c5 Repere ale dinamicii

populatiei
MORTALITATEA

Conf Univ. dr. Alexandra CUCU

 Mortalitatea
Eveniment-fenomen

 Mortalitatea, componenta negativă a mişcării

naturale a populaţiei, reprezintă fenomenul
demografic al deceselor înregistrate într-o
populaţie definită, într-o perioadă dată de
timp.

 Decesul este evenimentul demografic al

disparitiei definitive a oricărui semn de viaţă în
orice moment după înregistrarea stării de
născut viu
Importanta studiului mortalitătii
1. mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu
implicatii in cresterea numerica a populatiei si in
structura pe grupe de varsta a populatiei
2. indicator demografic utilizat in masurarea starii de
sanatate a unei populatii
3. metodele de masurare, descriere si analiza a
mortalitatii sunt utilizate pentru identificarea
problemelor de sanatate, ierarhizarea acestora si
stabilirea prioritătilor in actiunile de sanatate
4. pe baza rezultatelor obtinute in urma aplicarii
diferitelor metode de masurare, descriere si
analiza a mortalitatii se pot stabili obiective in
cadrul programelor de sanatate
5. serveste in procesul de planificare sanitara
6. permite evaluarea eficacitatii activitatii sistemului
de servicii sanitare.
Sursele de informaţii necesare
măsurării şi analizei mortalităţii

 statistica demografică, pe baza înregistraril

deceselor la serviciul de stare civilă de pe langă
primării, pe baza certificatului medical
constatator al decesului, document completat de
medicul care a constatat decesul

 statistica curentă privind numărul populaţiei şi

structura populaţiei în funcţie de o serie de
caracteristici (gen, vârstă, mediu de rezidenţă).
Metode de măsurare, descriere si
analiză
 ABORDARE
 Transversală ( de moment) – constă în
măsurarea, descrierea şi analiza mortalităţii
într-o perioadă determinată de timp, de obicei
un an calendaristic

 Longitudinală (prospectiv sau retrospectiv) -

analiza mortalităţii pe o cohortă sau pe o
generaţie
 Analiza transversală
 indicatori intensivi/de frecvenţă - măsoară
frecventa deceselor in populatie (rate)
 Rate brute
 Rate specifice

 indicatori extensivi/de structură

 Ponderi =letalităţi = mortalităţi proportionale

Nr. decese prin boala X/ Nr. Total decese x 100

 Rata de fatalitate – exprimă gravitatea bolii

Nr. decese prin boala X/ Nr. bolnavi cu boala X x 100 000
Rata bruta de mortalitate= mortalitatea generala

 Nr decese =257.547, ceea ce corespunde unei

rate brute de mortalitate de 11,6‰ locuitori.
EVOLUŢIA SPORULUI NATURAL
2007-2016 (La 1000 Loc.)
Rata bruta de mortalitate= caracteristici

Mortalitatea pe total și gen în România în anul 2016

Mai mare:
•la barbati
•In rural
•Sudul tarii
•BCV
Mortalitatea specifica pe cauze
de deces, 2016

Fig. 52 Mortalitatea specifică pentru principalele cauze de deces în România, 2016

Structura mortalitatii
Structura deceselor pe cauze, Romania 2014

1.39%
0.99%
Boli ale aparatului circulator
4.68%
Tumori
4.95%
Boli ale aparatului digestiv

Boli ale aparatului respirator

6.45%
Traumatisme, otrăviri

Tulburări mentale

Boli endocrine, de nutriţie şi

18.47% metabolism
60.78%
Alţi indicatori de măsurare a
mortalităţii

 Rata standardizată a mortalităţii

 Raportul standardizat al mortalităţii
 tabela de mortalitate
Standardizarea
 având în vedere că structura pe vârste a unei populaţii
evoluează, este folosită:
 cand se compară populaţii din arii geografice diferite
 Cand se compara nivelului mortalităţii unei populaţii la
momente diferite de timp,
 standardizarea se aplică
 nu numai pentru ratele brute de mortalitate,
 ori de câte ori se doreşte să se compare indici bruţi proveniţi
din populaţii diferite din punct de vedere structural, cum ar fi
cei de incidenţă, prevalenţă etc.
Rata standardizată a
mortalităţii
 Standardizarea M= modalitatea de
eliminare a influenţei exercitată de
structura diferită pe grupe de vârstă
asupra M

