EVALUARE DE NEVOI

ŞICOMPORTAMENTE LA
RI
SC PENTRU SĂNĂTATE ÎN
POPULAȚI A VULNERABILĂ

Febr
uar
ie2020

Rapor
tdecercet
arer
eali
zatî
ncadr
ulPr
ogr
amul
uiNaț
i
onalV
“EVALUAREAŞIPROMOVAREASĂNĂTĂŢI IŞI
EDUCAŢI EPENTRUSĂNĂTATE”
EVALUARE DE NEVOI ŞI COMPORTAMENTE LA
RISC PENTRU SĂNĂTATE ÎN POPULAȚIA
VULNERABILĂ

Februarie 2020

Raport de cercetare realizat în cadrul Programului Național V “EVALUAREA ŞI

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE”

1
EVALUARE DE NEVOI ŞI COMPORTAMENTE LA RISC PENTRU SĂNĂTATE ÎN
POPULAȚIA VULNERABILĂ

Autorii raportului:

Institutul Naţional de Sănătate Publică: Alexandra Cucu, Adriana Galan, Stefan Galan

Metodologie şi instrumente de cercetare:

Institutul Naţional de Sănătate Publică: Adriana Galan, Alexandra Cucu

Prelucrări statistice şi grafice: Stefan Galan, Cristina Chiriţă

Introducere și validare date: Stefan Galan, Cezar Popa-Canache

2
CUPRINS
1. INTRODUCERE .............................................................................................................................................4
2. DIRECŢII DE ANALIZĂ, SCOP ŞI OBIECTIVE PROPUSE ......................................................................4
3. METODOLGIA CERCETĂRII ......................................................................................................................5
4. REZULTATE ......................................................................................................................................................7
4.1 Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei studiate ............................................................................7
4.2 Sănătatea adultului.........................................................................................................................................9
4.3 Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătate ...................................................................................16
4.3.1 Fumatul .................................................................................................................................................16
4.3.2 Obiceiuri alimentare .............................................................................................................................18
4.3.3 Consumul de alcool ..............................................................................................................................19
4.3.4 Activitatea fizică ...................................................................................................................................19
4.4 Locuinţă şi condiţii de locuit .......................................................................................................................20
4.5 Sănătatea copilului.......................................................................................................................................22
4.6 Sănătatea femeii şi utilizarea serviciilor de planificare familială ................................................................28
5. CONCLUZII......................................................................................................................................................35
6. RECOMANDĂRI .............................................................................................................................................37

3
 1.INTRODUCERE

Studiul de faţă este realizat în cadrul programului național V “EVALUARE ŞI PROMOVARE A

SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE”, domeniul evaluarea stării de sănătate a populaţiei
generale.
Un alt aspect important urmărit în cadrul acestei cercetări este acela de a contribui la reactualizarea
cadrului legislativ care să ducă la îmbunătăţirea accesului populației vulnerabile la serviciile de sănătate
şi la creşterea capacităţii autorităţilor locale de a aborda problemele de sănătate în comunităţile
vulnerabile (inclusiv romi).
Cunoaşterea nevoilor în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei vulnerabile trebuie să constituie
punctul de plecare pentru orice intervenţie care are ca scop imbunătăţirea sănătăţii atât la nivel individual
cât şi populaţional. Lipsa datelor referitoare la nevoile de sănătate şi la comportamentele adoptate în
comunitităţile vulnerabile legate de starea de sănătate a constituit întotdeauna un punct vulnerabil în
proiectarea unor intervenţii eficace.
In acest sens, cercetarea de faţă şi-a propus să identifice prezenţa factorilor de risc comportamentali
asociaţi diferitelor probleme de sănătate întâlnite frecvent în populaţia din România şi foarte probabil şi
în populaţia vulnerabilă. Acest studiu este o continuare a cercetării realizate în cadrul proiectului RO
19.03 “Intărirea rețelei de mediatori sanitari romi pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației
rome” finanțat din granturi norvegiene 2009-2014, bazându-se pe aceeași metodologie, dar extinzând
populația studiată la întraga populație vulnerabilă, nu numai la cea de romi.

2. DIRECŢII DE ANALIZĂ, SCOP ŞI OBIECTIVE PROPUSE

Analiza de nevoi şi comportamente la risc va evalua nevoile de sănătate ale populaţiei vulnerabile din
comunităţile selectate din fiecare județ. Se consideră populație vulnerabilă (marginalizată), acea
populație fie din mediul rural, fie din urban (roma sau non-roma) care trăiește în gospodării cu venituri
mici, cu un nivel scăzut de educaţie şi competenţe relevante pentru piaţa forţei de muncă, locuiesc în
zone expuse la diferite pericole de mediu şi unde serviciile publice sunt de slabă calitate, sau nu sunt
deloc.
Obiectivele evaluării nevoilor de sănătate şi a comportamentelor la risc pentru sănătate au fost:
- Evaluarea stării de sănătate auto-percepute a populației (adulți și copii) și evidențierea bolilor cu
frecvență mare în populația vulnerabilă.
- Evaluarea comportamentelor la risc ale populaţiei pentru sănătate, sănătatea mamei şi copilului,
sănătatea reproducerii și a determinanților sociali cu impact asupra sănătații.
- Evaluarea cunoştintelor populaţiei privind factorii de risc comportamentali pentru sănătatea
adulților, a mamei şi copilului, sănătatea reproducerii.
- Identificarea principalelor bariere în accesarea serviciilor medicale de către populaţia vulnerabilă.
- Determinarea gradului de preocupare față de propria sănătate a populaţiei incluse în studiu,

4
- Evidenţierea aspectelor de sănătate comunitară care pot fi îmbunătăţite prin intervenţia echipei de
asistenţă medicală comunitară la nivelul comunităţilor,
În scopul atingerii obiectivelor stabilite, s-a realizat o cercetare cantitativă multidimensională, de tip
interviu.
In cercetarea de tip cantitativ a fost utilizat ca instrument de cercetare un chestionar pentru populația
vulnerabilă.
Teme de interes ale chestionarului:
- Determinanţi socio-economici ai stării de sănătate
- Probleme de sănătate şi autoaprecierea stării de sănătate
- Comportament in ceea ce priveste accesarea serviciilor medicale (de tip preventiv şi curativ)
- Starea de sănătate a copilului şi comportament preventiv în domeniul sănătăţii copilului
- Starea de sănătate a femeii/mamei şi comportament preventiv în domeniul sănătăţii femeii/mamei
- Utilizarea serviciilor medicale adresate mamei şi copilului
- Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătate privitoare la fumat
- Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătate – obiceiuri alimentare
- Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătate – consum alcool
- Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătatea reproducerii
Cercetarea de tip cantitativ şi-a propus să evalueze nevoile şi comportamentele la risc pentru sănătate.
Chestionarul a fost aplicat în fiecare județ în 5 localităţi/comunităţi (4 din rural și 1 din urban) alese
aleator, unde a existat asistent medical comunitar (și/sau mediator sanitar), la minimum 10 gospodării
pe localitate. In județele unde există mai puțin de 5 asistenți medicali comunitari, cele 50 de persoane
intervievate vor fi selectate din localitățile cu asistent medical comunitar.
Instrumentele cercetării:
- Chestionarul de aplicat în comunităţile cu populație vulnerabilă
La final vor fi realizate:
- 50 de chestionare pentru membrii comunităţilor selectate pentru fiecare județ

3. METODOLGIA CERCETĂRII

Etapele cercetării
Etapa 1. Multiplicare chestionare (50 in total per județ), activitate realizată de către DSP
Etapa 2. Instruirea asistentelor medicale comunitare și/sau mediatoarelor sanitare de către DSP.
Etapa 3. Selecţia gospodăriilor în interiorul zonelor selectate din localitate şi aplicarea chestionarului
pentru membrii comunităţilor pe parcursul trimestrelor III si IV 2018.
Reguli privind selecţia gospodăriilor şi persoanelor intervievate:

Asistentul medical comunitar (sau mediatoarea sanitară) a avut obligaţia de a selecta persoanele ce vor
fi incluse în eşantion şi care trebuie intervievate pe baza instrucţiunilor prezentate în continuare.

