DEMOGRAFIE

Conf Univ. dr. Alexandra CUCU

Demografia

 ştiinţa care are ca obiect de studiu

populaţiile umane şi evidenţierea legilor
de dezvoltare ale acestora

 ( număr, repartiţie geografica, structura

după caracteristici personale-gen, varsta,
socio-economice, analiza evoluţiei lor)
Importanta studiului demografiei
pentru SP
 Obiectul SP il constituie studiul starii de sanatate
a populatiei
 Starea de sanatate a populatiei este influentata
de o serie de factori ca str pop pe MR, GV, genx
etc
 Indicatorii utilizati in masurarea starii de
sanatate au la numitor populatia
 Interventiile care vizeaza imbunatatirea starii de
sanatate trebuie sa aiba in vedere caracteristicile
populatiei
 Sursa primara pentru evenimentele demografice
este medicul
Componentele demografiei
 Statica populaţiei (studiază numărul, structura
şi distribuţia populaţiei)

 Dinamica (mişcarea populaţiei):

a) naturală = reproducerea
b) mecanică = mişcarea generată de factori
economici, sociali, politici (mobilitatea
socio-profesională, migraţia)
Noţiuni şi concepte fundamentale

 Evenimentul demografic este unitatea statistică de

observare în demografie şi se referă la cazul individual,
purtător de informatie demografică (ex.: naştere, deces,
căsătorie, divorţ, etc.).

 Fenomenul demografic reprezintă intensitatea apariţiei

evenimentelor demografice de un anumit tip, într-o
populaţie şi într-o perioadă de timp şi se măsoară cu
ajutorul ratelor

Eveniment Fenomenul
Născutul viu Natalitatea
Născutul mort Mortinatalitatea
Decesul Mortalitatea
Căsătoria Nupţialitatea
Divorţul Divorţialitatea

 Indicatorii demografici

1. ►indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară

frecventa evenimentelor in populatie (rate)
Rate: brute, specifice,standardizate

2. ► indicatori extensivi/de structură

Proportii, ponderi

3.► Indici ;
 Indicatorii demografici

Rate brute (crude) probabilitatea

o aparitiei unui
eveniment
Rate specifice
intr-o
populatie,
Rate standardizate intr-o
(ajustate) perioada
specifica de
timp
 1. Rata bruta (cruda)
Avantaje: Dezavantaje:
 sunt uşor de calculat  nivelul fenomenelor
 au largă utilizare pe plan pe care le măsoară nu
internaţional ţine cont de
diferenţele structurale
 se găsesc în toate anuarele
ale populaţiei
OMS şi breviarele statistice
respective
nr. evenimente
 nu pot fi interpretate
 Rata = ------------ x 1000 direct
nr. Populaţie  nu pot fi comparate
direct între ele
 2. Rata specifica
Avantaje Dezavantaje:
 au aplicabilitate pe subgrupe  la calcularea
de populaţie omogenă ratelor
 sunt utilizate în studiile specifice se
epidemiologice pierde din
 permit compararea subgrupelor vedere
din acelaşi tip întregul,
nr. Evenimente U totalitatea
 Rata U=------------ x 100 000 populaţiei.
nr. Subpopulaţie U
3. Rate standardizate (ajustate)

Avantaje: Dezavantaje:
 permit înlăturarea  sunt indicatori calculaţi,
aportului unei anumite artificiali, fictivi
caracteristici a
populaţiei (gen, grupa
de vârstă, etc.) asupra
nivelului indicatorului
(înlătură influenţa
diferenţelor structurale)
 asigură cele mai corecte
comparaţii între
populaţii diferite
 Indicatorii demografici

. 2. PROPORTII si PONDERI = expresia relatiei dintre 2 itemi

care fac parte din acelasi intreg (numaratorul este inclus in
numitor) ex grup 5 B si 5 F 5/10 (o,5) femei sau 50% femei
(ponderi)

3.INDICI = expresia relatiei dintre 2 itemi care pot fi corelati sau

independenti raportul femei barbati ≂grup 5 B si 5 F –
raportul=1:1, IBN,
 DEMOGRAFIE
Repere ale staticii populatiei

Numarul
Densitatea
Distributia pe:
medii
grupe de varsta
gen
 Statica Numărul populaţiei
Surse:
 Recensământul populaţiei - înregistrarea globală
transversală a populaţiei la un moment dat-
ultimul 2012

 Actualizarea recensământului prin date

înregistrate la oficiile de stare civilă.

