie instruciunile i eticheta de stocare.( Nu utilizai aceste produse offcaietul de sarcini.) Verificai data de expirare nainte de a aplica produs, verificai c
pachetul nu are modificare si sunt aprobate pentru utilizare .
Duntori
Duntoriicei mai important prezenti
animale slbatice sau alte animale.

n grajduri sunt roztoarele, mustele, pasarile,

Este important de reinut urmtoarele recomandri:

Elaborarea unui program de control al duntorilor pentru al stabili sftuiti medicul
veterinar.
Prevenirea contaminarii furajelor cu materiile fecale ale acestor animale.
Vizualizati potenial duntori.
Elaborarea unui plan de supraveghere de rutin a cldirilor cu zone care s conduc la
prezenta in perimetru de parazii.

Limitarea accesului a pasarilor la sala de muls, magazia de produse furajere si in zonele

de
depozitare
material pentru aternut.
Dejectiile reprezint un risc marit de insalubritate n grajduri si sntate animal.
Psrile, de asemenea, pot transporta diferiti microbi producand boli specifice in
grajd,indepartarea cuiburilor de pasari.
Aplicarea de msuri adecvate pentru a controla insectele si mustele utilizand diferite
dispositive electronice sau diferite recipiente colectoare cu substante bazate pe
feromoni si clei.
Pentru a nu rspndi bacterii si virusii n timpul activitatii de hrnire a vacilor vacilor il
indica numrul mare de mute adulte in zonele cu salubritate saraca. . Pentru a rupe
ciclul de viaa al acestora in urma bunelor practici de management pentru controlul
calitatii si igienei se mentin coridoarele curate, n principal in zonele unde sunt adunate
mute peste zi ,constituind o zona de salubritate sensibila.
Mastita
Mastitele la vacile pentru lapte sunt cele mai importante afeciuni ale glandeimamare,
cu implicaii zooeconomice,datorit pierderilor n producia de lapte, reformarea timpurie
a animalelor bolnave, precum i prin riscul care l reprezint laptele infectat pentru
sntatea public. Dei s-au nregistrat progrese importante n controlul i terapia
acestor afeciuni, totui s-a constatat c rezultatele acestor afeciuni sunt suboptimale,
frecvena acestor mastite fiind n unele efective de animale la nivele superioare, ceea ce
are o influen negativ asupra parametrilor de producie i implicit asupra indicilor
economici n fermele de vaci cu lapte.n acest context, abordarea problemelor care
privesc mastitele la vacile cu lapte este oportun, deoarece sunt necesare studii
suplimentare care s cuprind toate aspectele de etiopatogenie, diagnostic i tratament
n complexitatea fenomenelor implicate n optimizarea programelor de control i terapia
acestor afeciuni. Mastita este, n general, un termen care se refer la inflamaii ale
glandei mamare, indiferent de cauza.
Modificrile fizice i biochimice ale laptelui mastitic.
Modificrile fizice au pus n eviden modificri mai importante ale culorii, vscozitii,
mirosului i densitii laptelui n cazul mastitei purulente.
Modificri biochimice ale laptelui mastitic. Pentru evaluarea efectului inflamaiei glandei
mamare asupra caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui s-au raportat rezultatele
obinute la valorile standard ale parametrilor determinai (substana uscat total a
laptelui, valoarea proteinelor totale, cazeina, lactoza, valorile clorurilor din lapte,
densitatea laptelui, pH-ul, numrul celulelor somatice din lapte). Exist dou tipuri de
mastit, menionam mastita clinica, care determin modificri n
lapte, biberon sau animale. Mastit subclinica, de obicei, nu prezinta nici o modificare
aparent la animale sau lapte si pot fi identificate cu ajutorul testelor de celule somatice
(SCC) i de testare .

Testul mastita California (CMT)

Testul mastitei California (CMT) este un test rapid, precis, pentru a determina numarul de
celule somatice (SCC) la o anumita vaca. Testul a fost conceput pentru determinarea prezentei
mastitei subclinice. O vaca cu mastita subclinica nu da un lapte care sa para anormal si nici nu
prezinta semne clinice cum ar fi un uger dureros sau inflamat. Testul poate fi facut si pe laptele
muls n galeata sau laptele din tanc, pentru determinarea numarului de celule somatice (SCC) al
ntregiicirezi.

Cum se realizeaza testul: (Vezi figurile 1-5.) O proba mica de lapte (aproximativ
lingurita) este prelevata de la fiecare sfrc ntr-o paleta de plastic care are 4 cupe putin adnci
marcate A, B, C, si D. Se adauga o cantitate egala de reactiv n lapte. Paleta se roteste pentru
a se amesteca continutul. n aproximativ 10 secunde cititi rezultatul n timp ce continuati sa
amestecati paleta. Deoarece reactia dispare n 20 de secunde, rezultatele testului trebuie
observate foarte repede.

Dar cel mai adesea este mastita subclinica. Este o infecie a ugerului cu microbi care
provin din ugerul altor animale infectate. Astfel microbii care cauzeaz mastita aflati n
sala de muls la animalele infectate
o transmit prin aparatele de muls,infectia de
obicei fiind rspndita n timpul mulsului la animalele sanatoase. Microbii de mastita
cauzeaza forme contagioase ce sunt adaptate s triasc n uger ca : Streptococcus
aureus, Mycoplasma, i Corinebacterium. Ei pot supravieui pentru mult timp
perioade de timp ntr-un trimestru infectate. n multe cazuri, durata de via a animalului
este mai scurta datorita acestor afectiuni in exploatatie el devine aproape ineficient.
Schimbrile vizibile apar n lapte n timpul mastitei clinice, de la microbii de mediu, sunt
rezultatul de aprare a acestor microbi. n multe cazuri, germenii de mediula mastita
care cauzeaz infecii sunt eliminate nainte ca laptele s prezinte anomalie. Microbii
care cauzeaz mastit de mediu sunt E. coli, sp Klebsiella, Enterobacter., i uberis
Streptococcus, inclusiv alii. Sursele de microbi care cauzeaz mastita de mediu
cuprinde gunoi de grajd, lenjerie de pat, alimente, praf i murdrie, noroi, apa i a
echipamentelor.contaminate.
Bune practici de management pentru prevenirea i controlul mastitei contagioase i de
mediu
ar
fi
punerea n aplicare a practicilor de salubritate nainte de muls si pentru a preveni
rspndirea bacteriilor prin intermediul apei contaminate de curare i prosoape.
Utilizarea si cltirea ugerului nainte i la sfritul in ordine cu produse aprobate DSV
pentru a preveni rspndirea bacteriilor.
Pentru animalele infectate se recurge la o izolarea acestora intr-o camera speciala
pentru tratament si orpirea raspandirii bolii. Izolatorul fiind utilizat ori de cate ori
este nevoie pentru a trata un unimal afectat.
Bunele practici de igien a personalului ce lucreaz n acest domeniu:
-Regulile de igien personal, n fiecare dintre zonele stabilite.
-Personalul trebuie s poarte haine de lucru adecvate .
-Vizitatorii vor fi prevzuti cu mbrcminte de protecie.
-Nu se vor face necesitatile fiziologice decat in zonele special amenajate(Toalete) .
-Splarea minilor dup folosirea toaletei (aplicare unui jurnal de splare a minilor n
sala de muls).
-Nu se mananca n zona de lucru decat folosirea a locului potrivit pentru o astfel de
activitate.
-Nu se arunca gunoi n sau n zonele din apropierea grajdului.
Orice persoan care este bolnav,sau suspectata ca sufer de o boal infecioas sau
care are boli ce ar contamina probabil laptele, NU trebuie s participe la lucrrile de
muls sau alte activiti n cadrul fermei.
Curs de formare n igiena mulsului
Igiena poate fi definita ca medicin preventiv.
-Responsabilul pentru personalul ce mulge trebuie s cunoasc sis a instruiasca n cele
mai mici manipularea igienic de comand.