5
S-au ales cel puțin 2 străzi din comunitatea vulnerabilă, identificate din fișa comunității şi s-a pornit
selecţia de la prima casă a străzii.
In zona rurală, pentru selecţia următoarelor gospodării s-a folosit pasul statistic 3 pentru deplasarea de
la o locuință la alta (din 3 în 3 case). S-au vizitat maximum 5 case pe o stradă. Dacă în casa respectivă
locuiau două sau mai multe familii, atunci a fost aleasă una la întâmplare.
In urban, dacă la numărul respectiv s-a aflat un bloc, atunci s-a efectuat selecţia de la prima scară,
apartamentul 3, urmând pasul statistic de 5, fără a efectua mai mult de 5 interviuri în acelaşi imobil.
După aceea se trece la imobilul următor începând cu apartamentul cu ultimul număr din imobilul anterior
la care se adaugă numărul 5. În aplicarea pasului de eşantionare s-au luat în calcul următoarele: un bloc
cu 4 scări şi 6 etaje (cel mult) a fost considerat un imobil; clădirilor care depăşesc aceste limite, s-au
considerat scările de bloc drept imobile separate.
Selecţia prin metoda drumului aleator s-a încheiat în momentul epuizării numărului de persoane care
trebuie intervievate din acea zonă.
Etapa 4. Culegerea datelor
În fiecare gospodărie, prima parte a chestionarului s-a aplicat persoanei adulte care are luna de naștere
cea mai apropiată de luna realizării interviului.
Secţiunea din chestionar dedicată sănătăţii femeii a fost completată doar pentru persoane de gen feminin
cu vârsta cuprinsă între 16 şi 49 de ani (cea cu data naşterii cea mai apropiată de momentul realizării
intreviului). În situaţia în care în gospodărie, la celelalte sectiuni ale chestionarului răspunde o persoană
de gen masculin, pentru secţiunea referitoare la sănătatea femeii s-a solicitat participarea unei alte
persoane din gospodărie, dar de gen feminin.
Cum se face selecţia pentru persoana de gen feminin care să răspundă la chestionar
S-a întrebat “care este persoana de sex feminin peste 15 ani care este născută cel mai aproape de această
lună?”. Această persoană este cea cu care trebuie să se completeze partea specifică a fişei.
Pentru secţiunea din chestionar referitoare la sănătatea copilului, s-a putut completa atât de persoane de
gen masculin cât şi de persoane de gen feminin. O parte dintre întrebările referitoare la copil s-au aplicat
doar în situaţia în care în gospodărie a existat un copil cu vârsta mai mică de 2 ani.
Metodele de culegere a datelor
Pentru culegerea datelor de tip cantitativ s-a utilizat ancheta de opinie cu operatori de interviu. Au fost
utilizate două instrumente de cercetare: o fişă a comunităţii şi un chestionar pentru populația vulnerabilă.
Fişa comunităţii a fost utilizată pentru identficarea zonelor în care locuiește cu preponderenţă populație
vulnerabilă (inclusiv romi) de la nivelul fiecărei localităţi selectate, dar a cuprins şi informaţii privind
caracteristici generale ale respectivelor comunităţi (numărul de persoane de etnie romă heteroidentificaţi
din zona respectivă, zona în care se află comunitatea, modalităţile de acces în comunităţi, principala
limbă vorbită în comunitate).

6
 4. REZULTATE
4.1 Caracteristicile socio-demografice ale populaţiei studiate
Caracteristicile socio-demografice ale persoanelor intervievate au vizat judeţul, genul, vârsta în ani
împliniţi, starea civilă, statutul pe piaţa muncii, nivelul de studii, categorii de venituri lunare obţinute.
Tabelul 4.1.1 prezintă principalele caracteristici socio-demografice ale lotului studiat, pe judeţe, gen,
vârstă si statut marital.
In ceea ce priveşte structura lotului în funcţie de genul respondenţilor, au predominat femeile (84%),
ponderea bărbaţilor fiind de numai 16%. Această diferenţă ar putea fi explicată de faptul că operatorii
de interviu au selectat respondenţii în funcţie de ziua de naştere a persoanelor prezente în acel moment
în gospodărie, iar pentru femei există o probabilitate mai mare de a fi prezente acasă pe tot parcursul
zilei.
Structura pe grupe de vârstă arată o populaţie vulnerabilă tânără, cu o medie de vârstă de 37 de ani
(vârsta minimă – 16 ani, vârsta maximă – 88 ani). 75% dintre respondenţi au sub 45 de ani.
Tabel 4.1.1 Principalele caracteristici socio-demografice ale lotului cercetat
Gen Vârsta Status marital
25- 35- 45- 55-
Județ F M ≤24 34 44 54 64 65+ Cuplu Singur Divorțat Văduv
AB 42 8 6 11 9 10 9 4 35 2 4 9
AR 57 7 5 15 21 15 1 7 48 5 3 8
BC 42 9 9 14 11 8 2 3 38 6 1 5
BH 43 7 12 13 12 7 6 0 43 3 1 3
BN 40 10 5 12 5 11 6 10 37 4 2 7
BV 49 9 6 17 18 6 6 0 46 5 1 4
BZ 30 20 7 20 11 9 2 1 46 1 3 0
CJ 47 4 2 15 19 12 2 1 42 4 1 4
CL 44 9 3 16 23 9 0 0 47 1 3 2
CT 46 4 12 15 13 4 3 0 39 10 1 0
CV 80 0 14 33 25 3 5 0 54 19 4 3
DB 42 7 8 11 11 10 4 2 39 4 3 3
DJ 35 5 6 13 14 5 2 0 40 0 0 0
GJ 82 18 19 24 20 17 7 9 84 4 3 8
GR 43 10 10 8 7 14 7 4 39 6 0 8
HD 114 19 23 39 44 13 7 3 87 29 10 7
IL 40 10 3 16 16 4 2 5 44 0 1 5
IS 48 2 7 13 21 6 1 1 33 8 4 5
MH 32 18 7 17 15 6 1 3 39 5 1 5
MS 37 13 5 12 12 6 3 2 42 1 3 4
NT 96 4 16 30 32 16 6 0 78 6 10 6
OT 49 2 7 12 18 10 1 0 39 4 6 2
SB 37 18 5 13 12 11 5 7 43 3 2 7
SJ 41 9 11 21 8 4 2 2 40 5 2 3
TL 51 6 5 15 26 6 2 2 49 4 1 3
VL 28 22 2 14 18 7 5 3 40 5 1 4
VN 46 5 12 20 13 4 1 0 47 1 1 1
VS 47 2 4 17 23 3 1 0 45 2 2 1
TOTAL 1388 257 231 476 477 236 99 69 1303 147 74 117
7
În general, populația studiată trăiește într-un cuplu: 81% şi foarte puţini sunt singuri sau divorţaţi/văduvi
(19%).
Marea majoritate a femeilor (72%) și mai mult de jumătate dintre bărbați (53.5%) nu sunt angajaţi în
câmpul muncii. Prin comparaţie, mai multe femei nu lucrează (72%) decât bărbaţii (53.5%). Din graficul
4.1.1 se observă că o parte dintre respondenţi (29% bărbați și 16% femei) se încadrează în categoria de
pensionari sau beneficiari ai altor măsuri de protectie socială (pensie de handicap, ajutor social). Din
categoria celor angajaţi legal (15.6% bărbați și 11% femei) fac parte persoane care lucrează cu contract
de muncă permanent, angajați pe cont propriu sau doar cu contract temporar de muncă. Angajați ilegal
sunt cei care lucrează, dar nu în baza unui contract legal de muncă (2% dintre baărbați și 0.4% femei).
Grafic 4.1.1 Distribuţia lotului studiat în funcţie de statutul ocupațional şi gen

53.5
nu este angajat 72

28.9
pensionar 16

15.6 M
angajat legal 11
F
2
angajat ilegal 0.4

0
elev/student 1

0 20 40 60 80 %

Majoritatea respondenţilor au absolvit gimnaziul, aproximativ 40% atât dintre bărbaţi cât și dintre femei. O
proporţie destul de ridicată dintre respondenţi nu au nici o şcoală sau au absolvit numai nivelul primar. Totuși,
sunt de două ori mai multe femei fără școală decât bărbați. De aici rezultă şi statutul de neangajat,
preponderent al femeilor. Trebuie totuşi menţionat faptul că 1.2% dintre femei au absolvit o facultate, spre
deosebire de bărbați, nici unul neabsolvind vreo facultate. (graficul 4.1.2)
Grafic 4.1.2 Distribuţia lotului studiat în funcţie de nivelul educaţional şi gen

scoala gimnaziala 40.2

39.8

scoala primara 25.7

24

invatamant obligatoriu 17.2

12.9

9.4 M
liceu 7.5
F
fara scoala 6.3
13.9

scoala postliceala 1.2

0.7

studii universitare 0
1.2

0 10 20 30 40 50 %

8
În ceea ce priveşte nivelul de venit lunar pe familie, s-a observat că aproximativ 72% dintre familiile
vulnerabile au un venit lunar net sub cel minim de ~1300 lei (cât era în 2019), ba mai mult, 40% trăiesc
cu mai puţin de 500 lei pe lună. Nivelul foarte scăzut de venituri se corelează cu nivelul educaţional
scăzut şi cu neocuparea pe piaţa muncii. Un procent important (6.5%) nu au răspuns la această întrebare.
Dacă studiem nivelul de venituri pe judeţe, se remarcă din graficul 4.1.3 că judeţele Hunedoara, Gorj şi
Neamț au cele mai multe familii vulnerabile cu venituri lunare sub 1000 lei. Pe de altă parte, Hunedoara
se numără printre județele cu cele mai multe familii vulnerabile cu venituri lunare de peste 2500 lei,
alături de Tulcea și Iași.
Grafic 4.1.3 Distribuţia lotului studiat în funcţie de nivelul de venit şi judeţ

HD
GJ
NT
CV
AR
CT
TL
BV
VN
BZ
MH
BC
VS
CL
IS
IL
DB
na
CJ
SB >2500
BH
1900-2500
SJ
VL 1000-1900
AB
< 1000
OT
MS
BN
GR
DJ

0 5 10 15 20 25 30 %

4.2 Sănătatea adultului

Cercetarea a avut mai multe direcţii de investigaţie în ceea ce priveşte secţiunea de sănătate a adultului:
autoaprecierea stării de sănătate, determinarea prezenţei unei/unor boli cronice autodeclarate,
determinarea frecvenţei accidentelor.
De asemenea, s-a determinat nivelul de acoperire cu asigurări de sănătate, nivelul de înscriere pe lista
medicilor de familie, motivele neînscrierii pe lista medicului de familie pentru persoanele neînscrise.