 Procedee de standardizare:
- Metoda directă ( a populaţiei standard)
- Metoda indirectă ( a mortalităţii standard)
Metode de standardizare
Metoda directa (metoda populatiei standard)
 Se utilizează pentru compararea mortalitatii in populatii mari
numeric (peste 100.000).
 Se alege o populatie de referinta (populatie standard) cu o
anumita structura pe grupe de varsta, careia i se aplica
mortalitatile specifice pe grupe de varsta reale, din fiecare
zona pe care o comparam, obtinandu-se ratele standardizate
ale mortalitatii pentru zonele respective. Aceste rate exprima
frecventa asteptata a deceselor, in ipoteza in care fiecare zona
ar avea aceeasi structura pe grupe de varsta, respectiv
structura populatiei de referinta.

Metoda indirecta (metoda mortalitatii standard)

 se recomanda a fi utilizata cand se compara mortalitatea in
populatii relativ mici (sub 100.000).
 Se alege un model de mortalitate specifica pe grupe de varsta
(drept model de referinta, standard). Acest model se aplica la
structura pe grupe de varsta reala a fiecarei zone pe care o
comparam, obtinandu-se astfel frecventa asteptata a
deceselor, in ipoteza unui model standard de mortalitate
specifica.
Rata standardizata de mortalitate generala

Rata mortalității standardizate în țările Uniunii Europene, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. 09.2017)

Sursa: ECHI – List of Indicators

(http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/li
st/index_en.htm)
Speranţa de viaţă la naştere= Durata
medie a vieţii

 Indicator sintetic al mortalităţii şi al stării de

sănătate
 Nr.mediu de ani pe care o persoană speră să-l
trăiască în condiţiile caracteristicilor modelului
de mortalitate pe grupe de vârstă a populaţiei
din care provine persoana, pentru un anumit an
pentru care s-a făcut tabela de mortalitate.
Speranţa de viaţă la naştere pe medii și gen, în perioada 2007-2016
Anii Total Urban Rural Masculin Feminin
2007 72,61 73,34 71,64 69,17 76,14
2016 75,56 76,79 74,03 72,11 79,07
 Speranţa de viaţă la naştere: confuzii

≠ longevitatea speciei umane, 115-120 ani,

≠ Viaţă mediană sau viaţă probabilă (VMED) RO =75 ani

 Pînâ la vîrsta de 74,82 ani supravieţuieşte o jumătate din cohorta
ipotetică ; cealaltă jumătate se va stinge treptat după această vîrsta.

 ≠ Viaţă normală sau vîrsta modală la deces (VMOD) RO= 80 ani

 Vîrsta la bâtrîneţe care corespunde valorii modale a deceselor:
 „Normal" ar fi ca oamenii să ajungă la această vîrsta cînd se
înregistrază cea mai mare frecvenţă a deceselor.
Factori care influenţează mortalitatea
 Factori economici
 Venitul naţional brut
 Structura pe grupe de vârstă a populaţiei
 Calitatea mediului
 Stocul de cunoştinţe şi tehnologii
Factori principali ai reducerii mortalităţii
 Creşterea nivelului de trai
 Creşterea calităţii asistenţei medicale
 Ameliorarea accesului la serviciile de
sănătate
 Orientarea stilului de viată spre menţinerea
sănătăţii
Atenţie: mortalitatea infantilă!
DEMOGRAFIE