 Anchete demografice care aprofundează

elemente de structură şi dinamică a populaţiei.

 Estimarea numărului populaţiei prin interpretarea

rezultatelor între două recensăminte.
Evoluţia numărului populaţiei în România
1948-2014
 Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011
 - rezidentă - care reprezintă totalitatea persoanelor cu
cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința
obișnuită pe teritoriul României o perioadă neîntreruptă de cel
puțin 12 luni înainte de perioada de referință;
 - după domiciliu - care reprezintă numărul persoanelor cu
cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României, delimitat
după criterii administrativ-teritoriale.

Populația Populația
Anul
rezidentă după domiciliu

2012 20060182 22401865

2013 19988694 22359849
2014 19916451 22299730
2015 19819697 22260158
2016 19706529 22236059 la 1 iulie a anului de referință 2016
 Evolutia numarului populatiei
Populaţia României în perioada 2005-2014 a urmat
un trend constant de scădere,
 populația rezidentă scade
 21.319.673 la 19706529 (scadere 6%)
populația după domiciliu scade
22.621.457 la 22236059 (1,42%)
 2016 ; SPOR NATURAL NEGATIV -2.8% ₒ
EVOLUŢIA SPORULUI NATURAL
2007-2016 (La 1000 Loc.)
Distributie spor natural
 Repere ale staticii
populatiei

DENSITATEA POPULATIEI
Densitatea populaţiei
Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte
 măsoară gradul de
împrăştiere a
populaţiei în
colectivităţi constituite
(oraşe, sate) şi se
calculează raportând
numărul de locuitori
pe km2
 83,4 locuitori / km2,
la 1 ianuarie 2015
 Importanţă
Ex alte tari
 Epidemiologică Olanda 395,
 În proiectarea serviciilor Belgia 318,
de sănătate
Japonia 337
 Repere ale staticii
populatiei

STRUCTURA PE MEDII SI GEN

Structura populaţiei
 grupe de varsta
 gen
 medii de rezidenta
Depinde de:
 dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare
 Mediul de viaţă îşi pune amprenta asupra modelului de
morbiditate şi mortalitate precum şi asupra organizarii
serviciilor de sănătate
Importanţa structurii:
 În funcţie de gen – pentru cunoaşterea riscurilor şi a frecvenţei bolilor
la populaţia masculină faţă de cea feminină
 În funcţie de grupele de vârstă – pentru descrierea tabloului
morbidităţii şi mortalităţii care diferă de la o grupă de vârstă la alta
 Populatia rezidenta pe sexe si pe medii

STRUCTURA PE SEXE:
• 51% FEMEI
• 49% BARBATI

STRUCTURA PE MEDII
• 53% URBAN
• 46%RURAL
Populatia pe medii / DINAMICA
Piramida varstelor – HISTOGRAMA (reprezentare
grafica indicata pt. variabile cantitative continue, coloane a caror
suprafata este proportionala cu frecventa:
ordonata=gr de v abscisa=nr

Masculin Grupe de
feminin
Varsta

2 mil 1,5 mil 1 mil 0,5 mil 0 0,5 mil 1 mil 1,5 mil, 2 mil

Nr. Pop/frecventa
Tranzitii in demografie
 1940 Frank Notenstein a elaborat teoria “Tranziţiei
demografice” demonstrează că principalul factor ce determină
dinamica populaţiei este mortalitatea , prin scăderea ei la
începutul procesului (tranziţiei), influenţează în timp şi
accelerează declinul fertilităţii. – “există o relaţie între
modificările demografice si schimbările social economice”
 1971 Rudolf Omran Specialistii de sănătate publică,
epidemiologii teoria “Tranziţiei epidemiologice” “: “Paralel cu
tranziţia demografică apar modificări în starea de sănătate a
populaţiei, în raportul dintre diferitele boli cauzatoare de
moarte, între evoluţia epidemiologică şi între factorii
favorizanţi economici şi sociologici.