9
S-a evaluat comportamentul preventiv în ceea ce priveşte starea de sănătate, respondenţilor adresându-
li-se întrebări despre efectuarea de controale preventive, despre monitorizarea preventivă a unor
parametri fiziologici (tensiune arterială, colesterol, glicemie).
Despre afecţiunile transmisibile s-a verificat nivelul de cunoştinţe al respondenţilor despre bolile frecvente sau
grave (hepatită și tuberculoză), dacă au fost testaţi şi dacă au urmat tratament pentru acestea.
În ceea ce priveşte autopercepţia propriei stări de sănătate, ~59% dintre respondenţi au o percepţie bună
sau foarte bună despre starea lor de sănătate, în timp ce numai ~7% consideră că starea de sănătate
proprie este rea sau foarte rea. 1% dintre cei intervievați nu au răspuns la această întrebare.

Grafic 4.2.1 Starea de sănătate autopercepută

foarte rea nu au raspuns
rea 1% 1% foarte buna
6% 14%

satisfacatoare
33%

buna
45%

nu au raspuns foarte buna buna satisfacatoare rea foarte rea

Dacă am realiza o comparaţie cu starea de sănătate autopercepută raportată în baza de date europeană a
indicatorilor ECHI pentru populaţia generală din România, proporţia persoanelor care îşi declară starea
de sănătate bună şi foarte bună este de 70.9% (2017), ceea ce înseamnă că proporţia persoanelor
vulnerabile care îşi declară starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună este mai mică (59%). 1
La întrebarea referitoare la prezenţa unei boli cronice, 31% dintre respondenţi au răspuns că suferă de o
boală cronică. Prevalenţa bolilor cronice autodeclarate în lotul respondenţilor este totuşi îngrijorătoare,
mai ales că în lotul studiat predomină grupele de vârstă tinere, media de vârstă fiind de 38 de ani. De
asemenea, dacă se compară proporţia persoanelor vulnerabile care raportează o problemă de sănătate
cronică cu răspunsurile populaţiei generale, se constată că în populaţia generală a României doar 19.5%
din populaţie autodeclarau prezenţa unei boli cronice în anul 2018 (sistemul de indicatori ECHI)1.

1https://ec.europa.eu/health/indicators_data/indicators_en

10
Tabel 4.2.1 Bolile cronice declarate ca fiind diagnosticate de medic
Nr. cazuri
Boli cronice %
diagnosticate
Astm 53 3.2
Bronsita cronica, boala pulmonara obstructiva cronica, emfizem 42 2.6
Infarct miocardic (atac de cord) sau consecintele infarctului 24 1.5
Hipertensiune arteriala 198 12
Accident vascular cerebral sau consecintele sale 19 1.2
Artroza 23 1.4
Afectiuni lombare sau alte deficiente ale "spatelui" 103 6.3
Afectiuni ale zonei cervicale (gatului) 54 3.3
Diabet 41 2.5
Alergii 30 1.8
Ciroza ficatului 16 1
Depresie 33 2
Cancer (orice localizare a cancerului, leucemie) 13 0.8
Boli si tulburari ale tubului digestiv (ulcer gastric/ duodenal,
69 4.2
gastrita, boli ale intestinului gros etc.)
Altele 106 6.4
Dacă se analizează tipurile de boli cronice autodeclarate de respondenţi, se constată prevalenţa mare a
hipertensiunii arteriale (în proporţie de 12%), a afecţiunilor lombare 6.3% şi a bolilor tubului digestiv
4.2%. Cu prevalențe de peste 3% persoanele vulnerabile suferă de afecțiuni ale zonei cervicale (3.3%)
și de astm (3.2%). La alte cauze, cel mai frecvent (8 cazuri) a fost diagnosticată epilepsia. Majoritatea
persoanelor care au declarat că suferă de o boală cronică declară că au fost diagnosticaţi de un medic.
În ceea ce priveşte accidentele, 95.3% dintre respondenţi au afirmat că nu avut în ultimul an accidente
care să le fi afectat starea de sănătate. 2% au fost afectaţi de accidente de trafic rutier, 2% de accidente
casnice (caderi, arsuri, sufocari, otraviri) şi aproximativ 1% de accidente în timpul liber (inec, caderi).
Grafic 4.2.2 Accidente suferite în ultimul an
accident casnic
accident de trafic 2% accident in aer
rutier liber
2% 1%

nu am avut
95%

accident de trafic rutier accident casnic accident in aer liber nu am avut

11
Din punct de vedere al asigurării medicale, 62% dintre cei intervievați au asigurare medicală, 36% nu
au asigurare de sănătate, iar 2% nu știu dacă au sau nu asigurare medicală (cel mai probabil nu au).
Practic există un procent îngrijorător al persoanelor care nu beneficiază de asigurare medicală, în
comparaţie cu proporţia declarată de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a asiguraţilor din
România, unde nivelul de acoperire este de aproximativ 90%.
Este interesant că printre cei care nu sunt angajaţi, o mare parte beneficiază de asigurare medicală (Grafic
4.2.3). Aceştia sunt probabil femei care beneficiază de asigurarea soţului sau tineri până în 26 de ani
care nu realizează venituri. Este interesant de menţionat că, există totuși şi persoane angajate (8) care nu
au asigurare medicală.
Respondenţii declară că sunt înscrişi la medicul de familie în proporţie de 95%, în timp ce numai 5%
declară că nu au medic de familie. Aceste cifre sunt in discordanţă cu procentul de 36% care au declarat
că nu au asigurare medicală. Printre cei înscrişi pe lista unui medic de familie, deşi nu beneficiază de
asigurare medicală, ar putea fi cei de pe lista suplimentară a medicului de familie (femei gravide şi lăuze,
copii etc).

Grafic 4.2.3 Acoperirea cu asigurare medicală în funcţie de statutul pe piaţa muncii

600
553
539

500

400

300
266

200 186

100

22 22
3 7 0 9 1 1 8 0 6
0
angajat ilegal elev/student angajat legal pensionar nu este angajat
Da Nu Nu stiu

61% dintre persoanele intervievate au declarat că nu au fost la un control medical în ultimul an. Acest rezultat
ar putea explica prevalenţa relativ mică a bolilor cronice autoraportate, datorită nediagnosticării lor.
În ceea ce priveşte proporţia persoanelor care declară nevoia de servicii de sănătate care nu au fost
satisfăcute, 34% dintre persoanele vulnerabile declară că au avut nevoie de servicii medicale dar nu au
apelat la medicul de familie. Comparând aceste date cu acelaşi indicator ECHI raportat pentru populaţia
generală din România, se constată că în anul 2017, doar 4.7% dintre români consideră că au avut nevoie

12
de servicii de sănătate nesatisfăcute. De aici rezultă nevoia unei mai bune informări a populaţiei
vulnerabile despre drepturile la sănătate de care beneficiază toată populaţia României şi de necesitatea
prezentării la medic atunci când există o problemă de sănătate.
Principalul motiv pentru care nu au apelat la medic este cel financiar (Grafic 4.2.4). Si de aici rezultă
aceeaşi lipsă a informării deoarece vizita la medicul de familie nu se plăteşte în baza asigurării de
sănătate. Următorul răspuns ca frecvenţă (21%) este lipsa programării la medic sau lipsa de timp
(13.2%). Printre alte motive menționate, s-au regăsit automedicația sau neglijența.
Grafic 4.2.4 Motivele pentru care nu au apelat la medic deşi aveau nevoie

nu a avut bani 31.8

nu a avut asigurare de sanatate 20.9

nu a avut timp 13.2

alte 10.9

teama de medic 7

fara programare 6.3

nu a avut mijloc de transport 4.7

nu a avut insotitor 2.2

nu stie unde sa mearga 1.3

0 10 20 30 40 %

Când au fost întrebaţi la cine au apelat dacă s-a ivit o problemă de sănătate în familie, cele mai multe
persoane vulnerabile au răspuns că au apelat la medicul de familie (54%). Este extrem de interesant
faptul că, după medicul de familie, cel mai frecvent (20.3%) au apelat la echipa comunitară, deși în alte
studii anterioare la echipa comunitară apelau foarte puțini atunci când aveau nevoie. Tot mai rar au
început să apeleze la servicii spitaliceşti de urgență (8.1%) sau la ambulață (7.3%) care erau preferate
înainte.
Grafic 4.2.5 La cine au apelat atunci când au avut nevoie

medic de familie 54.1

asistent comunitar/mediator sanitar 20.3

spital 8.1

salvare 7.3

farmacie 4.7

asistent medic de familie 2.4

vecin 1.2

centru de permanenta 1.1

0 20 40 60 %

13
Din aceste răspunsuri se poate deduce că dacă există servicii de sănătate în comunitatea lor, încrederea
în echipa comunitară a crescut simțitor, de unde se poate deduce că a crescut calitatea serviciilor oferite
de aceștia.
Referitor la măsurile de prevenire a bolilor, este de asemenea interesant de subliniat faptul ca a crescut
simțitor frecvența celor care și-au măsurat tensiunea arterială în decursul anului curent (71.6%), ceea ce
denotă iarăși că echipele comunitare își îndeplinesc sarcinile prevăzute în fișa postului prin vizitele la
domiciliu și monitorizarea stării de sănătate a comunității. A scăzut mult frecvența celor care nu și-au
măsurat niciodată tensiunea arterială (3.5%) sau nu-și mai amintesc (7.7%).
Grafic 4.2.6 Măsurarea tensiunii arteriale