Mortalitatea
infantilă
Mortalitatea infantilă
 Definitie- Fenomenul demografic al
deceselor 0-1 an înregistrate în
populaţia de născuţi vii, într-o
perioadă de timp şi într-un teritoriu
 indicator specific de masurare si descriere a
starii de sanatate a copiilor
 indice sintetic al starii de sanatate al unei
populatii
Sursa datelor

 datele de statistica demografica curenta (prelucrarea

informatiilor din certificatele medicale constatatoare ale
mortii si certificate medicale constatatoare ale nasterii);
 datele de statistica sanitara curenta (prelucrarea
informatiilor din fisele deceselor 0-1 an);
 anchetele medico-sociale special elaborate

Abordări posibile

 Transversala (de moment)

 Longitudinala
Abordare transversala Indicatori I
1. rata de mortalitat e infantila
D0  1
RM0 - 1   1000
N

2. rata de mortalitat e infantila pe medii

D0 - 1 an din U, R
RMI U, R   1000
nr. nascuti vii din U, R

3. rata de mortalitat e infantila pe sexe

D0 - 1 an din M, F
RMI M, F   1000
nr. nascuti vii din M, F

4. rata de mortalitat e infantila pe cauze

nr. decese 0 - 1 an datorate unei cauze
RspM 0 - 1   1000
nr. nascuti vii
 Mortalitate infantilă, România, 2016

1386 decese în anul 2016

Evoluția ratei mortalității infantile (0-1 an) în România, în

perioada 2007-2016
Rata mortalității infantile în țările Europene, în anul 2015
Sursa: ECHI (European Core Health indicators)
Mortalitatea infantila-
caracteristici
10,0
Mai mare in rural , masculin 7,7
8,0 6,8
5,9
6,0

4,0

2,0

0,0
total masculin feminin

Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și gen,

în anul 2016

Mortalitatea infantilă (0–1 an) la 1000 născuţi vii, total și medii, în

anul 2016
Structura deceselor 0-1 an pe principalele cauze de deces Romania
2015
 RMNN RMPN
Abordare
transversala MNNP MNNT

Indicatori II

C 28 S N 7Z 28Z 1 an

RMI

PMR

Mortalitate Fetala - Infantila

LEGEND: C – conceptie; N – natere; S –saptamani; Z – zile; RMPN – mortalitate

Postnatala; RMNN – rata mortalitate Neonatal[; RMI – Rata Mortalitate Infantila;
PMR –Rata de mortalitate Perinatala; MNNP – Mortalitate Neonatala precoce ;
MNNT – Mortalitate Neonatala tardiva;
Ratele de mortalitate infantilă în funcţie de
vârsta la deces

D 0 - 6 zile
RMneonatalaprecoce   1000
Nr. nascuti vii
D 7 - 27 zile
RMneonatalatardiva   1000
Nr. nascuti vii
D 0 - 27 zile
RMneonatala  1000
Nr. nascuti vii
D 28 - 364 zile
RMpostneonatala   1000
Nr. nascuti vii
nascuti morti  D 0 - 6 zile
RMperinatala   1000
Nr. nascuti vii
Indicatori asociati
 Mortalitatea din perioada neonatalǎ este
dominatǎ de cauzalitate endogenǎ(cea
neonatalǎ precoce are cauzalitate aproape
exclusiv endogenǎ) , iar cea din perioda
postneonatalǎ de o cauzalitate exogenǎ.

 Mortinatalitatea = Nr. nǎscuţi morţi X 1000 /

Nr. nǎscuţi vii (sau nǎscuţi vii şi nǎscuţi
morţi)

 RM perinatalǎ = (Nǎscuţi morţi + decese 0-

6 zile) X 1000 / Nr. nǎscuţi vii (sau nǎscuţi
vii şi morţi)
Mortalitatea perinatală
Mortalitatea neonatala

Mortalitatea neonatală (0-27 zile) la 1000 născuți vii pe medii, în România, în perioada 2007-2016