-Conducerea fermei va oferi personalului su un program de de instruire pentru muls,

subliniind Punctele de Control Critice ale procesului de muls.
-Realizarea unui program de orientare n fiecare dintre zonele de procesare (de punere,
de manipulare, salubritate in sistemul de producie), subliniind de siguran i de control
al calitatii.
-Elaborarea unui program special pentru a dezinfectarea minilor la aparatul de muls.
Minile sunt un importante mijloace de a transmite microorganisme care provoac
mastita. Contaminarea se poate produce atunci cnd atingi cu mana cupa dezinfectata,
sau atunci cnd atingei orice obiect contaminat.
Implicaiile zooeconomice ale mastitelor
Cercetrile efectuate scot n eviden faptul c vacile cu mastit nregistreaz scderi
diferite ale produciei de lapte, care determin, n majoritatea cazurilor o curb a
lactaiei anormal, cu efecte negative asupra produciei totale de lapte astfel:
- n cazul mastitelor seroase producia de lapte scade cu 85,2 litri pe total lactaie;
- n cazul mastitelor catarale producia de lapte scade cu 106,5 litri pe total lactaie;
- la vacile cu mastit purulent pierderile n producia de lapte sunt cuprinse ntre 500
litri pe lactaie(n cazul afectrii unui singur cartier mamar, care se reface parial dup
boal) i 1500 litri pe lactaie(n cazul fibrozrii compartimentului mamar trecut prin
boal);
-n cazul afectrii glandei mamare urmat de fibrozarea in proportie de 3/4 sau4/4 din
cartiere, pierderea este total prin compromiterea lactaiei i reformarea femelei.
n ceea ce privete influena diferitelor forme de mastite clinice asupra unor indici de
reproducie (intervalul ftare-prima nsmnare, service-period-ul i numrul de I.A. pe
gestaie) se constat urmtoarele aspecte:
- intervalul ftare-prima nsmnare a prezentat valori sensibil mai mari la vacile cu
mastit seroas (84 zile) dect la cele sntoase (78 zile).
Ce este trasabilitatea?
Capacitatea de a identifica sursa unui animal sau a produselor lor pn n prezent n
secvena de producie dup cum este necesar. Trasabilitatea este un termen nou aprut
n 1996, care s rspund cererilor de consumatorii care sunt puternic implicate n
domeniul sntii si care au avut loc n Europa in descoperirea impactului ESB
(encefalopatia Spongiforme bovine) din diferite ri.
Trasabilitatea este de mare importan in protecia sntatii consumatorilor i pentru a
mbuntti monitorizarea si transparenta micrilor animalelor i a produselor lor i de
prelucrare a produselor pentru vnzare ctre public.
Trasabilitatea este o consecin a schimbrilor n gusturile consumatorilor. n(UE)Uniunea
European obiectivul principal este de Siguranta Alimentara.
Cel mai important factori non-economic este:LAPTELE
- Acest produs este identificabil de la sursa.
- Ce este sigur n materie de sntate (nu apar boli).
- Ce este sanatos pentru dieta (nivel de grsime, vitamine, proteine, etc) ..
- Ce este adecvat n ceea ce privete confortul i simplitate de utilizare i pregtirea
pentru gospodina.
- Calitatea unui certificat de produs.
Un produs de incredere pentru consumator trebuie s fie certificat i sigilat, sigiliul

trebuie s fie
prezent pe eticheta de vnzare a produselor.
Pentru consumator reprezinta, n termeni de calitate ca produsul este:
- Descris n mod explicit.
- Verificat sistematic.
- Sub rezerva unor sanciuni pentru cei care nu respect ,cu specificatia (protecia
consumatorului).
Principalele obiective de trasabilitate
- Sigurana alimentar.
- Certificarea proceselor de producie in lant.
Obiective secundare de trasabilitate
- Controale fiscale.
- Training de baze de date.
- nlocuirea de branduri.
- Ameliorare genetic.
Trasabilitatea are patru principale puncte care ar trebui sa se ia n considerare :
- Animale.
- Locaie.
- Managementul
- Procese de transformare (care sa ntlnit la materii prime).
Trasabilitatea implic nu numai monitorizarea laptelui, ci de la hrana de manipulare la
animale si producia de lapte.(Situatia laptelui din Mexic)
Trasabilitatea permite consumatorilor s tie cine, cum, cnd i n cazul n care laptele
este produs
care vor fi consumat sa stie informatii despre producator: adresa de contact, mail, e-mail

