Sunteți pe pagina 1din 54

ANCHETE EPIDEMIOLOGICE

ANALITICE
Dr. Moleavin Ion
DEFINIŢIE
• Reprezintă metode de testare care investighează relaţia dintre
FR sau protecţie şi boală sau sănătate, sunt studii analitice de
tip observaţional şi care permit să se facă inferenţe de tip
cauzal.
• Anchetele epidemiologice analitice pot verifica ipotezele
elaborate în studiile descriptive şi răspund la întrebările „de
ce” şi „cum” s-a produs fenomenul investigat.
• La baza studiilor analitice stă metoda comparării unui lot
expus factorului de risc, cu un lot nonexpus, urmărindu-se în
continuare prezenţa sau absenţa asociaţiei de tip cauzal dintre
factorul studiat şi efectele acestuia: boala sau decesul.
• Este deosebit de important să se definească clar criteriile de
boală, adică semnele sau simptomele, cât şi expunerea
persoanelor investigate.
ÎNTREBĂRI. VARIABILE
• Indiferent de tipul de anchetă analitică,
trebuie studiat de la început:
– care este obiectul investigaţiei
– care este populaţia
– care sunt variabilele de cercetat
• Variabilele studiate într-o anchetă analitică
sunt de două feluri:
• expunerea
• rezultatul
EXPUNEREA (1)

• Expunerea: orice factor incriminat a fi cauzal


(sau efector) sau responsabil de un anumit
rezultat.
• Expunerea poate fi:
• activă, atribuită de investigator (administrarea
unei anumite diete, a unui anumit reactiv, etc.)
• pasivă, (vârstă, sex, etc.)
EXPUNEREA (2)
• Expunerile pot fi:
• naturale;
• cu variabilă intrinsecă (TA, greutate);
• comportamente (de ex. fumat, sedentarism);
• tratamente prescrise de medic acceptate sau nu de persoane;
• tratamente impuse de investigator (mai ales în studii
experimentale);
• În studiile de tip observaţional, expunerile generează o
nesiguranţă în funcţie de susceptibilitatea egală a persoanelor
înainte de expunerea la un factor. De aceea, în investigaţiile de
tip observaţional potenţialul de expunere este mult mai mare
decât în investigaţiile de tip experimental.
REZULTATUL (1)
• Rezultatul: efectul considerat ca s-ar datora
unei anumite expuneri.
• Rezultatul trebuie definit înainte de începerea
anchetei utilizând următoarele criterii:
• “ moi “:“soft end point“ ……caracteristicicile
bolii
• “ tari “:“ hard end point“…….rezultatul bolii
REZULTATUL (2)
Expresia cantitativă a relaţiei dintre factor de risc şi
boală depinde de:
• natura celor două categorii de variabile (factor de risc şi
boală):
• de tip cantitativ (coeficient de corelaţie)
• de tip calitativ (χ2 )
• una din variabile este de tip calitativ, iar cealaltă de tip
cantitativ (analiza de varianţă)
• nivelul variabilelor:
• de tip dichotomic (alternativ)
• de tip polichotomic (mai multe straturi)
REZULTATUL (3)
• Rezultatele pot fi examinate într-un singur studiu în
legatura lor cu o singură expunere, sau cu mai multe
nivele de expunere.
• Rezultatul care se poate obţine poate fi măsurat în
mod diferit prin:
• deces
• probabilitate de supravieţuire
• dimensiunile tumorii
• intensitatea durerii
• calitatea vieţii, etc.
AXELE CARE DEFINESC INVESTIGAŢIILE
EPIDEMIOLOGICE (1)
1. Relaţia poate fi:
• transversală: expunerea şi rezultatul se
observă şi se măsoară concomitent
• de cohortă: investigaţia se face de la
expunere spre rezultat
• caz-control: investigaţia porneşte de la
rezultat spre expunere
AXELE CARE DEFINESC INVESTIGAŢIILE
EPIDEMIOLOGICE (2)

