NUMARUL, REPARTIZAREA

TERITORIALA SI STRUCTURA
DEMOGRAFICA A POPULATIEI.
Prof.univ.dr. Ana Rodica Staiculescu

DEMOGRAFIE
Continut: Cursul II

1. Stocuri si fluxuri ale populatiei

2. Problema numarului sau marimii populatiei.

3. Repartizarea teritoriala a populatiei.

4. Structura demografica sau compozitia populatiei

Demografie
Stocuri si fluxuri ale populatiei. Cercetarea
longitudinala si cercetarea transversala.

1. Observarea longitudinala continua si observarea

longitudinala retrospectiva.

2. Observarea transversala, de moment sau

sincronica.

Demografie
Cohorta

Cohorta (demografica) reprezinta totalitatea

persoanelor care, ntr-un interval de timp, au
suferit unul si acelasi eveniment demografic. n
mod conventional, ca interval de timp este
adoptat anul calendaristic.
O asemenea cohorta poate fi, n primul rnd,
generatia.

Demografie
Generatia

Generatia reprezinta totalitatea persoanelor care

s-au nascut n acelasi an calendaristic.
O alta cohorta fundamentala n demografie este
promotia de casatorii si promotia de persoane
casatorite;
casatoria ca eveniment demografic.

Demografie
Ratele cu caracter de probabilitate
FORMULA GENERALA :
E
r = rata generala r
E = numarul (masa de evenimente) P

Formula ratelor cu caracter de indici uzuali

statistici
E
r 1000
P

P = populatia expusa riscului (efectivul initial)

P este populatia la mijlocul intervalului

Demografie
Repartizarea teritoriala a populatiei.

Densitatea populatiei.
P
d
S
d densitatea (locuitori / km2)
P numarul populatiei la o anumita data.
S suprafata teritoriului n km2
Populatia pe unitati administrative ale teritoriului
(provincii istorice, judete,.orase, comune, sate)
Populatia pe medii : urban, rural
n prezent, gradul de urbanizare a depit 55%

Demografie
Populatia si teritoriul sunt doua notiuni legate
organic

Pentru o populatie data teritoriul nseamna o conditie

de viata, mbracnd diferite semnificatii: spatiu de
hrana, spatiu de transport, surse materii prime si,
desigur, suprafata de locuit.
De aceea, fara sa supraestimam importanta densitatii
si concentrarii populatiei, va trebui sa spunem ca ea
este un rezultat al unor conditii istorice, economice si
sociale si totodata un factor care contribuie la
explicarea multor probleme demografice, sociologice
si economice.

Demografie
 Demografia este interesata sa cunoasca repartizarea
populatiei pe tipuri de localitati, densitatea acesteia,
fenomenele demografice diferentiale din punct de vedere
teritorial, gradul de concentrare a populatiei si alte
caracteristici. Un loc important l dobndeste astfel
clasificarea sau gruparea localitatilor dupa marimea
populatiei lor.
Suprafata tarii, n raport cu populatia, poate fi mpartita
n unitati teritorial-administrative si zone constituite
dupa anumite caracteristici (zone geografice, zone
agricole etc.)
Una dintre problemele importante este clasificarea
unitatilor teritorial-administrative dupa marimea lor, din
punct de vedere al numarului populatiei

Demografie
Problema numarului sau marimii populatiei

Numarul total al populatiei ca agregat

macrodemografic.

a. Numarul nregistrat al populatiei.

b. Numarul calculat al populatiei.
c. Numarul estimat al populatiei.
d. Numarul proiectat al populatiei.
e. Numarul mediu al populatiei.

Demografie
 Numarul total al populatiei
1 2
Numarul nregistrat al
populatiei
determinat nemijlocit cu
prilejul recensamntului
populatiei sau al altor
operatii statistice similare,
reprezentnd populatia la
momentul critic al
nregistrarii;
este primordial n
demografie.
3
Numarul calculat al Numarul estimat al
populatiei populatiei
este numarul acesteia
determinat pentru o data este numarul populatiei
sau o perioada oarecare, ce se stabileste
pentru care exista pentru un trecut
informatii, prin diferite apropiat sau pentru
metode de calcul. o perioada curenta.
poate fi: estimat
sau proiectat.
Demografie
Populatia stabila
Populatia nregistrata sau estimata la o anumita data,
pe ntreaga tara sau pe unitatile administrativ-
teritoriale, este populatia stabila (populatia rezidenta
sau de iure), adica populatia care are domiciliul
permanent n localitatea respectiva.
Continutul acestei notiuni se determina cu prilejul
recensamntului populatiei. Calculul se face pe baza
datelor referitoare la persoane prezente, temporar
absente si plecate pentru o perioada ndelungata din
localitatea n care si au domiciliul.

Demografie
Structura demografica sau compozitia
populatiei
Caracteristicile demografice fundamentale ale
orcarei populatii : vrsta si sexul.
Structura populatiei dupa sex.
proportia populatiei masculine
proportia populatiei feminine
raportul de masculinitate.
Structura populatiei dupa vrsta.
vrsta exacta la un moment precis
vrsta la ultima aniversare
Piramida vrstelor.
Problema subpopulatiilor (tnara 0-14, adulta 15-59,
batrna 60 si peste)
Raportul de dependenta de vrsta.