in anul curent 71.6

anul precedent 10.1

nu isi aminteste 7.8

cu 1-5 ani in urma 5.9

niciodata 3.5

>5 ani 1

0 20 40 60 80 %

Spre deosebire de măsurarea tensiunii arteriale, manevră care poate fi executată și de asistentul medical
comunitar, doar 28.5% dintre respondenţi au declarat că şi-au determinat nivelul de colesterol în anul în
curs, dar aproape jumătate declară că nu şi-au făcut această analiză niciodată sau nu-şi amintesc. Este
evident că practica analizelor de laborator nu intră în obiceiurile populaţiei vulnerabile.
Grafic 4.2.7 Măsurarea colesterolului

in anul curent 28.5

niciodata 24.3

nu isi aminteste 23

anul precedent 12.2

cu 1-5 ani in urma 9.8

>5 ani 2.2

0 5 10 15 20 25 30
%

14
Deoarece și măsurarea glicemiei este o manevră care poate fi executată și de asistentul medical
comunitar, a crescut frecvența celor care au făcut această testare pe parcursul anului curent (41.2%).
Totuși, 18.2% dintre respondenţi nu au beneficiat niciodată de o măsurare a glicemiei, iar 18.5% nu își
amintesc.
Grafic 4.2.8 Măsurarea glicemiei

in anul curent 41.2

nu isi aminteste 18.5

niciodata 18.2

anul precedent 11.4

cu 1-5 ani in urma 9.5

>5 ani 1.2

0 10 20 30 40 50 %

În ceea ce priveşte cunoştinţele despre diferite boli transmisibile care constituie probleme de sănătate
publică în România, respectiv, hepatita și tuberculoza, 88% dintre respondenţi declară că au auzit de
hepatită și 87% au auzit de tuberculoză.
La întrebările referitoare la situaţia investigaţiilor în vederea stabilirii diagnosticului, procente între 22%
şi 11% dintre respondenţi au răspuns că au fost investigaţi pentru hepatiă, respectiv tuberculoză. Doar
6.8% dintre respondenţi au fost diagnosticați cu hepatită și 2.6% cu tuberculoză. Aproape toți cei
dignosticați cu una dintre afecțiuni s-au și tratat.
Tabel 4.2.2 Situaţia privind bolile transmisibile

Cunostinte Investigat Diagnosticat Tratat

DA DA DA DA
(nr) % (nr) % (nr) % (nr) %
Hepatita 1435 88.1 334 22.2 109 6.8 101 6.8
Tuberculoza 1405 86.7 165 11.1 36 2.6 35 2.4
În ceea ce priveşte consumul de medicamente fără prescripţie medicală, din rezultatele obţinute se
evidenţiază o proporţie mare de persoane, aproximativ 31%, care declară că în ultimele două săptămâni
au luat medicamente care nu erau prescrise de către medic. Dacă ne referim la tipul de medicamente
utilizate fără prescripţie medicală, dintre cei 510 respondenţi care au declarat că în ultimele două
săptămâni au folosit medicamente fără prescripţie medicala, cei mai mulți (31%) au utilizat antibiotice,
o proporție îngrijorător de mare. Distribuţia persoanelor care au declarat că au utilizat în ultimele două
săptămâni medicamente fără prescripţie medicală în funcţie de persoana care a recomandat utilizarea
medicamentului respectiv, arată că 51% dintre aceşti respondenţi au declarat că un farmacist a
recomandat utilizarea medicamentului, iar 43% dintre respondenţi au luat medicaţia respectivă din
proprie iniţiativă.

15
4.3 Cunoştinţe şi comportamente la risc pentru sănătate
In această cercetare s-au evaluat şi obiceiurile şi comportamentele referitoare la patru dintre cei mai
importanţi factori de risc asociaţi modelului de morbiditate şi mortalitate de la noi din ţară şi anume:
fumatul, obiceiurile alimentare, consumul de alcool şi activitatea fizică.

4.3.1 Fumatul
Consumul de tutun este o problemă la nivel mondial, conducând la aproape şase milioane de decese
anual şi la cheltuieli excedentare de sute de miliarde de dolari prin creşterea costurilor îngrijirilor de
sănătate şi scăderea productivităţii. 2
Fumatul constituie unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru un număr mare de boli cronice,
cum ar fi cancerul, afecţiunile aparatului respirator şi afecţiunile cardiovasculare. 3 De asemenea,
mortalitatea asociată consumului de tutun este în creştere, mai ales pentru populaţia feminină, în
populaţiile cu un nivel scăzut socio-economic. 4
Cercetarea de faţă şi-a propus să evalueze consumul de tutun în rândul populaţiei vulnerabile, precum şi
să analizeze gradul de conştientizare asupra consecinţelor fumatului şi dorinţa respondenţilor de a
renunţa la acest obicei.
Prevalența fumatului în România, în 2018, a fost de 30.7% (5.63 de milioane) la adulții cu vârsta de
minimum 15 ani (40.4% la bărbați și 21.7% la femei), cu un comsum curent (zilnic sau mai puțin frecvent
decât zilnic) de tutun sub orice formă. 5
Prevalenţa fumatului în rândul respondenţilor din prezentul studiu a fost de 40.6%, mai mare faţă de
valoarea la nivel naţional.
Grafic 4.3.1.1 Prevalența fumatului în populaţia studiată
%

70

59.4
60

50
40.6
40

30

20

10

0
da nu

2World Health Organization - WHO report on the global tobacco epidemic, 2013: enforcing bans on tobacco advertising, promotion and
sponsorship. World Health Organization, Geneva, 2013
3World Health Organization - A WHO / The Union monograph on TB and tobacco control: joining efforts to control two related global
epidemics. World Health Organization, Luxemburg, 2007
4World Health Organization - Gender, women, and the tobacco epidemic. World Health Organization, Geneva, 2010
5 Global Adult Tobacco Survey (GATS)– Romania 2018, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/09/Rezumat.pdf

16
Prevalenţa fumatului este semnificativ mai mare la bărbaţi (51.2%) decât la femei (38.7%) (p<0.001).
Doar aproximativ jumătate dintre bărbaţi şi 61% dintre femei declară că nu fumează. (grafic 4.3.1.2)
Grafic 4.3.1.2 Prevalența fumatului în populația vulnerabilă pe gen

%70
61.3
60
51.2
48.6
50
38.7
40

30

20

10

0
da Femei Barbati nu

Peste jumătate (52.8%) dintre fumătorii bărbați, obişnuiesc să consume mai mult de 20 ţigări/zi, similar
studiilor desfăşurate pe populaţia non–romă din România (51%, GATS 2018). Dintre femei, cele mai
multe fumătoare (45.4%) fumează între 10 și 19 țigări pe zi. (grafic 4.3.1.3) In medie, populația
vulnerabilă fumează 12.7 țigări pe zi, dar bărbații fumează în medie semnificativ mai multe țigări pe zi
decât femeile (16 față de 12).
Grafic 4.3.1.3 Distribuţia populaţiei în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic și gen

52.8
>=20
25

32
10-19
45.4

15.2
<=9
29.6

0 10 20 30 40 50 60 %
Barbati Femei

Dintre fumători, 66.3% declară că doresc să se lase de fumat. Totuşi, 18.5% dintre fumători nu doresc
să renunţe la acest obicei, iar 15.2% nu sunt siguri dacă doresc să renunţe la acest viciu. (grafic 4.3.1.4)
Cei mai mulţi respondenţi fumători (94.3%) conştientizează efectele nocive pe care le are fumatul asupra
stării de sănătate. 4% dintre respondenţi nu cunosc efectele fumatului asupra sănătăţii, iar 2% consideră
că fumatul nu este periculos pentru sănătate.
17
Grafic 4.3.1.4 Structura populaţiei fumătoare în funcţie de intenţia de a renunţa la fumat
nu sunt
sigur
15%

nu
19%

da
66%

da nu nu sunt sigur

In mai mult de jumătate (56%) dintre locuințele în care s-au efectuat interviuri exista un fumător, deci
ceilalți membri ai familiei erau expuși la fumul de țigară.

