Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

Facultatea de Geografie şi Geologie

Departamentul de Geografie
Bd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1075,e-mail: geografie@uaic.ro
http://www.geo.uaic.ro/

PROIECT GEODEMOGRAFIE

-- Materia: Geografia populației --

Cadru didactic lucrări practice:

ASIST. DR. TUDORA DANIEL

Autor:

CONCEA-PRISĂCARU ALEXANDRU-OVIDIU

GRUPA HIDROLOGIE ȘI METEOROLOGIE 1.1

 Cuprins

Analiza geo-demografică a judeţului Harghita........................................................................................ 2

Capitolul I - Dinamica naturală a populației în județul Harghita ........................................................... 2

Natalitatea ........................................................................................................................................... 2

Mortalitatea generală ......................................................................................................................... 3

Sinteză Capitolul I ................................................................................................................................ 4

Capitolul II - Structura pe grupe de vârstă și sexe în județul Harghita................................................... 5

Piramida pe grupe de vârstă şi sexe în județul Vâlcea, comuna Burnești .......................................... 6

Piramidă pe grupe de vârstă şi sexe în județul Harghita, comuna Remetea ...................................... 7

Sinteza capitolul II ............................................................................................................................... 8

Capitolul III- Structura ocupațională a populației în județul Harghita.................................................... 9

Cap IV. Tipologia geo-demografică a județului Harghita ..................................................................... 10

 Analiza geo-demografică a judeţului Harghita

Capitolul I - Dinamica naturală a populației în județul Harghita

Tranziţia demografică a devenit un proces tot mai complex, parte integrantă a
procesului de dezvoltare economico-socială, de modernizare a societăţii. Amploarea acestui
proces demografic se oglindeşte şi în componentele sale: tranziţia fertilităţii, tranziţia
mortalităţii, urmate de tranziţia structurii pe vârste, tranziţia nupţialităţii, tranziţia familiei,
tranziţia urbanizării.

Transformările intervenite după 1989 în sistemul politic, în economie, în viaţa socială,

ca şi în mentalitatea oamenilor, au influenţat comportamentul demografic al populaţiei.

Actuală situaţie demografică a ţării este rezultatul cumulat al evoluţiei natalităţii,

mortalităţii şi migraţiei externe. Dacă examinăm dinamica acestor componente putem obseva
că scăderea natalităţii are implicaţii mai mari, în comparaţie cu celelalte fenomene, în declinul
demografic actual şi mai ales pe termen lung şi foarte lung, deoarece contribuie la scăderea
populaţiei şi la deteriorarea structurii pe vârste a acesteia.

Natalitatea este elementul

dinamic, activ al bilanțului natural și
cunoaște o mai mare variabilitate în
spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor
de controlat și de influențat decât
mortalitatea. Cel mai frecvent se
calculează natalitatea brută, ca raport
dintre numărul de născuți vii în decurs
de un an și efectivul populației care le-a
dat viață, valoarea obținută
exprimându-se în promile.

Din cartograma natalității se

observă că aceasta are valori specifice
unui stat dezvoltat, fiind cuprinse între
6.3 si 18.2 promile. Se înregistrează
diferenţe ale natalitaţii între regiuni
mici ca suprafaţă, uneori de la o
comună la alta.
Dispersia natalităţii este influenţa de mai multi factori. Un factor este existenta unei
populaţii îmbătrânite incapabilă sa se reproducă, de unde rezultă o natalitate foarte mică.
 Natalitatea mai ridicata se înregistreaza in zonele rurale, în comparație cu cele urbane,
deoarece nivelul de trai, cel al educației și gradul de emancipare al femeilor sunt destul de
scăzute. Totodată, natalitatea poate avea valori mai ridicate datorită prezenței minorităților
care-și doresc perpetuarea speciei.

Mortalitatea generală, ca
fenomen demografic, se referă la
frecvenţa deceselor într-o anumită
populaţie şi pentru un interval delimitat
de timp. Spre deosebire de natalitate,
mortalitatea constituie componenta
negativă a mişcării naturale a
populaţiei. Ea influenţează
creşterea/scăderea numerică a
populaţiei şi structura acesteia pe grupe
de vârstă.