2. Realizarea în timp:
• istorică: expunerea a fost făcuta înainte de
declanşarea investigaţiei
• concomitentă (simultan): expunerea şi
rezultatul se studiază simultan
• mixt
AXELE CARE DEFINESC INVESTIGAŢIILE
EPIDEMIOLOGICE (3)
3. Selecţia subiecţilor se face :
• în funcţie de expunere (anchetele de
cohortă)
• în funcţie de rezultat (anchetele caz-
control)
• alte selecţii (nici în funcţie de expunere, nici
în funcţie de rezultat).
STUDIILE DE COHORTĂ
• Se mai numesc studii de aşteptare, de urmărire, etiologice
sau de incidenţă.
• Studiile analitice de cohortă efectuează comparaţia
frecvenţei la lotul test cu frecvenţa bolii la lotul martor legat
de presupusul FR studiat, astfel se testează prezenţa sau
absenţa relaţiei de tip cauzal, se afirmă sau se infirmă
ipoteza epidemiologică care a fost emisă în cadrul studiului
epidemiologic descriptiv.
OBIECTIVE
• să măsoare riscul de apariţie al bolii sau decesului şi să dea
relaţii asupra cauzalităţii bolii sau decesului
• să verifice ipotezele epidemiologice formulate în studiile
descriptive sau după observaţii clinice dacă sunt sau nu
adevărate
• să permită inferenţe epidemiologice de tip cauzal
• La începerea studiului boala nu este apărută, astfel este urmărit efectul
acţiunii FR studiat până la apariţia bolii sau decesului, există posibilitatea să ne
aflăm în faţa unui factor de protecţie caz în care nu apare boala sau decesul.
• Se urmăreşte cohorta selecţionată din momentul acţiunii FR studiat până la
apariţia efectului. Termenul de prospectiv se referă la direcţia studiului la
momentul acţiunii FR sau protecţie, înregistrându-se cazurile noi de boală
apărute.

TIMP

DIRECŢIA DE CERCETARE

Bolnavi

Expuşi
Nonbolnavi
Persoane fără
POPULAŢIA boală
Bolnavi

Nonexpuşi
Nonbolnavi
MODELE DE STUDII. MODEL 1
TIMP

DIRECŢIA DE CERCETARE

Bolnavi
Lot test expuşi
Factor de risc
Nonbolnavi

POPULAŢIA

Bolnavi

Lot test
nonexpuşi Nonbolnavi

• Cel mai adesea la începutul studiului în acest tip de investigaţie se alege un


eşantion reprezentativ pentru populaţie, sau întreaga populaţie dintr-o zonă.
După acţiunea FR, eşantionul se autodivide în două loturi:
• lotul test care este expus la FR
• lotul martor neexpus la FR
• Sensul studiului este întotdeauna în aceeaşi directie cu timpul, investigatia
începe în momentul acţiunii FR şi continuăm până la apariţia efectului, boala
sau decesul.
MODELE DE STUDII. MODEL 2
TIMP

DIRECŢIA DE CERCETARE

Nu prezintă
bola Timp Bolnavi
Populaţie Lot test expuşi
expusă
Nonbolnavi
Factor de risc

Nu prezintă Timp Bolnavi


bola
Populaţie Lot test
nonexpusă nonexpuşi Nonbolnavi

• La începutul acestui studiu după acţiunea FR cercetătorul alege din populaţie


un eşantion reprezentativ cu subiecţi expuşi, respectiv un lot reprezentativ cu
subiecţi nonexpuşi; adică un lot test şi un lot martor. Tehnica este similară în
continuare cu modelul 1.
• La acest tip de investigaţie cercetătorul cunoaşte populaţia supusă FR cât şi cea
neexpusă lucru foarte important la alegerea loturilor, dar efectul FR rămâne
aleatoriu fără nici o contribuţie din partea investigatorului.
MODELE DE STUDII (3)
• Modelul de tip 1 este recomandat în special în
cazurile unde frecvenţa FR este mare în
populaţie
• Modelul de tip 2 se aplică acolo unde
frecvenţa FR este mică în populaţie caz în care
cercetătorul va trebui să aleagă eşantionul
pentru a avea suficiente cazuri
CARACTERISTICILE STUDIILOR DE COHORTĂ