4.3.2 Obiceiuri alimentare

Pentru investigarea comportamentului alimentar al populatiei vulnerabile studiate, au fost incluse în
chestionar întrebări referitoare la câteva tipuri de alimente consummate și consumul de sare.
Referitor la tipul de alimente consumate, mai puțin de jumătate declară că mănâncă carne zilnic (39%).
87% dintre respondenţi declară că au consumat zilnic 1-3 porții de fructe și legume (o porție însemnând
un fruct și o legumă). Doar 9% raportează consumul zilnic a 4-5 porții.
81% dintre respondenți utilizează ca grăsime la gătit uleiul vegetal (floarea soarelui, porumb etc.). Un
procent destul de mare (15%) utilizează untura. Restul de 4% utilizează unt sau margarină (1.7%
respectiv 2.4%).
O pondere importantă a populaţiei studiate adaugă suplimentar sare la masă când mâncarea nu este destul
de sărată, respectiv 64%, iar 15.3% adaugă sare înainte de a gusta mâncarea.
Grafic 4.3.2.1 Distribuţia lotului în funcţie de adaosul suplimentar de sare la masă.

cand mancarea nu e sarata 60.4

niciodata 22.1

intotdeauna 9.5

nu a raspuns 8

0 20 40 60 80 %

18
4.3.3 Consumul de alcool
Rezultatele referitoare la consumul autoraportat de alcool nu sunt concludente şi trebuie interpretate cu
precauţie. 73.5% dintre respondenţi declară că nu au consumat niciodată alcool (cumulate, fie în ultimul
an, fie pe parcursul vieţii), o rată a abstinenței mult mai mare decât cea din populația generală de peste
15 ani (46.3%) 6. Este greu de crezut că mai mult de jumătate dintre respondenți nu au consumat niciodată
alcool pe parcursul întregii vieți. Doar 14.7% dintre respondenţi declară un consum regulat de alcool
(săptămânal).
Grafic 4.3.3.1 Frecvenţa consumului autoraportat de alcool

niciodata pe parcursul vietii 51.7

niciodata in ultimele 12 luni 21.8

2-3 zile pe luna 11.7

1-2 zile pe saptamana 7.6

zilnic 3.3

3-4 zile pe saptamana 2.7

5-6 zile pe saptamana 1.1

0 20 40 60 %

Ingrijorător este faptul că 61% dintre respondenţi afirmă că nu ştiu de la ce cantitate este periculos pentru
sănătate să consumi alcool.

4.3.4 Activitatea fizică

În ceea ce priveşte nivelul de activitate fizică, vasta majoritate a respondenţilor, respectiv 89,4% dintre
persoanele vulnerabile au declarat că merg pe jos în fiecare zi (Fig. 4.3.4.1).
Fig. 4.3.4.1 Distribuţia lotului în funcţie de frecvenţa practicării mersului pe jos.

in fiecare zi 89.4

de cateva ori pe saptamana 5.2

nu merg pe jos 2.5

odata pe saptamana 1.5

de cateva ori pe luna 1.4

0 50 100 %

6 WHO Global status report on alcohol and health 2018, https://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/en/

19
Durata acestei activităţi variază de la 10-30 min pe zi (la 16.7% dintre persoanele care au declarat ca merg pe jos
zilnic), pâna la mai mult de 3 ore pe zi (la 26.8% cei mai mulți dintre respondenții care merg pe jos). (Fig. 4.3.4.2).
Fig. 4.3.4.2 Distribuţia persoanelor vulnerabile care au declarat că merg zilnic pe jos în funcţie de durata acestei
activităţi.

> 3 ore pe zi 26.8

una pana la doua ore pe zi 20.2

30-59 minute 20

10-29 minute 16.7

intre doua si trei ore pe zi 16.3

0 10 20 30 %

4.4 Locuinţă şi condiţii de locuit

Cercetarea de faţă şi-a propus să identifice şi condiţiile de locuit ale persoanelor vulnerabile,
determinanţi importanţi ai stării de sănătate. Graficul 4.4.1 arată că mai mult de jumătate (55.4%) trăiesc
în locuinţe blocuri sau case standard, dar 41.8% trăiesc într-o locuință sub-standard (bordei, casă de
paiantă). Numai 2.8% au declarant că trăiesc în barăci sau adăposturi improvizate (cort, rulotă)
Grafic 4.4.1 Condiţiile de locuit ale populaţiei vulnerabile
adapost
improvizat
3%

gospodarie
substandard
42%
bloc/casa
standard
55%

bloc/casa standard gospodarie substandard adapost improvizat

Aşa cum se ştie şi din alte studii, în general familiile vulnerabile trăiesc în locuinţe supraaglomerate:
51.4% trăiesc cu 1-4 persoane în locuinţă, ba mai mult, 20% locuiesc cu mai mult de 7 persoane (Grafic
4.4.2).

20
Grafic 4.4.2 Nivelul de supraaglomerare a locuinţei

1-4 51.4

5-6 28.6

>=7 20

%
0 10 20 30 40 50 60

Una din patru persoane vulnerabile (25%) locuiesc cu un copil, 29.1% locuiesc cu doi copii, dar sunt și
familii fără copii (5.2%). Pe baza rezultatelor obţinute putem concluziona că în majoritatea gospodăriilor
de persoane vulnerabile, numărul copiilor depaşeşte numărul mediu de 1.08 copii per gospodărie în
populaţia generală, conform datelor înregistrate la recensământul populaţiei din anul 2011.
Rezultatele prezentate în Graficul 4.4.3 trebuie privite cu precauție deoarece este posibil să nu redea
imaginea reală a condiţiilor de locuit datorită faptului că lotul pe care a lucrat această cercetare nu este
reprezentativ. Un rezultat care ridică semne de întrebare s-a obţinut la accesul la curentul electric unde
85% dintre cei care locuiesc în case sub-standard declară că au curent. Totuşi, aşa cum era de aşteptat,
extrem de puţine locuinţe (chiar și mai puțin de jumătate dintre cele standard) au acces la canalizare
(toaleta) sau la gaze, mai ales casele sub-standard. Lipsa accesului la canalizare poate constitui un factor
ridicat de risc în generarea epidemiilor de boli infecţioase.
Lipsa unui venit, supraaglomerarea locuinţei şi lipsa toaletei în casă au fost problemele cel mai frecvent
menţionate că ar afecta viaţa de zi cu zi a familiei.

Grafic 4.4.3 Utilităţile din locuinţă pe tipuri de locuinţă

curent elctric 85.1

95.3

sursa incalzire 93.9

93.7

apa de baut 40
65.3

toaleta 25.4
46.7

gaze 6.9
13.3

0 20 40 60 80 100 120 %
sub-standard standard

21
4.5 Sănătatea copilului
Lotul pe care s-a lucrat pentru capitolul de sănătatea copilului a cuprins un număr de 1483 copii în vârstă
de 0-18 ani.
Referitor la repartiţia pe gen a lotului de copii, aceasta este echilibrată, cu o mică predominanţă a
băieţilor, respectiv 50.5 % faţă de 45.8 % fete (Grafic4.5.1)
Grafic 4.5.1 Structura pe gen a lotului de copii
lipsa raspuns
4%

baieti
50% fete
46%

lipsa raspuns fete baieti

În ceea ce priveşte starea de sănătate a copiilor din familii vulnerabile (Grafic 4.5.2), se observă că marea
majoritate a persoanelor intervievate au o percepţie pozitivă şi anume, 86% dintre părinţi declară că starea
de sănătate a copiilor este bună şi numai 2.5% declară că aceştia au probleme importante de sănătate.
Este posibil ca peroanele intervievate să fi avut această percepţie pozitivă, în proporţie foarte mare,
înţelegând probabil prin termenul de “stare de sănătate” numai absenţa dizabilităţilor severe sau a unor
boli cronice cu influenţă severă asupra stării de sănătate. Deasemenea, efectele secundare ale carenţelor
alimentare, determinate de o alimentaţie insuficientă cantitativ sau de calitatea raţiei alimentare, cu
repercusiuni asupra stării de nutriţie, nu sunt perecepute de populaţia vulnerabilă ca o problemă de
sănătate. De exemplu, malnutriţia în forma medie si uşoară, anemia carenţială, rahitismul, viciile de
refracţie etc., nu sunt cunoscute de către părinţi şi atâta timp cât nu sunt diagnosticate și nu dor, nu sunt
considerate boli.
Grafic 4.5.2 Percepţia părinţilor asupra stării de sănătate a copiilor

rea si foarte rea 2.5

satisfacatoare 11.6

buna si foarte buna 85.9

0 20 40 60 80 100 %

22
Proporţia copiilor cu boli cronice (Grafic 4.5.3) este de 9% din totalul lot de copii, respectiv 147 de
cazuri, maladii diagnosticate de către medic. Proporţia de boli cronice diagnosticate este relativ scăzută.
Probabil bolile cronice cunoscute şi autodeclarate la interviu (Tabelul 4.5.1) au fost identificate ca
urmare a unor forme medii sau severe ce au necesitat spitalizare şi în mai mică măsură au fost identificate
ca urmare a unor examene medicale preventive care trebuiau efectuate, cel puţin anual la copilul peste
1 an şi care puteau să depisteze proactiv unele boli cronice. Cele mai frecvente boli cornice la copiii din
familii vulnerabile au fost: bolile metabolice și de nutriție (anemii, obezitate, subnutriție, rahitism –
1.2%), bronșita cronică (1.1%) și anomaliile congenitale cardio-vasculare (1%).
Grafic 4.5.3 Boala cronică la copii
da
9%

nu
91%

da nu

Tabel 4.5.1 Bolile cronice la copiii din familii vulnerabile

Boala Diagnosticata %
Astm 12 0.8
Bronsita cronica 16 1.1
Anomalii congenitale cardio-vasculare 15 1
HTA 0 0
Anomalii congenitale osteo-articulare 9 0.6
Deformari ale coloanei/membre 6 0.4
Diabet zaharat 1 0.06
Alergii 11 0.7
Enurezis 2 0.1
Boli cronice digestive 4 0.3
Boli metabolice si de nutriţie 18 1.2
Boala de ochi 10 0.7
Cancer 0 0
Altele 43
Referitor la accidentele suferite de copii, după cum se poate vedea în Graficul 4.5.4, un număr de 106
copii, respectiv 7.1% din total lot au suferit accidente, dintre care cele mai frecvente au fost accidentele
casnice (4%), 2% accidente în afara casei şi 1% (7 cazuri) accident rutier. Toate aceste accidente s-au
soldat cu răniri. Luând în consideraţie faptul că majoritatea mamelor sunt casnice, proporţia copiilor cu
accidente este mare şi astfel se explică de ce în populaţia generală, la grupa de vârstă 1-4 ani, accidentele,
intoxicaţiile şi otrăvirile constituie prima cauză de deces. 7