Datorită industrializării,
urbanizării, progreselor medicale,
creşterii nivelului de instruire,
mortalitatea înregistrează o scădere
semnificativă, iar femeile îşi doresc
mai puţini copii.
Cartograma prezintă mortalitatea în judeţul Harghita. Se evidenţiază o mortalitate
scăzută în zonele cu o populaţie tânără, în care natalitatea este ridicată. În schimb, în zonele în
care există o populaţie imbătrânită, se observă o mortalitate foarte ridicată, ajungând chiar
până la valoare de 25‰.
Un factor foarte important care influenţeză mortalitatea este nivelul de trai. Astfel se
observă în zonele rurale o mortalitate foarte ridicată, în condtiţiile în care există o populaţie
îmbătrânită, la care se adaugă nivelul de trai scazut. Majoritatea populaţiei lucreză în
domeniul agriculturi, executând munci grele.
În schimb, în centrele urbane, datorită unui trai mult mai bun, se observă clar o
speranță la viață mai ridicata, deoarece există un sistem sanitar mai performant în apropiere.

Harta prezintă bilanţul natural care are valori negative si pozitive. Dominant este
deficitul natural, în timp ce sporul natural este întâlnit în foarte puţine zone. Această situaţie
se datorează unei natalităţii scazute în regiuni cu o populaţie îmbătrânită, în care mortalitatea
este foarte ridicată.
Astfel se înregistrează recordul negativ de -18‰ pentru acest judeţ. Un spor natural se
înregistreză în zonele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în care natalitatea este
mai ridicată, iar mortalitatea este mai scazută datorită unui trai mai bun .
 Bilanţul natural este influenţat în
mare măsură de politica statului, iar cea
din prezent ,,încurajează” o scădere a
natalităţii şi o îmbătrânire a populaţiei.
Politica este un factor destul de important
în stabilirea bilanțului natural și a fost tot
timpul prezentă de-a lungul istoriei,
influiențând acești parametri.
După 1980 s-a înregistrat o
diminuare a numărului născuţilor vii, în
medie sub 400 mii copii anual, iar în
decursul perioadei 1980-1989, rata
natalităţii a oscilat între 14‰ şi 18‰.
Factorii coercitivi pronatalişti au avut
efect numai pe termen scurt.

Sinteză Capitolul I

Tranziţia demografică este

procesul prin care populaţiile trec de
la regimul demografic vechi, în care
natalitatea şi mortalitatea aveau
niveluri ridicate, la regimul
demografic modern în care aceste
fenomene sunt în scădere.
Tranziţia demografică
încearcă să explice evoluţia
populaţiei în funcţie de o serie de
factori sociali, economici, legislativi,
educaţionali, sanitari, psihologici şi
culturali.
Fertilitatea populației se
calculează ca raport între numărul
născuților vii și populația feminină
cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de
ani. Se observa ca rata fertilității are
atât valori mici cât și valori foarte
ridicate în funcție de poziția comunei
în județ.
 Valorile reduse ale ratei fertilității sugerează un grad ridicat de emancipare al femeii și
un nivel ridicat de trai, ceea ce au determinat scăderea numărului de născuți într-o familie.
Izolat, exista comune în care rata fertilității are o valoare ridicată.

Capitolul II - Structura pe grupe de vârstă și sexe în județul Harghita

Piramida varstelor este o adevarata "radiografie" a populatiei, în care fiecare varstă
are propria sa istorie care ne arată tendințele pe termen lung ale fertilității și mortalității, dar și
efectele de scurtă durată ale migrațiilor, politicilor demografice, ori schimbărilor intervenite
într-un secol de istorie demografică. Menținerea de lungă durată a natalității la un nivel scăzut
a îngustat și mai mult baza piramidei.