• Studiile de cohortă sunt longitudinale la fel ca şi cele caz-


control, deoarece datele sunt colectate în momente diferite ca
timp.
• Studiile de cohortă pot oferi cele mai bune informaţii cu
privire la cauzalitatea bolii şi constituie cea mai directă
măsurătoare a riscului de a face boala.
• Deşi sunt simple ca şi conceptie studiile de cohorta reprezintă
o sarcină complexă şi pot necesita un timp de observaţie
îndelungat pentru că boala poate să apară la un timp lung
după expunerea la FR, cum ar fi spre exemplu perioada de
apariţie a leucemiei provocata de radiatii care necesită un
timp indelugat de observare a subiectilor, deci o colectare a
datelor pe termen lung.
TIPURI DE STUDII DE COHORTĂ (1)

• studii de cohortă propriu zise


• studii de cohortă retrospective
• studii de cohortă istoric prospective
TIPURI DE STUDII DE COHORTĂ (2)

• Anchete propriu-zis prospective în care


boala sau decesul este văzut ca un rezultat al
expunerii care o precede, subiecţii în loturi
sunt prezenţi de la începutul studiului până la
terminarea acestuia.
TIPURI DE STUDII DE COHORTĂ (3)

• Anchete de tip retrospectiv în care datele despre factorul de


risc şi despre boală sunt culese în trecut, fie că se găsesc
înscrise în fişa de consultaţie sau în registre, fie ca sunt
căutate de investigator, urmărindu-se apariţia efectului ca
rezultat al acţiunii anterioare factorului de risc.
• Un exemplu în acest sens: în anul 1990 se cercetează
cancerul la minerii din minele de uraniu din perioada 1960-
1980, cohorta cuprinde minerii care au intrat în mină în
1960, deci sub acţiunea FR, dar în 1960 nu prezentau boala
care se presupune că se asociază FR pus în studiu. Pentru
studiu se analizează fişele medicale din perioada 1960-1980,
deci numai metodologia este de tip retrospectiv.
TIPURI DE STUDII DE COHORTĂ (4)

• Anchetele de tip istoric-prospectiv (ambispective) în care


expunerea şi rezultatul expunerii la risc au apărut în trecut,
dar se urmareşte în continuare apariţia altor rezultate
datorate aceleiaşi expuneri de ex. studiul efectelor iradierii
de la Hiroshima, sau urmărirea riscului de cancer pulmonar
la soldaţii expuşi iperitei. Investigatorul reconstruieşte
cohorta de expuşi şi nonexpuşi la FR şi urmăreşte
morbiditatea sau mortalitatea din trecut-prezent-viitor până
la terminarea perioadei de observaţie.
TIPURI DE STUDII DE COHORTĂ (5)

Anchetele de tip istoric-prospectiv au unele dezavantaje:


• din documentaţia medicală iniţială pot lipsi unele variabile
importante
• este greu de stabilit dacă populaţia studiată nu prezintă FR
observat, este important acest aspect în situaţia utilizării
deceselor ca efect
• din înregistrarea medicală iniţială pot lipsi aspecte
importante ale efectului, sau pot fi înregistrări incomplete
fiind dificil de a localiza şi urmări în continuare populaţia
iniţială.
• aceste studii este foarte important de a se identifica
populaţia iniţială cât şi de a obţine informaţii precise despre
expunere sau alte variabile.
CARACTERISTICI MAJORE
– în momentul începerii anchetei boala nu s-a produs
– expunerea la FR nu este controlată de investigator
– subiecţii se împart în expuşi şi nonexpuşi la acţiunea FR
Cohortele luate în studiu pot fi:
– fixe, când nu se mai admite intrarea nici unei persoane după declanşarea
studiului;
– dinamice, când pe parcursul urmăririi se atasează şi alte persoane.
În măsurarea efectelor finale se ţine seama de un indice: ani-persoane de
observare se contabilizează numărul anilor de observare pâna la
apariţia efectului pentru fiecare persoană.
SELECŢIA COHORTEI (1)