7Raportul national de sănătate a copiilor și tinerilor din România, INSP-CNEPSS, 2018, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-
content/uploads/2014/12/RSC-2018.pdf

23
Grafic 4.5.4 Accidentele la copii
accident casnic
accident trafic rutier accident in
4%
1% timpul liber

nu a avut
93%
accident trafic rutier accident casnic accident in timpul liber nu a avut

Un alt aspect abordat de studiu a fost tratamentul medicamentos administrat copiilor 0-18 ani. Astfel, un
procent de 12.2% (176 cazuri) dintre copiii lotului au primit medicamente fără recomandarea medicului
(Grafic 4.5.5). 62% dintre aceştia au primit medicamente pentru răceală și gripă, dar 10% (27 cazuri) au
primit antibiotice fără recomandare (Grafic4.5.6). In marea majoritate a cazurilor, medicamentele au
fost recomandate de către un farmacist (74%), aspect ilustrat în Graficul 4.5.5. Contactarea unui
farmacist şi informaţia solicitată presupune dorinţa părintelui de a-şi îngriji copilul, dar în acelaşi timp
demonstrează problema accesării medicului. Răspunsul nu constitue o surpriză deoarece accesul, mai
ales în mediul rural, în cursul după amiezii şi al nopţii, este limitat pentru afecţiuni ce nu reprezintă o
urgenţă majoră. Deşi din analiza datelor reiese că administarea de antibiotice, din proprie iniţiativă, s-a
făcut la un număr relativ mic de cazuri (27), acest aspect poate constitui o problemă de sănătate publică,
dacă fenomenul se va extinde.

Grafic 4.5.5 Consumul de medicamente neprescrise de un medic

lipsa raspuns da
3% 12%

nu
85%
da nu lipsa raspuns

24
Grafic 4.5.6 Tipuri de medicamente administrate fără recomandare medicală dintre copiii care au consumat

alte 4.7

diaree 5.5

antibiotice 10.2

durere 18.1

raceala si gripa 61.5

0 20 40 60 80 %

Grafic 4.5.7 Cine a recomandat medicamentele neprescrise de medic

prieten 5.1

vecin 5.7

altcineva 15.3

farmacist 73.9

0 20 40 60 80 %

Referitor la activitatea fizică, din Graficul 4.5.8 reiese că aproximativ 15% declară că nu au activităţi
fizice, iar 22.9% declară că au o activitate fizică relativ redusă (mai puțin de 1 oră pe zi). Totuși,
majoritatea copiilor au o activitate fizică zilnică susținută.
Grafic 4.5.8 Activitatea fizică la copiii romi

2-3 ore/zi 10.8

30-59 min/zi 12.1

nu are activitate fizica 14.6

10-29 min/zi 16

1-2 ore/zi 17.5

>3 ore/zi 29

0 10 20 30 40 %

25
În ceea ce priveşte alăptarea, Graficele 4.5.9 şi 4.5.10 arată că femeile din familii vulnerabile au respectat
acest comportament, aspect ilustrat prin procentul foarte mare de copii alăptaţi şi anume 82%, dintre
care surprinde procentul mare (38%) alăptați mai mult de 1 an. Din studiu a reieșit că vârsta medie la
care s-a introdus un alt aliment decât laptele a fost de 5 luni. La cei mai mulți copii (30%), primul aliment
s-a introdus la vârsta de 6 luni.
Grafic 4.5.9 Comportamentul referitor la alăptare
lipsa raspuns
nu am putut 7%
2%

nu
9%

da
82%

da nu nu am putut lipsa raspuns

Graficul 4.5.10 Durata în luni a alăptării

peste 1 an 37.7

un an 22.6

primele 6 luni 16.6

primele 3 luni 12.5

primele 6 saptamani 10.6

0 10 20 30 40 %

Din studiul de faţă, reiese că populaţia vulnerabilă are, într-o proporție covârșitoare, o percepţie bună asupra
imunizărilor (Grafic 4.5.11), numai 1.8% considerând imunizarea ca un proces dăunător, iar 1.9% nu pot
răspunde la această întrebare. 91% dintre intervievaţi consideră că vaccinurile protejează copiii iar 5.5%
declară că este bine pentru că este gratuită, răspuns pe care îl considerăm tot ca o percepţie pozitivă.

Mamele au fost întrebate despre practici și atitudini legate de vaccinare. Astfel, 77% dintre mame au
declarat că au carnet de vaccninare pentru copiii lor, ceea ce denotă o adresabilitate relativ mare la
medicul de familie.

26
Ce le-a făcut pe mame să își vaccineze copilul: 45% au răspuns invitației medicului de familie. Este
important de subliniat faptul că aproape la fel de multe mame (40%) s-au prezentat la vaccinare datorită
recomandării asistentei medicale comunitare sau a mediatoarei sanitare. (Grafic 4.5.12)

Grafic 4.5.11 Perceţia asupra vaccinării

nu am nici o parere 1.9

nu este buna, poate dauna 1.8

buna pt ca este gratuita 5.5

buna pt ca protejeaza copiii 90.8

0 20 40 60 80 100 %

Grafic 4.5.12 Motivele pentru care și-au vaccinat copiii

nu imi amintesc 2.7

proprie initiativa 12.3

recomandarea AMC/mediatoarei
40.1
sanitare

la invitatia medicului de familie 44.9

0 20 40 60 %

Au existat 112 (7.5%) mame care au declarat că nu și-au vaccinat niciodată copiii. Cele mai frecvente
motive pentru care nu și-au vaccinat copiii au fost teama de vaccinare (29.5%) și faptul că nu le-a invitat
nimeni (21.4), ceea ce denotă slaba informare a mamelor. (Grafic 4.5.13)

27
Grafic 4.5.13 Motivele pentru care nu și-au vaccinat niciodată copiii

acces dificil la cabinetul medicului 1.8

nu am medic de familie 1.8

nu cred in vaccinare 8

am aflat ca nu este bine pentru copil 8.9

motive religioase 9.8

nu am stiut ca trebuie si cand 18.8

nu m-a chemat nimeni 21.4

imi este teama de vaccinare 29.5

0 10 20 30 40%

4.6 Sănătatea femeii şi utilizarea serviciilor de planificare familială

Lotul de cercetare a cuprins 1490 de femei. Femeile în vârstă de 16-24 au reprezentat 16.6% din lot,
iar cele de 25-65 ani au reprezentat ponderea cea mai importantă în lot şi anume 81.1% (Grafic
4.7.1). Media de vârstă a femeilor din lotul cercetat a fost de 36 ani (vârsta minimă – 16 ani, vârsta
maximă – 85 ani).
Grafic 4.6.1 Distribuţia femeilor vulnerabile pe grupe de vârstă

>65 2.3

25-65 81.1

16-24 16.6

0 20 40 60 80 100 %

Referitor la efectuarea unui control ginecologic în afara perioadei de graviditate, datele din studiu
arată că ceva mai puțin de jumătate dintre femei (47.5%) au efectuat un astfel de control. Dacă
analizăm pe grupe de vârstă, şi raportăm răspunsurile numai la respondenţii din grupa de vârstă
respectivă, constatăm că procentul celor care nu au efectuat nici un control creşte la 65% la grupa
de vârstă 16-24 ani. (Grafic 4.6.2) De asemenea, ceva mai puțin de jumătate dintre femeile din grupa
de vârstă 25-65 ani au efectuat un astfel de control.