Legislatia ce vine in ajutorul de sustinere a laptelui pe piata

ORDONANTA nr. 14 din 29 ianuarie 2010 privind masuri financiare pentru reglementarea
ajutoarelor de stat acordate producatorilor agricoli, ncepnd cu anul 2010
HG 1627 din 10 decembrie 2008
HG 100 din 18 februarie 2009
Ordinul 445/4 iulie 2008, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si
functionarea Sistemului Informational pentru Piata Produselor Agricole si Alimentare si a
metodologiilor de colectare, prelucrare, interpretare si difuzare a datelor statistice.
Ordinul 468/2006 pentru aprobarea formularului-tip al cererilor, precum si a procedurii de
acordare a cotelor si inscriere in Registrul cotelor
HG 924, 925, 954, 955/2002 transpun prevederile din EU 178/2002 ce contine principiile
si cerintele generale cu privire la produsele alimentare, infiinteaza Autoritarea Europeana
pentru Siguranta Alimentara si prezinta procedurile cu privire la siguranta alimentara
HG 48/2005 privind organizarea pietei laptelui de vaca, aprobata cu modificari si
completari prin Legea 72/2006.
Ordinul 1388/2005 privind stabilirea Conditiilor de aprobare a cumparatorilor de lapte de

vaca si a formularului de cerere pentru aprobarea si nscrierea acestora n Registrul

cumparatorilor
Hotararea 852-2006 privind aprobarea Metodologiei de acordare a cotei individuale de
lapte, precum si a modului de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte
Ordinul 389/2002 transpune prevederile Directivei Consiliului 92/46/EEC. Ordinul
1106/2003 (MAPDR) include trei etape pentru atingerea criteriilor impuse.
HG 1853/12.2005 modificata prin HG 258/02.2006 privind sprijinul direct al statului prin
acordarea de subventii, n anul 2006, producatorilor agricoli din sectorul animalier si din
sectorul piscicol
HG 1557/2002 privind aprobarea mecanismului de acordare a sprijinului financiar de la
bugetul de stat prin Programul de crestere a competitivittii produselor agroalimentare,
completata prin HG 2206/2004. HG 108/2006 modifica HG 1557/2002.
Cadrul legal pentru constituirea Consiliului laptelui este dat de Ordonanta de Guvern
45/4.08.2005 si Legea 307/2005.
O lista completa si actualizata cu actele normative referitoare la Agricultura pe
www.maap.ro
Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 29 aprilie
2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind
produsele de origine animal destinate consumului uman???
Directivei Consiliului UE 85/374/ECC, Directivei 34/1999/EC i Legii nr. 245/2004 privind
securitatea general a produselor.
Alte acte legislative de interes pentru aceast tem sunt: Legea 608/2001 privind
Evaluarea conformitii produselor; HG 71/2002 privind Proceduri de evaluare a
conformitii produselor; Legea 246/2004 privind acreditarea laboratoarelor .
Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European i al Consiliului din 12
ianuarie 2005 de stabilire a cerinelor privind igiena furajelor

PROIECT-numele proiectului
-introducere (descriere)
-legea dezbatura
-datele intalnite in ferma
-concluzille

Metode de inbunatatire HACCP a fermelor de vaci cu model

clasic de colectare si predare a laptelui spre unitatile de
procesare lapte

Introducere
Prezenta lucrare va face referire la cateva unitati cu vaci de lapte ,unde colectarea
laptelui inca este la nivel clasic ,prezinta efective mari de animale cuprinse intre
100 si 300 de capete vaci in lactatie.Datorita unui managment inca de nivel slab
fiecare unitate prezinta multe disfunctionalitati in ceea ce priveste activitatea si
calitatea laptelui care poate fii inbunatatita cu un minim de investitie financiara si o
instruireadecvata de catre cei avizati din conducere personalului din ferme care ar
trebui sa prezinte interes si responsabilitate pentru fiecare activitate depusa in
timpul desfasurarii programului .Penru a avea o activitate cu rezultate satisfacatoare
este necesar de mentionat ca la locul de munca sa fie respectat intr-un amanunt
igiena in PUNCTELE CRITICE de CONTROL (PCC)cu risc marit.
Evaluarea si concluziile care se prezinta sunt efectuate in doua unitati diferite
unde rasa de vaci este rasa Holstain si in o alta unitate unde rasade vaci este
Baltata Romaneasca cu infuzie de rasa de carne,amandoua unitati fiind situate in
judetul Mures in zone diferite insa la aceeasi altitudine geografica cu o componenta
floristica asemanatoare insa cu regimuri de nutritie diferite in functie de cerintele
rasei.
Lucrarea de fata aduce in plan pe fond legislativ aspecte din regulamentul CE
853/2004 a Parlamentului European, aspecte ce ar trebui respectate pentru a obtine
un lapte de calitate superioara conform standardelor impuse de CE in toate unitatile
de profil si ceea ce trebuie aplicat in aceste unitati cu deficiente de administrare si
instrure a personalului.

Cerinte care fac referire la calitatea laptelui din urmatorul

regulament:
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de
igien care se aplic alimentelor de origine animal
Prezentul regulament ar trebui s defineasc, pn la adoptarea unor noi cerine
privind introducerea laptelui crud pe pia, criteriile care se aplic acestuia. Aceste
criterii ar trebui s aib forma unor valori de declanare: n cazul depirii acestor
valori, operatorii din sectorul alimentar trebuie s ia msuri de corectare i s
informeze autoritatea competent despre aceasta.
In anumite circumstane, laptele crud care nu respect toate criteriile poate fi utilizat
fr riscuri n scopul consumului uman n cazul n care au fost luate msuri adecvate.
Criteriul pentru laptele crud utilizat pentru produsele lactate trebuie s fie de trei ori
mai exigent dect pentru laptele crud obinut n ferme. Criteriul care se aplic laptelui
crud utilizat pentru produsele lactate prelucrate este o valoare absolut, si este o
medie n cazul laptelui crud obinut n ferme. Respectarea cerinelor de temperatur

prevzute de l regulament nu mpiedic dezvoltarea bacteriilor n timpul transportului i

depozitrii.
LAPTE CRUD PRODUCIA PRIMAR

Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar care produc sau, dup caz, colecteaz
lapte crud s asigure respectarea cerinelor prevzute de acest capitol.
CERINE DE SNTATE ANIMAL CARE SE APLIC PRODUCIEI DE LAPTE CRUD

1.Este necesar ca laptele crud s provin de la animale :