 Raportul dintre mortalitate şi fertilitate influenţează structura

populaţiei cu toate implicaţiile ce decurg din această evoluţie.
 Etapele tranzitiei demografice; tipuri de
piramida varstelor
a) piramida în formã “triunghi cu
baza largă şi un vârf ascuţit,
caracteristică pentru populaţiile
tinere;
b) piramida în formă de “clopot”
caracteristică pentru populaţiile
cu o fertilitate ridicată şi un
proces de îmbătrânire mediu;
c) piramida în formă de “urnă”
specifică pentru populaţiile cu
fertilitate scăzută şi cu un
proces de îmbătrânire
accentuat;
d ) piramida în formã de “treflă”
reflectă o populaţie îmbătrânită
care cunoaşte în ultima
perioadă o puternică întinerire
ca urmare a creşterii fertilităţii
 Structura populaţiei rezidente pe grupe de
vârstă şi gen, 2016

Sursa: Raport ISSPR; INSP 2017

 Piramida varstelor pt populatia
Piramida varstelor pt populatia Romania 2050
roma, Romania 2014

Sursa: Raportul Bancii Mondiale 2014) Sursa: Eurostat

Populaţia României pe grupe mari de vârstă în anii 1990,
2000 - 2013
0-14 ani 15-49 ani 50-64 ani 65+ ani

Popul
Populația Populația Populația ația
Anul Total Populația Populația Populația Populația
după după după după
rezidentă rezidentă rezidentă rezidentă
domiciliu domiciliu domiciliu domi
ciliu

2007 100,0 16,6 15,4 49,9 52,4 18,4 17,8 15,1 14,4
2016 100,0 15,5 14,8 48,1 51,2 18,8 18,2 17,6 15,8

Structura populației rezidente pe

grupe de vârstă, în anul 2016
Varsta medie RO
Vârsta medie pentru populația rezidentă
2014 2015 2016

Ambele Ambele Ambele Masculi Femini

Masculin Feminin Masculin Feminin
genuri genuri genuri n n
Total 41,2 39,5 42,7 41,4 39,7 42,9 41,6 39,9 43,1
Urban 41,0 39,4 42,4 41,2 39,6 42,7 41,4 39,8 42,9

Rural 41,4 39,7 43,1 41,6 39,9 43,3 41,7 40,0 43,4

Vârsta medie a populației în țările Uniunii Europene, în anul 2014 Sursa: Eurostat
Implicaţii pentru sănătatea publică
Fenomenul de Îmbătrânire demografică a populaţiei-
 Creşterea ponderii populaţiei vârstnice (60 ani şi peste)
 populaţie imbătrânită - dacă vârstnicii deţin o pondere peste
7%.
 scăderea fertilităţii si creşterea mortalităţii
 scăderea populaţiei active şi de creşterea sarcinilor care îi
revin pentru întreţinerea unui număr mai mare de locuitori
inactivi
 nivelul natalităţii şi mortalităţii în populaţia urbană este mai
scăzut decât în cea rurală
Implicaţiile economice ale staticii populaţiei.
 densitatea populaţiei în raport cu resursele;
 indicele de dependenţă;
 ponderea populaţiei active
 Asigurarile sociale de sănătate
Implicaţii pentru sănătatea publică II

Densitatea populaţiei
 - amplasarea unităţilor medico-sanitare se pot face în funcţie
de densitatea populaţiei, astfel încât să se asigure, pe cât este posibil
o distanţă cât mai redusă între populaţie şi aceste unităţi, mărind
astfel accesibilitatea;
 - dotarea unităţilor medico-sanitare se face în concordanţă cu
densitatea populaţiei;
 - densitatea populaţiei influenţează alegerea formei
organizatorice celei mai adecvate şi mai eficace;
Structura populaţiei
 - normarea personalului medico-sanitar este diferită pentru
copii, populaţia încadrată în muncă faţă de restul populaţiei;
 - dotarea unităţilor medico-sanitare variază în funcţie de
grupele de vârstă deservite;
 - anumite grupe de vârstă au prioritate în asistenţa medicală:
copii 0-1 an, 1-4 ani, populaţia de vârstă şcolară, femeile de vârstă
fertilă, populaţia în vârstă de muncã şi încadrată în activitate -
priorităţi pentru a căror rezolvare trebuie individualizate unităţi şi
activităţi specifice;