85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5

barbati % femei %

Această piramidă a vârstelor și sexelor este reprezentativă pentru județul Harghita. Se

observă cu ușurință forma sa atipică. Populația 0-4 ani este aproximativ egală cu cea de 5-9
ani, categorii bine reprezentate numeric. De asemenea, se observă că ,,vârful “ de valoare a
piramidei este tipic vârstelor cuprinse între 15 și 34 de ani, cele apte de a activa pe câmpul de
muncă. Totodată, natalitatea mare se datoreaza și ea, acestor grupe de vârstă. Trecând de 45
de ani, grupele scad în valoare aproape proporțional către vârful piramidei.

Se mai poate observa că de la mijlocul piramidei în sus, ponderea femeilor este mai
mare decât a bărbaților, iar spre vârste mai fragede aceasta tinde să fie egalizată de cea a
bărbaților. Piramida relevă faptul că microstatul este bine proporționat, însă tinde spre o
îmbătrânire a populației.
 Microregiunea are un potențial destul de ridicat de populatie abilă de a activa pe piața
muncii din partea ambelor părti, aceasta fiind redată de populația adultă, fiind cea care
predomină evident.

Piramida pe grupe de vârstă şi sexe în județul Vâlcea, comuna Burnești

85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
6 4 2 0 2 4 6

barbati % femei %

Piramida are formă de amforă, specifică unui oraş în curs de dezvolare, în care
populaţia are o tendinţă demografică regresivă.
Se observă că baza piramidei este redusă, din ce în ce mai puţini tineri, sugerând o
scădere pe viitor a indecelui sintetic de fertilitate. Deasemenea, se poate anticipa și o
îmbătrânire a populaţiei pe viitor. Grupele prezintă simetrie până la vârsta de 75 de ani, după
care se evidenţiază un plus pentru populaţia feminină.
Populația de peste 75 de ani are un procent redus în comparaţie cu tinerii sub vârsta de
15 ani, responsabilă fiind mortalitatea, cu o valoare de 18‰, dar şi datorită existenţei unei
populaţii mai tinere decât cea batrână. Indicele de îmbătrânire are și el o valoare destul de
ridicată.
Din nou, se evidenţiază perioada comunistă prin grupa 30 -34 de ani, timp în care
natalitatea a înregistrat valori foarte ridicate.
Piramidă pe grupe de vârstă şi sexe în județul Harghita, comuna Remetea

85+
80-84
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
0-4
6 4 2 0 2 4 6

barbati % femei %

Piramida are o bază relativ mai mare în comparaţie cu vârful acestei. Natalitatea este
în creștere datorita unei populatii fertile destul de numeroase, în timp ce mortalitate are valori
mici în comparație cu alte exemple.
Mortalitatea are valori mici deoarece populația îmbătrânită nu este foarte ridicată, iar
decesele nu sunt intr-un număr foarte mare. Pe viitor, în următorii 10-20 de ani, cel mai
probabil acest indice negativ va avea mai mult ca sigur valori ridicate datorită prezenței unei
populații între 60 și 70 de ani foarte ridicată. Această valoare mare a natalității se datorează
populației cuprinse între 20 și 35 de ani, care are cele mai mari valori în piramidă.
Statistic vorbind, se nasc puțin mai mulți băieţi decât fete, însă piramida prezintă pe
total un procent mai mare al femeilor decât cel al bărbaţilor, sugerând nivelul de trai mai
scăzut. Totodată, populația feminină este mai rezistentă și este normal ca dupa o anumită
vârstă, sa se înregistreze valori mai mari în favoarea femeilor. Acest exemplu este bine ilustrat
la populația de peste 65 de ani.
Sinteza capitolul II