-Care nu prezint nici un simptom de boal contagioas care poate fi transmis omului
prin lapte;
-In bun stare de sntate i care nu prezint nici un semn de boal care ar putea duce
la contaminarea laptelui i, n special, care nu sufer de o infecie a aparatului genital
nsoit de scurgeri, de enterit cu diaree i febr sau de o inflamaie vizibil a ugerului;
-Care nu prezint nici o ran a ugerului care ar putea altera laptele;
-Crora nu li s-au administrat substane sau produse neautorizate sau animale care nu
au fcut obiectul unui tratament ilegal n temeiul Directivei 96/23/CE; iar n cazul
administrrii unor produse sau substane autorizate, a fost respectat perioada de
ateptare prescris pentru aceste produse sau substane.
2.n ceea ce privete n special bruceloza, este necesar ca laptele crud s
provin:
-de la vaci sau bivolie care aparin unui efectiv care, n sensul Directivei 64/432/CEE,
este oficial indemn de tuberculoz ;(i)
-de la oi sau de la capre care aparin unei exploataii oficial indemne sau indemne de
bruceloz n sensul Directivei 91/68/CEE1 ; (ii)
-de la femele din alte specii care aparin, pentru speciile sensibile la bruceloz, unui
efectiv controlate regulat pentru aceast maladie n cadrul unui plan de supraveghere
aprobat de autoritatea competent ;(iii)
3.n ceea ce privete tuberculoza, laptele crud trebuie s provin:
-de la vaci sau bivolie care aparin unui efectiv care, n sensul Directivei 64/432/CEE,
este oficial indemn de tuberculoz;(i)
-de la femele din alte specii care aparin, unui efectiv controlate regulat pentru aceast
maladie n cadrul unui plan de supraveghere aprobat de autoritatea competent. (ii)

n cazul n care sunt inute capre mpreun cu vaci, este necesar ca aceste capre
s fie controlate i s fie supuse unor teste de tuberculoz.
Cu toate acestea, laptele crud care provine de la animale care nu respect cerinele de la
punctul (2) poate fi utilizat cu autorizaia autoritii competente:
In cazul vacilor sau bivolielor care nu prezint o reacie pozitiv la testele de depistare a
tuberculozei sau a brucelozei i nici un simptom al acestor boli dup ce au fost supuse
unui tratament termic astfel nct s prezinte o reacie negativ la testul de fosfataz.
In cazul oilor sau caprelor care nu prezint o reacie pozitiv la testele de depistare a
brucelozei sau care au fost vaccinate mpotriva brucelozei n cadrul unui program de
eradicare aprobat i care nu prezint nici unui program de eradicare aprobat i care nu
prezint nici un simptom al acestei boli:
-fie pentru fabricarea brnzeturilor cu o durat de maturare de cel puin dou luni; (i)
-fie dup ce au fost supuse unui tratament termic astfel nct s prezinte o reacie
negativ la testul de fosfataz; (ii)
In cazul femelelor din alte specii care nu prezint o reacie pozitiv la testele de
depistare a tuberculozei sau a brucelozei i nici un simptom al acestor boli, dar care
aparin unui efectiv n care a fost detectat bruceloza sau tuberculoza n urma
controalelor menionate la punctul 2 litera (a) punctul (iii) sau punctul 2 litera (b) punctul
(ii) n cazul n care sunt supuse unui tratament care s asigure sigurana acestuia.
4.Laptele crud care nu respect cerinele de la punctele (1)(3) i prezint
individual o reacie pozitiv la testele profilactice privind tuberculoza sau bruceloza
prevzute de Directiva 64/432/CEE i de Directiva 91/68/CEE nu trebuie s fie utilizat
pentru consumul uman.
5.Este necesar s fie asigurat eficient izolarea animalelor purttoare sau suspecte de a

fi purttoare ale uneia din bolile menionate la punctul (1) sau (2) n scopul evitrii
oricrui efect nefast asupra laptelui altor animale.
IGIENA N EXPLOATAIILE DE PRODUCIE A LAPTELUI
Cerinte pentru spatii si echipamente
Instalaiile de muls i spaiile n care este depozitat, manipulat sau rcit laptele s fie
situate i s fie construite astfel nct s limiteze riscurile de contaminare a laptelui.
Este necesar ca spaiile destinate depozitrii laptelui s fie protejate de vermin i bine
separate de spaiile unde sunt adpostite animalele, s dispun de un echipament de
refrigerare corespunztor.
Suprafaa echipamentelor care intr n contact cu laptele (ustensile, recipiente, cisterne
etc. utilizate la muls, la colectare i la transport) s fie uor de curat , dezinfectat i
bine ntretinut. Aceasta impune utilizarea unor materiale netede, lavabile i netoxice.

Dup utilizare, aceste suprafee trebuie s fie curate i, dac este necesar,
dezinfectate. Dup fiecare transport sau fiecare serie de transporturi atunci cnd
intervalul dintre descrcare i ncrcarea urmtoare este foarte scurt, dar n toate
cazurile cel puin o dat pe zi , este necesar ca recipientele i cisternele utilizate pentru
transportul laptelui crud s fie curate i dezinfectate n mod corespunztor nainte de a
fi reutilizate.
Igiena n timpul mulsului, colectrii i transportului
Este necesar ca mulsul s fie efectuat n condiii de igien.
Este n special necesar:
-ca, nainte de a ncepe mulsul, ugerul i prile adiacente s fie curate;
-ca laptele de la fiecare animal s fie controlat de ctre persoana care rspunde de muls
sau cu ajutorul unei metode care permite obinerea unor rezultate similare, n vederea
detectrii unor caracteristici organoleptice sau fizico-chimice anormale i ca laptele care
prezint astfel de caracteristici s nu fie utilizat pentru consumul uman;
- laptele ce provine de la animale cu semnele clinice ale unei boli care poate afecta
mamela s nu fie utilizat pentru consumul uman n cazul n care nu este n conformitate
cu indicaiile unui medic veterinar;
-s fie identificate animalele supuse unui tratament n urma cruia exist riscul ca
reziduuri de medicamente s treac n lapte i laptele care provine de la aceste animale
nainte de ncheierea perioadei de ateptare prescrise s nu fie utilizat pentru consumul
uman;
- ca tratamentele prin imersiune sau prin pulverizare ale ugerelor s nu fie utilizate dect
dup ce au fost utilizate sau nregistrate.
Imediat dup muls laptele s fie plasat ntr-un spaiu curat proiectat i echipat astfel
nct s se evite orice contaminare. Acesta trebuie de ndat adus la o temperatur care
s nu fie mai mare de 8oC atunci cnd este colectat n fiecare zi i 6 oC atunci cnd
colectarea nu este efectuat n fiecare zi.
n timpul transportului este necesar ca rcirea s fie meninut iar la sosirea n unitatea
de destinaie temperatura laptelui nu trebuie s fie mai mare de 10 oC.
Igiena personalului
Este necesar ca persoanele care efectueaz mulsul i/sau manipuleaz lapte crud s
poarte haine curate i adaptate.Este necesar ca persoanele care efectueaz mulsul s
respecte un nivel ridicat de igien personal. Este necesar ca n apropierea spaiilor de
muls s fie amplasate instalaii adaptate care s permit persoanelor care efectueaz
mulsul i manipuleaz laptele crud s se spele pe mini i pe brae.
CRITERII OBLIGATORII LAPTELUI CRUD