Cohorta este definită ca totalitatea


persoanelor care în decursul unui interval
de timp, au trăit acelaşi eveniment
demografic căsătorie, naştere sau deces.
SELECŢIA COHORTEI (2)
• Lotul test poate fi:
– cohorta extrasă din comunitate, după caracteristicile vârstă, sex
– cohorta de expuşi: radiologi, femei ce folosesc contraceptive
orale
– cohortă de noi născuţi, copii intraţi în şcoală ori absolvenţi intraţi
în câmpul muncii
– cohortă din mediul ocupaţional militari, mineri, aviatori
– cohortă alcătuită din căsătoriţi, divorţaţi etc.
– cohortă formată din persoane tratate; hormoni, radioterapie,
cazuri operate
– cohortă formată în urma unui studiu de prevalenţă
– cohortă tip ca în cazul studiului de la Framingham, model tipic
pentru oraşele mici din SUA
SELECŢIA COHORTEI (3)
• Lotul martor alcătuit din persoane neexpuse la FR poate
fi reprezentat de :
– grup intern prin autoformare în interiorul eşantionului se
pretează modelului 1
– grup extern provenit din altă populaţie caracteristic modelului 2
– grup mixt, mai multe loturi de comparare cu utilitate atunci
când vrem să măsurăm cu un rafinament mai mare relaţia
dintre factorul de risc şi boală
– metoda perechilor, care nu se prea foloseşte în anchetele
prospective
METODE DE CULEGERE A INFORMAŢIILOR

• interviu cu observarea efectului de cohortă


• înregistrarea medicală cu monitorizare în
perioada de observare
• examen clinic şi paraclinic
• culegere de date din documente medicale
curente
SURSELE DE INFORMAŢII
• fişele de consultaţii, foile de observaţii din spital
• registre de evidenţă primare speciale, cancer,
malformaţii congenitale, concedii medicale
• examinarea medicală a cohortei urmărite în mod
periodic, cu înregistrarea rezultatelor şi a modificărilor ce
pot apare în expunerea la FR în special legate de
comportament, renunţarea la fumat, modificarea
comportamentului nutriţional
• certificatele constatatoare de deces pentru situaţia când
decesul reprezintă expresia rezultatului expunerii la FR
DURATA STUDIULUI
• În ce priveşte durata studiului depinde de perioada
necesară ca FR să determine apariţia efectului cât şi de
prevalenţa bolii în populaţie.
• Supravegherea se va face prin aceleaşi metode pe parcursul
întregului interval de studiu atât pentru expuşi cât şi pentru
neexpuşi, înregistrându-se orice modificare a FR care pot
influenţa rezultatele.
MĂRIMEA LOTURILOR (1)
• Deosebit de important pentru cercetător este
mărimea loturilor supuse studiului, de câţi subiecţi
avem nevoie pentru a obţine rezultate sigure? sau
dacă avem un număr limitat de cazuri de la
începutul studiului care este puterea acestuia pentru
a demonstra relaţia de cauzalitate?
• Pentru determinarea mărimii minime a eşantionului
cu scopul de a beneficia de rezultate precise, au fost
construite modele matematice de către
Schlesselman
MĂRIMEA LOTURILOR (2)
• Astfel mărimea lotului va depinde de:
– incidenţa bolii la nonexpuşi
– eroare de tip 1 , nivelul de semnificaţie a testului Ho, RR=1, adică riscul
de a respinge ipoteza nulă Ho când de fapt ea este adevărată.
– eroare de tip 2 , posibilitatea de a nu decela ca semnificativ un RR
judecat important, adică de a nu respinge ipoteza nulă când de fapt ea
este falsă.
– importanţa RR cunoscut din alte studii
• J. J. Schlsselman şi Walter; Sample Size Riquirements in Cohort and
Case-Control Studies of Diseaze; Am. J. Epidemiology, 99, 1974.
calculează mărimea cohortei prin diferite modele matematice în
funcţie de elementele enumerate mai sus
AVANTAJELE STUDIILOR DE COHORTĂ (1)

