Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sarcinii mai mare de 28 sapt. Numarul nasterilor nu coincide in mod necesar cu nr nascutilor vii, deoarece exist ape de-o parte posibilitatea unei nasteri multiple si pe de alta parte riscul aparitiei nascutilor morti.
2 Nascut viu= produsul de conceptie expulzat sau extras complet din corpul
mamei, indifferent de durata sarcinii din care aceasta provine si care prezinta un semn de viata: respiratie, activitate cardiaca, pulsatii ale cordonului ombilical fost sectionat sau nu. Varsta sarcinii, greutatea fatului sau oricare alt criteriu de viabilitate sunt ignorate in mod deliberat de definitie in scopul evitarii unor variatii interpretative .
7deces postneonatal
decesul nregistrat la vrste cuprinse n intervalul 1 luna 12 luni de la nastere(28zile-364zile)
8 deces juvenil
9 deces matern
decesul determinat de o complicatie a sarcinii, nasterii si lehuziei.
10 deces prematur
deces nregistrat la o vrsta mai mica dect cea care reprezinta speranta de viata la nastere (durata medie a vietii).
15 epidemie
aparitia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare intr-o colectivitate umana cu o frecventa net in exces fata de frecventa normal asteptata
16 endemie
prezenta intr-o comunitate a unei boli infectioase sau de nutritie sub forma de cazuri sporadice care izbucnesc periodic in aceleasi regiuni
17 pandemie
infectie cauzata de un agent patogen prezent simultan in tari diferite si a carei rata de mortalitate este ridicata, proportional cu rata numarului de infectii in randul populatiei. in mai 2009, oms a modificat definitia: pandemia este explicata acum printr-o infectie, prezenta simultan in mai multe tari, datorita unui agent patogen care are caracteristici noi
18 factor de risc
orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociaza aparitiei unei anumite stari morbide cu o frecventa superioara celei asteptate
19 risc
notiune de probabilitate. exprimarea in cifre. probabilitatea aparitiei bolilor sau decesului in prezenta sau absenta factorilor de risc
20 asociatie epidemiologica
relatia ce se poate dovedi ca exista intre 2 categorii distincte de factori de risc sau factori de protectie pe de o parte si boala si urmarile bolii (incapacitate, invaliditate, infirmitate, handicap,deces) pe de alta parte .in studiile populationale umane se emit ipoteze si se specifica existenta unei asociatii care va fi baza de pornire pentru actiunile sau pentru programele de sanatate . Asociatia epidemiologica poate fi: -directa:atunci cand factorul determinant produce aparitia efectului -falsa: atunci cand se emite o ipoteza de existenta a unei asociatii epidemiologice care ulterior se dovedeste a fi incorecta -indirecta: atunci cand asociatia epidemiologica pare a fi directa, dar este de fapt determinata de alti factori, numiti factori de confuzie.
21 profilaxia
ansablul masurilor luate de individ, familie, societate si stat(ca putere) cu urmatoarele scopuri: sa promoveze sanatatea, sa ocroteasca sanatatea, sa previna bolile, sa reduca consecintele acestora(incapacitatea, invaliditatea), sa evite decesele premature.
22 indice
indicator statistic complex, care reflecta evolutia cumulata a mai multor date(numere care insumeaza concepte multiple). Uzual, se ia un reper care se asimileaza cu valoarea 100 si toate datele ulterioare se refera la variatia procentuala fata de baza. Ex: indicele dezvoltarii umane cuprinde SV, gradul de scolarizare, PIB/loc (human development index)
23 indicator
unitate standardizata de structurare a informatiei care faciliteaza monitorizarea si evaluarea starii de sanatate.
24 rata
indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment n raport cu o populatie sau subpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv. -n sens strict, reprezinta raportul care are drept caracteristici principale faptul ca timpul este un element al numitorului (pe minut, pe ora) si ca exista o relatie distincta ntre numitor si numarator. Numaratorul poate fi o cantitate masurabila (litri pe zi, centimetri pe an) sau o valoare numarabila (internarile dintr-un an). n cadrul numaratorului si n special al numitorului pot fi introdusi termeni suplimentari (ex. calorii/kg/zi; evenimente/1000locuitori/an). Numaratorul este inclus n numitor.
25 raport
valoarea obtinuta prin mpartirea unei cantitati masurabile sau valori masurabile la alta cantitate. Este un termen general care include : rata, proportia, ponderea, prevalenta etc. (Diferenta dintre o proportie si un raport este ca n numaratorul acesteia este inclusa si populatia definita la numitor, n timp ce acest lucru nu este obligatoriu pentru termenul de raport, utilizat n sensul general) Elementele de la numarator si numitor sunt independente.
26 eficienta
def1-obtinerea celui mai mare beneficiu cu cel mai mic cost.def 2-obtinerea unor efecte sau unor rezultate finale direct proportionale cu eforturile depuse, evaluate n bani, resurse si timp.
27 acceptabilitate
gradul de acceptare a procedurilor medicale (acordul pt acestea)
28 adresabilitate
gradul de solicitare a serviciilor medicale de catre populatie. E influentata de factori geografici, educationali, culturali si de nivelul de acoperire cu unitati medicale/ personal medical.
29 act normativ
izvor de drept. creat de organe cu competente de reglementare, cu aplicabilitate generala si pt respectarea caruia se pot utiliza si fortele coercitive ale statului.