Controlul trebuie efectuat pe un numr reprezentativ de eantioane de lapte crud

colectat de la exploataii de producie a laptelui i prelevate prin eantionare aleatoare,
n conformitate cu alineatele (3) i (4).
Controalele pot fi efectuate:
-de ctre operatorul din sectorul alimentar care produce laptele,
-de ctre operatorul din sectorul alimentar care colecteaz sau prelucreaz laptele,
-de ctre un grup de operatori din sectorul alimentar sau
-n cadrul unui program de control naional sau regional .
Este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s pun n aplicare proceduri pentru ca
laptele crud s ntruneasc urmtoarele criterii:
(i)pentru laptele crud de vac:
Coninutul de germeni la 30oC (pe ml)

100 000 (*)

Coninutul de celule somatice (pe ml)

400 000 (**)

(ii)pentru laptele crud de la alte specii

Coninutul de germeni la 30oC (pe ml)

1 500 000 (*)

-Cu toate acestea, n cazul n care laptele crud care provine de la alte specii dect vacile
este destinat fabricrii de produse fabricate cu lapte crud printr-un procedeu care nu
implic nici un tratament termic, este necesar ca operatorii din sectorul alimentar s
fac tot ce este necesar pentru ca laptele crud s ntruneasc urmtoarele criterii:
Coninutul de germeni la 30oC (pe ml)

500 000 (*)

Operatorii din sectorul alimentar s pun n aplicare proceduri pentru evitarea

introducerii
pe
pia
a
laptelui
crud:
-al crui coninut de reziduuri de antibiotice depete nivelul autorizat pentru una din
substanele prevzute de anexele I i III la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 2 ;
-n cazul n care totalul combinat de reziduuri ale tuturor substanelor antibiotice
depete o valoare maxim autorizat.
n cazul n care laptele crud nu respect dispoziiile din alineatele (3) sau (4), este
necesar ca operatorii din sectorul alimentar s informeze autoritatea competent i s ia
msuri pentru remedierea situaiei
CERINE PRIVIND PRODUSELE LACTATE
TEMPERATURA
2

Operatorii din sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca laptele, la sosirea n unitatea

de prelucrare, este rcit rapid la o temperatur care nu este mai mare de 6 oC i este
meninut la aceast temperatur pn la prelucrare.
Operatorii din sectorul alimentar pot pstra laptele la o temperatur mai mare:
-n cazul n care prelucrarea ncepe dup muls sau n patru ore dup sosirea laptelui n
unitatea de prelucrare;
-n cazul n care autoritatea competent autorizeaz o temperatur mai mare din motive
tehnologice legate de producerea anumitor produse lactate.

CERINE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC

Atunci cnd laptele crud sau produsele lactate fac obiectul unui tratament termic,
operatorii din sectorul alimentar trebuie s asigure respectarea cerinelor prevzute la
anexa II capitolul XI din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Atunci cnd au recurs la
urmtoarele procedee, acetia se asigur c procedeele se desfoar n conformitate cu
specificaiile enunate:
Pasteurizarea se realizeaz printr-un tratament care implic:
(i)o temperatur ridicat n timpul unei perioade scurte (cel puin 72 C timp de 15
secunde);
(ii) o temperatur moderat n timpul unei perioade lungi (cel puin 63 C timp de 30 de
minute) sau
(iii) orice alt combinaie timp-temperatur care permitE s se obin un efect
echivalent,
astfel nct produsele dau, dup caz, un rezultat negativ la testul de fosfataz alcalin
imediat dup ce au suferit un asemenea tratament
Tratamentul :Temperatur ultranalt (UHT) se realizeaz printr-un tratament:
(i) - necesit un flux termic continuu i o temperatur ridicat pentru o perioad scurt
(cel puin 135 C pe o perioada scurta) pentru a elimina orice microorganism sau spor
viabil, capabil s se dezvolte n produsul tratat n cazul n care este meninut ntr-un
recipient nchis aseptic la temperatura mediului ambiant
(ii) asigur stabilitatea microbiologic a produselor dup o perioad de incubaie de 15
zile la 30 C sau 7 zile la 55 C ntr-un recipient nchis sau dup punerea n aplicare a
oricrei alte metode care demonstreaz c s-a aplicat tratamentul termic corespunztor
CRITERII APLICATE LAPTELUI DE VAC CRUD

Este obligatoriu ca operatorii care produc produse lactate s aplice procedurile pentru a
asigura c, imediat nainte de prelucrare:
-laptele de vac crud utilizat pentru prepararea produselor lactate are coninutul de
germeni mai mic de 300 000 pe ml la o temperatur de 30 oC; i
-laptele de vac prelucrat folosit pentru prepararea produselor lactate are coninutul de
germeni mai mic de 100 000 pe ml la o temperatur de 30 oC.
n cazul n care laptele crud nu ntrunete criteriile stabilite la punctul (1), operatorii s
informeze autoritatea competent i s ia msuri pentru a remedia situaia.
MPACHETARE I AMBALARE
Inchiderea ambalajelor destinate consumatorului s fie efectuat n unitatea unde a avut
loc ultimul tratament termic al produselor lactate care se prezint n form lichid, de
ndat dup umplere, cu ajutorul unor dispozitive de nchidere care previne
contaminarea. Sistemul de nchidere trebuie s fie proiectat astfel nct dup deschidere
s rmn vizibil i uor de controlat faptul c ambalajul a fost deschis.
ETICHETAREA
Pe lng cerinele prevzute de Directiva 2000/13/CE, cu excepia cazurilor menionate
la articolul 13, alineatele (4) i (5) din aceast directiv, etichetarea trebuie s indice n
mod clar:
-n cazul laptelui crud destinat consumului uman ca atare, termenii lapte crud;
-n cazul produselor din lapte crud, la care procesul de producie nu comport nici
tratament termic nici tratament fizic sau chimic, termenii cu lapte crud.
Cerinele de la punctul (1) se aplic produselor destinate comerului cu amnuntul.
Termenul etichetaj include orice ambalaj, document, plcu, etichet, inel sau
banderol care nsoesc sau se refer la aceste produse.
MARCAJUL DE IDENTIFICARE
(1)marca de identificare poate conine o trimitere la locul de origine pe nveli sau pe
ambalaj unde este indicat numrul autorizaiei unitii, n loc s indice numrul
autorizaiei unitii;
(2)n cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate indica numai codul rii de
expediere i numrul autorizaiei unitii.