Mortalitatea 0-6 zile în Europa, în anul 2015 Sursa: (H.F.A. ianuarie 2018)
 Factori de risc ai mortalităţii infantile
 Factori endogeni care ţin de
mamă:
- vârsta (<19 ani; >35 ani)
- Paritate
- Avorturi în antecedente
- Patologie generală şi
obstetricală
- Accidente în timpul naşterii
- Intervenţii obstetricale
• Factori endogeni care ţin de
copil:
- G mică la naştere
- Sexul masculin
- Rangul nou-născutului
- Vârsta ( trim. I)
- Handicapuri biologice (
malnutriţie, rahitism)
 Factori exogeni:
- Intoxicaţii
- Accidente
- Factori de mediu
• Factori care ţin de familie:
- Starea civilă a mamei
- Familie dezorganizată
- Nivel scăzut de instrucţie
- Venitul familiei
- Alcoolismul
- Familii cu domiciliu instabil
• Factori demografici:
- Variaţii în evoluţia natalităţii şi
fecundităţii
- Planificarea familială
• Factori economico-sociali şi de
mediu
Caracteristici epidemiologice ale MI în
România
 Mi este mai mare în mediul rural
 Mi crescută în judeţele: Ialomiţa, Botoşani, Călăraşi
 Se înregistrează o supramortalitate masculină
 Predomină mortalitatea postneonatală
 Principalele cauze de deces infantil: bolile respiratorii,
cauze perinatale, malformaţii congenitale, bolile
infecto-parazitare, bolile digestive, accidentele.
 Decesele sub 1 an sunt favorizate de prematuritate, de
malnutriţie protein-calorică şi de factori socio-
economici şi culturali
MORTALITATEA MATERNA
Măsurarea mortalităţii materne (1)

Concepte şi definiţii
 Clasificaţia internaţională a cauzelor de îmbolnăvire şi deces, Revizia a
10 - a, a OMS, 1992 (ICD 10) defineşte unităţile statistice de observare
pentru studiul fenomenului de mortalitate maternă:
 Decesul matern este : „decesul unei femei survenit în cursul
sarcinii sau după o perioadă de 42 de zile de la întreruperea
ei, oricare ar fi durata şi localizarea, printr-o cauză
determinată sau agravată de sarcină sau de îngrijirile care le-
a necesitat, dar nici accidentală nici întâmplătoare”.
 Pornind de la această definiţie decesele materne sunt subdivizate în
două grupe:
- decesul prin risc obstetrical direct, determinat de complicaţiile
directe ale sarcinii, naşterii sau lăuziei, de intervenţii, omisiuni,
tratament incorect sau de o înlănţuire de evenimente decurgând
din unul din factorii de mai sus, şi
- decesul prin risc obstetrical indirect, rezultat dintr-o boală
preexistentă sau o infecţie apărută în cursul sarcinii şi nu datorată
unei cauze obstetricale directe, care a fost agravată de efectele
fiziologice ale sarcinii.
Măsurarea mortalităţii materne (3)

 Rate intensive de măsurare a mortalităţii materne

 Rata de mortalitate maternă –
 Număr de decese materne produse într-o perioadă de timp
raportat la 100.000 de născuţi vii în aceeaşi perioadă de timp