30 cost
o masura a pierderii monetare in momentul consumarii unei resurse (pt a produce un bun). pretul> costul pt a fi rentabil ;)
Implicatiile staticii populatiei asupra starii de sanatate si serviciilor medicale sunt: directe (vizibile imediat) si indirecte (mai greu de sesizat). Numarul populatie reflecta indirect starea de sanatate a populatiei. Densitatea populatiei influenteaza accesibilitatea la serviciile sanitare, dar favorizeaza extinderea epidemiilor si cresterea poluarii.
a => natalitate crescuta, ca urmare a imbunatatirii nivelului de trai creste si durata medie de viata ducand la cresterea ponderii verstnicilor in populatie, este un model de tranzitie, caracteristica tarilor rapid industrializate. 3) urna: natalitate si longevivitate , cu proportie mare a varstnicilor in randul populatiei, caracteristica tarilor dezvoltate 4) trefla: in unele tari dezvoltate, care in urma aplicarii intense a politicilor pronataliste inregistreaza indicatori mai ai natalitatii.
subiectivi: atitudinea fata de copii, nr de copii doriti, nr de copii realizati, metode si mijloace contraceptive; 7) factori locali-traditionali: nivelul cultural, obiceiuri locale, religie;
imputat imbatrinirii populatiei. Aceasta situatie explica de ce programele de sanatate din aceste tari vizeaza, pentru virstnici, nu scaderea mortalitatii, ci scaderea invaliditatii, adica ameliorarea calitatii anilor de viata. Relatia dintre dezvoltarea economico-sociala si starea de sanatate poate fi sintetizata prin corelatia care exista intre venitul national brut pe cap de locuitor si durata medie a vietii ca indicator sintetic al mortalitatii si al starii de sanatate. Aceasta corelatie este de tip direct: cresterea venitului national brut pe cap de locuitor este insotita de o crestere a duratei medii a vietii. Exista si exceptii in care evolutiile celor doi indicatori sunt discordante: de exemplu in China, Cuba, Shri-Lanka, cu venit national brut pe cap de locuitor scazut, au o durata medie a vietii mare pentru venitul pe care-l au, in timp ce in tarile Orientului Apropiat, mai ales cele producatoare de petrol, speranta de viata la nastere e mica, desi venitul national brut pe locuitor este unul din cele mai mari. O corelatie de tip direct exista si intre procentul alocat pentru sanatate din venitul national si speranta de viata la nastere. Deci, intre mortalitatea generala exprimata prin durata medie a vietii si dezvoltarea economicosociala exista o relatie, in sensul ca prin cresterea venitului national brut se inregistreaza o crestere a sperantei de viata la nastere, dar si procentul alocat pentru sanatate din venitul national brut prezinta importanta.
15. EVOLUTIE MORTALITATE INFANTILA IN ROMANIA Speranta de viata la nastere (durata medie a vietii ) inregistreaza in Romania, in 1988-1990, una din cele mai scazute valori din Europa: 69,56 ani ( penultimul loc). Durata medie a vietii la populatia feminina a fost cu 6 ani mai mare decat cea a populatiei masculine. Aceasta situatie se datoreste mortalitatii infantile ridicate si unei mortalitati mari la adultii de pana la 65 de ani, ca efect al acumularii unui complex de factori negativi (subdezvoltarea economica, stresul, presiunea morala si insatisfactiile personale, un stil de viata defavorabil sanatatii). Ca indicator sintetic al starii de sanatate speranta de viata la nastere prezinta valori diferite de la un judet la altul (variatii intre 67-71 ani), reflectand astfel ca si in Rmania exista inechitatea populatiei in raport cu sanatatea si serviciile de sanatate.
14, 17. MORTALITATE INFANTILA SI FACTORI DE RISC (SIST MAMA-COPIL) Mortalitatea infantila Este definita ca fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in populatia de nascuti vii, intr-o perioada data de timp si intr-un teritoriu. Reprezinta un indicator specific de masurare si descriere a starii de sanatate a copiilor si in acelasi timp este considerata ca
un indice sintetic al starii de sanatate al unei populatii, pentru ca in determinarea nivelului fenomenului sunt implicati o multitudine de factori, reflectind astfel actiunea concomitenta asupra sanatatii copilului 0-1 an, atit a factorilor economico-sociali si de mediu, cit si a celor care tin de sistemul de servicii de sanatate. Metodele utilizate in masurarea mortalitatii infantile au drept scop: -masurarea dimensiunii fenomenului; -descrierea caracteristicilor mortalitatii infantile; -identificarea factorilor de risc si cauzali care se asociaza si explica mortalitatea infantila. Scopul general al acestor metode: elaborarea unor masuri (strategii) de interventie in vederea ameliorarii si controlului mortalitatii infantile. Sursa datelor necesare masurarii, descrierii si analizei mortalitatii infantile poate fi reprezentata de: -datele de statistica demografica curenta (prelucrarea informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii); -datele de statistica sanitara curenta (prelucrarea informatiilor din fisele deceselor 0-1 an); 47 -anchetele medico-sociale special elaborate. Studiul mortalitatii infantile, la fel ca si in cazul celorlalte fenomene demografice, se poate realiza intro maniera transversala, de moment (un an calendaristic) sau intr-o