Menionarea rii de origine se face prin sintagma: fabricat n (sau made in).

Conditiile speciale pentru apa folosita n industria ali mentara

n timpul procesarii alimentelor apa vine n contact cu materiile prime sau reprezinta o
materie prima de baza. Aceasta impune necesitatea ca apa utilizata n industria
alimentara sa corespunda standardului de calitate pentru apa potabila.n fiecare sector
al industriei alimentare exista reglementari specifice referitoare la calitatea apei
ntrebuintate. Daca apa necesara procesarii alimentelor nu provine de la uzinele de apa,
care asigura potabilitatea, ci este asigurata din surse subterane sau de suprafata proprii,
se impune verificarea ei din punct de vedere sanitar si tratarea nainte de utilizare.
Apa pentru industria de prelucrare a laptelui
n industria de prelucrare a laptelui, apa este utilizata n:
- procesele tehnologice de obtinere a laptelui de consum, a produselor lactate si a
brnzeturilor, la prepararea solutiilor de clorura de sodiu necesara obtinerii brnzeturilor;
la prepararea siropurilor de zahar; la spalarea untului; la spalarea brnzeturilor supuse
maturarii; la ncalzire, pasteurizare, sterilizare, racire etc.;
-

igienizarea ambalajelor, utilajelor si spatiilor de fabricatie;

scopuri sanitare.

n procesarea laptelui pasteurizat, a untului, brnzei si a produselor lactate se utilizeaza

numai apa curata, inodora si incolora, cu duritatea maxima de 15 germane si ct mai
pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa contina bacterii feruginoase,
sulfito-oxidante, sulfito-reducatoare sau produsi ai activitatii acestora, care se depun pe
peretii utilajelor de unde pot trece n produse, producnd deprecierea acestora. De
asemenea apa folosita n procesarea laptelui nu trebuie sa contina spori de mucegai si
bacterii fluorescente, care produc modificari ale gustului si mirosului si pete verzi-galbui
ca urmare a dezvoltarii coloniilor.
Deoarece sarurile de mangan produc gust amar untului, apa folosita pentru spalarea
acestuia nu trebuie sa depaseasca 40mg mangan/l.
Fierul si magneziul confera produselor gust metalic si favorizeaza procesul de rncezire
al grasimilor, modificndu-le calitatea. Limita maxima admisa, a acestora, este sub
0,05mg/l.
Necesarul de apa n industria de prelucrare a laptelui este de 4-9 m 3/tona lapte.
Indicatorii de calitate ai apei folosite n industria alimentara sunt prezentati n tabelul 12.
Indicatorii de calitate ai apei folosite n procesarea laptelui
Indicatori

Valoare

Indicatori

Valoare

Reziduu fix, mg/l

Oxid de calciu, mg/l

Oxid de magneziu, mg/l

Fe2O3 + Al2O3, mg/l

500-600

Nitrati, mg/l

<15

200

Nitriti, mg/l

Urme

Alcalinitate, mg/l

4,5-5,5

<0,5

Oxigen, mg/l

2,5

Cloruri, mg/l

30

Amoniu, mg/l

Urme

Sulfati, mg/l

120

Duritate, germane

<15

Apa pentru stingerea incendiilor

La proiectarea si construirea fabricilor de procesare a produselor alimentare se are n vedere si asigurarea
cantitatilor de apa necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor. n general, apa folosita n acest scop
provine din sistemul de furnizare al apei. Exista nsa si posibilitatea amplasarii n statiile de pompare a unor
pompe speciale care functioneaza la presiuni ridicate.

Ferma nr 1
Rasele de lapte precum Holstein nu se preteaza a fi crescute in stabulatie legata cu
asternut de rumegus si pe pardoseala de gratar pentru membrele
posterioare.Datorita lipsei de miscare au o serie de afectiuni podalede diferite tipuri
spre exemplu abcesele care pot influenta in timp productia si calitatea laptelui precum
si reproductia acestora.Mamitele care au o frecventa mai scazuta insa existente si
supuse tratamentului execeptie facand cateva exemplare cu o recidiva a
mamitei.Animalele s-au izolat pe capatul grajdului nu in Infiemerie,pentru a impedica
extinderea bolii si la alte exemplare.
Problemele ce le intampina sunt la partea de muls a laptelui unde acesta este
colectat in bidoane si transportat la sala tancului,curatarea mameloanelor se face
manual la galeata ,insa cu un minim de igiena .Strecurarea laptelui se face cu
ajutorul unor panze printr-o palnie. Zona de depozitare si de curatere a
bidoabnelor prezinta o un risc din cauza ca nu este izolata de restul spatiului de
circulatie din sala tancului de lapte.

Cosmetizarea Ongloanelor sunt problema ce le intampina vacile si sunt cele legate

de cresterea excesiva a ongloanelor ce se datoreaza pardoselii si a surplusului
nutritional de proteina , a umiditatii si a greutatii excessive.
Corectarea ongloanelor duce la cresterea productiei de lapte cu un litru pe zi
Altele sunt legate de partea de reproductie unde intalnim retentiile placentare si
prolapsul uterin,cateva exceptii de cazuri cu corpi straini (sarme,sticla sau cuie)ce
provin de la balotii de fan.
Un exemplu bun este furajarea mecanizata care se poate face rapid fara timp de
asteptare indelungat pe perioada de dinaintea mulsului.De asemena un personal
disciplinat pe sectorul muls care realizaeaza necesitatea curateniei in grajd , pe patul
de odihna , in iesle ,in adapatori si pe aleea de furajare
Exemple negative:
Vestiarele nu sunt intretinute corespunzator lipsa curateniei ,a dulapurilor .
Dejectiile sunt deversate pe un teren alaturat fermei .
Mentinerea vacilor pe stabulatie legata si pat prevazut cu gratar de scurgere

FERMA Nr.2
Se prezinta cu un efectiv de Baltata Romaneasca cu infuzie din rasa de carne,acestea
fiind in numar de 95 de capete in lactatie ,matca, care sunt in stabulatie legata pe timp
de iarna iar vara sunt scoase la pasune in timpul zilei .