 Alte rate intensive

 Rata de mortalitate maternă pe grupe de vârstă
 Rata de mortalitate maternă în funcţie de rangul născutului
 Rata de mortalitate maternă pe medii
 Rata de mortalitate maternă pe cauze de deces
 Indici de structură
Mortalitate maternă prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei în
România, în perioada 2007-2016
în 2016 – 17 decese materne
decese materne prin risc
obstetrical indirect
 în principal în grupa de vârstă de 30 – 34 ani
urmate de grupa de vârstă de 25 - 29 ani
 Nivelul de instruire redus;
 cauzate în principal de
 boli ale aparatului circulator 77,78%
 boli digestive
 boli de sânge ale mamei cu câte un caz şi
11,11%.
 LP MORTALITATEA
INFANTILĂ şi MATERNĂ
INFANTIL VS. COPIL
MORTALITATEA INFANTILA
ARGUMENTE
 Vulnerabilitate prin reactivitatea scăzută la
agresiunea factorilor de mediu
 Receptivitate crescută faţă de boală
 Patologie specifică
 Sinteză a condiţiilor economice, sociale şi sanitare
 Indice al bunăstării, civilizaţiei unei populaţii
 Indicator al eficienţei sistemului de sănătate
Sentinelă pentru starea de
sănătate a populaţiei
Specialităţi clinice pentru care MI
are relevanţă specială
Anestezie terapie intensivă
Boli infecţioase
Pediatrie, Neonatologie
Obstetrică ginecologie
Oncologie medicală, hematologie
Chirurgie cardiovasculară, pediatrică
Neurologie pediatrică
Pneumologie
DATELE NECESARE MĂSURĂRII MI
 CE DATE:
 număr decese 0-1 an
 număr născuţi vii
 SURSELE DATELOR:
 statistica demografică:
 certificat medical constator al:
 născutului viu
 decesului
 statistica sanitară curentă: fisele
deceselor 0-1 an
 anchete medico-sociale
Rata mortalităţii infantile =

Nr. Decese 0-1 an

____________________ X 1000
Nr. Născuţi vii
 Indicatori
 Rata mortalităţii infantile =(Nr. Decese 0-1 an) X 1000
/ Nr. Născuţi vii

 Rata mortalităţii infantile pe medii U,R=(Nr. Decese U,R

0-1 an) X 1000/ Nr. Născuţi vii U,R

 Rata mortalităţii infantile pe sexe M,F=(Nr. Decese U,R 0-

1 an) X 1000 / Născuţi vii M,F

 Rata mortalităţii infantile pe sexecauze=(Nr. Decese

datorate unei auze 0-1 an) X 1000 / Nr. Născuţi vii

50
RMI în funcţie de vârsta la deces
P. FETALĂ P. NEONATALĂ P.
POSTNEONATA
PRECOCE TARDIVA PRECOCE TARDIVĂ LĂ

0-28 sapt -nastere -6 zile -27 zile -1 an

Mortinatalitate Mortalitate Mortalitate Mortalitate
neonatala neonatală postneonatală
precoce tardivă

 RM neonatală precoce = decese 0-6 zile/n.vii*1000

 RM neonatală tardivă = decese 7-27 zile /n.vii*1000
 RM neonatală = RM neonatală precoce + RM
neonatală tardivă = decese 0-27 zile /n.vii*1000
 RM postneonatală = decese 28-364 zile /n.vii*1000
 RM perinatală = (născuţi morţi + decese 0-6 zile)
/(n.vii + morţi)*1000
Acte normative in vigoare care
aproba fisele
 Ordinul Ministrului Sanatatii Nr. 791/17.11.1999 pentru
aprobarea „Metodologiei privind raportarea şi analiza
profesională cauzelor deceselor perinatale 0-1 an şi 1-4
ani precum şi a indicatorilor mortalităţii perinatale,
infantile şi 1-4 ani”.
 Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 620 din 11.09.2001
pentru modificarea şi completarea Ordinului MS nr. 17 din
28.02. 2000pentru aprobarea Metodologiei privind analiza
si raportarea deceselor mateRne prin risc obstetrical si prin
avort
Fisa decesului sub
un an
Fisa decesului 1-4 ani
Fisa decesului perinatal
EXERCITIU
Date demografice, România, anul Y

JUDEŢ/TA POPULAŢIE NĂSCUŢI VII DECESE DECESE 0-1 AN

RA
Ţară 23 000 000 260 400 264 000 6 100

Constanţa 752 000 7 600 6 600 280

Ialomiţa 303 000 3 500 3 800 130
Iaşi 810 000 11 000 7 500 350
Călăraşi 340 000 3 800 4 400 100
Braşov 650 000 6 300 5 700 100
Mureş 608 000 7 000 7 400 120
Cluj 734 000 7 200 8 700 130
Precizaţi: care sunt
judeţele în care RMI
are valori mari?
Mortalitatea infantilă, România, anul Y