maniera longitudinala (studiu pe o generatie). Metodele utilizate sunt de esenta epidemiologica si pot fi anchetele descriptive, analitice si operationale, de interventie. Anchetele epidemiologice descriptive permit evidentierea unor diferentieri ale mortalitatii infantile in functie de o serie de caracteristici personale, de timp si de loc. Ele raspund, deci, la intrebarile: -la cine apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in functie de virsta la deces a copilului, de sex, de mediu de rezistenta, de rang, de greutate la nastere, de cauza medicala a decesului, etc.); -cind apar decesele 0-1 an (descrierea fenomenului in timp); -unde apar decesele 0-1 an (descrierea distributiei geografice, teritoriale a fenomenului). Deci anchetele epidemiologice descriptive permit masurarea nivelului fenomenului, evaluarea tendintei, identificarea teritoriilor in care fenomenul inregistreaza o evolutie deosebita, determinarea frecventei factorilor cunoscuti ca fiind asociati unui risc crescut de deces 0-1 an, elaborarea unor ipoteze epidemiologice. Anchetele epidemiologice analitice permit verificarea asociatiilor epidemiologice intre factorii considerati (de risc) si decesul sub 1 an, ele raspunzind la intrebarile cum, de ce s-au produs decesele 0- 1 an. Aceste anchete pot fi anchete de tip prospectiv (pe cohorta) sau anchete de tip retrospectiv (cazcontrol). In cazul mortalitatii infantile, ancheta analitica este de fapt o ancheta pe o generatie, deoarece atit in abordarea prospectiva cit si in cea retrospectiva, populatia luata in studiu este reprezentata de nascutii vii ai unui an calendaristic. Pe baza datelor obtinute din anchetele epidemiologice analitice se poate masura: 1.riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii unui factor de risc; 2.riscul de deces infantil la copiii expusi unui factor de risc fata de cei ce nu sunt expusi (riscul relativ); 3.cu cit este mai mare riscul de deces infantil la copiii expusi actiunii factorului de risc fata de cei neexpusi (riscul atribuibil); 4.impactul actiunii unui factor de risc in populatie prin calcularea fractiunii atribuibile, cu alte cuvinte cit i se poate atribui unui factor de risc in nivelul mortalitatii infantile la generatia de nascuti vii studiata. Anchetele operationale, de interventie permit evaluarea eficacitatii unor strategii (programe) de interventie care au drept scop reducerea mortalitatii infantile. 48 Principalii indicatori de masurare a mortalitatii infantile 1.Rata de mortalitate infantila: unde: D0-1-decedatii 0-1 an dintr-un an calendaristic si un teritoriu dat Nnascutii vii din acelasi teritoriu si an calendaristic 2.Rata de mortalitate infantila pe medii: 3.Rata de mortalitate infantila pe sexe: 4.Ratele de mortalitate infantila in functie de virsta la deces: 49 5.Rata de mortalitate infantila pe cauze: Factorii de risc ai mortalitatii infantile Conditionarea multifactoriala a mortalitatii infantile a impus clasificarea factorilor de risc. Dintre clasificarile intilnite in literatura de specialitate retinem clasificarea intr-o viziune sistemica, clasificare convenabila atit pentru practica curenta cit si pentru cercetare. Aceasta clasificare tine seama de integrarea biosistemului mama-copil in alte biosisteme: familia, populatia, mediul (fizic si social),
fiecare nivel de integrare necesitind interventia unui sector social. 1. Biosistemul mama-copil: Factori endogeni: -care tin de mama: -virsta (sub 19 ani, peste 35 ani); -paritate; -avorturi in antecedente; -patologie generala si obstetricala; -accidente in timpul nasterii; -interventii obstetricale. -care tin de copil: -greutate mica la nastere; -sexul masculin; -rangul nou-nascutului; -virsta (primul trimestru); -handicapuri biologice (malnutritie, rahitism, anemie, malformatii, infectii in interferenta cu factori exogeni). Factori exogeni: 50 -intoxicatii; -accidente; -factori de mediu (inclusiv asistenta medicala). 2. Factorii care tin de familie: -starea civila a mamei (mama celibatara); -familie dezorganizata; -nivelul scazut de instructie; -venitul familiei; -conditii de locuit nesatisfacatoare; -familii cu domiciliul nestabil; -alcoolismul; -vagabondajul; -tinerele familii in primul an de la constituirea lor. 3. Factori demografici: -variatii in evolutia natalitatii si a fecunditatii; -planificarea familiala. Pentru Romania, pentru o perioada de 55 ani, coeficientul de corelatie a rangurilor intre mortalitatea infantila si rata bruta de natalitate a aratat o corelare destul de strinsa (r=0.54). 4. Factori economico-sociali si de mediu.
- Abordare transversal (pe perioada unui an calendaristic) - Abordare longitudinal (o cohort/o generaie)
Studiul morbiditii observate
Unitatea observat Evenimentul observat Fenomen/Indicator statistic mbolnvire Caz nou Inciden Caz nou i vechi Prevalen Caz ce ntrerupe temporar capacitatea de munc Morbiditate cu ITM Caz ce ntrerupe definitiv capacitatea de munc Morbiditate cu invaliditate Caz ce necesit spitalitare Morbiditate spitalizat Abordri n msurarea morbiditii observate: n funcie de debut : cazuri noi (incidena) i cazuri noi i vechi(prevalena) - n funcie de gravitate: Mb cu ITM, Mb cu invaliditate i Mb spitalizat.