Introducere
1-Instuirea personalului

2-Igiena si sanatatea personalului

3-Curatenia , dezinsectia si combaterea rozatoarelor
5-Starea de igiena si facilitate pentru spalarea si dezinfectia spatiilor si
echipamentelor folosite pentru coletarea si stocarea laptelui
6-Transportul si depozitarea
7-Adapostirea animalelor
8- Sanatatea bunastarea animalelor si mulsul
9-CONCLUZII

Instruirea personalului

Asemeni ca si in orice domeniu este necesara instruirea personaluilui cu privire la munca ce

o va depune in sectorul in care isi va desfasura activitatea.este necesara pe langa
instruirea legat de responsabilitati sa fie instruit in mentinerea igienei personale si a locului
de munca ,sa ii fie predata o fisa a postului cu riscurile pe care le intampina si o fisa cu
privire la situatiile de urgenta in caz de incendii si dezastre natural.
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Igiena si sanatatea personalului

Un punct important in instruirea personalului privind igienena la sectorul de muls ,unde
mainile trebuie sa fie spalate si curate la fel si apa care este folosita la spalarea ugerului
trebuie sa fie schimbata cat mai des posibil si curate.
Curatenia la locul de munca este un punct necesar pentru a preveni toate problemele legate
de patologie si de calitatea produsului finit.O importanta deosebita o prezinta si igiena
corporala ce trebuie mentinuta constant la fel ca si sanatatea fiecarui individ la locul sau de
munca mai ales in sectorul muls .In cadrul unitatii nici unul dintre angajati nu poate fi apt
pentru munca daca prezinta boli contagioase .Este necesar ca periodic sa se faca un set de
analize specific conform fisei postului.
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Curatenia , dezinsectia si combaterea rozatoarelor

Indiferent de sectorul in care isi desfasoara activitatea angajatul trebuie sa mentina
curatenia .O atentie speciala se acorda zonei de grajd si zonei de muls.Pentru cazul de fata
mulsul este in grajd iar pentru acesta curatenia este necesara .Mentinand curatenia se
evita pe cat posibil in perioada de vara prezenta insectelor cu caracter parazitar asupra
animalului in special mustele.Pentru acest lucruu se folosesc diferite substante pe baza de
hormoni la intrarile principale in grajd, ferestre si la sala de muls , la fel si pe animal se
poate aplica substante neinvazive toxicologic pentru a indeparta disconfortul produs de
acestea si amentine la distanta partea de parazitologie si patologie produsa de aceste
insect .Animalelor din ferma pe timp de vara li se aplica o deparazitare completa in caz ca
acestea ies peste zi pe pajiste la pascut.
O importanta deosebita trebuie sa se aiba in vedere si asupra rozatoarelor: sobolani si
soareci.Avestia fiind un important mijloc de transmitere a numeroaselor parazitoze interne
destul de periculoase la animalele de ferma si la om.Combaterea se face periodic cu firme
specializate in acest domeniu fara a periclita sanatatea animalelor din ferma si a omului.
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Starea de igiena si facilitate pentru spalarea si dezinfectia

spatiilor si echipamentelor folosite pentru colectarea si
stocarea laptelui
Starea de igiena generala a spatiilor folosite pentru colectarea laptelui trebuie
sa fie curate , igenizate prin dezinfectia peretilor si o curatare a pardoselii cu
substante specifice.

Materialele si echipamentele utilizare in colectarea si stocarea laptelui trebuie

sa fie amplasate corect si usor de schimbat atunci cand este necesar, rezistente
la coroziune,usor de igienizat,care sa nu transfere laptelui substante care sa
puna in pericol sanatatea publica si nu afecteaza caracterele organoleptice ale
laptelui.Este necesar o monitorizare a procedurilor de manipulare a substantelor
chimice toxice.
Sunt necesare spatii amenajate unde sa se depoziteze detergentii speciali
folositi in igenizarea spatiilor si echipamentelor pentru stocarea separata si
racirea laptelui pana la livrare,a ustensilelor folosite in curatenie si a
echipamentului de protectie al personalului.
Important este existent unei surse de apa adecvata de apa potabila ,calda,rece
si s a fie present un bulletin de analiza periodic pentru a verifica calitatea
apei.Apa reziduala sa fie evacuata de pe amplasament conform legislatiei
mediului.
Existenta unor sali pentru servirea mesei in pause, sa fie mentinute intr-o stare
de igiena corespunzatoare si bine amplasate ,la fel si toaletele sa fie in numar
suficient si pastrate in mod corespunzator si igenizate .
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Transportul si depozitarea
Criteriile privind curatenia si temperatura de depozitare a laptelui sunt
consemnate,arhivate si respectati parametrii optimi de temperatura.Toate
aceste lucruri se mentin la zi pentru a observa limitele critice ce pot aparea
intr-o unitate.Periodic se face o evaluare a calitatii laptelui pentru depistarea
laptelui neconform la parametrii NTG/ml NCS/ml.Respectarea interdictie I la
colectarea si livrarea laptelui mastitic sau aflat sub tratament cu antibiotic catre
unitatile de procesare.
Preluarea laptelui trebuie facuta dupa ce porba de lapte s-a prelevat din tanc
pentru a nu aparea suspiciuni privind calitatea acestuia.De mentionat starea de
sanatate a soferului cat si a celui ce preda laptele trebuie sa fie conform
buletinului de analize la zii la fel si la animalele din ferma.( sa fie indeme de
tuberculoza ,bruceloza sau alte forme ).
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Concluzie- datorita nerespectarii regulilor normale si a managementului

defectuos a celui ce administreaza ferma si a conducerii in general aceste
unitati sunt deficitare din toate punctele de vedere.Revizuirea facuta in
unitate asupra disciplinei ,instructajului si calificarii oamenilor angajati face ca

treptat o mare parte din aceste aspect negative sa dispara si sa revina pe

partea de profit cu unele inbunatatiri minime de respectare a igenei, orelor de
munca si cooperarii colective a angajatilor in ceea ce privesc unele activitati
de urgent,cat si a interesului acestora fata de cerintele din fisa postului a
fiecaruia.
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Adapostirea animalelor
Strictul necesar pentru adapostirea animalelor trebuie sa existe indiferent de sezon,: o zona de
odihna , o zona de furajare si una de adapare.Pentru grajdurile model clasic important este
mentinerea curateniei generale in interior si in afara grajdului,preventia aplicata asupra insectelor
si rozatoarelor si pentu incendii. Furajarea sa fie la orele stabilite in program sa fie de buna calitate
si dupa o ratie furajera stabilita de catre o persoana competent ,pelanga acestea administrarea de
vitamine si premixuri in ratiile furajere . Adaparea sa fie facuta ori decate ori este nevoie cu apa
proaspata si in adapatori curate si igenizate periodic.
Pentru animalele scoase la pasune este obligatoriu sa existe umbrare amenajate si loc de adapat
care este verificat periodic pentru a indeparta suspiciunile de sursa de apa cu impuritati
biologice.Toate lucrurile acestea se fac pentru zilele calduroase de vara sau pentru perioadele
ploioase .La fel trebuiesa fie si cu padocurile din ferma care trebuie sa fie dotate cu umbrare si
adapatoare cu apa continua si curatita de impuritati.
Este necesar de a se impune si aplica un minim de masuri pentru a indeparta toate suspiciunile unor
afectiuni digestive sau de alta natura si de a nu afecta calitatea laptelui .
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Sanatatea bunastarea animalelor si mulsul