• măsoară direct riscul bolii sau al decesului


• pe durata studiului permite observarea directă a acţiunii FR, dar
şi a efectului acestuia asupra sănătăţii cu obţinerea de informaţii
referitor la cauzalitatea bolii
• se poate calcula şi compara rata de incidenţă la lotul test şi la
lotul martor
• se pot identifica şi alte boli care se asociază cu acelaşi FR
• înainte de apariţia efectului expuşii şi nonexpuşii la FR sunt
cunoscuţi, reducând erorile determinate de concentraţia atenţiei
asupra unui lot anume astfel că măsurarea riscului nu este
distorsionată de prezenţa bolii
AVANTAJELE STUDIILOR DE COHORTĂ (2)

• faptul că se poate calcula RA care arată magnitudinea bolii


în populaţie atribuită FR studiat
• permite a se face inferenţă de tip cauzal la populaţia supusă
studiului
• pentru că cercetătorul intervine o singură dată în selecţia
eşantionului erorile sunt reduse
• criteriile de evaluare pot fi standardizate
DEZAVANTAJELE STUDIILOR DE COHORTĂ

• au cost ridicat datorat examinărilor multiple, personal,


laborator
• studiul durează mult ca timp ce poate determina
modificări în loturi prin migrare, deces, refuz de a
continua participarea la studiu a subiecţilor, transferul
subiecţilor în alte locuri de muncă, modificarea
comportamentului subiecţilor faţă de FR cu influenţe
asupra rezultatelor, apar modificări în criteriile de
diagnostic şi tratament, schimbări în clasificarea
internaţională a bolilor
• dificultăţi în reluarea studiului
• pot să apară factori de distorsiune
MASURAREA ŞI ANALIZA DATELOR (1)

1. Introducerea datelor din studiu în tabelul de contingenţă 2x2


sau rxc pentru nivele multiple de expunere
2. Aplicarea testului de semnificaţie statistică χ2
3. Măsurarea riscului
4. Interpretarea rezultatelor obţinute în urma studiului
epidemiologic analitic
5. Inferenţa epidemiologică
6. Elaborarea raportului grafice, histograme, cartograme
MASURAREA ŞI ANALIZA DATELOR (2)

• Datorită dezvoltării moderne a informaticii medicale prelucrarea şi


analiza datelor se face cu ajutorul diferitelor programe SPSS,
EPIINFO s.a.
• Pentru calculul incidenţei la numitor se va utiliza ani persoane de
observare.
• Pe baza datelor obţinute în urma unei anchete epidemiologice de
cohortă se măsoară:
• frecvenţa bolii sau a deceselor
• forţa asociaţiei epidemiologice de tip cauzal
• impactul acţiunii FR în populaţie
1.INTRODUCEREA DATELOR ÎN TABELUL DE
CONTINGENŢĂ
• Datele rezultate din anchetă sunt introduse în
tabelul de contingenţă după două
caracteristici: bolnav-nonbolnav, expus-
nonexpus la FR sau protecţie.