28
Grafic 4.6.2 Control ginecologic în afara sarcinii

35.5
>65
64.5

65
16-24
35

50.1
25-65
49.9

0 10 20 30 40 50 60 70 %
Nu Da

Principalele motive pentru care femeile vulnerabile nu au efectuat niciun control ginecologic sunt
determinate de insuficienta cunoaştere a necesităţii efectuării unui control preventiv, a pericolului
apariţiei unor boli care în fazele incipiente nu prezintă o simptomatologie evidentă. Dintre femeile care
nu au efectuat examenul medical, 25% au neglijat, 17% s-au considerat sănătoase și 11% nu s-au gândit.
De menţionat proporţia relativ mare (10%) a celor care au declarat că nu știu ce motive au avut pentru a
nu face un control ginecologic, ceea ce demonstrează cunoștințe insuficiente și lipsa de informare.
77% dintre femeile vulnerabile au auzit de testul Babeş Papanicolau, o proporţie relativ mare, ceea ce
demonstrază că aceste femei sunt informate. Din Graficul 4.6.3 reiese un fapt îngrijorător, şi anume că
o proporţie de numai 40% dintre femeile care au auzit de testul Babeş Papanicolau l-au şi efectuat.
Grafic 4.6.3 Efectuarea examenului Babes Papanicolau la femeile care erau informate despre acest test
Nu stie/nu-si
aminteste
3%

Da
40%

Nu
57%

Da Nu Nu stie/nu-si aminteste

La întrebarea de ce nu au efectuat un test Babeş Papanicolau (Grafic 4.6.4), într-o proporţie mare
răspunsurile redau o lipsă de informare privind importanţa efectuării testului, capacitatea acestuia de a
depista o boală gravă în stadiul incipient tratabil, informare care ar fi putut schimba comportamentul.
Astfel, 26% declară ca au neglijat, 18% consideră că nu aveau nevoie deoarece sunt sănătoase (iarăşi o
evidentă lipsă de informare a ceea ce înseamnă testul şi că trebuie să-l faci când te consideri sănătoasă
29
deoarece când apar simptomele este prea târziu), 11% nu s-au gandit. În proporţie de 9% femeile indică
clar că se aşteptau să fie informate de către personalul medical – “medicul nu mi-a recomandat”.
Grafic 4.6.4 Motivele pentru care nu au efectuat examenul Babeş Papanicolau

alte 0.7

nu are unde 0.9

nu este sexual activa 0.9

teama ca ar putea fi
neplacut
1.4

teama de rezultat 2.7

ii este rusine 3.2

nu stie 7.9

nu crede ca e necesar 8.4

nu a recomandat medicul 8.9

lipsa banilor 9.7

nu s-a gandit 11.4

este sanatoasa 17.7

a neglijat 26.2

0 5 10 15 20 25 30 %

Graficul 4.6.5 evidenţiază momentul în care respondentele au efectuat un test Babeş Papanicolau. Printre
cele care au efectuat testul se remarcă, în proportie de 78%, că l-au facut relativ recent, în orice caz în
intervalul recomandat. Acest lucru demonstrează că, în acest domeniu, comportamentul se poate şi s-a
schimbat. Cercetările ulterioare vor putea evidenţia acest trend.
Grafic 4.6.5 Momentul efectuării ultimului examen Babeş Papanicolau-

nu stie/nu-si aminteste 4

>3 ani in urma 18.2

in ultimul an 34

acum 1-3 ani 43.8

0 10 20 30 40 50 %

Din graficul 4.6.6 reiese că majoritatea covârşitoare (83%) dintre femeile vulnerabile nu şi-au făcut
niciodată un examen al sânilor (mamografie). Este foarte probabil ca și cele care au răspuns ca nu-și

30
amintesc să nu fi făcut niciodată acest test și atunci proporția devine 90% care nu și-au examinat
niciodată sânii.

Grafic 4.6.6 Prevalenţa examenelor medicale preventive la sân

Nu stie/nu-si Da
aminteste 10%
7%

Nu
83%
Da Nu Nu stie/nu-si aminteste

Graficul 4.6.7 evidenţiază momentul în care respondentele au efectuat ultima mamografie. Printre cele
ce au efectuat testul se remarcă, în proportie de 71%, că l-au facut relativ recent, în intervalul recomandat
de 3 ani, ceea ce dovedește că aceste femei sunt bine informate.
Grafic 4.6.7 Momentul efectuării ultimei mamografii

nu stie/nu-si
12.8
aminteste

>3 ani in
16.3
urma

acum 1-3 ani 32.6

in ultimul an 38.3

0 10 20 30 40 50 %

Referitor la naşteri, 95% dintre femeile vulnerabile au avut cel puţin o naştere (Grafic 4.6.8), iar numărul
mediu de copii pe femeie este de 3 (numărul minim – 1, numărul maxim – 14), mai mare decât indicele
de fertilitate în populaţia generală care este de circa 1.2 copii/femeie de vârstă fertilă.

31
Grafic 4.6.8 Ponderea naşterilor
Nu
5%

Da
95%

Da Nu

Proporţia femeilor cu 1-2 copii reprezintă 47%, cu 3-4 copii 31% şi cu 5 copii şi mai mulţi reprezintă
22% dintre femeile care au copii (Grafic 4.6.9).
Tranziţia demografică, caracteristică prin trecerea de la nivele înalte ale fertilităţii către nivele mai
reduse, se face mai lent în populaţia vulnerabilă. Ritmurile de scădere a fertilitaţii sunt în strînsă legatură
cu nivelul de dezvolatare al societăţii dar şi cu modernizarea comportamentelor în toate domeniile vieţii
sociale, inclusiv în domeniul comportamentului reproductiv.
Grafic 4.6.9 Distribuţia femeilor după numărul de copii născuţi

>= 5 copii 22.2

3-4 copii 30.8

1-2 copii 47

0 10 20 30 40 50 %

67% dintre femeile care au născut s-au prezentat la medic în primul trimestru de sarcină pentru a fi luate
în evidenţă (Grafic 4.6.10), desi nu este clar dacă au şi urmat toate consultaţiile recomandate de protocol.
Proporţia celor care nu au fost supravegheate deloc prenatal este de 10.4%, la care trebuie adăugate și
cele care nu au apelat la medic nici când au născut (4.8%). Alte 17.6% dintre femei au declarat că au
fost la medic doar atunci când au avut nevoie, fără a se preciza când şi de câte ori.

32
Grafic 4.6.10 Supravegherea femeii gravide de medic

Nu am mers deloc 4.8

Cand am nascut 10.4

Cand am avut probleme 17.6

Imediat ce am aflat 29.2

In primele 2 luni de sarcina 38

0 10 20 30 40 %

Gravidele care au avut sarcina supravegheată (Grafic 4.6.11) s-au adresat atât medicului de familie
(49%) cât şi medicului de obstetrică ginecologie (50%) din ambulator sau din spital. O femeie a răspuns
că sarcina i-a fost supravegheată de asistenta medicală comunitară.
Există o dezbatere printre specialişti, privind de către cine şi cum trebuie să fie supravegheată medical
o gravidă de către medicul de familie sau de către obstetrician. Pentru populaţiile defavorizate este
extrem de important rolul medicului de familie care este persoana de prim contact, mai aproape de
beneficiari şi la care accesibilitatea este mai uşoară.
Grafic 4.6.11 Serviciile medicale la care s-a adresat gravida

Alte 1

Ambulator de specialitate 10.2

Cabinet Obstetrica ginecologie 40.2

Medic de familie 48.6

0 20 40 60 %

Referitor la utilizarea serviciilor de planificare familială, studiul arată că numai 31% dintre femeile
vulnerabile utilizează o metodă de planificare familială (Grafic 4.6.12).
Neutilizarea metodelor contraceptive (Grafic 4.6.13) de către cele 894 de respondente este determinată de
următoarele motive: 20% nu utilizează contracepţia deoarece îşi doresc un copil, 15% nu au resurse materiale

33
pentru procurare, 14% consideră că sunt periculoase. Lipsa de informare se reflectă în faptul că 9% nu
cunosc metodele contraceptive şi 2% nu ştiu de unde să le procure. 15% dintre respondente au indicat o
restricţie în utilizarea contraceptivelor venită din partea familiei: soţul nu vrea – 15%, mama soacră nu este
de acord –0.2%.
Grafic 4.6.12 Utilizarea metodelor de planificare familială

Da
31%

Nu
69%

Da Nu

Din datele de mai sus reiese importanţa consilierii femeilor şi a familiilor vulnerabile pentru utilizarea contracepţei
în scopul prevenirii unei sarcini nedorite sau pentru spaţierea naşterilor, precum şi importanţa unui acces facil la
metode contraceptive gratuite.
Grafic 4.6.13 Motivele neutilizării metodelor contraceptive

soacra nu e de acord 0.2

nu stiu de unde sa le iau 1.6
rusine 3
nu le cunosc 8.7
sunt periculoase 14.1
sotul nu e de acord 14.7
nu am bani 15.2
vreau copii 19.6
Alte 22.9

0 10 20 30 %

Dintre metodele contraceptive utilizate (Grafic 4.6.14), metoda cea mai utilizată este fereala (în proporţie de 42%),
proporţie mai mare decât cea identificată în Studiile Sănătăţii Reproducerii din 2000 şi 2004 respectiv 30-32%. A
doua metodă ca frecvenţă, o reprezintă utilizarea prezervativului în proporţie de 20%. Metodele moderne încep
să fie tot mai utilizate: pilule – 15%, sterilet – 10%. Metoda calendarului este utilizată de doar 9% dintre
respondente. In concluzie, cea mai utilizată metodă tradiţională este fereala, şi prezervativul dintre metodele
moderne.