Pentru bunastarea animalelor si sanatatea lor este necesara mentinerea unui
registru la zii privitor la starea lor de sanatate si a tratamentelor aplicate si
clasa de medicatie utilizata sub strica supraveghere a medicului de ferma de
asemenea fiecare animal sa prezinte buletine individuale privitor la starea de
sanatate .Este necesar ca fiecare ferma sa aiba un izolator sau un locatie
unde animalele bolnave sa fie mutate si tinute sub observatie pe durata
tratamentului aplicat.
In caz ca aceste locuri de izolat animalul se poate utilizea reventiv o zona
a grajdului pe un capat unde sunt puse aceste animale aflate sub tratament.
Aspectele ce le-am intalnit

in ferma nu au fost puse in aplicare doar partial .

Concluzie:
Un aspect alarmant ce unii sefi de unitate nu il iau in considerare este
gravitatea afectiunilor mamare in special a mastitelor, si lipsa de interes de a
instruii angajatii de la sectorul muls cum sa previna raspandirea bolii si de
aplicare a tratamentelor.
Un lucru ce nu il aprob este ca unii dintre angajati au muls unele vaci cu
afectiuni de mamita cu aparatele peste laptele ce a fost muls de la
celelalte animale si predate la tancul de lapte si nu au anuntat nici unul dintre
cei competenti in aplicarea de tratament . La fel si apa din galeti nu era
schimbata fiind utilizata si la vacile bolnave fara nici o tretinere.O alta
problema ce am intalnit-o a fost ca tot cu acele aparate se mulgeau toate
vacile cu mastita fara a se evita sfertul afectat,dar nici golirea totatla a
sfertului afectat . Curatirea aparatelor de muls era superficial facuta de catre
angajati odata sau de doua ori pe saptamana . Pe langa toate aceste probleme
de organizare era lipsa paharelor de control pentru depistarea problemelor
mamare, indiferenta mulgatorilor legata de igiena sferturilor si a mainilor ca sa
fie spalate si curate la locul de muls.!!!
Lipsa toaletei si
a unei zone de vestiar si mese de utilizat de catre personal.
Toate aceste greseli se datoreaza unui management defectuos si lipsit de
interes ce porneste de la conducerea superioara si apoi a administratorului de
unitate .Datorita problemelor aparute acestea se reflecta in productia de lapte
si calitatea acestuia ce scade treptat si a cresterii costului de productie .
ANTIBIOGRAMA este necesara pentru aputea stabili ce fel de medicatie se
poate utiliza.
REZULTATELE

OBTINUTE PE PERIOADA PRACTICII

Zona de alee curatata dupa fiecare furajare pentru a impiedica acumularea de

resturi la fel si ieslea curatat de refuzuri pentru a impiedica acumularea de
resturi si a fii sursa de hrana rozatoarelor existente in grajd.
Apa din adapatorile grajdului a fost schimbata zilnic ,zona de odihna curatata,
spalata iar dupa zvantare pus un strat de var praf dupa care un asternut de
paie. Zona unde erau depozitate bidoanele cu aparatele de muls , curatata si
varuita iar angajatilor distribuite materiale pentru igiena mainilor si
prosoape toate puse pe suporturi individuale .Datorita prezentei in numar mare
a rozatoarelor si a lipsei unei maternitati viteii raman pe mijlocul
grajdului.pentru a inlatura suspiciunea caliatii organoleptice a apei sa fiert
apa impreuna cu crengi de catina care sa utilizat in loc de hidratarea normal

cu apa si a elimina diareea.Ceaiul era reinporspatat de doua sau trei ori pe

zi.Rezultatele urmarite au fost atinse.
Este indicatat alaptarea si hidratarea la galeata deoarece este mai
igienic decat la tetina
In ceea ce priveste iginena mulsului s-a impus o schimbare a apei si o spalare
a lavetelor mai des iar animalele bolnave sa fie mulse la mana intr-un bidon
special ce urma sa fie dat in hrana tineretului.Dar sferturile afectate mulse cu
manusi chirurgicale intr-un bidon apoi aplicarea tratamentului si ungerea
sfertului cu o crema calmanta pe baza de camfor.
Variatile mari in ceea ce priveste rezultatele Buletinelor de analize de la
fabrica procesatoare indica o proasta implicare a angajatilor in activitatea
depusa si de asemeni lipsa de instruire a acestora cu privire la calitatea laptelui
chiar daca acesta se afla in Clasa A la limita dintre Clasa B.
Cu un minim e efort si interes depus de angajatii din sectorul mulsului se pot
obtine rezultate de la nivelul classic la cele mai elevate precum ar fii salile de
muls specific noilor cerinte .

Variatia NTG-ului si a cantitatii laptelui in decursul luni Mai din 2011

1

1028
litri

60

1028
litri

62

mii

4.2
%G

82

mii

4.2
%G

mii

4.2
%G

mii

4.2
G

2198
litri

130

1480
litri

85

mii

4.2
%G

1149
litri

68

mii

4.2
%G

1200
litri

97

mii

4.2
%G

1200

69

mii

4.2

litri

%G

1131
litri

92

mii

4.2
%G

1
0

1150
litri

74

mii

4.2
G

1
1

1198
litri

67

mii

4.2
G

1
2

1156
litri

63

mii

4.2
%G

1
3

1124

51

mii

4.2
%G

1
4

1165

67

m ii

4.2
%G

1
5

1167

61

mii

4.2 %G

1
6

1154

69

mii

4.2 %G

1
7

1160

65

mii

4.2 %G

1
8

1159

70

mii

4.2 %G

1
9

1200

70

mii

4.2 %G

2
0

1200

60

mii

4.2 %G

2
1

1191

62

mii

4.2 % G

Bibleografie:
http://www.infolapte.ro/mastita.html

http://www.scribd.com