Nascuţi Decese
JUDET vii 0/1an MI
Ialomiţa 3500 130 37.14
Constanţa 7600 280 36.84
Iaşi 11000 350 31.81
Călăraşi 3800 100 26.31
Cluj 7200 130 18.05
Mureş 7000 120 17.14
Braşov 6300 100 15.87
Cum aţi reprezenta
grafic distribuţia
deceselor 0-1 an ?
Numărul de decese 0-1 an, anul y, în 7
judeţe din România
Dar indicii de mortalitate
infantilă ?
Rata MI, în 7 judeţe din România,
anul y
 Pentru o analiză detaliată de ce date aţi
mai avea nevoie ?
 Date suplimentare
 Distribuţia deceselor 0-1 an, în funcţie de vârsta
la deces
 Distrbuţia deceselor pe gen
 RMI m =(decese 0 -1 an /nr. Născuţii vii)x 1000

 Distrbuţia deceselor pe cauze medicale de deces

 RMI cauza X =(decese 0 -1 an de cauza X/nr. născuţii vii)x 1000

 Distribuţia deceselor pe luni calendaristice

 Distribuţia deceselor pe medii
 RMI urban =(decese 0 -1 an urban /nr. născuţii vii)x 1000
Decese sub un an, pe grupe de vârstă în 7 judeţe, RO, anul
Y
JUDEŢ/ DECES DECE DECESE DECES NASCUTI
TARA E 0-1 SE 0-6 0-27 zile E VII
AN zile 28-364
zile
Ţară 6 100 1 600 2500 3600 260400
Constanţa 280 60 6 600 180 7600
Ialomiţa 130 20 100 90 3500
Iaşi 350 70 40 240 11000
Călăraşi 100 30 110 60 3800
Braşov 100 25 40 60 6300
Mureş 120 40 50 70 7000
Cluj 130 50 60 70 7200
Care sunt judeţele cu
mortalitate neonatală
mare ?
RM neonatale, 7 judete, România,
anul y
Judeţ RM neonatală
Constanţa 13.15
Ialomiţa 11.42
Călăraşi 10.52
Iaşi 10
Cluj 8.33
Mureş 7.14
Braşov 6.34
Care sunt judeţele cu
mortalitate postneonatală mai
mare decât valoarea pe ţară ?
RM postneonatală, 7 judeţe,
România, anul y
Judeţ/Ţara RM postneonatală
Ialomiţa 25.71
Constanţa 23.68
Iaşi 21.81
Călăraşi 15.78
Tara 13,82
Mureş 10
Cluj 9.72
Braşov 9.52
Discuţii
 Ce ţară din UE are cea mai mare
RMI ?
 Cauze posibile ?
 Ce lucrare de cercetare
propuneţi ?
 Cine ar putea conduce această
lucrare?
 Cine ar putea face parte din
echipă?
MORTALITATEA MATERNA
 Mortalitatea maternă
 fenomenul demografic al
deceselor materne
 Decesul matern
 decesul determinat de o
complicaţie a sarcinii, naşterii şi
lehuziei.
Acte normative in vigoare care
aproba fisele
 Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 620 din
11.09.2001 pentru modificarea şi
completarea Ordinului MS nr. 17 din
28.02. 2000pentru aprobarea
Metodologiei privind analiza si raportarea
deceselor materne prin risc obstetrical si
prin avort
FIŞA DECES PRIN COMPLICAŢII
ALE SARCINII, NAŞTERII ŞI
LĂUZIEI
Exercitiu

Intr-o populatie de 2000000 de locuitori din care 25% femei apartinand

grupei de varsta 15-49 de ani, în cursul unui an s-au înregistrat:

20000 de nou nascuti vii

18000 de decese de toate cauzele, dintre care:
100 de decese 0-1 an din acestea 10 in in primele 6 zile si alte 30 in
perioada 6-28 de zile de viata
5000 de decese prin tumori
15000 de decese prin boli cardiovasculare

Pe baza datelor de mai sus prezentati sub forma de raport indicatorii

demografici care se pot calcula :