Fenomenul de îmbătrânire
demografică este mai accentuat în mediul
rural decât în cel urban. Astfel, la
începutul anului 1990, ponderea populației
de 65 ani și peste - în mediul rural a fost de
13,5% din populația totală și a crescut, în
2012, la 18,3%.
Este foarte important să se
cunoască ponderea populaţiei masculine şi
feminine nu numai la nivel general în
cadrul unei populaţii, ci şi pe grupe de
vârstă.
Indicele de îmbătrânire prin
valorile sub 0,75 sugerează existenta unei
populaţii tinere, în timp ce valorile de
peste 1,25 indică existenţa unei populaţii
îmbătrânite. Judeţul are valori dispersate
ale indecelui de îmbătrânire.
Se evidenţiază mai multe zone, în care există o populaţie foarte îmbătrânită. S-a ajuns
în această situaţie datorita unui nivelul de trai slab, în care natalitatea este în cădere liberă,
mortaliatea este foarte mare, iar principala ocupaţie este agricultura.
Populaţia feminină are o proporţie mai mare, deoarece este mai numeroasă după
vârsta de 75 de ani, la care se adugă mai multe decese de partea masculină în primi 10-15 ani.
De asemenea, observăm că indicele de îmbătrânire nu are valori atât de mari precum în
cazul altor județe datorită prezenței minorității maghiare, populația fiind una mai tânără.
Observăm, astfel, indici de îmbătrânire mici în localități din sudul centrului, iar indici
mari preponderant în sud-vestul județului.
 Capitolul III- Structura ocupațională a populației în județul
Harghita- diagrama ternală a dispunerii populației ocupate pe cele trei sectoare ale
economiei și cartograma asociată acesteia.

Se observă numărul scăzut de comune în care domină sectorul primar, unde activitatea
de bază este agricultura, având în vedere faptul că suprafața terenului agricol este imensă.
Realitatea este alta: foarte multe persoane lucrează în agricultură, doar că nu sunt angajate.
Totodată, poziția muntoasă a Harghitei determină o practică mai rară a agriculturii.
Zonele în care agricultura este ocupaţia de bază nu sunt dezvoltate economic, cu o
populaţie cu un nivel de educaţie scăzut. Existenţa fermelor agricole influenţeză și dezvoltare
unui sector secundar, deoarece este necesară existenţa unei ramuri prelucratoare.
În județul Harghita domină sectorul secundar în multe comune, pentru că industria
reprezintă activitatea de bază. Există, însă, și o masă imensă de populație care lucrează în
agricultura de subzistență. Sectorul terțiar domină în foarte multe comune și este întâlnit mai
ales în reședințele de județ. Întâlnim astfel de localități în vestul, estul și sud-estul județului.
Sectorul secundar domină mai ales în sud-vestul Harghitei, dar și în nord-vest.
Cap IV. Tipologia geo-demografică a județului Harghita

Specific României
înainte de 1990, era faptul că
marea majoritate a naşterilor
se produceau în cadrul
căsătoriilor (96%-97%), iar în
4 din 5 căsătorii în cadrul
primei căsătorii. Deci
natalitatea era legată în mare
măsură de nupţialitate, iar
populaţia României s-a
caracterizat printr-o
nupţialitate înaltă.
Între anii 1949-1958
rata nupţialităţii a oscilat între
10 şi 12 căsătorii la 1000
locuitori, apoi după 1960 rata
a scăzut sub 10 căsătorii la
1000 locuitori. Cursul
descendent a continuat şi în
perioada 1975-1982, nivelul
nupţialităţii fiind de 8,7 căsătorii la 1000 locuitori, iar după 1994 rata nupţialităţii a scăzut sub
7‰. Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta
medie a mamelor la prima naştere în jurul valorii de 22,3 ani. O nupţialitate precoce a fost
favorabilă unei fertilităţii ridicate de peste 2 copii la o femeie.
Începând cu anul 1992, asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei,
proporţia lor progresând de la 15% (1992) la 27,7% (2010).
Cartograma prezinta relatia dintre indicele de îmbătrânire și bilanțul natural pentru
județ.
Indicele de îmbătrânire prin valorile sub 0,75 sugerează existenta unei populaţii tinere,
în timp ce valorile de peste 1,25 indică existenţa unei populaţii îmbătrânite. Judeţul are valori
predominante mici ale indicelui de imbătrânire și ale bilanțului natural.
Se evidenţiază mai multe grupari de comune, în care există o populaţie foarte
îmbătrânită. S-a ajuns în această situaţie datorita unui nivelul de trai slab, în care natalitatea
este în cădere liberă, mortaliatea este foarte mare, iar principala ocupaţie este agricultura.
Populaţia feminină are o proporţie mai mare, deoarece este mai numeroasă după
vârsta de 75 de ani, la care se adugă mai multe decese de partea masculină în primi 10-15 ani.