Factor de risc Boala Total


+ -
+ a b A+b
- c d C+d
Total a+c b+d a+b+c+d=N
Unde:
• a = persoanele care fac boala din cei
expuşi;
• b = persoanele care nu fac boala dintre
cei expuşi;
• c = persoanele care fac boala dintre
cei neexpuşi;
• d = persoanele care nu fac boala din
rindul neexpuşilor;
• a + b = totalul expuşilor;
• c + d = totalul neexpuşilor;
• a + c = totalul bolnavilor;
• b + d = totalul nonbolnavilor.
• N = numărul total de subiecţi
selecţionaţi pentru studiu
2. APLICAŢIA TESTULUI DE
SEMNIFICAŢIE χ 2
• Relaţia de asociere epidemiologică dintre două
variabile se măsoară prin testul de semnificaţie
statistică χ 2. Formula de calcul a fost
prezentată la capitolul biostatistic dar mai
prezentăm o variantă :
• χ2=
n ( ad  bc) 2
• p<0,05 (d (xa l b=
)( c1)
 d )( a  c)(b  d )
• În tabelul de contingenţă 2 x 2 se utilizează χ2
tabelar pentru 1 (un) grad de libertate (d.1) a
cărui valoare este de 3,841 la p = 0,05;
• pentru p = 0,10 χ2 tabelar = 2,71
• pentru p = 0,01 χ2 tabelar = 6,64
• În tabelele statistice A4, descrise de Colton –
Smets se găsesc valorile pentru χ2 tabelar.
• Dacă χ2 calculat > χ2 tabelar pentru  = 0,05 şi
d.l = 1, rezultă că diferenţa dintre cele două
distribuţii este semnificativ statistic, deci se
respinge ipoteza nulă la nivelul de semnificaţie
de 5%.
• Dacă χ2 calculat < χ 2 tabelar există diferenţă
nesemnificativă statistic, deci diferenţele între
cele două distribuţii, expuşi şi nonexpuşi sunt
determinate de hazard şi nu de factorul studiat.
3.MĂSURAREA RISCULUI
• se realizează prin calcularea:
1. RR riscul relativ măsoară forţa asociaţiei
epidemiologice
2. RA riscul atribuibil oferă relaţii despre specificitatea
bolii
3. RAP% fracţiunea atribuibilă a riscului în populaţie
arată impactul în populaţie a factorului de risc
• RR indică de câte ori este mai mare riscul bolii
sau decesului la expuşi faţă de nonexpuşi.
Reprezintă un raport de frecvenţe, între rata
incidenţei sau mortalităţii la persoanele expuse şi
rata incidenţei sau mortalităţii la persoanele
nonexpuse.
• RR măsoară un singur aspect FORŢA
ASOCIAŢIEI CAUZALE
ALGORITMUL DE CALCUL
a
R1 
ab
• R1= riscul bolii sau decesului la expuşi; reprezintă incidenţa
bolii la expuşi, sau mortalitatea prin boala respectivă

c
R0 
c  d la neexpuşi; reprezintă incidenţa
• R0= riscul bolii sau decesului
bolii la nonexpuşi

R1
RR 
R0
RISCUL RELATIV
• RR riscul relativ care: arată de câte ori este
mai mare riscul bolii sau decesului la expuşi
faţă de neexpuşi.
• În urma calculelor valorile obţinute pentru RR
sunt trei:
• RR > 1
• RR = 1
• RR < 1
RISCUL ATRIBUIBIL (1)
• RA indică cu cât este mai mare riscul bolii la expuşi
comparativ cu nonexpuşi. Riscul atribuibil măsoară
partea din riscul global care se atribuie factorului de
risc.
• RA este o diferenţă dintre cele două frecvenţe ale
incidenţei respectiv mortalităţii observată la lotul test cel
expus la FR şi rata incidenţei sau mortalităţii observată
la lotul control persoanele nonexpuse la FR.
• RA este influenţat de frecvenţa bolii.
RA = R1 – R0
• În urma calculelor valorile obţinute pentru RA sunt trei:
• RA > 0
• RA = 0
• RA < 0
RISCUL ATRIBUIBIL (2)
• Este exprimat frecvent procentual prin FRA%,
adică fracţiunea etiologică a riscului atribuibil.