Incidena reprezint fenomenul de mas al apariiei cazurilor noi de boal ntr-o populaie i ntro perioad de timp. Incidena e condiionat de: - Accesibilitate - Adresabilitate - Calitatea diagnosticului Ar trebui s fie considerat ca frecven real de apariie a cazurilor noi doar n acele populaii n care cele trei condiii se ndeplinesc n mod optim. Surse de informaii: Medicul de familie ce raporteaz cazurile noi de boal (se bazeaz pe adresabilitatea populaiei la serviciile medicale); studiul incidenei e pasiv. Abordarea incidenei se face: - transversal (la un moment dat): se msoar rata de inciden general (frecvena cu care au aprut cazurile noi), ratele de inciden specifice (pe sexe, pe grupe de vrst, pe medii, pe boli, pe boli si sexe/grupe de vrst/medii) i indicatori de structur a cazurilor noi (ponderea copiilor 0-14 ani, a celor de provin din mediul rural, a sexului feminine); - longitudinal impune o anchet prospectiv pe o cohort i la sfritul perioadei de observare se msoar ratele de inciden general i specifice i indicatorii de structur. Factori care influeneaz incidena: - modificarea stilului de via modificarea virulenei factorilor incriminai n producerea bolii - apariia unor noi factori incriminai n producerea bolii - evoluia temporal a bolii - metode noi de diagnostic - modificri n structura pe grupe de vrst a populaiei - modificri n clasificarea bolilor - migraia
Studiile de prevalen pot fi: - pur descriptive, oferind informaii despre variabile n mod separat (cte boli sau cte situaii comportamentale se gsesc n populaie); - de tip caz-control, nregistrndu-se concomitent prezena bolii i prin investigaie anamnestic, prezena unor variabile (caracteristici biologice, genetice, comportamentale) nainte de momentul examenului (care au precedat boala). Avantaje: - sunt utile n stabilirea prevalenei - sunt uoare, rapide, relativ ieftine - date uor de cules - permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, fiind utile n programare (programare sntate) - sunt generatoare de ipoteze epidemiologice - permit controlul
factorilor de confuzie (stratificare) Limite: - nu stabilesc secvena temporal a evenimentului - nu sunt utile pentru evaluarea incidenei - nu permit calcularea direct a riscului relativ - nu se aplic n cazul bolilor rare - exist riscul erorilor de anamnez - exist riscul interpretrilor abuzive.
quality adjusted life years), anii de via sntoi (YHL=years of healthy life) sau anii de via ajustai n funcie de disabilitile prezente (DALY=disability adjusted life years).
2.Anchetele medicale: efectuarea unui examen clinic, paraclinic sau combinat (interviu, examen clinic i paraclinic).
Condiii: -examenul s fie standardizat; -probele s fie simple, ieftine; -examenul s inteasc mai multe boli. n prezent screeningul se practic pentru acele boli pentru care exist probe paraclinice valide de identificare a bolii. Nu toate probele pentru screening sunt valide pentru diagnostic, fie c probele nu sunt bune pentru stabilirea diagnosticului, fie c pragul nu este valid.
specificitate mare va determina o proporie a fals-pozitivilor mica. Probele cu specificitate nalt sunt de preferat pentru diagnosticarea bolii. In screening, se prefer teste cu specificitate mare atunci cnd, din considerente de cost, nu dorim s ncrcm faza de diagnostic. Este de dorit ca i sensibilitatea i specificitatea probei s fie mari. Validitatea unei probe de screening depinde de pragul de separare ales pentru prob, schimbarea pragului determinnd modificarea sensibilitii i specificitii. Creterea validitii se poate face prin aplicarea mai multor teste n serie sau n paralel (de ex., pentru depistarea diabetului zaharat: glicemia i glicozuria).
36. Reproductibilitatea
Reproductibilitatea sau consistena unei probe este gradul de stabilitate al acesteia, capacitatea testului de a da aceleai rezultate n condiiile n care este aplicat n aceleai condiii, dar de persoane diferite sau de aceeai persoan n momente diferite. Reproductibilitatea probei nu trebuie confundat cu acurateea (exactitatea). Acurateea reprezint gradul n care msurtoarea sau estimarea bazat pe o anumit msuratoare prezint valoarea real a caracteristicii msurate. Pentru clinician este foarte important acurateea probei, pentru epidemiolog reproductibilitatea probei. Dac se cunoate abaterea, o prob cu o reproductibilitate mai mic poate fi folosit la un examen medical de mas. Reproductibilitatea inalt a unei probe nu garanteaza i o validitate inalt. Validitatea inalt a unei probe ofer, de regul, i o reproductibilitate inalt. Pentru ca o prob s fie ct mai reproductibil este necesar ca: -proba s fie standardizat; -personalul s fie antrenat; -s se asigure controlul. Msurarea reproductibilitii unei probe necesit prezentarea datelor obinute de ctre observatori diferii ntr-un tabel de contingen 2x2. Exist mai multe modaliti de msurare a reproductibilitii. Cele mai frecvente sunt: 1.coeficient simplu de reproductibilitate observat / procentul de concordan este raportul dintre suma rezultatelor concordante si numrul total al persoanelor examinate. 2.coeficientul de corelaie intraclas sau coeficientul de concordan Kappa
descrierea distribuiei bolilor i a factorilor de risc (n funcie de caracteristicile presonale, tendinele temporale/evoluia temporal, locul apariiei) 2. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere (dovedirea existenei unro relaii dinter factorii explicativi i rezultatele pe care le genereaz aceti factori) 3. predicii n legtur cu numrul probabil de boli i caracteristicile distributive 4. fundamenarea programelor de prevenie i combatere a bolilor Domeniile de aplicare ale epidemiologiei: - Sntate public: taxonomia (clasificarea) bolilor, descrierea istoriei naturale a bolilor n populaie (colectivitae), determinarea frecvenei factorilor de risc, depistarea i supravegherea de mas a bolilor, descrierea i explicarea modelelor de mortalitate i morbiditate, prevenirea i controlul comunitar al bolilor, planificarea sanitar i promovarea aciunilor de sntate, evaluarea activitilor, procedurilor i serviciilor de sntate - Medicina clinic: istoria natural a bolii, determinarea valorilor normale, completarea tabloului clinic i determinarea de sindroame noi, studiul etiologiei bolilor, ameliorarea perspectivelor clinice (prin evaluarea eficacitii procedurilor diagnostice i terapeutice), evaluarea tehnologiilor medicale vechi i noi, citirea critic a literaturii de specialitate
Dup direcia studiului: Anchete transversale (anchete de prevalen i ecologice) examen medical de mas Anchete longitudinale prospective (cohort), retrospective (caz-control), ambispective (istoric - prospective) Dup obiectivul urmrit: Anchete (Studii) descriptive formuleaz ipoteze Anchete (Studii) analitice (dde tip explicativ) probeaz ipoteze: prospective (de cohort), retrospective (caz-control) Anchete (Studii) experimentale (anchete de intervenie, operaionale) programe de sntate public (vaccinri, programe de protecie infantil, reducerea fumatului) Anchetele descriptive i celel analitice sunt anchete observaionale.