34
Grafic 4.6.14 Tipurile de metode contraceptive utilizate la femeile care utilizează o metodă

alte metode traditionale 1

alte metode moderne 3.1

metoda calendarului 9.3

sterilet 9.5

pilule 14.6

prezervativ 20.2

fereala 42.3

0 20 40 60%

5. CONCLUZII
La fel ca şi în studiul efectuat în 2015 în cadrul proiectului Ro 19.03 “Intărirea rețelei naționale de
mediatori romi pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației rome” 8, aplicând același chestionar
pe o populație de romi, percepţia populației vulnerabile despre propria sănătate este mai degrabă
pozitivă, aproximativ 59% dintre respondenţi având o percepţie bună sau foarte bună despre starea lor
de sănătate (la fel ca și în studiul precedent), dar numai aproximativ 7% (față de 20% populație de etnie
romă) declară o stare de sănătate rea şi foarte rea. Dacă am realiza o comparaţie cu starea de sănătate
autopercepută raportată în baza de date europeană a indicatorilor ECHI pentru populaţia generală din
România, proporţia persoanelor care îşi declară starea de sănătate bună şi foarte bună este de 70.9%
(2017), ceea ce înseamnă că proporţia persoanelor vulnerabile care îşi declară starea de sănătate ca fiind
bună şi foarte bună este mult mai mică.
La întrebarea referitoare la prezenţa unei boli cronice, 31% dintre respondenţi au răspuns că suferă de o
boală cronică. Prevalenţa bolilor cronice autodeclarate în lotul respondenţilor este totuşi îngrijorătoare,
mai ales că în lotul studiat predomină grupele de vârstă tinere, media de vârstă fiind de 38 de ani. De
asemenea, dacă se compară proporţia persoanelor vulnerabile care raportează o problemă de sănătate
cronică cu răspunsurile populaţiei generale, se constată că în populaţia generală a României doar 19.5%
din populaţie autodeclarau prezenţa unei boli cronice în anul 2018 (sistemul de indicatori ECHI).
Se constată prevalenţa mare a hipertensiunii arteriale în proporţie de 12% (față de 11% in populația de etnie
romă), a afecţiunilor lombare 6.3% (5% in populația de etnie romă) şi a bolilor tubului digestiv 4.2%. Cu
prevalențe de peste 3% persoanele vulnerabile suferă de afecțiuni ale zonei cervicale (3.3%) și de astm
(3.2%). Spre deosebire de populația romă la care prevalența diabetului de tip II era de 3%, pe locul al treilea
ca frecvență, în populația vulnerabilă prevalența diabetului a fost raportată ca fiind de 2.5%.
Dacă pentru populația de etnie romă practica testărilor preventive (măsurarea tensiunii arteriale, a
colesterolului sau a glicemiei) nu era o practică curentă în 2015, situația stă diferit pentru populația
vulnerabilă în 2019. Astfel, trebuie subliniat faptul că a crescut simțitor frecvența celor care și-au
măsurat tensiunea arterială în decursul anului curent (71.6%), ceea ce denotă că echipele comunitare își

8 Evaluare de nevoi şi comportamente la risc pentru sănătate în 45 de comunităţi de romi, diponibil la http://www.reteaua-amc.ro/wp-
content/uploads/2015/08/Raport-cercetare-roma-2.pdf

35
îndeplinesc sarcinile prevăzute în fișa postului prin vizitele la domiciliu și monitorizarea stării de
sănătate a comunității. Deoarece și măsurarea glicemiei este o manevră care poate fi executată și de
asistentul medical comunitar, a crescut și frecvența celor care au făcut această testare pe parcursul anului
curent (41.2%). Totuși, măsurarea colesterolemiei rămâne la un nivel scăzut (numai 29% au efectuat
acest test în anul în curs).
În ceea ce priveşte proporţia persoanelor care declară nevoia de servicii de sănătate care nu au fost
satisfăcute, 34% dintre persoanele vulnerabile (față de 23% dintre romi) declară că au avut nevoie de
servicii medicale dar nu au apelat la medicul de familie. Comparând aceste date cu acelaşi indicator
ECHI raportat pentru populaţia generală din România, se constată că în anul 2017, doar 4.7% dintre
români consideră că au avut nevoie de servicii de sănătate nesatisfăcute. De aici rezultă nevoia unei mai
bune informări a populaţiei vulnerabile despre drepturile la sănătate de care beneficiază toată populaţia
României şi de necesitatea prezentării la medic atunci când există o problemă de sănătate.
Dacă 64% dintre romi au răspuns că au apelat la medicul de familie în 2015, 54% dintre persoanele
vulnerabile au răspuns că au apelat la medicul de familie în 2019. Dar, este de subliniat faptul că, după
medicul de familie, cel mai frecvent (20.3%) persoanele vulnerabile au apelat la echipa comunitară. Din
aceste răspunsuri se poate deduce că serviciile de sănătate există în proximitatea lor facilitează accesul
la îngrijirile de sănătate.
Prevalența fumatului în România, în 2018, a fost de 30.7% la adulții cu vârsta de minimum 15 ani (40.4% la
bărbați și 21.7% la femei), cu un comsum curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) de tutun sub
orice formă. 9 Prevalenţa fumatului în rândul respondenţilor din prezentul studiu a fost de 40.6%, mai mare
faţă de valoarea la nivel naţional, dar mai mică decât în populația de etnie romă (47.1% în 2015).
Peste jumătate (52.8%) dintre fumătorii bărbați, obişnuiesc să consume mai mult de 20 ţigări/zi, similar
studiilor desfăşurate atât pe populaţia non–romă din România (51%, GATS 2018) cât și cea de etnie
romă (mai mult de jumătate, studiul din 2015). In medie, populația vulnerabilă fumează 12.7 țigări pe
zi, dar bărbații fumează în medie semnificativ mai multe țigări pe zi decât femeile (16 față de 12).
Legat de obiceiurile alimentare: mai puțin de jumătate declară că mănâncă carne zilnic (39%) și 87%
(față de 67% dintre romi) dintre respondenţi declară că au consumat zilnic 1-3 porții de fructe și legume.
Este important de precizat faptul că o pondere importantă a populaţiei studiate adaugă suplimentar sare
la masă când mâncarea nu este destul de sărată, respectiv 64%, iar 15.3% adaugă sare înainte de a gusta
mâncarea (la fel ca și populația de etnie romă).
Rezultatele referitoare la consumul autoraportat de alcool nu sunt concludente şi trebuie interpretate cu
precauţie. 73.5% dintre respondenţi declară că nu au consumat niciodată alcool (cumulate, fie în ultimul
an, fie pe parcursul vieţii), o rată a abstinenței mult mai mare decât cea din populația generală de peste
15 ani (46.3%). Aceleași rezultate neconcludente s-au înregistrat și în studiul din 2015.
În privinţa nivelului de activitate fizică se constată un nivel satisfăcător al practicării mersului pe jos,
atât din punct de vedere al frecvenţei cât şi al duratei acestei activităţi.
Aşa cum era de așteptat, familiile vulnerabile trăiesc în general în locuinţe supraaglomerate: 51.4%
trăiesc cu 1-4 persoane în locuinţă, ba mai mult, 20% locuiesc cu mai mult de 7 persoane.

9 Global Adult Tobacco Survey (GATS)– Romania 2018, http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/09/Rezumat.pdf

36
Un rezultat care ridică semne de întrebare s-a obţinut pentru accesul la curentul electric, unde 85% dintre
cei care locuiesc în case sub-standard declară că au curent. Totuşi, aşa cum era de aşteptat, extrem de
puţine locuinţe (chiar și mai puțin de jumătate dintre cele standard) au acces la canalizare (toaleta) sau
la gaze, mai ales casele sub-standard. Lipsa accesului la canalizare poate constitui un factor ridicat de
risc în generarea epidemiilor de boli infecţioase.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a copiilor din familii vulnerabile, se observă că marea majoritate a
persoanelor intervievate au o percepţie pozitivă şi anume, 86% dintre părinţi declară că starea de sănătate a
copiilor este bună şi numai 2.5% declară că aceştia au probleme importante de sănătate. Același tip de
rezultate s-au obținut și în studiul precedent pe populația de etnie romă. Acest lucru poate însemna că persistă
lipsa de cunoştinţe şi de informare în familiile vulnerabile, ceea ce determină o percepţie subiectivă privind
starea de sanătate a propriilor copii şi anume consideră că este mai bună decât în realitate.
Referitor la alimentaţia copilului sub 2 ani, se menţine modelul tradiţional de alăptare până după vârsta
de 1 an şi peste, model în concordanţă cu recomandările internaţionale.
Studiul arată că numai 31% dintre femeile vulnerabile utilizează o metodă de planificare familială. Ca și în
studiul din 2015 pe populația romă, cu excepţia limitării utilizării contracepţiei moderne din cauza
restricţiei impuse de partener, restul caracteristicilor comportamentului reproductiv la populaţia
vulnerabilă din studiu sunt similare cu carcateristicile comportamentului femeilor din populația generală,
cu venit şi nivel de educaţie redus, din alte studii.
Proporţia gravidelor care îşi neglijează sarcina este îngrijorător de mare (peste 30%).
Este evidentă nevoia de consiliere şi de sprijin direct şi proactiv din partea profesioniştilor din sănătate
în menţinerea sănătăţii femeii din acest grup populaţional.

6. RECOMANDĂRI
În urma realizării cercetării au rezultat o serie de recomandări privind îmbunătăţirea activităţii de
asistenţă medicală comunitară, precum:
- Necesitatea unei abordări intersectoriale şi de integrare a echipei comunitare ca să poată răspunde
problemelor cuprinzătoare (medicale, sociale, locuință etc) cu care se confruntă comunităţile
vulnerabile;
- Sporirea numărului de asistenţi medicali comunitari și mediatori sanitari (unde există o populație de
etnie romă de cel puțin 700 persoane), acolo unde există comunităţi neacoperite;
- Distribuirea posturilor de asistenţi medicali comunitari și mediatori sanitari, în conformitate cu
necesităţile din teren și cu Planurile;
- Întărirea coordonării programului de asistenţă medicală comunitară;

37