Demografie
Repartizare pe sexe

n general, orice subpopulatie la nivel macro sau

micro este bine sa fie repartizata initial pe sexe.
Aceasta, nu numai din punct de vedere al necesitatii
pentru studiul fertilitatii sau nuptialitatii, ci si pentru
considerente mai generale, de politica sociala, de
asigurare a unei mai bune proportionalitati pe sexe,
n functie de obiectivele emanciparii n fapt a
femeilor.

Demografie
Structura populatiei dupa vrsta

este caracteristica demografica care are la baza

vrsta.
Fiind o variabila continua, ea poate lua un numar
infinit de valori ntr-un interval.
n demografie, obisnuit, vrsta se exprima n ani,
uneori n intervale cincinale. Unele situatii, n
special populatia sub 1 an, cer sa se foloseasca luna
si chiar ziua.
Reprezentarea concomitenta a vrstelor si
generatiilor ne da o idee concreta despre populatie ca
sistem, despre subsistemele ei, relatiile dintre
generatii si vrste si, mai ales, despre ceea ce se
numeste inertia demografica.

Demografie
Demografia foloseste doua notiuni n
legatura cu vrsta
Vrsta exacta este vrsta exprimata n ani, luni, zile,
adica vrsta la un moment precis.
Vrsta n ani mpliniti (vrsta la ultima aniversare)
este vrsta pe care o persoana a avut-o la ultima
aniversare.
Structura populatiei dupa vrsta este o repartitie
statistica; ca atare ea urmeaza sa fie descrisa cu
ajutorul momentelor statistice, sa fie reprezentata
grafic cu mijloace specifice, sa fie analizata mai
ales sub raportul structurii si al schimbarilor
structurale.

Demografie
Imbatrnirea demografica

n cmpul analizei structurii populatiei dupa vrsta,

una din cele mai importante probleme este a
mbatrnirii demografice. Acest proces, caracteristic
tarilor dezvoltate, nseamna cresterea ponderii
populatiei vrstnice si scaderea ponderii populatiei
tinere.
Doua sunt cauzele care stau la baza acestui proces de
lunga durata:
scaderea natalitatii;
cresterea duratei medii de viata.

Demografie
 Imbatranirea populatiei

mbatrnirea
demografica

-consecinte pe plan Cea mai simpla

demografic, economic, masura a acestei
social si cultural. tendinte este
mbatrnirea proportia populatiei
demografica este un vrstnice n
proces caracteristic si populatia totala si
populatiei Romniei proportia populatiei
tinere.

Demografie
Demografie
mbtrnirea demografic - Romnia

Simultan cu procesul de scdere a populaiei totale,

Romnia nregistreaz o tendin de mbtrnire
demografic;
Cauzele sunt att sporul natural negativ (natalitate
redus combinat cu mortalitate ridicat) ct i
fenomenele migratorii
Previziunile arat c aceste tendine se vor menine
pe termen mediu i lung

Demografie
Structura populatiei dupa starea civila sau
statutul matrimonial

11 22 33

Este consemnarea
Pentru descrierea
Potrivit metodologiei unei stari, la un
repartitiei
din Romnia, pentru o moment dat,
populatiei dupa
persoana pot exista structura populatiei
starea civila,
patru situatii: dupa starea civila este
combinata cu cea
necasatorita, casatorita, rezultatul evolutiei
dupa sex si vrsta,
vaduva si divortata. casatoriilor,
se folosesc unii
Informatiile necesare se divorturilor si
indici si
obtin numai cu prilejul deceselor unuia din
reprezentari
recensamintelor. soti.
grafice

Demografie
Structura populatiei dupa starea civila sau
statutul matrimonial.
Statutul matrimonial : necasatorit, casatorit, divortat,
vaduv.
Familia si gospodaria.
Tipuri de gospodarii :
1. gospodarii familiale (cu un nucleu familial, cu 2
nuclee familiale, cu 3 si mai multe nuclee familiale)
2. gospodarii nefamiliale.
Tipuri de familii si evolutii : Familia extinsa si
familia nucleara.
Niveluri de analiza n demografie :
1. nivelul macroanalitic sau macrodemografic (nivelul pop.
totale)
2. nivelul microanalitic sau microdemografic (al familiei)

Demografie
Gospodaria

Gospodariile si familia se nregistreaza, de

asemenea, la recensamnt. Desi practic, n marea
majoritate a cazurilor, gospodaria este identica cu
familia, exista totusi deosebiri.
Gospodaria este o unitate complexa sociodemografica
avnd functie economica (de productie si consum), de
reproducere si educare a tinerelor generatii etc.
Pentru demografie, importanta cea mai mare o
prezinta familia.

Demografie
Familia

Familia ca unitate biologic-sociala, are drept

principala caracteristica raporturile de rudenie dintre
persoanele ce o alcatuiesc, dispunnd si de alte
caracteristici, cum sunt: locuinta comuna si bugetul
comun.
Familia biologica este vazuta numai ca unitate care
cuprinde sotii si copii lor, de obicei necasatoriti.
n demografie analiza se face obisnuit la doua
niveluri: macroanalitic sau macrodemografic,
ntelegndu-se populatia totala, si microanalitic sau
microdemografic, care este nivelul familiei.
Tendinta cea mai caracteristica n demografia
contemporana este concentrarea atentiei asupra
familiei si functiei sale reproductive.

Demografie