ateroscleroz, cancer bronho-pumonar. n descrierea distribuiei bolilor pe sexe se folosesc ratele specifice, proporiile i indicele de masculinitate (nr evenimente brbai x 100/ nr evenimente femei) Grupul etnic i cultural diferenele observate ntre grupuri etnice i culturale se datoreaz factorilor genetici i modului de via (prezint structuri familiale specifice, regim alimentar, credin, obiceiuri, profesii, loc de natere). Profesia descrierea distribuiei bolilor n funcie de aceast caracteristic reprezint un indicator al nivelului socioeconomic i al riscului particular legat de profesie. Nivelul socio-economic combinaie din profesie + venit + nivel de educaie + nivel de via
poate s constituie prima etap de recunoatere a unei noi maladii sau factor de risc. Nu se pot comunica informaii de la mai mult de 5 pacieni, abordarea este pur descriptiv (se utilizeaz dac este cazul numai valori absolute, nu se calculeaz indicatori sintetici, ponderi, nu se pot utiliza reprezentri grafice), limitele acestei abordri in de carcterul subiectiv al seleciei cazurilor, legat de experiena i domeniul de interes al cercettorului.
retrospective i ambispective. Prezint 3 caracteristic generale: sunt anchetele longitudinale i necesit prezena a cel puin dou loturi (un lot test i un lot martor). Criteriile de alegere a tipului de anchet analitic: 1. frecvena factorului de risc n populaie - trebuie inut cont n studiile prospective. E mai important de tiut incidena bolii pentru c ateptm timp de la expunere la apariia bolii. Prevalena = incidena x durata. Prevalena crescut se poate datora i duratei crescute a bolii (boli cronice). Anchetele prospective se recomand pentru bolile cu inciden crescut. Pentru FR cu frecven mare i inciden mare a bolii se recomand cohort tip 1, iar n cazul FR cu frecven mic i inciden mare a bolii se recomand cohort tip 2. Anchetele retropective se recomand atunci cnd frecvena bolii n populaie e mic (boli rare), cu prevalen mai mic de 8%. La anchetele retrospective constituirea lotului martor reprezint punctul critic al studiului. Metoda cea mai utilizat pentru constituirea lotului martor e metoda perechilor (fiecrui individ din lotul test i se caut perechea dup aceleai caracteristici, dar fr boal; criterii folosite: sex, vrst, profesie). Lotul martor trebuie s fie cel puin egal cu lotul test, ideal de cel puin 2 ori mai mare (pentru creterea puterii semnificaiei rezultatelor). Pot exista 2 loturi martor unul din acelai spital cu lotul test i altul din populaia general. Ideal ar fi ca lotul test s fie constituit numai din cazuri noi (cazurile noi nc mai au modelul comportamental FR urmrit, pe cnd cele vechi e posibil s fi renunat la FR). 1 FR mai multe boli (Anchet prospectiv!!!) mai muli FR o boal (Anchet retrospectiv !!!) Ancheta prospectiv nu se poate repeta pe acelai lot, cea retrospectiv se poate repeta. Pentru a msura riscul de apariie a unei boli se face doar o anchet longitudinal prospectiv!!!
51. Anchete analitice prospective tip 1 model, scop, etape, msurtori, interpretare
Se constituie un eantion reprezentativ pentru populaia int care se autodivide n dou loturi: unul expus la factorul de risc, cellalt neexpus la factorul de risc. Apoi investigatorul urmrete persoanele expuse i neexpuse ateptand apariia bolii sau a decesului. Condiii: s i pstreze statutul de expus/nonexpus, s nu aib boala pe care urmeaz s o nregistrm, s poat dezvolta boala respectiv (s fie potenial eligibili). Bolnavii trebuie s fie cazuri noi de boal. Anchetele prospective tip 1 sunt o abordare longitudinal a incidenei. Putem msura: rata cumulativ de inciden (msoar riscul de mbolnvire la expui i nonexpui), densitatea incidenei (msoar viteza cu care se propag o boal n populaie). Acest model este indicat a fi utilizat cand factorul de risc este relativ frecvent n populaie. Dac factorul de risc este rar, modelul nu mai este eficient sub aspectul efortului investigaiilor, eantionul ales ar trebui sa fie mult mai mare. Avantaje: -n momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup. Dezavantaje: logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
Se aleg 2 eantioane : unul cuprinznd subiecii expui la risc (lotul test), cellat pe cei neexpui (lotul martor), fiecare eantion fiind reprezentativ pentru cohorta respectiv. Apoi investigatorul urmrete cele doua loturi ateptnd apariia bolii sau a decesului. Acest model este indicat cand frecvena factorului de risc in populaie este mic. Avantaje: -n momentul proiectrii anchetei rezultatele nu sunt cunoscute, ele apar dup aciunea factorului de risc, ceea ce confer studiului un caracter calitativ crescut; -se pot observa i masura toate efectele pe care le genereaz expunerea la un factor de risc; -se poate msura direct riscul bolii pentru fiecare grup (RR). Dezavantaje: logistice, administrative, perioad lung de urmrire, nu se pot repeta pe aceleai loturi
Avantaje: durat mic a studiului, nr mic de subieci necesari, cost sczut, aplicabil la boli rare, facilitatea efecturii studiului, permite analiza concomitent a mai multor factori de risc sau a mai multor nivele de expunere, permit repetarea studiului. Dezavantaje: nonrspunsul subiecilor, documente medicale consultate pot fi adesea incomplete, dificultatea de a constitui grupul martor, nu permit msurarea direct a riscului ci doar estimarea lui prin OR, sunt supuse erorilor sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii), mai frecvent dect n anchetele de cohort, ancheta se adreseaz persoanelor n via (cei decedai de boala X au avut forme mai grave de expunere).