sau
R  R0 RR  1
FRA%  1  100 FRA%   100
R1
• care arata cât la suta din riscul
RR expuşilor se
datorează factorului de risc se calculează în
anchetele de tip 1
INTERPRETAREA FRA%
Al. Dever interpretează în felul următor FRA%:
• În cancerul pulmonar dacă FRA este de 75% la expuşi se consideră că
această proporţie este a deceselor şi poate fi atribuită fumatului în raport cu
ceilalţi FR care se asociază cancerului pulmonar.
După Enis Baris 1994:
• FRA % > 50% ; FR este destul de important în apariţia bolii în raport cu
ceilalţi FR care intervin
• FRA% = 100% ; factorul de risc studiat joacă un rol exclusiv în etiologia
bolii, deci un singur factor care intervine în producerea bolii.
RAP% (1)
• RAP% fracţiunea atribuibilă în populaţie a
riscului se calculează după algoritmul :
R p  R0 Pe ( RR  1)
%
sau
RAP  100 RAP%   100
Rp Pe ( RR  1)  1
unde:
• R0 = reprezintă riscul bolii la nonexpuşi
• Rp = incidenţa bolii în populaţie sau
mortalitatea prin boala respectivă în populaţie
• Pe = reprezintă prevalenţa FR în populaţie
• RR – 1= puterea cu care acţionează factorul
de risc în populaţie
RAP% (2)
• Fracţiunea atribuibilă în populaţie prezintă
interes pentru organizatorul de sănătate
publică în elaborarea strategiilor de
intervenţie pentru controlul bolilor în
populaţie.
• Pe se calculează pentru lotul test deoarece
nu diferă prea mult de populaţia ţintă.
Cunoscând impactul acţiunii FR în
populaţia se poate aprecia proporţia
reducerii efectului acestuia în populaţia
ţintă prin măsuri de intervenţie adecvate.
4.INTERPRETAREA REZULTATELOR (1)
Interpretarea valorilor pentru RR şi RA
• RR > 1 şi RA > 0, arată existenţa asocierii între factorul de
risc şi boală
• RR = 1 şi RA = 0, indică absenţa asocierii între factorul de
risc şi boală
• RR < 1 şi RA < 0, precizează că factorul studiat este factor
de protecţie

Risc relativ Risc atribuibil Concluzia

RR > 1 RA > 0 Factor de risc

RR = 1 RA = 0 Factor indiferent

RR < 1 RA < 0 Factor de protectie


4.INTERPRETAREA REZULTATELOR (2)
• Pentru precizie se aplică testul de semnificaţie
statistică χ 2 sau stabilirea intervalelor de încredere
pentru fiecare risc: RR, RA, RAP.
• Interpretarea prin intervalul de încredere:
• Dacă intervalul de încredere IC include:
11, 96 /  2
RR, RR  RR

 
RA, RA  RA 1  1,96 /  2 
• pentru RR valoarea 1
• pentru RA valoarea 0, nu este diferenţă
semnificativ statistică (p = 0,05)
• În acest caz ipoteza elaborată în studiul descriptiv
de asociere între factorul de risc presupus şi boală
este infirmată.
4.INTERPRETAREA REZULTATELOR (3)
EXEMPLU 1

• În exemplul de mai sus valoarea 1 este


inclusă în intervalul de incredere, deci
este diferentă nesemnificativ
statistică, FR studiat nu este de risc
pentru boala respectivă.
4.INTERPRETAREA REZULTATELOR (4)
EXEMPLU 2

• În cazul următor valoarea 1 nu este inclusă în


intervalul de încredere, deci este diferenţă
semnificativ statistic, factorul studiat este FR
pentru boala respectivă. Acelaşi raţionament
este utilizat şi pentru interpretarea RA
4.INTERPRETAREA REZULTATELOR (5)

O altă metodă de interpretare mai puţin


precisă este utilizarea ghidului de
interpretare a RR în termeni deasociaţie:
• 0 – 0,3 beneficiu mare
• 0,4 – 0,5 beneficiu moderat
• 0,6 – 0,8 beneficiu mic
• 0,9 – 1,1 absenţa efectului
• 1,2 – 1,6 risc mic
• 1,7 – 2,5 risc mare
• 2,6 şi peste, este interpretat ca risc
foarte mare.