momentul respectiv evaluarea unor programe dede organizare a serviciilor sanitare evaluarea unor modaliti noi de depistare a unor factori deeducaie risc sau maladii
Studiile de teren implic persoane care nu prezint semne de boal dar despre care se presupune c sunt expuse la riscuri. Datele sunt colectate din populaia general, nu din rndul populaiei instituionalizate. Scopul studiilor de teren este prevenirea apariiei unor boli. Exemple: testarea vaccinului Salk pentru prevenirea poliomelitei; prevenirea bolii coronariene la adulii maturi (brbaii de vrst mijlocie cu risc crescut); testarea unor metode de protecie vs. efectul pesticidelor; evaluarea impactului eliminrii vopselelor pe baz de Pb din mediul domestic asupra plumbemiei la copii.
transversale Avantaje permit stabilirea prevalenei, sunt uoare, rapide i relativ ieftine, datele sunt uor de cules, permit aprecierea amplitudinii unui fenomen, deci sunt utile n programare, sunt generatoare de ipoteze epidemiologice, permit controlul factorilor de confuzie (stratificare) Limite nu stabilesc secvena temporal a evenimentelor (oul sau gina), nu sunt utile pentru evaluarea incidenei, nu permit calcularea direct a riscului relativ, nu se aplic n cazul bolilor rare, prezint riscul erorilor de anamnez i riscul interpretrilor abuzive.
Implic populaia ca ntreg necesitatea populaiei de a fi informat Este orientat asupra determinanilor sntii, adic asupra celor 4 grupe de factori care influeneaz sntatea
biologici, de mediu, comportamentali, servicii sanitare. Utilizeaz metode i abordri diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar, ca sector al vieii sociale, nu poate singur s promoveze sntatea. Necesit participarea comunitii deoarece promovarea sntii este posibil numai dac indivizii i transform cunotinele dobndite n comportamente, contribuind astfel toi la promovarea sntii. Implicarea cadrelor medico-sanitare n promovarea sntii, mai ales la nivelul serviciilor primare. Scopuri (conform Chartei de la Ottawa): Elaborarea unor politici publice favorabile sntii Crearea unor medii favorabile sntii Dezvoltarea aciunii comunitii (implicare comunitar) Dezvoltarea abilitilor individuale Reorientarea serviciilor de sntate Domenii de interes: educaia pentru sntate, intervenii publice (legale/fiscale), dezvoltarea i implicarea comunitii, screening.
entitilor acestor afeciuni este mare, frecvena lor este rara, de unde faptul c nu prezint o preocupare major din punct de vedere al sntaii publice; ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate. b. Bolile determinate prenatal, dar dup fecundare, de factori ce apar n perioada intranatal (nidarea oului i primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecioi, toxici, fizici (rubeola, talidomida, iradiere, fumat, carena de iod; rezult c unele afeciuni din aceast grup pot fi controlate. c. Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carene sau agresiuni a factorilor de risc din mediu. Aici se regsesc cele mai multe afeciuni ce domin modelul de morbiditate din rile n curs de dezvoltare i n rile n care nivelul de dezvoltare socio-economic i cel al serviciilor sanitare tinde s ajung la modelul rilor dezvoltate: bolile nutriionale malnutriia, bolile infecto-parazitare, bolile legate de carene igienice. Pentru controlul acestor boli trebuie luate msuri socio-economice i de sanitaie, prin urmare intervenia statului e foarte important. d. Postnatal, boli determinate de defecte de adaptare a organismului sunt ntlnite n rile dezvoltate i supradezvoltate n care datorit tehnologiei apar modificri de comportament i boli legate de stilul de via. 2. Modelul epidemiologic Are n vedere frecvena bolilor i a factorilor care condiioneaz fiecare grup de boli i prezint 2 variante: modelul monofactorial (modelul epidemiologice al bolilor transmisibile: agent cauzal-efect) i modelul plurifactorial. Factori de risc asociai principalelor cauze ale pierderii anilor poteniali de via: boli cardiovasculare fumat, HTA Boli cerebrovasculare HTA cancer fumat, alcool accidente de circulaie alcool, vitez alte accidente alcool sinucideri, omucideri alcool, arme ciroza alcoolul gripa, pneumonia starea vaccinal, rezistena sczut diabetul obezitatea 3. Modelul etapelor vieii Este modelul adaptat problemelor actuale ale strii de sntate. Pornete de la ipoteza c elementele nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferite n diferitele momente ale vieii, n funcie de condiiile biologice, ocupaionale, medicale. Permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specific diferitelor grupe de vrst.
expresie a forei asociaiei epidemiologice. Este o strategie important pentru practica medical individual.
riscului nalt. Este vorba de paradoxul preveniei msurile preventive care aduc mari beneficii pentru populaia general, dar beneficii mici pentru indivizii la risc nalt
informaia subordonailor, fie nemodificat, fie modificat parial, fie s nu o transmit deloc. - rol de monitor (receptor): poate primi informaii despre funcionarea unei instituii sau poate cuta informaii legate de munca pe care o desfoar. Sursa informaiilor: cri, reviste, mass-media, rapoarte, ntlniri, conferine, conversaii informale, etc. Managerul sorteaz toate aceste date i alege informaia cea mai util i pertinent. Sursele formale i informale utilizate de manager au drept scop informarea lui riguroas, documentat care s-i permit luarea deciziilor avantajoase naintea altor manageri care nu au acces la aceste informaii. - rol diseminator: alege informaiile pe care le mprtete altora. Aceast funcie cuprinde i transferul de informaie ctre subalterni care, altfel, nu ar avea acces la aceasta sau nu ar sesiza la timp importana informaiei. - rol de purttor de cuvnt: managerul este delegat s vorbeasc n numele departamentului sau organizaiei, putnd informa sau influena persoanele din organizaie sau din afara ei.
conexiuni n haos i de a avea o viziune de viitor. Managerul trebuie s fie n stare de a vedea organizaia pe care o conduce i operaiunile care se desfoar ca pe un ntreg. Diferitele procese, intrri sau ieiri, interaciunea dintre componentele organizaiei i interrelaiile dintre organizaie i mediul exterior trebuie privite ca ceva singular, ca o entitate ce include totul. De aceea, aceste aptitudini sunt necesare mai ales la nivelul cel mai nalt al organizaiei. Aici, interrelaiile i efectele deciziilor ce afecteaz ntreaga organizaie sunt resimite cel mai puternic. Managerii de nivel inferior au mai puine oportuniti de a-i exercita i demonstra aptitudinile conceptuale dar succesul lor depinde adeseori de abilitatea de a vedea unde se ncadreaz ei i unitatea de lucru condus de ei n organigrama ntregii organizaii.
pli directe.Exist mai multe tipuri de plat direct: plata n totalitate a serviciilor; co-plata (o sum fix pentru fiecare vizit medical); co-asigurarea (un anumit procent din costul vizitei). Plata direct, n totalitate, a serviciilor medicale se realizeaz de regul n sectorul privat, n timp ce co-plata i co-asigurarea sunt ntlnite cu precdere n sectorul public al furnizrii serviciilor medicale.; finanarea comunitar. Este o metod care se poate aplica n general comunitilor rurale. Ea presupune ca membrii unei comuniti s plteasc n avans o contribuie n scopul obinerii unui pachet de servicii medicale, atunci cnd acestea vor fi necesare. Contribuia acoper de regul o parte a costurilor, restul fiind subvenionat de ctre guvern. Contribuii se pot obine i din industria local, acolo unde aceasta exist. Finanarea comunitar i propune, de cele mai multe ori, s acopere costurile ngrijirilor primare, costurile cu medicamentele, precum i o parte din cheltuielile de spitalizare
avans, prevzut cu anumite limite maxime. Totui, furnizorul are libertatea ca, n interiorul acestor limite s poat aloca sumele pe care le considera necesare pe diferite articole de cheltuieli
99 Salariu
Reprezint plata ctre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numrul pacienilor tratai sau de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de ctre acetia. Medicul pltit prin salariu suport un risc financiar foarte redus. El nu are stimulente pentru a minimiza activitatea, dar nici pentru a o crete. Riscul n acest caz este acela de a fi constrni s trateze ct mai muli pacieni, angajatorul dorind s-i minimalizeze riscul financiar angajnd ct mai puini medici i repartizndu-le acestora un numr ct mai mare de pacieni. n practic, angajatorul poate oferi bonusuri atunci cnd cheltuielile au fost sub limita stabilit, iar activitatea spitalului nu a fost afectat prin aceasta.
i o tendin de mpovrare a asigurrilor de sntate cu obiective care ar trebui s fie finanate de la bugetul de stat (programe naionale de sntate, plata unor drepturi salariale). Finanarea de la bugetul de stat Suplimentar fa de sistemul asigurrilor sociale de sntate, funcioneaz n continuare i un sistem al impozitrii directe (pe venit, pe profit) i indirecte (T.V.A., accize). Banii de la buget alocai sntii sunt administrai de ctre Ministerul Sntii, a crui organizare i funcionare sunt reglementate prin H.G. nr. 244/1997. n aceast hotrre sunt stipulate i unitile sanitare bugetare.
nevoilor 2. lipsa externalitilor 3. consumatorii au cunotine asupra bunurilor/serviciilor 4. existena preferinelor consumatorilor 5. muli productori a cror intrare pe pia s fie liber
semnificativ din cauza importanei pe care fiecare o ataeaz piciorului rupt (din cauza ocupaiei). n consecin ne putem atepta ca evaluarea utilitii tratamentului (msura n care tratamantul mbuntete calitatea vieii lor) s difere semnificativ. Analiza cost-utilitate ia deci n considerare calitatea vieii, atunci cnd compar costuri i consecine. Msura folosit se numete QALY (quality adjusted life-years).
abandonul scolar, abuzuri fizice, psihice. Factorii de risc si etiologici ai maltratarii : -factori socioeconomici -factori psihologici(psihoza, abuz de droguri, alcoolism) -factori de mediu(izolarea) -factori legati de istoricul familiei(divort) -factori educativi(pedepse corporale) Abandonul copiilor poate fi privit dpdv juridic(copil aflat intr-o institutie de ingrijire), medical(daca ramane peste 2 sapt dupa acordarea ingrijirilor medicale), psihologic(copil parasit de o fiinta, de lipsa interesarii pentru soarta acestuia) Cauza majora a abandonului :economic-saracia, social-dezintegrarea familiei. Serviciile specializate pt copii existente in prezent sunt : centre de plasament, centre de primire a copiilor cu devieri comportamentale de tip penal, centre maternale etc. Stategia politicilor familiale de eliminare a dificultatilor si riscurilor sociale care pot destrama familia au in vedere : diminuarea crizei locuintelor, sprijinirea tinerilor casatoriti-locuri de munca, facilitaii pt mame.
2.servicii medicale: a.consultatii si tratamente b.servicii de ingrijire-infirmerie c.consultatii si ingrijire stomatologica d.sprijin pentru asigurarea ingrijirii corporale Nevoile muribundului sunt complexe, de natura fizica, psihologica, sociala, spirituala. Printre cele mai greu de indeplinit sunt: mentinerea energiei, pastrarea stimei de sine, evitarea suferintei si a izolarii.Astfel nevoile se pot ierarhiza : IMPLINIRE -acceptarea si trecerea acestei etape -intelegerea semnificatiei mortii RESPECT -pastrarea demnitatii -pastrarea autonomiei -a se simti normal si uman pana la sfarsit -pastrarea identitatii AFECTIUNE -a iubi si a fi iubit -a vorbi -a fi ascultat si inteles -a muri in prezenta cuiva apropiat SECURITATE -a avea incredere in cei care il ingrijesc -a-si putea exprima temerile -a se seimti in siguranta -a simti ca i se spune adevarul FIZIOLOGIE DE BAZA -a fi ferit de suferinta si durere -a-si pastra energia
111.Ingrijiri paleative-cadru,def,concepte
Referitor la faptul ca muribundul are dreptul sa traiasca pana la capat, in cele mai bune conditii , au fost elaborate ingrijirile paleative. Acestea au drept scop asigurarea calitatii vietii pacientului( si nu prelungirea ei cu orice pret) si familiei acestuia, avand la baza conceptul a tari cu boala ta . In aceste conditii, controlul durerii, asistenta psihologica, sociala si spirituala sunt esentiale. Ingrijirile paleative sunt ingrijiri active care abordeaza global presoana afecatat de o boala grava. Bolnavul terminal e privit ca o persoana in viata, pana la capat, iar moartea ca un proces natural in evolutia umana.
112.Ingrijiri terminale
Ingrijirile terminale reprezinta ingrijirile care se acorda bolnavilor in fazele de sfarsit ale bolilor, dinaintea mortii In aceasta faza trebuie asigurata alimentatia si hidratarea bolnavului, pe sonda nazogastrica, sau prin perfuzii. De asemenea trebuie asigurata respecarea conditiilor de igiena personala a bolnavului. Sustinerea psihologica a bolnavului si a familiei. a. Sustinerea psihologica a bolnavului. Majoritatea bolnavilor din faza ireversibila prezinta o stare de anxietate si de depresie psihica. De aceea bolnavul aflat in faza ireversibila trebuie sustinut psihologic. Desi nu ne putem astepta la o imbunatatire a starii de sanatate a bolnavului, este necesara o psihoterapie de sustinere, pentru combaterea anxietatii si a depresiei, care agraveaza starea bolnavului. b.Sustinerea psihologica a familiei. Deoarece imbolnavirea unui membru al familiei reprezinta un stres foarte important, iar decesul unui membru al familiei reprezinta un stres si mai mare, trebuie sa se acorde importanta cuvenita si sustinerii psihologice a familiei. In acest sens, trebuie sa se informeze corect familia si sa se pregateasca, sa fie invatata ce are de facut. Sustinerea spirituala a bolnavului. Desi sustinerea spirituala a bolnavului este necesara in toate cazurile, dar probabil ca in nici o alta situatie, sustinerea spirituala a bolnavului nu este mai necesara ca in fazele terminale ale vietii. Pentru ca in nici o alta situatie a vietii bolnavul nu este mai tentat sa se intrebe asupra semnificatiei vietii si a mortii. De aceea trebuie sa fie ascultat bolnavul care abordeaza aceste probleme. Sa fie ajutat sa inteleaga sensurile profunde ale vietii si ale mortii. In acest sens, ar fi bine sa se colaboreze cu preotul, cu psihiatrul si cu psihologul.
113.Eutanasia
Metod de provocare a unei mori nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferin ndelungat i grea. Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ. Eutanasia pasiv presupune neadministrarea medicamentelor care susin viaa bolnavului , pe cnd eutanasia activ presupune administrarea medicamentelor n doze letale, cu scop de a opri viaa pacientului. Ambele tipuri de eutanasie presupun o aciune care duce la moartea pacientului. Iat care sunt motivele introducerii eutanasiei : - n cazul comei ireversibilie, boal incurabil adica o stare ireversibil a unui pacient - se face din motive umane, ca omul s nu sufere, fie la dorina pacientului fie a rudelor
115.Marginalizarea si stigmatizarea
Saracia e factor determinant pt ambele. Marginalizarea: acces limitat la drepturi si servicii sociale in comparatie cu restul populatiei, in discriminarea acestora in functie de varsta, sex, situatie materiala, nr de copii, apartenenta la o etnie sau comunitate religioasa. Categoriile sociale cu risc crescut: somerii, angajatii necalificati, persoanele cu handicap mintal si fizic sau alte dizabilitati, analfabetii, toxicomanii, delicventii, copiii abuzati, parintii singuri, tinerii absolventi fara experienta, strainii, refugiatii, imigranii,minoritatile etnice,ligvistice ,religioase sau rasiale. Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indica o insusire sau particularitate jenanta, reprobabila a unui individ in grupul populational din care face parte; este un proces social ce poate fi controlat prin educatie, toleranta si vointa societatii. Poate avea efecte constructive sau distructive. Persoanele stigamaizate si marginalizate au risc mai mare de a incalca drepturile fundamentale si sunt mai vulnerabile.